Imbatranim si asta va fi prima mare grija a finantistilor de maine.

Nu doar in Romania, ci in intreaga

Europa asistam la acest proces. Primul semnal de alarma este deja tras: primul val al generatei "baby
boom" a ajuns in pragul pensionarii. In urmatorii ani, indicele de dependenta (raportul dintre numarul
populatiei potential active si numarul copiilor si varstnicilor va creste. !aca adaugam rata sca"uta a
natalitatii si numarul sca"ut al persoanelor active din randul populatiei, intrebarea : cine ne va plati maine
pensia#, capata accente ingrijoratoare. !atele au fost obtinute joi, $%.$$.&'$& de la IN(. Pentru grafice,
dati clic) pe imagini.

Romania se confrunta deja cu consecintele economice si sociale comple*e ale unei populatii aflate intr+un
proces lent, dar continuu, de imbatranire demografica. Nu doar cri"a poate fi invocata. In ultimul secol,
industriali"area, urbani"area si moderni"area a sc,imbat radical scala de valori. !e la familia e*tinsa,
care oferea membrilor ei stabilitate si siguranta, s+a trecut la familia in care independenta membrilor a
trecut pe primul plan. -ei mai afectati sunt batranii. Inainte, locul lor era in familie, asta"i tot mai des ei
se confrunta cu i"olarea, abandonul, institutionali"area.
.ent, fara sa atraga atentia, dar inevitabil, populatia tarilor europene sufera in pre"ent o a doua
evolutie majora: aparitia unei noi grupe "varsta a patra" ("cei mai batrani dintre batrani", de
peste /' de ani cu pondere mare, in continua crestere.
0ltimii && de ani s+au caracteri"at prin continuarea scaderii numerice a populatiei cu aproape $,1
milioane de locuitori. (c,imbarea comportamentului demografic al cuplurilor fata de propria
reproducere, cresterea mortalitatii precum si migratia e*terna, au facut ca populatia Romaniei sa
se reduca constant.
(tructura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire
demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si
relativa a populatiei tinere ('+$2 ani. In paralel, cresterea sperantei de viata a determinat
cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 3% ani si peste.
4sistam la reducerea ponderii populatiei tinere, de '+$2 ani, de la &5,67 (in $11' la $%,'7 (in
&'$& si cresterea ponderii celei varstnice, de 3% ani si peste, de la $',57 (in $11' la $%,'7 (in
&'$&. Populatia adulta, de $%+32 ani, a crescut constant de la 337 (in $11' la 6'7 (in &'$&.
Pentru prima oara in ultimele patru decenii, la $ ianuarie &'$& ponderea populatiei populatiei
tinere este egala cu ponderea populatiei varstnice ($%,'7.
Efectele procesului de imbatranire vor apare in timp, determinand perturbatii la nivelul populatiei scolare,
populatiei fertile si populatiei in varsta de munca.
Populatia varstnica nu poate fi privita ca o entitate omogena, ea inclu"and subgrupa de varstnici "mai
tineri" (3%+62 ani, subgrupa de varstnici "mai batrani" (6%+/2 ani si longevivii (/% ani si peste.

In ultimii ani se observa tendinta de crestere mai mare a numarului varstnicilor "mai batrani" (de la /&',6
mii in $11', la $,& milioane in &'$&, fata de subgrupa de varstnici "mai tineri" (de la $,2 milioane in
$11', la $,/ milioane in &'$&.
!in totalul de /&&,2 mii persoane, cu care a crescut populatia varstnica in perioada $11'+&'$&,
peste 3',27 revine grupei de varsta 6% ani si peste.
In anul &'$& "longevivii", segmentul populatiei de /% ani si peste, repre"inta /7 din populatia
de 3% ani si peste, in crestere comparativ cu anul $11' (%,$7.
8enomenul de imbatranire demografica este mai accentuat in mediul rural decat in urban. 4stfel, la
inceputul anului $11', ponderea populatiei de 3% ani si peste in rural a fost de $5,%7 din populatia totala
si a crescut, in &'$&, la $/,57.
9 manifestare importanta a procesului de imbatranire este cresterea numarului femeilor in cadrul
populatiei persoanelor varstnice, adica un proces de "femini"are a batranetii". 8emeile sunt mai
longevive, numarul lor fiind aproape de doua ori mai mare decat cel al barbatilor.
(tructura populatiei varstnice evidentia"a aceasta disproportie: la $''' femei de 3% ani si peste
revenind 362 barbati varstnici (in &'$&. In timp ce in grupa de varsta de 3%+62 ani raportul de
masculinitate a fost de 656 barbati la $''' femei, in grupa de varsta /% ani si peste, populatia
feminina a fost de aproape doua ori mai mare decat cea masculina (%&& barbati la $''' femei.

Piramida varstelor este o adevarata "radiografie" a populatiei in care fiecare varsta are propria sa istorie
care ne arata tendintele pe termen lung ale fertilitatii si mortalitatii, dar si efectele de scurta durata ale
migratiilor, politicilor demografice ori sc,imbarilor intervenite intr+un secol de istorie demografica.
:entinerea de lunga durata a natalitatii la un nivel sca"ut a ingustat si mai mult ba"a piramidei.
4stfel, in ca"ul tarii noastre, in timp ce reducerea numarului populatiei tinere a ingustat si mai
mult ba"a piramidei, cresterea ponderii varstnicilor a dus la ingrosarea varfului piramidei.
In perioada $11'+&'$& varsta medie a cunoscut o crestere semnificativa, de la 55 ani la 2' ani,
reflectand un proces lent dar continuu de imbatranire demografica. -resterea varstei medii a fost mai
accentuata la femei (2$,% ani, decat la barbati (5/,% ani.
.a $ ianuarie &'$&, populatia rurala, mai imbatranita, a avut o varsta medie cu $,& ani mai mare
decat cea din urban, in special datorita populatiei feminine rurale (2$,6 ani. In mediul urban,
varsta medie a populatiei feminine este cu &,6 ani mai mare decat cea a populatiei masculine, iar
in mediul rural cu 5,5 ani.
Efectele pe care procesul de imbatranire le are asupra desfasurarii vietii economice si sociale, cat si
asupra perspectivelor evolutiei demografice sunt evidentiate si de rapoartele de dependenta. .a inceputul
anului &'$&, la $''' persoane adulte reveneau 25' persoane tinere si varstnice (din care populatia
varstnica repre"enta %'7, fata de %$% persoane tinere si varstnice in $11' (cand ponderea populatiei
varstnice era de 5'7. 4ceasta reducere s+a reali"at in primul rand pe seama scaderii populatiei tinere
('+$2 ani.Numarul persoanelor varstnice de 3% ani si peste care revin la $''' persoane adulte a crescut
de la $%3 (in $11', la &$% (in &'$&, generand in timp o sarcina sociala sporita pentru adulti.

Indicele de imbatranire a crescut de la 255 persoane varstnice la $''' persoane tinere ($11', la 11/ (in
&'$&.
!iferentieri in structura pe varste a populatiei apar mai pregnant in profil teritorial, determinate de
variatia teritoriala a fenomenelor demografice si a miscarii migratorii a populatiei.
In anul &'$&, ;aslui a fost judetul cel mai "tanar", cu o pondere a populatiei '+$2 ani de $/,27,
urmat de judetul (uceava ($/,'7, la polul opus situandu+se judetele <raila, -luj, 9lt,
=unedoara, >eleorman si :unicipiul <ucuresti, cu ponderi de sub $27.
?udetele <u"au, @iurgiu si >eleorman au inregistrat un procent ridicat al populatiei varstnice (de
peste $/,'7, in timp ce in judetele -onstanta, Iasi si (atu :are ponderile au fost sub $57.
-omparativ cu anul $11', ponderea populatiei de 3% ani si peste a crescut in toate judetele.
-ele mai "imbatranite" au fost regiunile (ud+:untenia si (ud+;est 9ltenia, cu ponderi ale
populatiei varstnice de $3,/7 si respectiv $3,%7.
Reculul natalitatii si deteriorarea mortalitatii generale, plus o migratie e*terna negativa si+au pus
amprenta pe ponderea populatiei varstnice in ansamblul populatiei.
>inerele cupluri doresc copii mai putini (unul de preferinta si adusi pe lume la o varsta mai
ridicata. 4ceasta a devenit regula care guvernea"a comportamentul reproductiv al tanarului
cuplu.
In perioada $11'+&'$& se manifesta o scadere a mortalitatii varstnicilor la toate grupele de
varsta, atat pentru barbati, cat si pentru femei.

<olile aparatului circulator, in special bolile isc,emice ale inimii si cele cerebro+vasculare,
constituie principala cau"a de deces care afectea"a cea mai mare parte a populatiei varstnice,
desi mortalitatea datorata acestei cau"e a sca"ut din $11' de la 2/$$,& decese la $''''' de
persoane varstnice la 2&$&,6 decese la $''''' persoane varstnice in &'$'.
4sistam la o reducere a numarului deceselor cau"ate de bolile aparatului respirator, bolile
aparatului genito+urinar si a celor datorate le"iunilor traumatice, otravirilor si altor cau"e e*terne.
In sc,imb, a crescut mortalitatea datorata tumorilor, bolilor aparatului digestiv si bolilor
infectioase si para"itare.
Ratele mortalitatii specifice pe principalele cau"e de deces au continuat sa difere pe se*e. :ortalitatea
feminina a avut valori inferioare celei masculine la toate cau"ele de deces. !ar, in ca"ul tumorilor, bolilor
aparatului digestiv, bolilor aparatului respirator, aparatului genito+urinar si mai ales a le"iunilor
traumatice, otravirilor si altor cau"e e*terne, valorile masculine au fost cu mult superioare celor feminine
(de peste $,% ori. !iferenta cea mai mare se inregistrea"a in ca"ul mortalitatii prin le"iuni traumatice (de
&,% ori, iar cea mai mica prin afectiuni ale aparatului circulator (de $,$ ori.
!aca s+ar elimina cel putin jumatate din decesele prin bolile cerebro+vasculare si boala isc,emica
a inimii, rata mortalitatii varstnicilor s+ar reduce de $,3 ori.
Intre recensamintele din anii $11& si &''& numarul gospodariilor formate dintr+o singura
persoana avand varsta mai mare de 3' de ani a crescut cu $27, ajungand la /3' de mii, ceea ce
repre"inta 3&7 din ansamblul gospodariilor compuse dintr+o singura persoana si $&7 din totalul
gospodariilor.
:ai sus aveti un grafic repre"entand forta de munca vulnerabila. 8orAa de muncB vulnerabilB
repre"intB lucrBtorii familiali Ci lucrBtorii pe cont propriu neremuneraAi, ca procent din totalul
ocupBrii forAei de muncB. ProporAia dintre lucrBtorii familiali plus lucrBtorii pe cont propriu
neremuneraAi Ci totalul ocupBrii forAei de muncB este dedusB din informaAiile referitoare la statutul
ocupBrii forAei de muncB.
In mediul rural, cele doua proportii sunt si mai ridicate de 6%7 si, respectiv, $%7.
In ultimii ani se remarca o tendinta de crestere a numarului de persoane varstnice singure care sunt mai
vulnerabile, in special a femeilor, ceea ce determina cresterea cerintelor privind servicii sociale si
medicale destinate ingrijirii personale.
P9P0.4>I4 ;4R(>NI-4 4->I;4
Imbatranirea populatiei totale are o influenta puternica asupra pietei muncii, in sensul micsorarii
numarului populatiei active tinere, mentinerii la cote ridicate a populatiei active adulte si cresterea
numarului persoanelor varstnice care fie participa la activitatea economica, fie devin persoane beneficiare
de asistenta sociala (pensionari.
(c,imbarile socio+economice pe care le+a impus transformarea economiei romanesti intr+o economie de
piata a generat mutatii in domeniul calitatii si structurii populatiei active.
-onform re"ultatelor "4nc,etei fortei de munca in gospodarii (4:I@9" incepand cu anul &''&, populatia
activa de $''61 mii persoane a inregistrat o perioada de scadere, ajungand la 1/3/ mii persoane in
&'$$, rata de activitate modificandu+se de la %3,'7 la %2,57.
4nali"and ratele de activitate pe structura de varsta a persoanelor adulte, din &'$$, se poate
observa ca cele mai active persoane sunt in grupa de varsta &%+%2 ani (61,$7 in timp ce tinerii
de $%+&2 ani si persoanele care se apropie de pensionare de %%+32 ani au inregistrat rate de
numai 5$,$7 si respectiv 2$,%7.
Numarul persoanelor varstnice (3% ani si peste active din punct de vedere economic a fost, in
&'$$, de 5// mii, ceea ce constituie 5,17 din totalul persoanelor active si $&,&7 din populatia
totala din aceeasi categorie de varsta. Persoanele varstnice inactive (3% ani si peste din punct de
vedere economic au alcatuit /6,/7 din numarul total al persoanelor din aceasta categorie de
varsta.
In perioada &''&+&'$$ rata de activitate a populatiei in prag de pensionare, de %%+32 ani, a
crescut de la 5/,57 (&''& la 2$,%7 (&'$$. Pe se*e rata de activitate a evoluat diferit, astfel
rata de activitate a barbatilor a crescut, de la 22,&7 (&''& la %$,37 (&'$$, iar in ca"ul
femeilor rata a sca"ut de la 55,&7 (&''& la 5&,67 (&'$$. .a nivelul mediilor de re"identa, in
mediul urban s+a inregistrat o crestere a ratelor de activitate de la $/,&7 (in &''& la 55,$7
(&'$$ in paralel cu scaderea ratelor in mediul rural de la %3,%7 (&''& la %5,37 (&'$$.
9 situatie aparte o avem in ca"ul persoanelor de 3% ani si peste. 4stfel, rata de activitate in
perioada &''&+&'$$ a sca"ut de la $/,%7 la $&,&7, acest fenomen inregistrandu+se atat la
nivelul populatiei masculine cat si al populatiei feminine. (e remarca insa diferente foarte mari
intre ratele de activitate a persoanelor de 3% ani si peste din mediul rural si cel urban (de $3 ori
mai mare in rural fata de urban in anul &'$$.
-ea mai importanta componenta a populatiei active este populatia ocupata. Ea este
producatoare efectiva a bunurilor si serviciilor necesare e*istentei intregii societati. In acelasi
timp, populatia ocupata da masura cererii de forta de munca pe piata muncii. In perioada &''&+
&'$$ rata de ocupare a populatiei de %%+32 ani a inregistrat o tendinta de scadere atat pe total,
de la 56,67 la 2','7, cat si pe se*e. Populatia ocupata de 3% ani si peste a fost in &'$$ de
5/6,/ mii, repre"entand 2,&7 din totalul populatiei ocupate, in scadere fata de populatia ocupata
inregistrata in &''&, de %35,5 mii persoane care repre"enta 3,$7 din populatia totala ocupata.
Ratele de ocupare a populatiei de 3% ani si peste au urmat o tendinta de scadere pentru ambele
se*e, mentinandu+se un decalaj situat in intervalul &,% D2,3 puncte procentuale in favoarea
populatiei masculine.
-onform datelor din 4nc,eta <ugetelor de 8amilie din &'$$, dimensiunea medie a unei gospodarii a fost
de &,/61 persoane, gospodariile formate din $+5 persoane repre"entand peste 3/7. Reparti"area
gospodariilor dupa varsta capului gospodariei arata ca ponderea cea mai mare a gospodariilor (2',&7
sunt conduse de persoane in varsta de pana la %' ani, urmate de gospodariile conduse de persoane din
grupa de varsta %'+32 ani (5',67 si cele de 3% ani si peste (&1,$7.
!in totalul gospodariilor de pensionari, 557 au drept cap de gospodarie o persoana din grupa
de varsta de %'+32 ani si 32,17 din grupa de varsta 3% ani si peste. In mediul rural unde
fenomenul de imbatranire este mai accentuat, apro*imativ 5/7 din gospodarii sunt conduse de
persoane de 3% ani si peste.
Reparti"area gospodariilor de varstnici dupa numarul de persoane in gospodarie releva o
preponderenta a celor formate dintr+o singura persoana de 3% ani si peste (%2,17, gospodariile
formate din & persoane fiind pre"ente in proportie de 55,17.
In anul &'$$, veniturile reali"ate in gospodariile de pensionari din toate sursele (veniturile totale au fost
de &'$6 lei lunar pe gospodarie si de /&2,2 lei pe persoana. ;eniturile din prestatii sociale constituie
peste jumatate (%5,37 in &'$$ din veniturile gospodariilor care au drept cap al gospodariei un
pensionar.
(ituatia varstnicilor difera in functie de componenta gospodariei. 4stfel, gospodariile formate
numai din varstnici sunt intr+o situatie mai buna decat varstnicii care locuiesc cu persoane tinere,
in gospodarii e*tinse. 9 e*plicatie ar fi faptul ca aceste gospodarii sunt numeroase, iar veniturile
varstnicilor sunt o sursa de venit pentru toata gospodaria.
-,eltuielile de consum ale gospodariilor cu varstnici sunt determinate de marimea veniturilor
disponibile. In medie, c,eltuielile totale lunare ale unei gospodarii conduse de un pensionar au
fost, in &'$$, de $/'% lei pe gospodarie si 656,1 lei pe persoana, cu un nivel mai mare al
c,eltuielilor de consum in mediul urban. >rei sferturi din c,eltuielile gospodariilor de pensionari o
repre"inta c,eltuielile de consum, urmate de c,eltuielile pentru productia gospodariei ($&,27 si
c,eltuielile privind impo"itele, contributiile si ta*ele (17. -onform clasificarii standard pe
destinatii a c,eltuielilor de consum, produsele alimentare si bauturile nealcoolice detin in medie
257 din consumul gospodariilor de pensionari, urmate de c,eltuielile legate de locuinta ($/7 si
numai /7 c,eltuieli pentru sanatate. !in totalul gospodariilor de pensionari, %&,&7 fac fata cu
dificultate sau mare dificultate la c,eltuielile curente.
Rata saraciei relative estimata pe ba"a veniturilor totale disponibile, e*clusiv contravaloarea
consumului din resursele proprii ale gospodariei, a fost in anul &'$$ de &&,&7. Populatia
varstnica (3% ani si peste este afectata intr+o masura mai redusa de saracie, nivelul ratei fiind
sensibil inferior mediei pe ansamblul populatiei ($2,$7 in anul &'$$.
Rata saraciei in randul varstnicilor a sca"ut semnificativ in perioada &''/+&'$$, aproape cu $& puncte
procentuale in anul &'$$ fata de &''/. >otusi, la aceasta grupa de varsta, deosebirile sunt foarte
pronuntate, femeile in varsta fiind mult mai afectate de saracie decat barbatii. 4stfel, rata saraciei
aferenta femeilor a fost de $6,67 in anul &'$$, iar cea a barbatilor de numai /,67. In ca"ul varstnicilor
singuri: una din trei persoane din aceasta grupa de varsta se afla sub incidenta acestui risc. In aceasta
situatie se afla pensionarii din sistemul de asigurari sociale de stat cu pensii mici, pensionarii de urmas si
pensionarii agricultori.
-9N>EE>0. IN>ERN4>I9N4.
Imbatranirea populatiei este un fenomen global, care in ultimele decenii afectea"a toate tarile lumii.
Reducerea globala a natalitatii si scaderea numarului de copii in paralel cu sporirea constanta a numarului
varstnicilor duce la sc,imbarea ec,ilibrului dintre generatii.
Imbatranirea populatiei este un fenomen de lunga durata. In secolul trecut ponderea persoanelor
varstnice in structura populatiei totale a fost in crestere constanta. 4ceasta tendinta se va pastra si in
secolul EEI. !aca in anul $1%' ponderea varstnicilor in lume a fost de /7, conform progno"elor reali"ate
de 9N0 + !ivi"ia Populatie, in anul &'%' ponderea varstnicilor va creste la &&7 din populatia totala a
globului. (e considera ca este putin probabil ca nivelul natalitatii sa revina la valorile din perioada de
dupa cel de+al doilea ra"boi mondial si de aici re"ulta ca procesul de imbatranire a populatiei este un
proces ireversibil si ponderea populatiei tinere va scadea. -onform datelor 9N0, ponderea populatiei de
varsta a treia va creste, pe termen lung, c,iar si in regiunile unde natalitatea este superioara ratei de
reproducere (&,$ copii.
Numarul persoanelor care imbatranesc, la nivel mondial, este in crestere mai rapida decat la alte grupe
de varsta. 4stfel, daca la inceputul anului &'$& numarul persoanelor de 3' ani si peste a fost de /$'
milioane de persoane la nivel mondial, in &'%', conform proiectarilor populatiei reali"ate de 9N0,
numarul persoanelor de 3' ani si peste va fi de & miliarde de locuitori. -onform progno"elor, in anul &'26
numarul persoanelor varstnice pe glob va depasi numarul copiilor. !aca in &'$$ din $' persoane o
persoana era de 3' ani si peste, in &'%', se estimea"a ca o persoana din cinci va avea peste 3' de ani.
Imbatranirea populatiei este un re"ultat important al progresului social obtinut in diferite domenii:
medicina, calitatea vietii, protectia sociala, si se datorea"a reducerii mortalitatii in special la persoanele
varstnice si cresterii duratei medii a vietii. In acelasi timp, modificarea structurii populatiei este
determinata de scaderea semnificativa a natalitatii.
>arile cele mai afectate de imbatranirea demografica sunt ?aponia, (tatele 0nite si Rusia. .a nivel
continental fenomenul imbatranirii este pre"ent in mod deosebit in Europa si 4merica de Nord. 4ceste
diferentieri pe continente pot fi e*plicate in primul rand prin nivelurile diferite ale ratelor de natalitate si
fertilitate, dar nu in ultimul rand si prin fenomenele de migratie si nivelul duratei medii a vietii, a ratei
mortalitatii generale, indeosebi infantile.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13620098-analiza-imbatranirea-romaniei-cateva-
ate-!rafice-cifre.htm