O enigma istorica: romanizarea

Istoria noastra este plina de intrebari si umbre, carora

cercetatorii refuza sa le dea contur. Romanizarea, de pilda, este
un exemplu foarte incomod: se vorbeste cu convingere numai
despre rezultatele sale - limba si poporul roman -, dar daca vrem
sa cercetam felul in care dacii au fost romanizati, ne prabusim in
cea mai adanca gaura neagra a istoriei noastre.
Indiferent cat de mult au construit, investit si civilizat romanii
intr-un teritoriu ocupat, despre fenomenul de romanizare nu putem
vorbi decat atunci cand populatia cucerita si-a insusit limba latina,
renuntand definitiv la limba proprie. Or, romanii nu si-au propus
niciodata sa romanizeze pe nimeni, deci romanizarea nu a avut
nicaieri un caracter intentionat, programatic, organizat. Nu exista nici
un document care sa dovedeasca asa ceva. Imperiul Roman era
foarte intins la vremea apogeului sau (in anul 117 d.r. a atins
extinderea maxima!, dar in cea mai mare parte a teritoriului ocupat,
limba latina nu a putut inlatura limbile locale, in ciuda faptului ca
stapanirea romana a durat multe sute de ani" in primul rand #recia si
$giptul, care aveau o cultura superioara celei romane, nu au fost
romanizate niciodata% apoi tot restul Orientului elenistic, cu &sia 'ica,
(iria, )alestina etc.% teritoriile din &frica de Nord - 'auretania,
Numidia, *renaica% +ritannia, #ermania, Ill*ricum, tot restul
)eninsulei +alcanice, cu ,racia, 'acedonia si cele doua 'oesii, apoi
)annonia, Noricum si alte teritorii. Nicaieri limba latina nu a persistat"
fie nu s-a impus niciodata, fie s-a impus pentru un timp limitat,
disparand sub presiunea altor limbi (a celor slave, de exemplu!. (e
considera ca, din acest imens teritoriu, au ramas romanice doar
-ispania, #allia, Italia, micul teritoriu al Raetiei, .almatia si .acia,
dand nastere celor zece limbi romanice" spaniola, portug/eza,
catalana, franceza, provensala, italiana, sarda, reto-romana, dalmata
(azi disparuta! si romana. um de in unele teritorii romanizarea limbii
a reusit, iar in altele (cele mai multe! nu0 -azardul0 ine poate
raspunde0
Romanizarea Daciei .acia a fost ultima cucerita si prima
abandonata de romani, durata sederii lor efective fiind de mai putin
de 112 de ani. .upa victoria din anul 123, romanii stapaneau
+anatul, Oltenia si teritoriul intracarpatic (&rdealul propriu-zis!, restul
teritoriilor (risana, 'aramures, 'oldova - inclusiv cea dintre )rut si
Nistru -, 'untenia! ramanand in libertate. .obrogea fusese
incorporata de timpuriu in 'oesia Inferior. (udul 'oldovei si
'untenia au fost si ele ocupate pentru scurt timp, dar granita a fost
repede mutata pe Olt si .unare. -adrian, care i-a urmat la domnie lui
,raian, intentiona de4a sa abandoneze .acia. /iar daca se
considera ca parasirea .aciei s-a facut in vremea lui &urelian, in anul
571, izvoarele sustin ca .acia a fost pierduta sub #allienus, in anul
513, la o data care coincide cu un puternic atac al carpilor - dacii
liberi din 'oldova -, iar dupa acest moment inceteaza circulatia
monedelor romane si nu mai exista inscriptii.
$ste greu de apreciat care a fost numarul total al romanilor
stabiliti in .acia. Insa in mod cert, retragerea la sudul .unarii a vizat
intreaga armata si administratia, dar si un numar mare de familii
bogate de coloni, care nu doreau sa ramana in calea migratorilor,
lipsite de protectia imperiului. .e altfel, cu aceste efective de romani
s-a intemeiat in sudul .unarii o noua 6.acie6. In nord au ramas
colonistii mai saraci, atasati de pamant, care nu aveau unde pleca,
dar numarul acestora nu il depasea pe cel al auto/tonilor. .e unde
veneau acesti colonisti0 In nici un caz din Roma, nici c/iar din Italia,
ci din provincii apropiate, in primul rand din sudul .unarii, din ,racia,
apoi din &sia 'ica. &cesti colonisti vorbeau o latina precara, pe care
o foloseau pentru a comunica intre ei, dar nu isi abandonasera limba
materna. $ste foarte posibil ca cei veniti din sudul .unarii sa fi fost
din acelasi neam cu dacii si sa fi vorbit o limba asemanatoare cu a
lor. &tunci, cum s-a produs romanizarea0
ercetatorii au incercat sa explice in fel si c/ip cum a fost
posibil acest lucru, si au a4uns la concluzia ca a avut loc o romanizare
intensa si organizata. a a fost organizata, nu au nici o dovada. a a
fost intensa, nici atat. )arg/iile acestei romanizari au fost"
colonizarea masiva, numarul mare de militari adusi in .acia,
deoarece era o provincie de granita, implementarea sistemului de
invatamant roman, raspandirea cultelor religioase din imperiu in
defavoarea celor auto/tone, dezvoltarea unei retele dense de
comunicatii, relatiile economice stranse dintre auto/toni si noii veniti,
acordarea de drepturi politice si c/iar a cetateniei romane,
raspandirea latinei prin intermediul crestinismului popular. 7uate la
rand, nici una din aceste 6parg/ii6 nu convinge, si nici puse toate
laolalta. olonizari masive, drumuri si scoli s-au facut si in alte
provincii, in masura mult mai mare si pe perioade mult mai lungi, fara
ca aceasta sa influenteze sortii romanizarii. omercianti au fost peste
tot, drepturi politice s-au acordat mai multe in alte parti decat in
.acia. $ cu totul absurd sa ne imaginam ca au fost substituite cultele
auto/tone de cele din imperiu, ele au circulat mai mult intre colonistii
romani care le-au adus. Iar crestinismul nu a putut 4uca un rol capital
in raspandirea latinei, caci nu avea cum sa patrunda in sec. Ii-Iii in
.acia. )roblema consta in abordarea modalitatii in care dacii au fost
romanizati, si anume - se considera ca toti dacii au intrat in contact cu
structurile romane, cand firesc este sa presupunem ca oamenii simpli
au ramas la gospodariile si stanile lor, vorbind in continuare in limba
lor. Romanii erau grupati in orasele nou construite, putini au fost cei
care s-au integrat in lumea rurala.

$ greu de admis ca dacii si-ar fi insusit limba dusmanilor
Cum se paraseste o limba 7ingvistii (si, inaintea lor, unii
nespecialisti! ne-au invatat ca dacii si-au parasit limba repede, ca au
renuntat la doinele si vorbele lor de alint, la povestile si g/icitorile lor
stramosesti, in favoarea limbii cuceritorilor. .ar cum s-a a4uns aici0
um a fost posibil ca dacii sa-si paraseasca limba atat de repede, iar
dupa retragerea romanilor, sa continue sa foloseasca limba
dusmanului, in loc sa revina la limba lor materna0 )entru cei mai
multi specialisti, fie c/iar purtatori ai titlului de academician, nu mai
conteaza procesul, important este doar rezultatul. (i totusi, nu putini
au fost aceia care au intuit dificultatile demonstrarii romanizarii. Ideea
ca dacii au renuntat la limba lor intr-un interval foarte scurt, desi nu
au fost constransi sa o faca, pluteste in apele tulburi ale lipsei de
logica. )rocesul nu este imposibil, ci doar nedemonstrabil. In aceste
conditii, singura formula decenta este cea a lui #/. +ratianu, preluata
de la istoricul francez 8erdinand 7ot" o enigma si un miracol istoric.
)entru a explica romanizarea atat de rapida, Iorga si )arvan
admiteau ca a existat o faza pregatitoare, inainte de razboaiele cu
romanii, in care dacii au luat contact masiv cu civilizatia romanilor si
cu limba latina. $ste vorba de comercianti, meseriasi si alte categorii
de vorbitori de latina, care au a4uns in .acia inaintea lui ,raian. (i
totusi, oricat de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile .aciei, este
absurd sa ne imaginam ca vreunui dac i-a venit ideea sa-si lase
limba, pentru a o invata pe a strainului, exceptie facand eventualele
casatorii mixte. ateva cuvinte latinesti vor fi invatat si auto/tonii,
pentru a se intelege cu acesti oaspeti. .ar pana la a presupune ca o
mana de mestesugari si negustori au pregatit romanizarea, e cale
lunga si intunecata.
um se paraseste o limba in favoarea alteia0 )rintr-un proces
complex si de lunga durata, care cunoaste cel putin trei faze. Intr-o
prima faza, auto/tonii continua sa vorbeasca in limba lor, dar sunt
capabili sa converseze si in cea de-a doua limba, fara sa o
stapaneasca la perfectie. $ste vorba de cuvinte si expresii putine,
necesare unui minimum de comunicare. In cea de-a doua faza,
auto/tonii a4ung sa vorbeasca bine cea de-a doua limba, iar uneori
introduc cuvinte si tipare din limba materna in cea straina. .ar oricat
de bine s-ar fi a4uns la stapanirea limbii straine, tot limba materna
predomina, mai ales in mediul femeilor, care isi cresteau si educau
copiii in limba stramoseasca, barbatii find cei care intrau in contact
mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi. In sfarsit, in faza a treia, se
a4unge la renuntarea definitiva la limba materna in favoarea limbii
straine.
&plicand principiul la societatea dacica, ar trebui sa admitem
ca dupa circa un secol si 4umatate, romanizarea a fost ireversibila,
dacii au renuntat la limba lor, iar femeile dace si-au crescut pruncii in
limba ocupantului, desi nu putem sti cate femei au fost bucuroase sa
se marite cu ucigasii sotilor lor. .ar, cu toate acestea, timpul a fost
atat de scurt, incat procesul, cu toate fazele sale peste care nu se
poate sari, este foarte dificil de imaginat.
Talmaciul dacilor 7a toate dificultatile enuntate mai sus, se mai
adauga una, aceea a numarului dacilor 6interesati6 in a-si abandona
limba si a o inlocui cu cea a cuceritorilor. &u fost interesati dacii din
armata, cei care intrau in contact cu administratia si c/iar obtineau
posturi in structurile noii provincii, femeile din familiile mixte, cei ce
locuiau in prea4ma oraselor si a castrelor si le deserveau. N-au fost
interesati, ci, din contra, cu siguranta inversunati impotriva
romanizarii, taranii din satele mai retrase, de munte, aflati mai
departe de orase si castre, oamenii simpli din diverse categorii, care
nu urmareau beneficii de pe urma romanilor. )utem presupune ca, in
momentul retragerii romanilor, dupa o suta si ceva de ani, o anumita
parte a populatiei din .acia vorbea perfect latineste (e vorba, desigur,
de latina vulgara, nu de cea literara!. Insa cel mai mare procent din
populatia dacica de rand din provincie nu renuntase definitiv la limba
sa. O inscriptie de la inceputul sec. Iii, din vremea lui aracalla, nu cu
mult inainte de abandonarea .aciei, pomeneste de existenta in
armata romana a unui interpres dacorum, adica 6translator al dacilor6,
prin intermediul caruia romanii comunicau cu dacii. $vident, istoricii si
lingvistii nostri o ignora, pentru ca le incurca planurile, sau sustin ca e
vorba de negocierile cu dacii liberi. Oricum, ramane ideea ca macar
uneori, romanii aveau nevoie de traducatori ca sa-i inteleaga pe daci.

(armizegetusa romana apidava &rme dacice
Retragerea romanilor si urmarile ei a si cum lucrurile nu ar fi fost
suficient de complicate, retragerea romanilor, care ar fi trebuit sa
rezolve enigma, nu a facut decat sa o adanceasca. & vorbi latineste
dupa ce provincia a fost abandonata de romani nu mai reprezenta un
avanta4. (au, c/iar daca era un avanta4, abandonul limbii materne nu
avea logica. um cei mai multi daci a4unsesera pana cel mult in faza
a doua, cea in care vorbeau ambele limbi, fara a-si fi abandonat
limba stramoseasca, logica ne indeamna sa presupunem ca, odata
cu ec/ilibrarea provinciei, limba materna ar fi trebuit sa recastige
terenul pierdut, iar dacii sa renunte treptat la bilingvismul daco-roman
si sa vorbeasca doar in limba lor. .ar nu9 onform istoricilor, dupa
retragerea aureliana, limba latina s-a 6consolidat6 in mod misterios,
iar procesul romanizarii a continuat vertiginos, manat de un
mecanism necunoscut. In concluzie, daca procesul romanizarii este o
mare enigma, pastrarea romanitatii lingvistice dupa redobandirea
libertatii este un mister si mai tulburator.
&r/eologii nu se inteleg la acest capitol cu lingvistii" in vreme ce
romanitatea limbii pare, teoretic, sa persiste si sa se intareasca,
cultura materiala dacica cunoaste, in fosta provincie, in secolele :-:i,
un reviriment spectaculos" ceramica dacica, riturile dacice de
incinerare iau locul culturii provinciale romane, acum in regres
evident. ine alimenta aceasta cultura materiala0
u fost romanizati dacii liberi! (i pentru ca cele infatisate mai sus
nu reprezinta decat o mica parte dintr-o mare enigma, sa formulam
intrebarea cea mai grea, pe care astazi nici un istoric sau lingvist nu
ar vrea sa o auda" ce s-a intamplat cu dacii liberi0 (tim ca provincia
romana .acia cuprindea doar un sfert din teritoriul locuit de daci.
elelalte trei sferturi au ramas in libertate, iar dacii care le locuiau au
continuat sa vorbeasca, cum era firesc, in limba lor. $i sunt dacii
liberi, cunoscuti in nordul tarii sub numele de daci mari, iar in
'oldova, de carpi si costoboci. $i sunt cei care au dat teribil de furca
romanilor din provincia proaspat cucerita, atacandu-i foarte frecvent,
dar si imperiului, care a a4uns sa plateasca sume mari carpilor pentru
a-i linisti. ,ot ei sunt cei care, dupa redobandirea libertatii .aciei, s-au
stabilit in mai multe valuri in fosta provincie, contribuind la...
romanizare9 el putin asa sustin unii istorici" dacii liberii, in teritoriile
carora romanii nu au pus piciorul niciodata, si a caror limba nu au
invatat-o niciodata, i-au a4utat pe dacii proaspat eliberati sa-si
consolideze cunostintele de... limba latina9 ,oata istoriografia
romaneasca, atat dinaintea, cat si de dupa revolutie, s-a straduit sa
argumenteze felul in care dacii liberi s-au romanizat" caci nu incape
indoiala, spun specialistii, ca acestia au fost romanizati. um0 &u
intrat, treptat-treptat, in raza de influenta a romanilor. (i desi romanii
n-au a4uns pana la ei, decat printr-o mana de negustori de oale, si
desi nu existau mi4loace de comunicare in masa, dacii liberi, puternic
impresionati de maretia imperiului roman, si-au parasit cu totii limba
si au inlocuit-o cu limba latina, printr-un misterios proces de telepatie
in masa.
"nitatea incredibila a limbii romane O alta problema care ii
nelinisteste pe cei ce vor sa cerceteze cu buna credinta istoria
noastra o constituie unitatea incredibila a limbii romane. 7imba
romana nu are dialecte. &re subdialecte sau graiuri, dar nu dialecte.
$ de a4uns sa amintim ca, in Italia, vorbitorii din nordul peninsulei nu
se inteleg cu cei din sud decat prin intermediul limbii literare, atat sunt
de diferite intre ele dialectele italienesti. ;n sicilian si un lombard
vorbesc practic doua limbi diferite. In 8ranta, #ermania, c/iar si
(pania, se vorbesc de asemenea dialecte diferentiate, ba unele
dialecte reclama, in ultimul timp, statutul de limba independenta, cum
este cazul asturienei, galicienei sau corsicanei. eea ce nu e cazul
cu limba romana. .aca, insa, privim in urma, orizontul se
incetoseaza" in provincia .acia, unde istoricii spun ca a avut loc o
romanizare intensa, iar limba dacilor ar fi disparut, trebuie sa se fi
dezvoltat o cu totul alta limba decat in teritoriul dacilor liberi, 'oldova
si 'aramures, unde limba latina nu a avut cum sa se impuna si unde
limba daca a continuat sa existe. u alte cuvinte, dacii romanizati nu
s-ar fi putut intelege cu dacii liberi, or realitatea este complet diferita.
In fapt, lingvistii, atunci cand vorbesc de aparitia graiurilor, nu se
intorc in timp inainte de sec. 11. )entru ei a existat o romana comuna
unitara, pe care au numit-o si protoromana. Insa nimeni nu se
intreaba cum de aceasta protoromana a fost atat de unitara in toate
regiunile tarii, in conditiile in care teritoriile romanizate trebuiau sa
evolueze lingvistic cu totul altfel decat cele neromanizate. um e
posibil ca in 'oldova, unde Imperiul Roman nu a a4uns cu armata sa
si unde dacii au trait in libertate, sa se vorbeasca aceeasi limba ca in
&rdeal, unde a avut loc o intensa romanizare0 um de nu exista nici
macar o diferentiere dialectala, ci doar o serie de regionalisme si
unele particularitati de pronuntie0
#coala rdeleana si baroana $ic%olson &stazi, nici un lingvist
serios de la noi din tara nu se indoieste de faptul ca limba romana e
limba romanica. ,otusi, insistenta cu care continuam sa clamam
originea latina a limbii romane, intr-o epoca in care stiinta limbii s-a
mutat in laboratoare de neuro- si psi/olingvistica, iar istoria limbii ar
trebui sa fie un capitol inc/eiat inca din secolul <ix, denota o
nesiguranta, o teama. .aca lucrurile ar fi clare, dincolo de orice
dubiu, am inc/eia acest capitol si ne-am apuca de lingvistica
computationala. .ar lucrurile nu sunt clare, iar lingvistii nostri poarta
barbile lungi si diplomele si mai lungi (ca sa-l citam pe -asdeu! ale
6doctorilor ardeleni6 care i-au expulzat pe daci din istorie. In sec. <viii,
cand in &rdeal romanii erau o natiune 6tolerata6, in vreme ce
mag/iarii, secuii si sasii isi 4ustificau privilegiile prin originea lor
nobila, era necesara gasirea unei origini nobile si pentru ardeleni.
&stfel s-a creat mitul fondator al lui ,raian si celebra inc/eiere 6noi de
la Ram ne tragem6. &cest purism extrem a avut ecouri lungi si, din
pacate, nu s-a stins. ;n fel de absurda frustrare a intelectualului
roman, care se simte, la fel ca acum trei secole, parte a unei natiuni
6tolerate6 in $uropa, duce, in plin secol <xi, la un extremism care nu
are legatura cu stiinta" dacii sunt alungati din manuale, cucerirea
.aciei este aniversata cu fast, formarea limbii romane si a poporului
roman sunt pecetluite de dogme. ,otul de dragul de a fi mai europeni
decat celebra baroneasa Nic/olson.
Istorie si politica Romanitatea serveste astazi ca stindard al
integrarii. Istoricii ne invata ca suntem mai europeni daca ii proslavim
pe cuceritorii romani si exageram mostenirea romana" ei ne-au
civilizat, ne-au coborat din copac si ne-au adus in $uropa. am asa
rezulta din programul manifestarii .acia )rovincia &ugusti, organizat
in aceasta toamna de 'uzeul National de Istorie a Romaniei, in
parteneriat cu 'inisterul ulturii si cu Rosia 'ontana - #old
orporation" 6&ceasta incorporare a .aciei in /otarele Imperiului
Roman marc/eaza prima incadrare a teritoriului de azi al Romaniei in
spatiul unei civilizatii cu valente universale. &nul 123 reprezinta,
asadar, un moment important pentru istoria noastra, o prima
6integrare6 in $uropa.6 u alte cuvinte, primul pas spre $uropa l-a
facut .ecebal, prin sinuciderea sa. .and ezarului ce este al
ezarului, recunoastem ca romanii au construit o civilizatie
stralucitoare si au contribuit enorm la istoria omenirii. .ar mostenirea
lor in .acia, desi nimeni nu are cura4ul sa o spuna, este aproape
nula. Romanii au venit, au cucerit, au construit drumuri, poduri si
orase, au exploatat aurul de la &lburnus 'aior si au plecat. In urma
lor, au venit migratorii, iar in urma migratorilor nu a mai ramas, dupa
5-= secole, piatra peste piatra din ce construisera romanii. & urmat
apoi mai mult de un mileniu in care nimeni nu si-a mai amintit ca pe
aici au trecut vreodata romanii. .eci, care este, astazi, mostenirea
romana0 Nu putem spune ca romanii ne-au civilizat, caci urmarile
scurtei perioade de aculturatie au disparut foarte repede. 8aptul ca
vorbim o limba romanica nu ne face cu nimic mai europeni. .aca
(coala &rdeleana nu ar fi facut un instrument politic din aceasta
romanizare, cine stie cand am fi descoperit ca am baut laptele
lupoaicei. &stazi, reclamarea originii romane are infatisarea unui
penibil mit fondator, care sa ne 4ustifice europenitatea, ca si cum nu
am putea intra in ;niunea $uropeana cu fruntea sus, cu toata istoria
noastra, cu daci cu tot. ;itam ca dacii cunosteau astronomie,
medicina, credeau in nemurire si erau temuti si admirati de vecinii lor
cei mai puternici. Oficialii de azi se 4eneaza la auzul cuvantului 6dac6,
ca si cum dacii ar fi ruda de la tara cu care ne rusinam sa stam la
masa $uropei. &sta inseamna ca ne e rusine cu toti taranii nostri,
care astazi inca se mai imbraca, la sarbatori, cu portul pe care il au
dacii de pe columna lui ,raian, ne rusinam cu doinele si obiceiurile
lor, cu toata traditia noastra ancestrala9
'ecanismul este vec/i. at am fost sub ocupatie rusa, istoricii
ne-au populat istoria cu slavi, incepand cu cultura .ridu. and ne-am
distantat politic de Rusia, am rescris istoria si i-am impins pe slavi
ceva mai la sud. and politica regimului a trambitat independenta si
neamestecul in treburile interne, i-am pus la index pe romanii lui
,raian, numindu-i 6cotropitori6 si 6dusmani6. and eausescu a vrut
apoi sa fim originali, sa nu ne raportam la nimeni si sa nu ne
subordonam nimanui, istoricii au apelat la individualitatea culturii
dacice, pe care au ridicat-o-n slavi. Iar acum, daca vrem in ;niunea
$uropeana, romanii devin parintii nostri dragi si intelepti, care ne-au
luat de mana si ne-au adus in $uropa, inca acum 1>22 de ani. &sta
nu este stiinta9
Tacerea specialistilor 6'a indoiesc, deci cuget, cuget, deci exist6.
ercetatorii nostri nu se indoiesc, nu-si pun intrebari, deci ei nu exista
in stiinta adevarata, ci doar in dimensiunea dogmelor. Raspunsurile la
intrebarile formulate mai sus nu pot veni decat in urma unui studiu
extrem de serios al mai multor ec/ipe. .e ce tac specialistii0 .e ce
refuza sa-si puna intrebari0 )robabil, din ratiuni care pentru ei sunt
mai inalte decat sfantul adevar" obedienta in fata unor interese
politice, teama de a nu-si vedea opera de o viata rasturnata, nevoia
irationala, disperata, de a avea dreptate.