Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA I.M.S.T





TEMA RRP


Profesor:
Prof.dr.ing. Gabriel DUMITRU Student:
CIOBOTARU SILVIU-COSTINEL
Grupa: 641 CB
2014
Reconditionarea la trepte de reparatie
Procedeul de reconditionare prin prelucrare la trepte de reparatii consta in prelucrarea
suprafetelor uzate ale pieselor in scopul restabilirii parametrilor de precizie initiali: precizia
formei geometrice, precizia dimensionala, calitatea suprafetei si, uneori, precizia pozitiei.
Piesa se prelucreaza pe suprafetele uzate pana la disparitia oricarei urme de deteriorare
conferindu-i-se o noua dimensiune , numita dimensiune (treapta) de reparatie.
Aceasta dimensiune de reparatie este mai mica decat cea nominala la piesele cuprinse
(arbori) si mai mare la piesele cuprinzatoare (alezaje).
Datorita modificarii dimensiunilor nominale ale pieselor reconditionate prin aceasta
metoda , este necesar ca piesele conjugate sa aiba dimensiunile corespunzatoare .
Aceste pise conjugate pot fi executate in mod special la dimensiuni de reparare sau pot
fi standardizate, stabilite pe baza de norme interne sau dimensiuni libere.
In cazul reconditionarii pieselor la dimensiuni standardizate , prin prelucrare ,pe langa
stratul defect se indeparteaza si alte straturi de material , pana cand se ajunge la dimensiunea
de reparatii stabilita si la forma geometrica corecta a piesei.
La fel se procedeaza si in cazul reconditionarilor pieselor la dimensiuni de reparatie
stabilite pe baza de norme interne . Aceste dimensiuni au character provizoriu si sunt valabile
numai pentru unitatile de reparatii care le-au stabiilit.
In cazul reconditionaii piselor la dimensiuni libere piesele uzate sunt prelucrate pana
cand se realizeaza forma geometrica corecta a lor si calitatea suprafetelor de lucru la
parametrii impusi.
In acest caz piesele conjugatr se ajusteaza dupa dimensiunile pieselor recnditionate ele
neputand fi executate in prealabil decat sub forma semiprelucrata de un adios de prelucrare
necesar prelucrarii finale.
Dimensiunile de reparatii se stabilesc in functie de marimea uzarii si
de adaosul de prelucrare corespunzator prelucrarilor prin care se realizeaza reconditionarea
piesei .
Adaosul de prelucrare se stabileste in asa fel incat indepartarea acestuia sa permita
obtinerea formei geometrice corecte a piesei dupa prelucrare fara urme si fara alte defecte de
suprafata.
Pentru piesele de rezolutie diametrul de reparatie se determina atat pentru situatia
cand acesta se reconditioneaza in raport cu axa initiala de rotatie cat si in situatia cand
reconditionare se realizeaza dupa o noua axa de rotatie .
Daca piesele se reconditioneaza in raport cu axa de rotatie astfel incat sa se realizeze
coaxialitatea suprafetei noi a ei cu suprafata anterioara , diametrele de reparatie pt piesele
cuprinse si cele cuprinzatoare se obtin cu relatiile.
Dimensiunea la care se prelucreaza suprafata uzata se numeste treapta sau cota de
reparatie si ea este, in cazul arborilor mai mica decat dimensiunea initiala, iar in cazul alezajelor
mai mare.
Piesa conjugata celei prelucrate la cota de reparatie se reconditioneaza printr-un alt
procedeu la aceeasi dimensiune sau se inlocuieste cu o piesa noua; de regula, aceasta piesa
este cea mai simpla dintre cele doua care formeaza asamblarea.
In figura 1, este prezentata schema procedeului in cazul in care piesa prelucrata la cota
de reparatie este de tip arbore.
u - uzura radiala maxima,
dr1 - treapta de reparatie de dimensiune
p - adaos de prelucrare.





Procedeul are aplicabilitate in practica reparatiilor.
Determinarea cotelor de reparatie pe baza schemelor din figura 2.





u + p se numeste interval de masurare, notat ir, marimea intervalului de reparatie ir se
determina din conditii functionale si tehnologice
La stabilirea numarului n al cotelor de reparatii se vor avea in vedere doua conditii: 1)
conditia de rezistenta; 2) conditia ca prelucrarea sa se faca in interiorul stratului durificat al
piesei, notat s.
Campurile de toleranta ale cotelor de reparatie ale celor doua piese Td si TD sunt
aceleasi cu ale dimensiunilor initiale.
In figura 3 este reprezentata schema de conditionare a danturilor; danturii uzate i se
aplica prin prelucrare o deplasare suplimentara de profil Xr= care sa compenseze uzura
flancurilor dintilor.




Pentru a se respecta distanta dintre axe, roata conjugata (pinionul) se fabrica cu o
deplasare de profil suplimentara egala ca marime cu cea a rotii reconditionate, dar de sens
contrar.
O reconditionare prin prelucrare la cote de reparatie este cea a tobelor de cablu, figura
4; ca urmare a uzurii, canalele isi modifica profilul; micsorarea unghiului N la valoarea u
influenteaza in mod negativ durabilitatea cablului care se infasoara pe toba; se impune
refacerea profilului initial al canalelor la cota de reparatie Sr, valoarea limita a acesteia fiind
determinata din conditia de rezistenta a mantalei tobei.
Procedeul de reconditionare prin prelucrare la trepte de reparatii prezinta urmatoarele
avantaje: 1) nu necesita dotari tehnologice speciale, 2) piesele se pot reconditiona de mai multe
ori, 3) timp mic de imobilizare in reparatie, 4) costul reconditionarii este scazut.
Procedeul prezinta dezavantajul maririi nomenclatorului de piese de schimb.

PROCEDEE DE RECONDITIONARE A PIESELOR UZATE

Reconditionarea pieselor uzate presupune refacerea formelor geometrice a
caracteristicilor fizico-mecanice, etc.Din experienta sa constantat ca cca 45-70% din constul
lunei reparatii il reprezinta valoarea pieselor de schimb.
La reconditionarea pieselor uzate trebuie sa se aibe in vedere principiile:costul unei
piese reconditionate trebuie sa fie mai mic decat costul unei piese noi,calitatea materialului de
adaos sa fie echivalent cu cel al piesei,iar tehnologia de conditioare sa fie cat mai simpla.In
industria actuala se aplica urmatoarele procedee: compensatoare, inlocuirea unei parti din
piesa, aducerea piesei la dimensiunile initiale,sudare oxiacetilenica sau sudare electrica, lipire
cu aliaje de adaos, deformare plastica, depunere prin galvanizare, cromare, cuprare, etc., lipiri
speciale si incarcari cu materiale plastice.

Reconditionare prin utiliazarea compensatoarelor. Aceasta metodata consta in
introducerea unei piese noi care trebuie sa compenseze atat uazura rezultata din timpul
functionarii cat si materialului inlaturat prin prelucrari mecanice. Compensatoarele se folosesc
la repararea cilindrilor de motor, scaunelor cu supape, axelor si arborilor, etc. De obicei
compensatorul se face din aceelasi material ca si piesa de baza.

Reconditionarea prin inlocuirea unei parti din piesa. Datorita conditiilor de functionare
unele piese se uzeaza neuniform, la trenul fix al unei cutii de viteza de uzeaza, de obicei dintii
pinionului celui mai solicitat, celelalte ramanad in stare buna de functionare.
Reconditionarea prin aducerea piesei la dimensiunile initiale prin incarcare cu depuneri
metalice. Se mentioneaza: incarcare prin metalizare sau scantei electricem, de formare plastica
prin refulare, mandrinare,etc.
Reconditionare prin sudare oxiacetilenica sau sudare electrica. Metoda se aplica in
general pentru diferite tipuri de piese construite din otel, bronz,etc., folosindu-se tehnologii de
sudare corespunzatoare.
Reconditionarea prin lipire cu aliaje de adaos. Se pot repara unele elemente
componente ale utilajelor: conducte, radiatoare, piese electrice. Lipirea consta in imbinarea lor
in stare solida cu ajutorul unui aliaj. Avantajele constau in simplitatea si consumul redus al
operatiilor. Se utilizeaza trei tipuri: cu aliaje moi (300 grade C),aliaje tari (peste 500 grade C) si
lipiri cu materiale plastice poliesterice.

Reconditionarea prin deformare plastica. Acest procedeu se bazeaza pe utilizarea
plasticitatii metalelor si aliajelor. Se aplica urmatoarele procedee:refularea este procedeul prin
care se mareste diametrul exterior al pieselor pline si se micsoreaza cel interior al pieselor
tubulare.
Mandrinarea constituie procedeul prin care se maresc dimensiunile exterioare ale
pieselor mentinandu-se inaltimea pieselor sau modificandu-se foarte putin. Strangerea
reprezinta o micsoarea a diametrului interior al unei piese tubulare, ca in cazul bucselor de
bronz.
Intinderea este un procedeu de ingustare locala a sectiunii unei piese.
Indreptarea pieselor incovoiate sau rasucite cinsta in eliminarea deformatiilor
remanente, readucandu-se piesele la forma lor initiala.
Reconditionarea prin procedee de acoperire metalice. Printre aceste procedee se
enumera:
Cromarea. Constituie procedeul de acoperire cu Crom asupra fetelor metalice pe cale
electrolitica, se face in straturi de 0,005 - 0,008 mm. Densitatea de curent in timpul depunerii
fiind de 20-50 A/Dm la patrat. Duritatea este de ordinul 600 - 1100 HB.
Otelirea este un procedeu de depunere a fierului pe cale electrolitica prin care se obtine
durificare sensibila a otelului de baza (SO4, FE+7H2O, FECl2+4H2O).

Cuprarea este procedeul de depunere a cuprului pe cale electrolitica, ea mai fiind
utilizata ca mijloc de izolare a partilor pieselor de otel in timpul cementarii, iar ca electrolit se
foloseste in sulfatul de cupru si acidul sulfuric la temperatura de 18 - 24 grade C si anodul cu
grosimea de 5 - 8 mm.
Reconditionarea prin incarcari cu materiale plastice. In acest scop se utilizeaza pulberi
de poliamide, care se pulverizeaza pe piesele de reconditionat prin procedee electrocasnice.












Bibliografie:
1. Gafitanu,M., Cretu,Sp., s.a., Organe de masini, vol.I (1981), vol.II (1983), E.T. Bucuresti.
2. Chisiu, Al., Organe de masini, E.D.P., Bucuresti, 1983.
3. Gh. Fratila , M.V Popa Masini, utilaje si instalatii Intretinere si reparatii.
4. Auxiliar curricular nivel 3 Intretinere planificata.
5.Voicu ; Gheorghe ; Priboescu UTILAJUL SI TEHNOLOGIA REPARATIEI manual clasa a XI a
licee industriale cu profil mecanic; Bucuresti , Editura Didactica Si Pedagogica 1980