BAZELE FIZICE SI TEHNICE ALE IMAGINII

RADIOLOGICE
Prof. univ.Dr.Ioan Codorean

CURSUL 1
Clinica de Radiologie,Imagistica Medicala si Medicina Nucleara
Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central
INTRODUCERE
Radiologia
Specialitate medicala care se ocupa cu utilizarea razelor X in scop
diagnostic si terapeutic( proceduri intrventionale drenaje,embolizari etc).
Prima tehnica medicala care a permis vizualizarea in vivo a unor segmente
anatomice ale corpului uman (os, plaman, cord).
Din 1985, de la introducerea in clinica investigatia radiologica a cunoscut
perfectionari tehnologice continui.
In anii 30 s-au introdus substantele de contrast intravenoase, care au permis
vizualizarea sistemului vascular, arterial si venos prin aparitia arteriografiei.
In perioada 1950-1960 a aparut amplificatorul de imagine care a permis
examinarea pacientului la lumina zilei cu reducerea semnificativa a iradierii
pacientului (50%)
In 1970-1980>>2006au aparut si s-au dezvoltat tehnicile imagistice medicale

OBIECTIV
DEFINIREA RAZELOR X (CE SUNT RAZELE X)

CUM SE PRODUC

CARACTERISTICELE RAZELOR X

CUM SE FORMEAZA IMAGINEA RADIOLOGICA

CUM SE INTRPRETEAZA IMAGINEA RADIOLOGICA

Radiatiile pot fi clasificate din punct de vedere
al capacitatii de ionizare in doua categorii:
Radiatii ionizante a caror energie este suficient de
mare (>10kev)pentru a extrage un electron legat din
atomul neutru,determinand aparitia unui ion pozitiv si a
unui electron liber
Radiatii neionizante,cu energie insuficienta extragerii
electronului din atom dar care determina 'excitarea'
electronului de pe un nivel energetic inferior pe unul
superior.
GENERALITATI
GENERALITATI
Radiatii corpusculare au propietatile specifice
particulelor -alfa,beta,neutroni,protoni si
electroni avand masa si sarcina electrica


Radiatii electromagnetice, cu caracter dual de
unda si corpuscul (radiatiile X si gamma)

RAZELE X
Descoperite de fizicianul german
W.C. Roentgen in 1985

RAZELE X
Desenul in care Rontgen a aratat
cum a obtinut radiografia maini
Premiul Nobel-1901
Mumie Peruviana
Radiografia mumiei (barbat de
40-50de ani ,tribul Chimu)
RAZELE X
RAZELE X
Generalitati:

-sunt radiatii de tip electromagnetic ca si razele luminoase, razele
gama si ultrasunetele.
-au proprietatile generale ale radiatiilor electromagnetice:

1. Lungime de unda ()
2. Frecventa( )= numar de oscilatii in unitatea de timp
3. Amplitudinea = inaltimea undei
4. Viteza(c) = viteza luminii (300 000 km /s)
5. Se nasc intr-un punct si se raspindesc sferic
6. Se propaga in linie dreapta

LOCUL RAZELOR X IN SPECTRUL
ELECTROMAGNETIC
IRM
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII
RADIOLOGICE
Sursa radiatiei Vector Modulator
(organul
examinat)

Vector
modelat
Receptia
mesajului
Decodificator
ul (perceptia)



Tub de raze X



Fascicolul incident



Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef. Compton



Fascic.
Emergent
(Rezidual)



Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator



Interpretarea
imaginii
Lantul informational
MONITORTV
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA
IMAGINII RADIOLOGICE
Sursa radiatiei Vector Modulator
(organul
de
examinat)
Vector
modelat
Receptia
mesajului
Decodificator
ul (perceptia)



Tub de raze X



Fascicolul incident



Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef.
Compton



Fascic.
Emerge
nt
(Rezidu
al)



Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator



Interpretarea
imaginii
Lantul informational
INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC
Reprezentarea schematica a circuitelor
electrice, a unei instalatii de radiodiagnostic
2 transformator ridicator tensiune
3 - redresor
1,6-autotransformator
5-transformator coborator de tensiune
Tubul de Raze X
Este constituit dintr-un balon
de sticla sau metal, puternic
vidat, rezistent la temperaturi
inalte, perfect etans, care are
la extremitati 2 electrozi.
catodul(negativ)
anodul(pozitiv)


SURSA DE RADIATII
SURSA DE RADIATII
Tubul de Raze X

Catodul

-este constituit dintr-un filament
spiralat, din metal greu fuzibil (W, Tg)
rezistent la temperaturi > 3500C.

-prin filamentul catodic trece un curent
de joasa tensiune care are rolul de a-l
aduce la incandescenta (2300C)

-ajuns la incandescenta, filamentul
emite un nor de electroni a carui
marime este direct proportionala cu
intensitatea curentului de incalzire.
Filamentul este inconjurat de o piesa metalica cu
rol de a concentra si focaliza electronii emisi intr-
un fascicul conic cu varful spre anod

Redresoarele:

Curentul de nalt tensiune fiind alternativ nu
este propriu pentru funcionare a tubului
radiogen, acesta fiind polarizat functioneaza
numai cu curent continuu.


Redresoarele au rolul de a transforma
curentul alterantiv in curent continuu pulsatil.


Pot fi: cu vid (ventil, supapa, kenotron) sau
uscati (semiconductori)

INSTALATIA DE RADIODIAGNOSTIC
3-redresor
SURSA DE RADIATIE

Tubul de raze X:
Anodul
pies metalic situat
opus catodului
construita din metale
greu fuzibile
(tungsten+rheniu)
form de disc cu
suprafaa nclinat fa
de axul lung al tubului cu
15-20
rol in frnrea
electronilor provenii din
catod
tuburile moderne
anode rotative
1.discul anodului
2.axul de rotaie
3.rotorul anodului
4.filamentul catodului
5.peretele de sticl al tubului
6.statorul anodului
SURSA DE RADIATII
TUBUL DE RAZE X


Anodul

-suprafata anodei pe care se
produce bombardamentul electronic
si iau nastere razele X se numeste
focar termic.
se folosesc anode rotative cu 2 focare
termice ( 0,3 x 0,3 mm
2
si 2 x 2 mm
2
).
-discul anodic este rotativ (3000-9000
rot/minut), astfel incat impactul
electronilor catodici sa se produca in
alt punct al FT, evitandu-se
deteriorarea prin topire a zonei de
impact.
-focarul optic este proiectia
geometrica pe un plan a focarului
termic inclinat cu 12-15.
SURSA DE RADIATII
TUBUL DE RAZE X
Producerea razelor X

Se cunosc doua mecanisme:


1-Radiatiile X caracteristice apar cand
energia electronului catodic este mai
mare decat energia de legatura a
atomului din materialul anodic,
electronul intalnit fiind dislocat de pe
orbita sa

.Fotonii produsi in urma dislocarii
electronului de pe orbitele centrale
apropiate de nucleu, se impart in
functie de energia lor in
raze X ( circa1%)
raze UV
lumina vizibila
caldura(>90%)
Foton X


Producerea razelor X
Electron
incident
Electron
emergent
La alcatuirea fasciculului de raze X utilizat in roentgendiagnostic, participa atat
radiatiile de franare, cat si cele caracteristice, care iau nastere la nivelul anodului.
SURSA DE RADIATII
2 Radiatia X de franare
2-mecanismul de franare al
electronului incident este dat de catre
campurile electromagnetice interatomice
si duce la eliberarea unor cuante de
energie- radiatiile X de franare
RAZELE X
Caracteristici :

1. Intensitatea lor scade cu patratul distantei.

2. Au o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de unda.
Aceasta proprietate este numita duritate.

3. Se absorb si se emit in fragmente de energie numite fotoni,
caracteristici pentru fiecare element.

4. Sunt absorbite atunci cand strabat un corp prin 3 mecanisme:
emisie de fotoelectroni,
fenomenul de difuziune Compton si Thomson
generarea de perechi de particule.

RAZELE X
Caracteristici :

5. Determina fenomenul de luminescenta:
Daca luminozitatea dureaza atat cat dureaza radiatiile se numeste fluorescenta;
daca efectele luminoase dureaza si dupa oprirea fluxului de raze X se numeste
fosforescenta.
Aceasta proprietate este utilizata in formarea imaginii pe ecranul fluoroscopic si pe
filmul radiografic.

6. Determina efecte fotosensibile; Pe aceasta proprietate se
bazeaza efectuarea radiografiilor.

7. Efect de ionizare. Razele X ionizeaza gazele prin care trec. Pe
baza proprietatii ionizarii gazelor se bazeaza masurarea razelor
X.

8. Efecte biologice. Razele X au efecte biologice; ele produc in
tesuturi ionizari si excitatii ce duc la alterari in materia vie.

SURSA DE RADIATII
TUBUL DE RAZE X

Anodul
Din cauza bombardamentului
electronic anodul se nclzete
foarte mult i se poate deteriora;
este absolut obligatorie rcirea
anodului n timpul funcionrii.
Aceast rcire se poate face:
cu ap,
cu aer (la aparatele vechi),
cu ulei dielectric,
mixt (la aparatele moderne).




cabluIT
statorAnod
Ulei racire
precolimare
protectie Pb
Senzori-sigur.
fereastra
Camera ulei racire
SURSA DE RADIATII
1.cupola rol:
protecie mecanic a tubului
oprete alte radiaii
limiteaz dimensiunile fascicolului
conine uleiul destinat rcirii tubului
TUBUL DE RAZE X
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA
IMAGINII RADIOLOGICE
Sursa radiatiei Vector Modulator
(organul
de
examinat)
Vector
modelat
Receptia
mesajului
Decodificator
ul (perceptia)



Tub de raze X



Fascicolul incident



Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef.
Compton



Fascic.
Emerge
nt
(Rezidu
al)



Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator



Interpretarea
imaginii
Lantul informational
Fasciculul de raze X incident :
portiunea din fascicul de la anod la regiunea examinata.

manunchi de drepte de forma conica cu varful la focarul tubului si
baza la planul de examinat

Razele X din fascicul nu au toate aceeasi energie (penetrabilitate)
fascicul policromatic
In radiodiagnostic se folosesc
Radiatii cu energie joasa(raze moi) 30-50 Kv
Radiatii cu energie medie 50-70 kV
Radiatii cu energie mare (raze dure)86-130 kV


VECTORUL;
Fasciculul incident este modificat (si omogenizat) prin:

- Filtrare inerenta la nivelul ferestrei cupolei

- Durizare (eliminarea razelor de energie joasa) prin filtre de Al, Cu sau
combinatii in functie de regiunea explorata

- Diafragmare cu ajutorul localizatoarelor si diafragmelor

- Filtrare la nivelul volumului examinat


VECTORUL


Diafragmele :
modeleaz dimensiunea i formarea fascicolului
Limitarea poate duce pana la inchiderea totala a
ferestrei prin intermediul unui dispozitiv electric
Limitarea fluxului de raze secundare permite
obtinerea unor bune imagini radiologice si evita
iradierea personalului medical
Localizatoarele sunt adaptate la cupola tubului,
in zona de iesire a fasciculului de raze X si au
rolul de limita dimensiunile fasciculului in
raport cu aria de interes
SURSA DE RADIATII
Dispozitivele de colimare a fascicoluli incident
(anexe a tubului)
Filtrele:
sunt lame metalice (Cu,Al sau
combinatii) care absorb razele moi din
fascicolul emis si
omogenizeaza fascicolul.
Efectul "Heel"
Razele X emise de anod au intensitate variabila in raport cu unghiul
sub care sunt emise din focar; astfel intensitatea radiaiilor diminua din
centrul razei ctre anod si creste spre catod

Fereastra tubului anuleaza portiunea din fascicul a caror intensitate este
mai mica decat a razei centrale

. Cunoaterea acestui efect are importan in pozitionarea pacientului la
examinrile radioscopice i radiografice
Vectorul-Fascicolul incident
Efectul "Heel". In radiodiagnostic se foloseste acea paleta de raze X care au intensitatea cea mai apropiata de maxima
Razele X se raspandesc sferic din punctul in care se formeaza
Inclinarea discului anodic le orienteaza intr-un fascicul conic
Efectul Heel
FACTORII CE INTERVIN IN FORMAREA IMAGINII
RADIOLOGICE
Parametri tehnici
Miliamperajul
Creterea miliamperajului creste densitatea razelor si invers scderea miliamperajului descrete
densitatea razelor.
Deci detaliile unei imagini) vor crete concomitent cu intensitatea radiaiilor X. (creste rezolutia)
Kilovoltajul
Schimbarea kilovoltajului d modificri in penetrabilitatea (energia) razelor X.
Astfel creterea kilovoltajului mrete puterea de ptrundere a razelor X in esuturi(creste contrastul) iar
scderea kilovoltajului are efect invers (scade contrastul).
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII
RADIOLOGICE
Sursa radiatiei Vector Modulator
(org. examinat)
Vector
modelat
Receptia
mesajului
Decodificator
ul (perceptia)



Tub de raze X



Fascicolul incident



Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef.
Compton



Fascic.
Emerge
nt
(Rezidu
al)



Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator



Interpretarea
imaginii
Lantul informational -Modulatorul(organul de examinat)
Corpul omenesc are o structura complexa, atat ca grosime a
diferitelor regiuni, cat si ca material din care este format

. Din acest motiv razele X se vor absorbi in grade diferite.

Oasele absorb mai multe raze decat tesuturile moi, care la
randul lor absorb mai mult decat aerul.
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII
RADIOLOGICE
Interactia razelor x cu structurile anatomice



Lantul informational -Modulatorul(organul de examinat)
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII
RADIOLOGICE
Urmare a fenomenelor fizice care apar la interactia cu volumul examinat, fotonii cu lungime de unda mica(duritate
mare) (A) vor traversa segmentul anatomic participand la formarea imaginii.

Alta parte din fotoni(raze moi) vor fi absorbiti de structurile anatomice (B)
Altii fotoni vor fi imprastiati (C) constituindu-se in raze secundare de difuziune raspandite in toate directiile, acestia
nu participa la formarea imaginii radiologice fiind eliminati prin grilele antidifuzoare
Lantul informational -Modulatorul
A
B
C
A-radiatie reziduala(ce ramane din
fascicul dupa pierderea radiatiei
absorbite si a celei difuzate
Este purtatoarea informatiei diagnostice
B-radiatie absorbita; radiatia care nu mai
paraseste corpul examinat (efect fotoelectric)
C-radiatie secundara (difuzata-efect Compton)
Interactia razelor x cu structurile
anatomice

Razele X sunt absorbite de structurile anatomice in
raport cu:
-numarul atomic Z
-nr.atomic mare - atenuare crescuta.
- nr. atomic mic - atenuare redusa

-densitatea tesuturilor
densitate mare atenuare mare
- densitate mica atenuare mica

-grosimea corpului de strabatut

grosime mare atenuare mare
grosime redusa atenuare mica
lungimea de unda a fascicului ()
- mica raze dure atenuare mica
- mare raze moi atenuare mare


Legea lui Bragg-Pierce : "absorbtia este direct proportionala cu
densitatea, cu puterea a-4-a a numarului atomic si cu
puterea a -3 a a lungimii de unda".


MODULATORUL
(ORGANUL EXAMINAT)
Densitati
diferite
Nr. Atomice
diferite
Grosimi
diferite
MODULATORUL (ORGANUL EXAMINAT)

Termenul de radioopac se aplica mediilor ce absorb razeleX si care apar
albe pe filmul radiografic
Radiotransparenta se refara la mediile pe care razele X le penetreaza mai
usor, aparand intunecate sau negre pe film
Osul este radioopac comparativ cu tesuturile moi, dar
radiotransparent comparativ cu metalul
EXAMEN RADIOLOGIC - DENSITATI IDENTIFICATE
METAL
OS
PARTI MOI
GRASIME
AER



Fasciculul Emergent
Fasciculul emergent(rezidual): reprezinta portiunea de
fascicul de raze X dintre regiunea examinata si receptor
Este purtatorul informatiei radiologice.
RECEPTORUL
Reprezentat de:

-ecran fluoroscopic: prin actiunea directa a fasciculului emergent asupra
unor substante fluorescente (platicianura de Bariu, Sulfat de Cadmiu si Zinc)

-film radiografic: impresionare fotografica

-dispozitive digitale: prin efect de scintilatie

Obiectiveaza informatia purtata de fasciculul emergent creand imaginea radiologica
(primara sau finala)
FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
Exista 2 modalitati prin care energia
razelor X invizibile cu ochiul liber -
este convertita in imagine vizibila:

Radioscopia

Radiografia conventionala
(analoaga) si digitala

Aceste 2 modalitati de vizualizare se
bazeaza pe proprietatea unor substante
fluorescente de a emite lumina sub
actiunea razelor X
FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
RADIOSCOPIA (FLOROSCOPIA)

Imaginea se formeza pe suprafata unui ecran fluorescent

Cele mai utilizate substante pentru ecranul radioscopic sunt : sruri speciale
de platino-cianur de bariu sau sulfur mixt de zinc i cadmiu.

Imaginea radioscopica este o imagine pozitiva (structurile opace apar
intunecate)

Poate fii directa (la intuneric istoric)

cu lant de televiziune (amplificator de imagine)sau digitala.
Radioscopia cu
amplificator de
luminiscenta si lant TV
-introdusa in anii 60

-consta dintr-un tub
electronic care are in
componenta :

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
un ecran de intrare a razelor X
(ecran primar fluorescent sulf.de
Zn+Cd)
incinta vidata careia i se
aplica o diferenta de
potential mare

electrozi de focalizare
un ecran de iesire (secundar)
Fotonii X -t transformati in fotoni
luminosi cu intensitate amplificata de
8000-15000 sitransformati in semnal
video

Avantaje:
-achizitie in timp real
-reduce iradierea pacientului comparativ cu radioscopia clasica
-posibilitatea de a alege imaginile cele mai sugestive pt
reproducerea pe film
-lucrul la lumina zilei
Dezavantaje:
-operator dependenta

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
Radioscopia cu amplificator de luminiscenta si lant TV
RADIOSCOPIA (FLOROSCOPIA) APLICATII
CLINICE
Examenul dinamic simplu (fr substane de contrast) al toracelui,
abdomenului, etc.

Studiile cu contrast ale tubului digestiv:
Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal;
Clisma baritat, .a.;

Proceduri de radiologie intervenional:
Diagnostice:
Angiografia; DSA angiografia cu substracie digital CPT
colangiografia percutan transhepatic, .a..
Terapeutice:
CHEAT chemoembolizarea arterial terapeutic
Drenajele biliare, externe sau interne; .a.
FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
RADIOGRAFIA (clasica- analoaga)
Se realizeaza pe film fotografic.

Principiul radiografiei se bazeaza pe actiunea fotochimica a
radiatiei X asupra emulsiei fotosensibile din compozitia
filmului fotografic(Br Ag)

Radiatiile X din fasciculul emergent elibereaza Ag din BrAg
care apoi este oxidat in cursul procesului de developare

Filmul esteinegrit proportional cu intensitatea radiatiiei X
atenuata de structura anatomica traversata.
RADIOGRAFIA

Casetele: Contin in interior
1. filmul radiografic
2. foliile intaritoare (1 sau 2)



1 Filmul radiografic:
1=strat protector
2=emulsie fotosensibila
3=strat adeziv
4=suport transparent
2=emulsie fotosensibila
1Foliile intritoare:
Fotoni X
Strat cristale luminiscente
Fotoni luminosi
Film radiografic
Contin substante fluorescente
(pamanturi rare-
gadolinium,europiu,terbiu)
Reduc expunerea si iradierea
de10 ori
RADIOGRAFIA
Un film bun este apreciat dup urmtoarele elemente :

contrast: raportul ntre negru i alb al unei imagini

netitate: vizibilitatea ct mai clar a contururilor

detaliu: evidenierea a ct mai multe elemente de finee pe o anumit
unitate de suprafa.


Achizitia datelor se face cu aparatura de radiologie clasica.

Caseta contine un ecran cu memorie care achizitioneaza si
pastreaza o " imagine latenta" care ulterior prin fotostimulare
laser va fi transformata in imagine digitala.

Sunt doua tipuri de detectori digitali:

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
RADIOGRAFIA DIGITALA
Detectori de baleiaj
Detectori plan matriciali





FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
RADIOGRAFIA DIGITALA
Detectori de baleiaj :sant alcatuitI din fluorohalogenura de bariu activata cu
ergoniu.care are propriatati fosfoluminiscente,( emisie remanenta-imagine
latenta)

Fotostimularea: consta in emisia de lumina din imaginea latenta sub actiunea de
stimulare energetica a unui fascicul laser

Acesta baleiaza ecranul (timp de citire 45 sec) determinind eliberarea
electronilor legati de halogenuri si obtinerea imaginidigitale
FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
RADIOGRAFIA DIGITALA
Detectori plan matriciali: imaginea se obtine prin conversie electrica
directa a imagini latente

Semnalul electric sau luminos generat de ecranul de scintilatie va fii
achizitionat punct cu punct pe o matrice activa.



Rezolutia spatiala
este inferioara celei clasice, fiind influentata de diametrul fasciculului laser.
Ecranele mari utilizeaza un fascicul laser cu diam 100-200 ecranele mici cu rezolutie mai
mare -100. Pentru mamografie se utilizeaza un fascicul de 50.

Rezolutia de contrast
este excelenta cu o eficacitate de detectie cuantificata la 100%.

imaginea radiologic digital este afiat pe monitorul computerului;
aceasta poate fi salvat pe HDD, CD-R/RW, DVD, sau printat pe diverse
dispozitive hardcopy;

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
Calitatea imaginii digitale

Fasciculul incident de raze X avand o forma
conica, dimensiunile si forma corpului
radiografiat variaza in raport cu :

1. Legea proiectiei conice:

-distanta focar(F) film(f) -pozitia corpului in fascicol -distanta focar - obiect
FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
Principiile geometrice
1
2
3
2. Sumatia si substractia
planurilor:
Imaginea reprezinta suma
imaginilor diferitelor structuri ale
corpului traversat, asezate in
planuri diferite in calea
fascicolului de raze X :

daca structurile sunt opace
imaginea este de sumatia
(pozitiva),
daca structurile sunt mixte,
imaginea este de substractie
(negativa)

FORMAREA IMAGINII RADIOLOGICE
Principiile geometrice

3. Paralaxa:

Proiectiile a 2 structuri suprapuse dar situate la adancimi diferite in
corpul de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat
functie de:
inclinarea fascicolului fata de planul corpului
sau prin rotatia corpului in fascicol.

FACTORII CE INTERVIN IN FORMAREA
IMAGINII RADIOLOGICE
Desen danil pg.7
Sursa fasciculului:

1. focar optic de form
liniar apariia
penumbrei n vecintatea
contururilor imaginii
obiectului.

2. zona de penumbr este
mai larg cnd obiectul
este situat mai aproape
de surs.

3. un obiect cu dimensiuni
mai mici dect focarul
optic nu va putea fi
reprezentat net n
imagine.






FORMAREA IMAGINII
Factori de perturbare a imaginii
1
2
3
3
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA IMAGINII
RADIOLOGICE
Sursa
radiatiei
Vector Modulator
(organul de
examinat)
Vector
modelat
Receptia
mesajului
Decodificato
rul
(perceptia)



Tub de raze
X



Fascicolul incident



Atenuare
raze X
-absorbtie
-ef.
Compton



Fascic.
Emergen
t
(Rezidual
)



Detector
-ecran radiscopic
-film radiografic
-amplificator



Interpretarea
imaginii
Lantul informational
DECODIFICATORUL
DECODIFICATORUL (PERCEPTIA)
Este reprezentat de medicul radiolog care face analiza informatiei
realizand un exercitiu de imaginatie si rationament.
Analiza informaiei presupune integrarea ntr-un context clinic, biologic
i imagistic
Formarea imaginii este dependenta de
nr atomic,
densitatea,
grosimea obiectului,
realizeaza transpunerea in plan a unui corp tridimensional fiind o
sumatie de transparente si opacitati unele peste altele.

Trebuie gandita imaginea in mod stratificat, tridimensional

DECODIFICATORUL (PERCEPTIA)
O buna interpretare a imaginii presupune:

Cunoasterea exacta a anatomiei regiunii examinate, a
formei si topografiei organelor si structurilor cuprinse
in aceasta
Cunoasterea capacitatii de atenuare a structurilor
anatomice parcurse de fascicul
Cunoasterea imaginii radiologice normale in vederea
sesizarii diferitelor aspecte anormale
Utilizarea unor incidente complementare care permit
disocierea planurilor pentru reprezentare mentala
tridimensionala
EFECTELE BIOLOGICE ALE
RADIAIILOR
Generaliti
La trecerea prin celul, radiaiile interacioneaz cu diferitale
componente structurale ale acesteia.

Tinta cea mai important (d.p.d.v. al efectelor) este ADN-ul, acrui
afectare (mutaii) poate determina apariia unor leziuni celulare
ireversibile.

Radiaiile pot aciona asupra ADN:
Direct: transferul de energie direct asupra moleculei ADN determin
ruperi ale legturilor chimice sau alte transformri structurale.

Indirect: prin formarea de radicali liberi sau ali ageni oxidani n mediul
intracelular, care, la rndul lor vor reaciona cu ADN, determinnd
modificarea compoziiei chimice
EFECTELE BIOLOGICE ALE
RADIAIILOR
Tipuri de mutaii
1. Alterarea unei baze
2. Dispariia unei baze
3. Ruperea unei catene
4. Ruperea ambelor catene
5. Mutaii complexe
Mutaie
Supravieiure
fr reparare
Cancer?
Moarte
celular
Reparare
Celul neviabil
Celul viabil
EFECTELE BIOLOGICE ALE
RADIAIILOR
Efectele mutaiilor
999 din 1000 leziuni ADN pot fi reparate
999 din 1000 celule lezate mor (problem minor
milioane de celule mor zilnic)
Restul celulelor supravieuiesc cu mutaii ireversibile
EFECTELE BIOLOGICE ALE
RADIAIILOR
Repararea mutaiilor