SLIDE 2

ncadrarea se bazeaz pe supoziia c felul n care este prezentat o informaie prin

intermediul canalelor media poate avea o influen asupra felului n care aceasta
este neleas de ctre audien (Scheufele & Tewksbury, 2007). Watson and Hill
(2000) definesc ncadrarea ca fiind procesul prin care media plaseaza realitatea
intr-un anumit cadru.
SLIDE 3
Agendasetting se refer de obicei la transferul de proeminen de la mass-media
la public. Modelul de la care se pornete se refer la un anumit aspect care este
difuzat mai mult sau mai putin proeminent n jurnalele de stiri, publicul avnd sau
nu mai multe anse de a atribui importan acelei probleme.
Amorsarea poate fi vzut ca o extensie logic a proceselor de stabilire a ordinii
de zi (agenda-setting) Psihologii Allan M. Collins i Elizabeth F. Loftus, explic
amorsarea ca fiind procesul care are loc dup o construcie, prezentat ntr-un mod
proeminent publicului. Astfel, n cazul n care mass-media face un aspect sa fie
mai proeminent n minile oamenilor, aceast problem este, de asemenea, mult
mai probabil sa fie utilizat ca unul dintre "standardele prin care guvernele,
politicile i candidaii pentru funcii publice sunt judecai.
*Stabilirea agendei i amorsare, ca efecte bazate pe proeminen, sunt de multe ori
grupate cu ncadrarea.
SLIDE 4
*n ciuda faptului c sunt grupate mpreun, agenda-setting, amorsarea i
ncadrarea pornesc de la premise teoretice distincte. Totui, unii cercetatori au
propus suprapunerea celor trei teorii ntr-un singur cadru conceptual. McCombs
(McCombs, 1992, 8-9) susine faptul c incadrarea este un efect al agendei-setting:
agenda-setting se refer mai mult la proeminena faptelor sau obiectelor. Media
nu numai ca ne spune la ce lucruri s ne gandim, ci ne spune i cum s ne gandim
la ele. Multe dintre aceste eforturi de a subsuma stabilirea agendei, amorsarea i
ncadrarea ntr-un singur model conceptual au fost motivate de una dintre
definiiile anterioare a ncadrarii dezvoltat n comunicarea politic, ce face
referire n mod explicit la selecia de tiri i proeminen ca baze teoretice ale
ncadrarii: ncadrarea implic, n esen, selecie i proeminen. A ncadra
nseamn a selecta anumite aspecte ale unei realiti percepute i a le face mai
proeminente ntr-o comunicare scris n aa fel nct s promoveze o anumit
definire a problemei, o interpretare cauzal, o evaluare moral, i/sau recomandri
de tratament pentru elementul descris. (Entman 1993, 52).
SLIDE 5
ncadrarea echivalent se refer la diferite moduri de prezentare pentru aceeai
informaie, astfel nct aceasta este informaional echivalent n diferite
cadraje. ncadrarea accentuat sugereaz faptul c participanii interpreteaz
stimulii n conformitate cu contextul n care acetia sunt ncadrai n evenimente
special condiionate. Efectele de ncadrare reprezint diferene n preri care nu pot
fi atribuite exclusiv diferenelor n prezentarea informaiilor.
SLIDE 8
Acest exemplu pune in valoare cadrul accentuat.. Aceeasi stire (Esecul privind
discutiile legate de memorandumul din cadrul intalnirii dintre Traian Basescu si
Victor Ponta) este prezentata diferit de cele 2 surse: Antena 3, prezinta excusiv
punctul de vedere al lui Victor Ponta, iar Realitatea TV prezinta ambele puncte de
vedere, punandu-se accent pe justificarea atitudinii presedintelui.
SLIDE 9
Conform lui Gamson, ncadrarea poate fi considerat ca fiind relaia dintre ideile i
simbolurile din discursul public i sensul pe care oamenii l contruiesc n jurul
problemelor politice.
Astfel, putem spune c aceste cadre apar ca rezultat al rutinei jurnalistice i
permit realizatorilor lor s identifice rapid i s clasifice informaiile,
ambalndu-le eficient pentru publicul lor.




SLIDE 10
Un prim grup de cercettori format din McCombs i Shaw vd ncadrarea ca fiind
al doilea nivel al agendei-setting, acesta prezentnd atributele problemelor i fiind
parte component a influenrii percepiei audienei (alturi de evidenierea
importanei problemelor-primul nivel al agendei setting).
Iyengar, un reprezentant al celei de-a doua coli de gndire, definete ncadrarea ca
fiind cuprinderea efectelor media datorate modului variat de prezentare a
informaiilor.
SLIDE 11
*Framing-ul este ceea ce Price si Tewksbury (1997) au numit efectul de
aplicabilitate. Bazele sale pot fi vazute in gestaltism, in prima jumatate a secolului
trecut si ulterior in teoria atribuirii. Ambele zone de cercetare au de-a face cu
tendintele umane de a da sens informatiilor irelevante pentru a detecta scheme de
baza care sunt in concordanta cu schemele pre-existente din mintea publicului.
Aplicabilitatea presupune c efectele framing-ului s fie ntrite sau slbite,
depinznd de ct de aplicabile sunt ntr-o schem cognitiv particular. Modul de
prezentare a unei informaii face mai mult sau mai puin ca aceasta sa fie procesat
ntr-o schem particular.
**concret, fiecare individ are anumite scheme de reprezentari mentale, iar pentru
ca framingul sa aiba efect trebuie sa se furizeze informatiile in asa fel incat acestea
sa fie incadrate in schema mentala a individului. prin acest exemplu, se face apel
la schema cognitiva a americanilor privind atentatele din 11 septembrie. spre
deosebire de teoria aplicabilittii, accesibilitatea opereaza la nivel universal asupra
audientelor .
SLIDE 12
Schemele mentale sunt mprtite la nivel cultural. Drept urmare, ncadrarea ntr-
o anumit cultur este mai puin probabil s produc efecte dac persoanele
implicate nu mprtesc aceleai valori culturale .


SLIDE 13
Dac din punct de vedere semantic poate exista ambiguitate, pentru aprecierea
efectelor ncadrrii pot fi utilizate elementele nonverbale. Spre exemplu, prin
modificarea unui element al unei poze se poate testa orice variaie din partea
rspunsului audienei,aceasta fiind datorat dimensiunilor manipulate.
*Conform cercetarilor, cu cat un candidat non-alb are pielea mai inchisa, cu atat va
primi mai putine voturi din partea votantilor. Pentru a testa aceasta ipoteze
cercetatorii au prezentat unui esantion de votanti la nivel national imagini cu
Obama mai inchise si mai deschise la culoare, in scene diferite din timpul
campaniei din 2008- in februarie & decembrie. Rezultatul a aratat ca evaluarile
albe ale lui Obama au fost semnificativ afectate de infatisarea pielii in februarie,
dar pe masura ce campania a progresat si votantii au aflat mai multe despre
Obama, evaluarile lor au fost dominate de elementele traditionale (precum
afilierea partidului, dezbaterile & opiniile) si astfel nu au fost afectate de
manipularea pielii.

SLIDE 14
Un alt experiment a constat in compararea efectelor similaritatii faciale in urma
unei prelucrari digitale, cu similaritatea bazata pe partizanat sau preferinte politice,
sau similaritatea in functie de afilierea la grup (gen sau rasa). Ceretatorii au
modificat fata candidatului folosindu-se fie de fata respondentului fie de a altui
respondent. Cum era de asteptat, efectele de similaritate faciala au fost mult mai
slabe decat efectele apropierii ideologice sau pe baza de partizanat., dar acestea au
fost totusi semnificative. Putem spune ca incadrarile vizuale fata de cele semantice
ofera cercetatorilor un control strans asupra atributelor particulare ale candidatilor.
Un candidat poate fi incadrat ca fiind un membru care face parte dintr-un grup pe
baza rasei, genului, varstei sau alte atribute fizice.
canalul nonverbal care este deosebit de relevant pentru comunicarea afectului.
Majoritatea atitudinilor in domeniul politic sunt incarcate afectiv. Prin urmare
incadrarile nonverbale reprezinta un puternic mijloc de influentare a atitudinilor
politice si ale actiunilor.
SLIDE 15
In European Scientific Journal din martie anul acesta a fost prezentat un studiu
referitor la incadrarile cu privire la terorisc & islam din media. Studiul a urmrit s
descopere care este rolul media n etichetarea Islamului i a terorismului pe baza
teoriei ncadrrii. Pentru realizarea acestuia s-a efectuat o analiz de coninut pe
dou publicaii internaionale The Economist din Marea Britanie si Time din
Statele Unite ale Americii, pe baza articolelor publicate de catre acestea dupa
moartea lui Osama Bin Laden.
Cercetarea a artat c n cadrul articolelor studiate apartinnd acestor publicaii s-
au folosit cel mai des 4 cadraje: 3 negative i 1 pozitiv.
Primul cadraj negativ este cel potrivit cruia islamitii cauzeaz violen.
Al doilea cadraj negativ este acela c musulmanii sunt teroriti.
Cadrajul 3: Conducerea n rile musulmane este o catastrof
Cadrajul 4: exist eforturi de pace i reconciliere ntre Palestina i Israel

Acest studiu a artat c n ciuda afirmaiilor celor din occident c n lume va fi
pace i c musulmanii nu vor mai fi teroriti fr Osama bin Laden, articolele
aprute n publicaiile studiate au demonstrat c exist nc etichetarea negativ
asupra islamului, care este nc asciat cu terorismul. Majoritatea articolelor despre
Islam au ca i concepte-cheie rzboiul i terorismul. Tonul tirilor este nc unul
negativist , n ciuda faptului c Osama bin Laden a fost ucis.
Media occidental nc ofer publicului articole care s i creeze o percepie
negativ asupra Islamului, n ciuda puinei mediatizri a eforturilor de conciliere
fcute de ctre islam i occident. Studiul lasa sa se inteleaga faptul ca majoritatea
stirilor creaza un sentiment ostil fata de persoanele de religie musulmana, acestea
fiind asociate cu teroristii. Se trage astfel un semnal de alarma privind acest aspect:
nu trebuie facuta o generalizare privind intreaga religie pornind de la implicarea
unor grupuri islamiste in terorism.


CONCLUZIE!!!
Prin urmare, incadrarile joaca un rol important, mai ales din punct de vedere
politic, avand puterea de a influenta atitudinea si optiunile vorantilor