ROLUL KINETOTERAPIEI IN

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

CE ESTE INFARCTUL MIOCARDIC ACUT ?
Pana acum 40-50 ani, bolnavul cardiovascular, mai ales cel cu un infarct
miocardic, era considerat o persoana cu handicap. Recomandarile oficiale
erau ca acesta sa nu se ridice din pat 3 saptamani si apoi sa-si continuie viata
facand minimul posibil de efort, care includea strict ingrijirea personala.
Calitatea vietii acestuia era, evident, dramatic afectata, fiind insotita si de
riscurile inactivitatii prelungite.
Definitie
Infarctul micardic acut (IMA) reprezint evoluia grav a cardiopatiei
ischemice. Aceast evoluie poate fi schimbat favorabil de o serie de factori ce
in de pacient sau doctor. Este o necroz miocardic produs prin scderea
sever a fluxului coronarian intr-o regiune miocardic (suprafaa s fie de minin
12 cm2 pentru a putea fi identificat cu un IMA). Este un sindrom clinic, ECG
i biologic caracterizat prin scderea brusc a fluxului sanguin miocardic cu
necroz miocardic consecutiv. Fr semne clinice i ECG
obligatorii, dar cu dovezi enzimatice prezente.


Cauze
arteroscleroza coronarian

tromboza coronar/ embolism

scderea fluxului sangvin
asociat cu oc/hemoragie

Manifestri clinice infarct miocardic acut

durere intens (cu caracter de presiune/ arsur/ greutate/
strngere/ sfredelire) retrosternal cu iradiere n brae, care
nu cedeaz la repaus i nitroglicerin
REABILITAREA CARDIOVASCULARA A
INFARCTULUI MIOCARDIC ACUT
Aparatul cardiovascular este extrem de sensibil la efort, intrucat fiecare contractie
musculara il va provoca sa-si adapteze de la ritmul cardiac, pana la dimensiunea
vaselor de sange care transporta oxigen. Un program de reabilitare la bolnavul cu
infarct miocardic duce la aparitia durerii la eforturi tot mai mari, cresterea tolerantei
la efort, scaderea necesarului de medicamente, imbunatatirea metabolismului
(profilul lipidic, coagulograma, controlul glicemiei) si o imbunatatire globala a
calitatii vietii si a starii psihice.
Faza I de recuperare (intrespitaliceasc)

Faza I a infarctului miocardic debuteaz in unitatea de terapie
coronarian intensiv, coronarian intermediar i se termin la
nivelul sapoanelor obinuite de spital.

Obiective:
1. S se asigure bolnavului capacitatea de autoingrijire
2. Obinerea independenei in sensul deplasrii, in spital i inafara
acestuia, fr ajutor din partea altor
persoane.
3. Limitarea efectelor generale ale decubitului.
4. Combaterea repercursiunilor psihologice ale imobilizrii.
5. Pregtirea funcional a aparatului cardiovascular pentru
trecerea la urmtoarea etap.

Mijloace: - mobilizri pasive; mobilizri active analitice ale
membrelor; mers; ADL-uri; exerciii de
stretching
Faza a II-a de recuperare
Perioada de convalescen incepe dup 3 6 sptmani de la debutul infarctului
i corespunde capacitii bolnavului de a urca un etaj fr semne de intoleran
la efort. Ea dureaz 8 10 sptmani, interval dup care, dac evoluia este
favorabil, bolnavul ii poate relua activitatea profesional.

Obiective:
1. reducerea travaliului cardiac pentru un nivel dat de efort, prin ameliorarea
utilizrii periferice a O2;
2. creterea capacitii de efort maximal (VO2Mx) prin aceeai ameliorare a
utilizrii periferice a O2;
3. ameliorarea performanei cardiace maxime apreciate prin debitul cardiac
maximal (opional);
4. dezvoltarea circulaiei coronariene colaterale;
5. obinerea unor efecte psihologice favorabile, care a contribuie la recatigarea
increderii in sine, alungarea
6. ingrijorrii i anxietii legate de reluarea activitii profesionale i de
rezolvarea problemelor complexe
ale vieii.
Mijloace: - exerciii izometrice; exerciii de rezisten care angajeaz
grupe musculare mari:
alergarea pe loc, urcat pe scri, bicicleta ergometric sau de
exterior; jocuri recreative; exerciii analitice
libere; contracii intermediare; plimbri; activiti zilnice curente.
Faza a III-a de recuperare (faza de intreinere)

Denumit i faza de meninere a recuperrii fizice, are ca scop meninerea i
eventual ameliorarea
condiiei fizice i a parametrilor funcionali caracteristici obinui in faza a II-a.

Obiective:
1. Meninerea, i chiar, creterea capacitii de efort maxim in raport cu
severitatea afectrii
2. Reorientarea profesional in raport cu capacitatea maxim de efort catigat.

Mijloace: - mobilizri active; exerciii de rezisten la cicloergometru;
elemente din jocuri sportive
- jocuri sportive dar fr caracter competiional
SEDINTA DE KINETOTERAPIE

O sedinta de kinetoterapie incepe cu o incalzire de 10-15 minute in care se
executa miscari lente ce vor mobiliza grupele musculare si articulatiile mari; se
recomanda, de asemenea, ca si incalzire, exercitii de stretching, in timpul carora
se mentine pozitia timp de 8-10 sec. Este recunoscut faptul ca o incalzire
eficienta, pe langa pregatirea corpului treptat pentru efort, va asigura si o
rezistenta mai mare. Etapa de racire este si ea foarte importanta, intrucat poate
preveni o scadere brusca de tensiune la intreruperea efortului ; aceasta va consta
in exercitii lente si stretching. Frecventa antrenamentelor este de 3-5
ori/saptamana, avand o durata de 30-60 minute.
IMPORTANT !!!!

MISCAREA INSEAMNA O INIMA SANATOASA
PROIECT REALIZAT DE :

BIRSANU CRISTINA

AN :3
GRUPA: 6
SPECIALIZARE : BFKT