Un OLED (prescurtare din englez de la Organic Light-Emitting Diode)

este o component electronic n form de folie foarte subire luminoas

fcut dintr-un material organic semiconductor. Comparnd cu LED,
tehnologia OLED este ieftin, neavnd nevoie de un monocristal scump,
dar eficiena i lumina produs sunt la ora actual nc mai sczute, iar
durata de funcionare este mai scurt. Desigur ns c se lucreaz intens la
depirea acestor dezavantaje.
n ceea ce privete luminozitatea OLED-urilor, n ultima vreme s-au fcut
mari progrese, fiind acum (2008) posibil s se renune la iluminarea
suplimentar a fundalului/suportului (backlight).
O tehnologie nou bazat pe OLED este aa-numita Active-Matrix OLED,
cu abrevierea AMOLED sau AM OLED.
Aici termenul "Active Matrix" se refer
la modalitatea de adresare (activare i
dezactivare) a fiecrui pixel constituent
al ecranului.

Istoria Oled-ului (Organic Light Emitting Diode Display) incepe din anii 1960. In
acea vreme, display-urile erau dispozitive destul de simple si mici, la un cost
redus. Industria nu era destul de ambitioasa pentru a cere afisare grafica sau
macar liniara, de aceea se cauta un dispozitiv ce putea sa afiseze o singura litera
sau cifra. Cateva tipuri de dispozitive alfa numerice au fost create. Acestea se
bazau pe filamente incandescente, portiuni de filament erau necesare pentru a
afisa o litera sau un numar. Aceste dispozitive erau in realitate construite din
tuburi vidate cu o viata relativ scurta.
Pentru a trece peste limitarile acestei tehnologii a fost dezvoltat un display bazat
pe semiconductoare cu antracen ce emitea lumina. In 1987, un grup de cercetatori
de la Laboratoarele Kodak au descoperit ca anumite materiale organice cu masa
moleculara redusa emiteau lumina prin recombinare atunci cand un curent
electric trecea prin el. Primul material de acest gen a fost Alq3, bazat pe aluminiu
si producea o lumina verde. Sperantele extrem de mari pe care si le puneau
cercetatorii in noul material se datorau faptului ca materialul descoperit
producea o lumina foarte puternica. De-a lungul timpului, Kodak a dezvoltat
materiale organice luminoase pentru alte culori, inclusiv rosu, verde, albastru si
alb. Pioneer Corporation din Japonia a fost prima companie care a introdus in
productia sa noul tip de display, OLED, display-ul bazat pe diode organice
emitatoare de lumina. Incepand din 1998, Pioneer a produs sisteme audio pentru
automobile si telefoane celulare ce utilizau display-uri bazate pe noile materiale
descoperite de Kodak.


Un remarcabil display color de 5,5 inci construit de Sanyo a fost
prezentat in mai 2000. Alte materiale organice au fost studiate si
proprietatile de emitere a luminii au atras importante fonduri de
cercetare. Astfel, Light Emitting Polymer, LEP (un polimer organic) a
fost descoperit in 1989 de laboratoarele de la Universitatea Cambridge.
Materialul putea fi utilizat pentru a forma o dioda, iar atunci cand
trecea un curent electric de voltaj redus emitea lumina in mod similar
cu o dioda obisnuita. Philips Electronics Corporation a fost prima
firma care a utilizat licenta CDT (Cambridge Display Technology) si a
adus-o pe piata.


Astazi, OLED este folosit la unele dintre cele mai performante telefoane
mobile, PDA-uri, Mp3 playere, media-playere, camere foto si video digitale,
iar de curand a fost lansat primul TV si primul ceas ce contin si tehnologie
OLED. La aceasta lista putem adauga sisteme de navigatie din automobile si,
bineinteles diverse echipamente militare.

OLED-urile se preteaz n primul rnd la producerea de ecrane pentru
televizoare "mari", de ordinul a 1 m diagonal i mai mult, la telefoanele
mobile, monitoare i display-uri de calculator, apoi i la elemente
iluminatoare de mare suprafa. Un avantaj important este i consumul redus
de curent electric, care duce la mrirea eficienei aparatelor cu OLED.
Deoarece materialele din care sunt fcute OLED-urile sunt flexibile, exist n
plus un mare potenial pentru realizarea unor aplicaii suplimentare n
viitorul apropiat, ca de exemplu:
- ecrane flexibile, care se pot la nevoie mpturi sau se pot face sul;
- aa-numita "hrtie electronic", de ex. pentru publicarea ziarelor, n
alb/negru ct i color;
- iluminarea locuinelor printr-o folie mare, subire i transparent (deci
aproape invizibil) aplicat direct pe perete sau tapet.



Cel mai puternic avantaj al tehnologiilor OLED este ca display-ul
emite lumina, cantitatea de curent este extrem de redusa si nu necesita
o iluminare frontala sau din spate. Un display pe cristale lichide
traditional foloseste 5% din putere pentru afisare si 95% pentru
iluminarea acesteia. In cazul OLED, iluminarea nu este necesara.
Pentru un notebook aceasta se traduce in marirea de 3 ori a duratei de
viata a bateriei.
Display-urile OLED au si avantajul de a afisa o scena ce poate fi
vizualizata din orice unghi. De asemenea, ele pot fi puse pe materiale
diverse. Unele dintre cele mai
spectaculoase aplicatii ale acestei
tehnologii o reprezinta ecranele
transparente, cele flexibile si chiar
folosirea suportului textil sau de hartie.
Display-urile LCD de astazi au
intarzieri de 4-20 milisecunde iar
timpul de raspuns al noului display
OLED de la Sony este de 0,01 ms, fiind
de cateva sute de ori mai rapid.
Tehnologia OLED da posibilitatea de
a crea display-uri flexibile ce pot fi
introduse chiar si intr-un pix.


Daca in urma cu doi-trei ani problema cea mai mare pe care o
intampinau producatorii era dimensiunea mica a ecranului, astazi nu
mai exista aceasta limitare. Pentru a ne putea forma o idee clara asupra
viitorului acestei tehnologii putem enumera cateva dintre aplicatiile la
care se gandesc deja cercetatorii: parbrizele-display pentru masini
(conducatorul auto va putea vedea direct pe parbriz toate datele care in
mod normal sunt afisate de ceasurile de bord); ziarul digital (un ziar ce
se actualizeaza permanent direct de la satelit cu cele mai noi stiri); haine
ce isi schimba culoarea; pereti ce lumineaza in orice culoare, iar aceasta
lista este limitata doar de imaginatia producatorilor.


Potentialul acestei tehnologii este urias, dar mai exista cateva probleme care
trebuie rezolvate. Limitarile duratei de viata din cauza oxidarii,
caracteristicile variabile in functie de temperatura, variatiile de nivel de
negru, rezolutia reprezinta numai cateva dintre cele mai importante
obstacole in lansarea in productie a acestui tip de dispozitiv. Daca unii
cercetatori estimeaza ca in anul 2009 piata dispozitivelor bazate pe
tehnologia OLED va ajunge la 3 miliarde dolari, scepticii afirma ca aceste
tipuri de display-uri nu vor fi folosite niciodata pe scara larga in principal
din cauza duratei de viata mici. Pentru ca un televizor sa contina doar
tehnologie OLED, durata de viata a ecranului trebuie sa fie de cel putin 10
ori mai mare decat este in prezent.

Curcan Andreea