Agresivitatea si agitatia se ntlnesc frecvent la pacientii cu dementa de tip
Alzheimer internati n sectiile de psihiatrie, reprezentnd de altfel unele dintre cele mai obisnuite cauze de spitalizare a acestor bolnavi, care sunt adusi de familia aflata n imposibilitatea de a-i linisti. Exista mai multe tipuri de asemenea comportamente, ele putnd fi clasificate n doua categorii principale: comportamente neagresive, care pot fi la rndul lor fizice agitatia generalizata, plimbatul continuu fara scop, ascunderea lucrurilor, mbracatul sau dezbracatul necorespunzator! si verbale pacientul este continuu nemultumit, se plnge mereu, solicita atentia celor din "ur, repeta ntruna aceleasi ntrebari sau afirmatii! comportamente agresive, fizice loveste, mpinge, musca alte persoane, este autoagresiv, distruge diverse obiecte din camera! sau verbale tipa, striga, n"ura, insulta persoanele din "ur, face zgomote ciudate! Simptomele psihotice Ideile delirante #deile delirante sunt convingeri, idei false, de nezdruncinat, n care pacientul crede indiferent de dovezile contrare care i se aduc. $ele mai frecvent ntlnite sunt: ideea ca persoanele din "ur vorbesc despre pacient idei de furt bolnavul este convins ca lucrurile i sunt furate sau ascunse% de multe ori, astfel de convingeri apar ca urmare a tulburarilor de memorie pacientul uita complet unde si-a pus lucrurile si i acuza pe ceilalti ca i le-au luat! chiriasul fantoma- ideea ca n casa mai locuiesc si alte persoane% poate sa apara din cauza halucinatiilor vizuale reprezentnd oameni convingerea pacientului ca este persecutat, ca i se vrea raul idei de abandon bolnavul crede ca urmeaza sa fie parasit de familie, alungat din propria casa% exista nsa si situatii n care asemenea idei au o baza reala este vorba despre cazurile de abuz al vrstnicilor! idei delirante de gelozie convingerea ca sotul&sotia are o legatura extracon"ugala un exemplu este cel al pacientei Auguste '., caz n care boala a debutat cu astfel de idei ( era convinsa ca sotul are o legatura cu o vecina!% ele pot sa apara si datorita halucinatiilor vizuale bolnavul vede oameni straini n casa! )entru a considera o astfel de idee a pacientului ca fiind deliranta, este nevoie ca ea sa fie repetata n mai multe ocazii si pe o perioada mai lunga de timp. Este necesar ca ideile delirante sa fie diferentiate de afirmatiile pe care pacientii cu dementa le fac pentru a masca faptul ca uita care li se pare stn"enitor!. 'e exemplu, o persoana cu dementa poate afirma la un moment dat ca nu si gaseste poseta si ca probabil i-a fost furata de unul dintre membrii familiei. *ntrebata, admite ca este posibil sa o fi uitat in parcul in care tocmai s-a plimbat, ceea ce indica faptul ca nu este vorba de o idee de tip delirant. +n alt exemplu: un bolnav cu dementa Alzheimer uita ca a terminat de mncat, acuzndu-si sotia ca i-a furat mncarea, fara a putea fi convins de contrariu. ,otusi, afirmatia a fost facuta o singura data, nemaifiind repetata ulterior si nu constituie prin urmare o idee deliranta. CE PUTEM FACE PENTRU BOLNAVUL CU ALZHEIMER 'e cele mai multe ori ngri"irea acasa persoanelor cu dementa Alzheimer este o sarcina dificila pentru familie care trebuie sa faca fata modificarii continue a comportamentului pacientului. -ama tulburarilor comportamentale variaza de la comportamente agresive verbal sau fizic la tulburari comportamentale neagresive *ntrebari repetitive, ratacirea, ascunderea lucrurilor , colectarea de obiecte inutile, halucinatii, tulburari de somn si apetit!. .oala Alzheimer erodeaza abilitatile de comunicare lucru ce devine extrem de frustrant pentru pacient si familie. Este nevoie de multa rabdare pentru a intelege ceea ce doreste sa spuna. $omunicarea este dificila dar nu imposibila. 'aca nu intelege intotdeauna ceea ce spunem intelege desigur modul in care o spunem. Asa ca ramaneti calm si relaxat, interactionati cu bolnavul intr-un mod prietenos pentru a nu crea si mai multa confuzie. #ncearca sa nu iei lucrurile in mod personal. /orbeste boala nu pacientul. Arata-ti interesul pastrand contactul vizual in timpul comunicarii si astfel isi va da seama ca asculti si incerci sa intelegi 0u grabi, nu corecta, nu critica, nu intrerupe. 1oloseste cuvinte simple si propozitii scurte. #nterventiile nonfarmacologice sunt importante pentru bolnavul cu dementa. )utem actiona prin: 'istragerea atentiei )astrarea rutinelor Activitati de grup: "ocuri , dans, muzica Activitati nestructurate: plimbari, sortarea de obiecte de ex. servetele sau prosoape dupa culori! Exercitii fizice, aromaterapia $ontactul cu animale de casa -radinaritul chiar si intr-un balcon +tilizarea casetelor video sau audio cu membrii familiei 2ecompensarea pacientului pentru pastrarea linistii sau pentru exprimarea unor cereri adecvate Asigurarea usilor de intrare in locuinta cu incuietori adecvate