Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de inginerie Hermann Oberth

COORDONATOR: ABSOLVENT:
Prof. dr. ing. Clin DENE Stan Ctlin
Grupa: 341 EM


2014


2
CAMPANI A DE RELAII PUBLICE


1. TI PUL DE CAMPANI E
Campania Opriti Fumatul Juvenil, este una de repozitionare, prin punerea in evidenta
a pericolului la care este supusa categoria juvenila a societatii noastre. Tinerii constituie o patura
aflata in evolutie, spre maturizare, care poate acumula si adopta foarte usor o serie de obiceiuri.
Ei au reprezentat si vor reprezenta permanent o masa manipulabila si cei mai importanti
recruti pentru industria tutunului. De aceea, nu de putine ori, alaturi de initiativele scolare sau
universitare vom gasi si altele, surprinzatoare, ale industriei tutunului care, aparent, ar putea lua
pe nepregatite att opinia publica, ct si expertii in lupta antifumat.
Fumatul este o obisnuinta, un obicei care, in timp creaza dependenta. Cred ca nici un
fumator nu poate afirma cu tarie ca fumatul ii provoaca vreo satisfactie efectiva, este pur si
simplu un obicei pe care o persoana si-l creaza ce ajunge sa devina la fel de normal si de vital in
acelasi timp ca orice alta trebuinta fiziologica. Ba mai mult chiar, un fumator renunta de multe
ori la o felie de paine, in favoarea unei tigari.

2. SCOPUL CAMPANI EI
Scopul campaniei este de a diminua consumul te tutun la varsta juvenila prin explicarea
pericolului la care sunt supusi, si expunerea manipulari de marile concerne de tutun, ar trebui sa
schimbe viziunea lor despre acest subiect. Crearea personalitatii lor se poate face pe multe cai,
incepnd cu procesul educational din scoli si facultati si pna la asaltul informational sau
specularea absentei unor filtre protectoare ori a unor tendinte de independenta, frecvent
manifestate la acestia.


3. PUBLI CUL TI NTA
In urma analizei sociale in randul tinerilor, dar si a societatii per asamblu, efectuata de
departamentul de PR al firmei X, a rezultat impartirea publicurilor tinta in trei categorii:
-publicul primar, reprezentat de populatia juvenila, tinerii din licee si chiar scoli
generale, si corpul profesoral de instruire si educatie, in direct contact cu aceasta categorie de
varsta;
-publicul secundar, este reprezentat institutiile guvernamentale, legislative, de sanatate
si invatamant, care s-au declarat in repetate randuri sustinatoare ale campaniilor anti-fumat la
varste juvenile;
-publicul tertiar, alcatuit din companii media si firme care organizeaza targuri, expozitii,
unde pot expune acest subiect, prin poze, filme, cu cazuri de boli grave cauzate de fumat.
4. ANALI ZA SI TUATI EI
Pentru a stabili un diagnostic al starii de fapt in momentul premergator inceperii
campaniei de repozitionare Sa oprim fumatul juvenil, s-a decis evaluarea sintetica cu ajutorul
unei analize SWOT.

S(Puncte tari)
Campania abordeaza o problema sociala de interes general.
Are un plan aplicabil pentru populatia juvenila de prevenire si eradicare a
acestui habit nesanatos.
3
Campania foloseste argumentul autoriatii prin personalitatile care sunt
prezente in spoturile pentru televiziune si afisele stradale.
Site-ul destinat acestei campanii este destul de cuprinzator in ceea ce priveste
informatiile pe care la ofera dar si interactiv in acelasi timp.


W(puncte slabe)
Spotul televizat si afisele nu se stie daca ajung cu eficacitate la publicul
primar.
Personalitatile folosite pentru promovare sunt in general oameni de sport sau
cultura, care nu fumeaza, care nu prea au un impact asupra pubilcului
juvenil, din cauza crizei valorilor din societatea noastra.
Nu ofera prea multe informatii la modul in care publicul juvenil se poate lasa
de fumat efectiv de fumat, metode practice si sfaturi psihopedgocice.




O(Oportunitati)
Aceasta campanie de relatii publice poate cunoaste un real succes datorita
faptului ca este printre prima campanie de acest gen din Romania.
Realizarea de afise si conferinte in scoli, realizarea de spoturi televizate incita
curiozitatea prin faptul ca persoanele interesate de acst subiect vor accesa si
site-uri de pe internet.


T(Amenintari)
Pot exista confuzii in segmentul de varsta a publicului caruia se adreseaza
campania.
Fiind prima campanie de acest gen din Romania si s-ar putea ca obiectivele
sa nu fie realizate cum s-a planuit.
Romanii nu prea raspund la astfel de campanii pentru ca nu exista o astfel de
educatie in acest sens.
Faptul ca exista si o campanie de internet, personale care nu au aceste
facilitati s-ar putea sa fie excluse.


Descrierea campaniei anti-fumat
Aparitia unor boli din ce in ce mai grave datorate fumatului a trezit interesul societatii
civile de a-i ajuta pe cei care, poate, nu-si dau seama de gravele consecinte ale actiunii lor, in
primul rand pentru sanatatea lor si astfel au aparut diferite campanii care au ca scop determinarea
fumatorilor juvnili de a evita sau de a se lasa de fumat.
Am putea spune ca, in ansamblu, campania este bine realizata, insa mai sunt unele
probleme pe care ar fi trebuit sa le ia in calcul. Spuneam la inceputul acestei lucrari ca si eu sunt
fumatoare, ei bine recunosc ca, daca nu ar fi fost aceasta lucreare, nu crd ca as fi acceasat
vreodata site-ul cu pricina. De ce? Pentru ca spotul nu mi se pare destul de convingator, nu-mi
trezeste atentia intr-atat cat sa ma indemne sa ma documentez despre programul respectiv. Pentru
mine, personal, faptul ca o vad pe Liana Stanciu ca a reusti sa se lase de fumat, fara sa se ingrase,
4
nu este foarte relevant, motivant. Mie personalitatea ei nu mi se pare destul de puternica pentru a
ma indemna sa-i urmez exemplul. In schimb, prezenta lui Cristian Topescu este destul de
reconfortanta, pentru ca imi inspira incredere.
Intr-adevar, dupa ce am accesat site-ul mi-am dat seama ca este o campanie in toata
regula care este foarte bine pusa la punct si care incearca sa convinga fie prin desene cu organele
care sunt afectate in timp de fumat, fie prin simple teste interactive, ca fumatul nu poate fi in nici
un caz un lucru bun. Si mai departe de atat, ofera un intreg pogram, o dieta si sfaturi practice,
care, adunate cu forta vointei personale, garanteaza succesul. Dar pana la a ajunge la site-ul care
sa te determine sa incetezi cu fumatul exista spotul care, asa cum am spus si mai devreme, nu mi
s-a parut foarte convingator.

6. OBI ECTI VE
Orice initiativa a concernelor de tigarete trebuie privita cu multa retinere. De ce? Deoarece
intotdeauna, in spatele cortinei, scopurile sunt altele. Afirmatia este dezvaluita de declaratiile,
adesea contradictorii, facute de cei ce detin controlul concernelor respective. In literatura de
specialitate exista multiple exemple care arata cum a progresat si ct de subtil a devenit mesajul
pornit spre potentialul fumator. Astfel, daca in 1969, Philip Morris (P.M.) afirma: "O tigareta
pentru debutant este un act simbolic, iar eu nu sunt mama de copii, sunt un aventurier...",
1
in
1984 si, respectiv, in 1991, afirma: "Daca tnarul adult va renunta la fumat, industria va intra in
declin, asa cum o populatie care nu va avea nasteri se va micsora ca numar"
2
si "cum am
discutat, ultimul scop pentru a determina succesul programului il constituie ... acceptarea unei
legislatii favorabile industriei, un mai mare sprijin din partea oamenilor de afaceri, a parintilor si
a grupurilor profesorale".
3
In 1995-2000, ambiguitatile mesajelor din partea industriei au capatat
alte valente, de la: "initiativa juvenila = o serie de programe si evenimente pentru descurajarea
fumatului juvenil, deoarece fumatul este o decizie a adultului"
4
pna la "credem in dreptul nostru
de a-i furniza adultului fumator informatii despre alegerea tipului de tutun, pe lnga
responsabilitatea noastra de a ne asigura ca vnzarile noastre nu submineaza eforturile de a
preveni fumatul la copii.
5

Industria tutunului protectoare - relatiile publice versus sanatatea populatiei
Descoperirea documentelor confidentiale
6
ale concernelor de tigarete care:
neaga efectele asupra sanatatii si dependenta indusa de tutun;
dezvaluie tacticile pentru vnzarea tigarilor la copii;
discrediteaza fumatul pasiv;
incearca sa induca in eroare fumatorul cu tigarile cu tar putin;
arata miscarile agresive care se fac in tarile in curs de dezvoltare si implicarea
companiilor de tigari in contrabanda pe scara larga, cu tigari; escaladarea criticismului la
adresa lor, din ultimii ani, le-a impus acestora incercarea de a pregati contralovituri, cu
dorinta de a-si salva reputatia.
7

Dintr-o data, fiecare concern face eforturi disperate sa-si creeze o noua imagine, erijndu-se in
reformatori si in responsabili, pe baza ctorva initiative, cum sunt: recunoasterea unor riscuri
asociate fumatului, dorinta de dialog, deschiderea spre legiferari "rezonabile" etc. In ultimul
timp, insa, majoritatea eforturilor se orienteaza spre prevenirea fumatului precoce, la tineri;
masura se bazeaza pe trei tipuri de actiuni:
7

5
promovarea asa-zisei "vnzari responsabile", ce implica restrictii ale vnzarilor la
adolescenti;
sprijinirea campaniilor "antifumat" ce prevad ca fumatul este pentru adulti;
sustinerea actiunilor ce limiteaza "accesul tinerilor", legate de cresterea limitelor de
vrsta la care sunt permise cumpararea tigarilor, comertul cu amanuntul etc.



7. SLOGANUL
S-a stabilit ca sloganul campaniei care se va desfasura sa fie:
ALIAT CONTRA FUMAT.
8. MESAJ UL
Va fi adaptat pentru fiecare public tinta, in parte si va fi formulat pe baza urmatoarelor idei,
astfel:
- pentru publicul sustinator : Operativitate, Sanatate, Inteligenta , Excelenta;
- pentru publicul oponent : Noi investim in sanatatea tinerei generatii pentru ca dumneavoastra
sa traiti mai bine si mai sanatos;
- pentru publicul indecis: Un parteneriat de inspiratie maxima. Nu ezitati, incercati sa schimbam
o generatie.Merita!
10. PLANUL CU OBI ECTI VE OPERATI ONALE
OBIECTIV ACTIUNI / TACTICI RESURSE RESTRICTII EVALUARE
Repozitionarea
prin adaugarea
noului serviciu
si evidentierea
avantajelor fo-
losirii acestuia
Organizarea saptamanala
de conferinte de presa
in care va fi popularizat
.
Conferintele de pre-
sa vor fi sustinute de
specialistul de relatii
publice impreuna cu
doi operatori super-
calificati si directorul
de marketing.
Fonduri: 4000 Lei.
Personalitati
bine conturate,
prezente agrea-
bile, charisma,
expertiza
Sedinta de
evaluare du-
pa eveniment

Convingerea pu-
blicurilor tinta
sa foloseasca ser-
viciul
Organizarea Zilei Porti-
lor Deschise
Demonstratii, distri-
butie de pliante,fani-
oane, tricouri
Fonduri: 3000 Lei
Productie pro-
prie, colaborare
cu firma de seri
grafie
Ziua urmatoa
re desfasura-
rii.
Alocarea unui numar
verdela care cei intere-
sati sa sune pentru a ob-
tine informatii speciali-
zate (info-line)
Concurs de selectie
pentru operator.


Fonduri: 2000 Lei
Rabdare, voce
placuta, dictie
La sfarsitul
fiecarei zile.
Centralizator
de probleme.

11. CALENDARUL CAMPANI EI
Campania de repozitionare a firmei X pe piata de productie si management al documentelor se
va desfasura conform urmatorului calendar.
Activitate Data si ora
Durata
(h)
Ianuarie Februarie
20 21 22 23 24 25 26 27 29 30 31 1 2 3 6 7 8 9 12 13 14 15 16 19
Conferinte
de presa
9-
11
9-
11
9-
11
9-
11

6
Articol
BB Week

Articol
Adevarul

Articol
Ev. Zilei

Ziua
Portilor
Deschise
(12 h)

Zilnic, informatii communicate prin nr. verde, distributie de materiale promotionale si
demonstratii practice in show-room, trimitere chestionare, sedinte de evaluare.
12. BUGETUL
In cele ce urmeaza , va fi prezentat bugetul detaliat alocat pentru sustinerea campaniei
Perioada bugetara 18 Ianuarie 17 Noiembrie, 2013.
Cheltuieli directe:
- cheltuieli cu productia filmului publicitar.1700
- consumabile pentru printare si multiplicare material publicitar.. 600
- articole de presa....900
- tricouri..300
- amortizare echipamente...100
- cheltuieli postale de expediere.....200

Total cheltuieli directe.....2200 Lei
Cheltuieli administrative:
- post telefonic nr.verde si fax...... 2000 Lei
- energie electrica...1000
- gospodaresti, materiale curatenie..200
Total cheltuieli administrative.3200 Lei
T O T A L G E N E R A L......5400 Lei





15. EVALUARE
Evaluarea campaniei se va face pe baza rezultatelor oferite de Ministerul Sanatatii si Ministerul
Educatiei. Dupa primul an acesta va elabora un raport in care va preciza numarul persoanelor
de varsta juvenila care au trecut pragul cabinetelor medicale in incercarea de a se lasa de fumat sau
din alte surse de informatii specifice, cum ar fi cantitatile de tigari vandute in 2013. Pe baza acestor
informatii partenerii implicati in aceasta campanie vor propune obiective si vor determina planul de
implementare pentru anul 2014.