Taina Maslului

1.Definitia si scopul principal al Tainei

In Taina Maslului se impartaseste credinciosului bolnav in chip nevazut harul
tamaduirii sau usurarea durerii trupesti , al intaririi sufletesti si al iertarii de pacatele
ramase dupa marturisire, prin ungerea cu untdelemn sfintit, insotit de rugaciunile
preotilor. Practicarea ei in timpul Apostolilor, deci provenirea ei prin Apostoli de la
Hristos insusi, e atestata in Epistola lui Iacob: De este cineva bolnav, sa cheme preotii
Bisericii si sa se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn in numele Domnului. Si
rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav si-l va ridica pe el Domnul, iar de va fi
facut pacate se vor ierta lui !, "#$"!%.
&na din cauzele principale ale deprimarii si descura'arii omului este boala. (i de
multe ori nici boala, nici deprimarea nu pot fi invinse numai cu mi'loace omenesti.
)olnavul credincios e chinuit si de constiinta ca boala lui are cauza si in unele pacate pe
care nu le$a putut marturisi, sau ca eventual va muri fara iertarea acestor pacate. (i cine
nu trece prin viata lui prin boala si prin aceste deprimari si ingri'orari, care$i maresc
suferinta* Ele intra in componenta e+istentei omenesti. E posibil sa credem ca ,umnezeu
nu ($a gandit si la un a'utor dat omului in aceste situatii de boala si de slabire
sufleteasca* Taina aceasta arata ca ,umnezeu Isi manifesta mila -ui si fata de cei
suferinzi care$si pun nade'nea in El, care apeleaza la El cand a'ung in aceste situatii. ,e
aceea in toate rugaciunile Maslului se apeleaza mai ales la mila lui ,umnezeu, iar
,umnezeu apare in aceasta Taina lucrand ca .,octorul/ plin de mila. In pripeala cantarii
lui Arsenie, de la sfintirea untdelemnului cu care se unge bolnavul, pripeala ce se repeat
dupa fiecare tropar, se cere: Stapane Hristoase, Milostive, miluieste pe robul tau. Iar in
podobia glasului I0 se cere: Doctorul si ajutatorul celor ce sunt intru dureri
daruieste tamaduire neputinciosului robului !au, Milostive, miluieste pe cel ce mult a
gresit si-l mantuieste de pacate.
&neori Harul lui ,umnezeu lucreaza mai mult sau mai putin direct asupra
trupului, vindecandu$l, desi, chiar si in acest caz, se produc si intarirea sufleteasca, si
iertarea pacatelor celui bolnav. Alteori, vindecarea se produce mai mult prin intarirea
puterilor sufletesti1 iar alteori, prin iertarea pacatelor nemarturisite, intrucat aceasta
intareste sufletul si, prin suflet, si trupul. ,ar prin harul acestei Taine se da in mod
principal vindecarea trupului. 2umai cand este randuit ca bolnavul sa moara, nu se
produce acest effect principal, ci numai celelalte.
Taina aceasta poate fi socotita, prin e+celenta, Taina a trupului, sau Taina randuita
pentru insanatosirea trupului. Prin ea se pune in relief valoarea pozitiva acordata de
,umnezeu trupului omenesc, ca &nul care Insusi a luat trup si il tine in veci, ne
mantuieste prin el, impartasindu$ne viata dumnezeiasca.
In rugaciunea citita dupa al doilea Apostol si a doua Evanghelie se cere lui Hristos
insanatosirea bolnavului, pe baza faptului ca El ($a intrupat si S-a "idit #creat$ pentru
"idirea Sa, aratand vointa -ui de a mantui trupul si de a$l inalta in Imparatia lui
,umnezeu, de a face din trupuri un mi'loc de comunicare vesnica intre ,umnezeu si
oameni.
,e aceea, tot in aceeasi rugaciune se cere salasluirea ,uhului (fant in cel bolnav,
potrivit cuvantului (fantului Apostol Pavel : %auta dintru inaltimea !a cea sfanta, cu
Darul Sfantului Duh, in ceasul acesta, si-& salasluieste pe dansul intru robul tau #'$. I
3or. 4,"51 6, "4$"7%. ,uhul (fant e inchipuit si comunicat prin untdelemnul sfintit chiar
in timpul acestei Taine de catre preoti, untdelemn cu care se unge bolnavul.
2. Scopurile secundare ale Tainei
E+istenta omului este nespus de comple+a. E imposibil de separate intre trup si
suflet atata timp cat omul traieste, deci intre lucrarea harului asupra trupului si asupra
sufletului. Insasi vindecarea trupului e simtita de bolnav ca un har dat lui ca persoana
umana integrala. Trupul e plin de energiile sufletului1 prin el lucreaza sufletul1 fara el
sufletul nu poate lucra. ,e aceea harul nu lucreaza asupra trupului fara sa lucreze si
asupra sufletului. Asupra sufletului lucreaza, insa, intarindu$l si curatindu$l de pacate si
linistindu$i prin aceasta constiinta, ceea ce are un efect intaritor si asupra trupului, ca sa$l
faca un instrument al lucrarii bune a sufletului si ca sa intareasca si sufletul.
,e aceea in rugaciunile Tainei se cer impreuna: tamaduirea trupului, iertarea de
pacate si curatirea sufletului de pacate. (alasluirea ,uhului are mai ales scopul curatirii
de pacate si al tamaduirii de patimi si al ridicarii omului la o viata de sfintenie, de slu'ire
curata a lui ,umnezeu. Intrucat pacatul este o boala a sufletului mai ales cand s$a indesit
in patimi, si ca atare e si o cauza a bolii trupului, Maslul este socotit atat ca o tamaduirea
a trupului, cat si a sufletului, si ,umnezeu e numit Doctorul sufletelor si al trupurilor.
El e socotit necesar si pentru vindecarea patimilor, intrucat, chiar daca pacatele au
provenit din ele, sau le$a produs pe ele, au fost marturisite, ele nu se pot tamadui asa de
usor si e imposibil ca sa nu tasneasca din ele fapte pacatoase aproape continuu.
Insistenta cu care se cere, cu mult mai mult decat in Taina Pocaintei, tamaduirea
bolnavului de patimile sufletesti o data cu tamaduirea trupului, ne da sa intelegem ca mai
ales la aceste radacini ale pacatelor se refera Taina Maslului, caci la aceasta faza
progresata a slabiciunilor pacatoase ale omului, provenita din nesocotirea Tainei
Pocaintei si a conlucrarii sale cu harul )otezului si al Mirungerii, se reduce de fapt
pacatosenia. (povedania anterioara Maslului a adus bolnavului iertare de pacatele
marturisite, dar el n$a avut timp sa topeasca, prin conlucrare cu harul redobandit,
slabiciunile pacatoase, hranite printr$o obisnuinta indelungata cu pacatul, slabiciuni care
e+plica adeseori si boala trupului. (au, poate, bolnavul n$a putut descrie in mod
corespunzator aceste slabiciuni, care se pierd adeseori in ceata indefinitului.
Pe langa aceea, pe cat de imposibil este sa se separe intre trup si suflet, tot pe atat
de imposibil este sa se separe intre omul total si influenta fenomenelor vazute si a fortelor
rele nevazute asupra lui. Eliberarea de influentele vazute se face si prin intarirea
simturilor trupului cu harul (fantului ,uh, a carui introducere in ele se face prin ungerea
lor cu untedelemn sfintit. Prin aceasta simturile sunt curatite,sfintite,intarite in ele insesi
impotriva ispitelor ce vin de la lucrurile din afara si de la fortele rele nevazute prin
mi'locirea lor.
Astfel, in rugaciunile Maslului in care se cer deodata tamaduirea trupului, iertarea
de pacate si tamaduirea de patimi, eliberarea simturilor de influentele rele si alungarea
vra'masului, toate acestea se cer, pentru ca bolnavul, devenit sanatos trupeste si
sufleteste, sa poata trai o viata curate, inchinata slu'irii lui ,umnezeu. Aceasta arata ca
Taina Maslului nu e pentru moarte ca in catolicism, ci pentru o viata intru sanatate si
curatie.
-ucrarea (fantului ,uh in om, care e ceruta si acordata prin Taina Maslului, nu s$
ar putea efectua insa fara o deschidere a sufletului bolnavului, prin credinta si cainta.
Poate mira faptul ca bolnavului care primeste aceasta Taina nu i se cere o marturisire de
credinta ca la )otez, unit cu Mirungerea, si ca la Euharistie, o marturisire a pacatelor
unite cu marturisirea credintei, ca in Taina Pocaintei1 dar preotii au temeiul sa o considere
data, asa cum considera episcopul marturisirea de credinta data de cel ce se hirotoneste
intru diacon sau preot prin certificate teologic si spovedanie inainte de Hirotonie%, sau
invoirea data de cei ce se casatoresc. Insusi faptul ca bolnavul cheama preotii sa se roage
pentru el implica credinta lui in lucrarea lui ,umnezeu prin aceasta Taina. Pe langa
aceea, de obicei, el se marturiseste inainte. Apoi, omul bolnav are o sensibilitate
deosebita pentru ,umnezeu. El isi da seama de neputinta sa ca om si a omului in general
si isi pune suprema nade'ne in ,umnezeu. ,umnezeu i$a devenit mai transparent prin
slabiciunea trupului.
,e aceea, preotul se intemeiaza si pe credinta si cainta bolnavului, cerand de la
,umnezeu harul -ui tamaduitor si curatitor.
Iata cateva te+te din rugaciunile Maslului, edificatoare pentru aceste scopuri ale
lui si pentru deschiderea bolnavului fata de ele.
Mai intai, in rugaciunea amintita dupa a doua Evanghelie%, dupa ce s$a cerut
salasluirea ,uhului (fant in cel bolnav, se spune: .%aci el si-a cunoscut pacatele si a
venit cu credinta la !ine. Deci, primindu-l cu iubirea !a pe oameni, ori de a gresit cu
cuvantul sau cu gandul, iertandu-l, sterge-l si curateste-l pe el de tot pacatul si,
petrecand pururea impreuna cu el, pa"este-l in ceilalti ani ai vietii lui, ca, umbland intru
indreptarile !ale, sa nu mai fie o batjocura a diavolului, ca si in dansul sa se mareasca
preasfant numele !au. Iar inainte de acestea s$a cerut tamaduirea trupului bolnavului.
Intr$o cantare, mai inainte de sfintirea untdelemnului, se cere: %auta din cer,
%ela ce esti neajuns, ca un milostiv, ca mana !a cea neva"uta insemnand, (ubitorule de
oameni, prin untdelemnul !au cel dumne"eiesc, simturile acestuia ce alearga la !ine cu
credinta si-si cere iertarea greselilor, daruindu-i tamaduire sufletului si trupului, ca sa
!e preamareasca pe !ine cu dragoste, marind stapanirea !a. Preotii ung pe bolnav cu
untdelemn la simturile principale, in semnul crucii, iar semnificatia crucii in aceasta
ungere o arata cantaretul care canta in timp ce preotul savarseste aceasta ungere:
Doamne, arma asupra diavolului crucea !a ai dat noua, ca se scutura si se cutremura
nesuferind a cauta spre puterea ei, caci mortii i-ai sculat si moartea ai surpat. Insusi
Hristos cel 'ertfit (e salasluieste prin semnul crucii in bolnav, dandu$i puterea infranarii
de la pacate, a rezistentei de la orice egoism al pornirilor pacatoase1 cu ea se va intari
sufletul lui, pentru ca sa biruiasca boala din trup. 3rucea e mi'locul prin care vine puterea
din trupul lui Hristos, 3are a biruit moartea.
Impotriva actiunii fortelor nevazute se cere si a'utorul nevazut al sfintilor, al
mucenicilor, al Maicii ,omnului.
Mai e de mentionat ca Maslul se face de obicei cu participarea mai multor
credinciosi, care se roaga si ei concomitant cu preotii. ,in aceasta larga comuniune, din
acest semn al dragostei pe care i$l dau mai multi semeni in starea lui de boala si
neputinta, bolnavul prinde de asemenea putere de refacere trupeasca si sufleteasca.
3uvantul lui Homia8ov: 'imeni nu se mantuieste singur, ci se mantuieste prin
rugaciunile Bisericii, ale Sfintilor, ale Maicii Domnului, se adevereste si la savarsirea
acestei Taine.
Insasi savarsirea acestei Taine de catre mai multi preoti de sapte, sau macar de
doi% manifesta vointa )isericii de a pune mai multe forte ale ei in miscare, prin
comuniunea in rugaciune si in dragoste, pornirea mai multora de a scapa un membru al ei
de situatia de neputinta si de durere in care se afla. Mai ales la boala simte omul trebuinta
simpatiei si a comuniunii, mai ales in aceasta ocazie se adevereste cum omul slabit prinde
putere din dragostea mai multora.
,ar aceasta comuniune ii da puteri omului nu numai prin ceea ce are omenesc in
ea, ci in primul rand prin faptul ca toti cei ce vin si intra intr$o comuniune cu semenul lor
bolnav, vin cu credinta in Hristos, care a vindecat toata boala si neputinta, a biruit
moartea, a vindecat pe unii oameni pentru rugaciunile altora si a spus ca unde sunt doi
sau trei adunati in numele -ui, adica in credinta in El si in dragostea intre ei, este si El in
mi'locul lor. Ei il a'uta pe cel bolnav numai pentru ca fac transparenta si lucratoare, prin
credinta si rugaciunea lor, prezenta si puterea lui Hristos, numai pentru ca inlesnesc
comuniunea bolnavului cu Hristos prin credinta lui, intarita de credinta lor.
3a in toate Tainele, tot asa si in aceasta Taina comuniunea cu preotul si cu alti
semeni ne a'uta sa intram in comuniune cu Hristos.
In cele de mai sus s$au spus cele necesare si despre elementele constitutive ale
Tainei: despre preoti ca savarsitori, despre primitorii ei, despre untdelemnul sfintit,
despre mana preotului care unge pe bolnav cu el, in numele ,omnului, despre
deschiderea bolnavului, prin credinta si cainta, harului tamaduitor al trupului si al
slabiciunilor sufletesti si al iertarii pacatelor, ce i se impartaseste.
Madularele trupului sunt unse de sapte ori in semnul crucii, dupa citirea a sapte
pericope evanghelice si din Apostol, si dupa citirea a sapte rugaciuni, pentru ca sapte su
darurile ,uhului (fant, pentru ca sapte au fost duhurile rele scoase din femeia pacatoasa,
pentru ca numarul sapte simbolizeaza totalitatea formelor raului, dar si a darurilor lui
,umnezeu. ,upa numarul sapte vine numarul opt care simbolizeaza odihna si fericirea
nesfarsita.
In toate se arata o insistenta, pentru ca boala trupeasca si sufleteasca in care a
cazut omul il face inapt de viata normala, sau il ameninta cu sfarsitul vietii pamantesti. El
trebuie a'utat in mod staruitor, prin puterea lui Hristos, sa se faca sanatos trupeste si
sufleteste, sau macar sufleteste, daca sfarsitul lui se va dovedi apropiat.
Intrucat mantuirea sta in comuniunea cu Hristos, atotiubitoarea Persoana
dumnezeiasca devenita om, iar omul s$ar putea ca din boala prezenta sa treaca in moarte,
lipsit, din pricina patimilor sale, de capacitatea pentru aceasta comuniune, intrucat n$a
inaintat, prin celelalte Taine si prin conlucrarea sa, in ea, )iserica face un effort ma+im
sa$l pregateasca pentru aceasta comuniune cu Hristos si sa$l deschida comuniunii cu
semenii , deci un effort ma+im pentru mantuirea lui prin mai multi preoti, care se roaga
impreuna, deschisi comuniunii cu Hristos si dornici sa intareasca comuniunea cu cel
bolnav.