Sunteți pe pagina 1din 17

Geografia economica e o componenta a geografiei umane care studiaza spatiul in care se produc bunuri

si servicii.
Are ca obiect de studiu FLUXURILE generate de productie:
- Factorii de productie
- Spatiul productiei
- Conditiile prin care factorii de productie sunt valorificati
Spatiul geografic semnifica geosferele si relatiile dintre acestea (atmosfera, hidrosfera, antroposfera,
litosfera, biosfera).
Spatiul productiei sp. Geografic
- sp. Economic
- sp. Geoeconomic rel (orizontala, verticala)
Carbunele extras -> energie termoelectrica (consumator orizontala)
Agricultura performanta <-> sol fertil (verticala)
I. MERCANTILISM (XV-XVIII) se considera ca metalele pretioase si banii formeaza avutia principala a
natiunilor.
- statul este raspunzator de cresterea acestei avutii
- comertul trebuie sa aduca profit cat mai mare
Aparitia mercantilismului a fost influentata de 2 factori favorabili
- Marile descoperiri geografice declansate in sec XV (aparitia pe harta lumii a noi teritorii
lumea Noua, aparitia unor fluxuri comerciale, impartirea lumii in centru lumea dezvoltata -
, semiperiferie, periferie -> tari dezv, tari in curs de dezvoltare -50-)
- Dezvoltarea extraordinara a transportului maritim care a permis schimburi tot mai puternice
intre centru si periferie
Mercantilism 1. Timpuriu (Metalist)
2. Monetarist (Bani)
3. Industrial
4. Dezvoltat (Comercia)

II. FIZIOCRATIA apare in Franta, cunoscuta si ca GUVERNAREA NATURII (dezvoltarea sociala urmeaza
legile naturii).
Urmarea: agricultura este principalul motor in dezvoltare
Consecinta: cea mai importanta clasa sociala este formata din proprietari de terenuri si producatori
agricoli.
III. LIBERALISM ECONOMIC CLASIC (Anglia sec XVIII) definit prin activitati lipsite pe cat posibil de taxe
si impozite.
Reprezentanti celebri
- Adam Smith (Teoria divizarii muncii, Teoria specializarii - urmarea sa produca acele marfuri
pt care dispune de conditii naturale favorabile si de un potential uman capabil sa le puna in
valoare)
- David Ricardo teoria avantajului comparativ relativ pune accent pe rolul comertului intre
natiuni (fiecare natiune trb sa exporte marfurile pe care le produce cu costuri mici si sa
importe marfurile pe care le-ar putea produce cu costuri mici si sa importe marfurile pe care
le-or putea produce, dar cu costuri mari.
IV. DETERMINISMUL GEOGRAFIC (datorita ganditorilor germani) considera ca natura are rolul principal
in dezvoltarea societatii, ca locuitorii unei regiuni sunt superiori locuitorilor altei natiuni.
Reprezentanti celebri: C. Ritter, Fr. Ratzel => Spatiu vital
V. POSIBILISMUL GEOGRAFIC - Natura Om (Franta)
a) Geografia economica pragmatica (mij sec XIX) Paul Vidal de la Blage (intemeietorul g. mondiale
moderne)
b) Geografia econimica teoretica (mij sec XX) Pierre George are in vedere relatiile dintre sistemele
politice si dezvoltare economica. In cadrul acestei directii e dezvoltarea economica, industrializarea si
urbanizarea.
VI. NOUA GEOGRAFIE ECONOMICA (1970) impusa de aparitia noii economii (renuntarea la industriile
clasice si introducerea noilor industrii biotehnologie, robotica, microelectronica)
- Extinderea extraordinara a retelelor de comunicatii; factorul distanta isi pierde din
importanta
- Revolutia din domeniul transporturilor (cresterea vitezelor)
Directii pentru NOUA GEOGRAFIE ECONOMICA
1. Rolul potentialului uman in dezvoltarea economica
2. Rolul aglomerarilor de activitati economice (CLUSTERE)
3. Rolul noilor forme de localizare economica in structurarea teritoriului PAUL KRUGMAN
4. Cresterea importantei blocurilor economice, statele-natiune isi pierd din importanta rolului in
economia mondiala
5. Cresterea fluxului de ISD-uri (investitii straine directe) care se orienteaza dominant catre sectorul
tertial



ECONOMIA MONDIALA
Economia mondiala este un ansamblu de schimburi reciproce.
Aceste schimburi includ - prod materiala
- capitalurile
- forta de munca
- cercetarea stiintifica

Ansamblul este format din - economii nationale
- economii ale teritoriilor cu diferite statute
- blocuri economice (grupuri de state care adopta o politica ec comuna)
- oraganizatii financiare/comerciale

Blocuri economice: NAFTA, MERCOSUR (Am. de Sud), ASEAN (Asoc. Natiunilor din Asia de SE), APEC
(cooperare economica Asia - Pacific 21 de state).


Procesul de aparitie La baza aparitiei economiei mondiale a stat in principal proprietatea privata.
Durata acestui proces este de cateva mii de ani si a cunoscut importante diviziuni ale muncii:
I Separarea triburilor de pastori -> aparitia PLUSPRODUSULUI (aveau mai mult decat le
trebuia)
II Separarea agicultorilor de mestesugari => apar schimburile
III Aparitia negustorilor => introducerea banilor
Negustorii au fost primii capitalisti ai lumii => apar ORASE COMERCIALE (fenicieni) in Africa de N si Asia
Mica
La sf sec XII, la nivel mondial erau conturate 5 regiuni comerciale:
- Bazinul Marii Mediterane
- Marea Nordului, Marea Baltica
- Marea Rosie, Oceanul Indian
- China Japonia
- Asia centrala

Sec XV marile descoperiri geografice (1492 Haiti) => schimburile comerciale cresc
Sec XV, XVI au fost cele in care au aparut germenii pietei mondiale
Sec XVII aparitia manufacturilor in industria textila => cresterea productiei => crestere comerciala
Economiile inchise trec spre cele deschise.
Sec XVIII sf sec XIX > prima revolutie industriala, extinsa apoi in Belgia, Olanda, Franta (a adus
motorul cu aburi) si introducerea cocsului in siderurgie. Determina inceputul formarii economiilor
internationale.
Sf sec XIX incep sec XX -> a doua revolutie industriala aduce in prim plan motorul cu ardere interna
(automobil, avion) si aparitia electricitatii.
A doua jumatate a sec XX (dupa 1970) > a treia revolutie industriala avand in prim plan
telecomunicatiile, electronica, robotica

IV Divizarea internationala a muncii
Unele natiuni se specializeaza pe producerea anumitor marfuri in functie de potentialul natural ca
urmare a aceste mondializari economice. Acest proces a fost determinat de fluxurile de capital (XX) care
circulau dintr-o zona in alta si de comunitatile externe.
TRASATURI MAJORE

a) Economia mondiala are perioade de crestere si descrestere, acest fenomen numindu-se Evolutie
Ciclica.

Cele mai cunoscute sunt ciclurile KONDRATIEFF care le-a exemplificat in sec XX. Durata unui ciclu este de
~ 50 de ani. Atunci K a identificat 4, acum omenirea are 5.
1. 1775 -1825 a avut ca pct de progres motorul cu aburi, industria textila (varf 1820)
2. 1825 1875 aparitia transportului feroviar (1830 I calatorie a unui tren cu pasageri
Manchester - Liverpool) (varf 1860)
3. 1875 1925 aparitia electricitatii, motorul cu ardere interna (varf 1915)
4. 1925 1975 (varf 1929-1933 SUA)
5. 1975 2025 perioada de crestere si descrestere economica

b) NEOMOGEN

Cauze - nivelul diferit de dezvoltare economica
- resurse naturale diferite (Kuweit, Emiratele Arabe Unite)
- marimea teritoriilor de stat
- numarul de locuitori
- religia si sistemul politic
- mentalitati si traditii

c) Societatile transnationale (STN)
- o tara are multe companii/filiale din alte tari => este dominata de STNuri
- STNurile detin 3/4 din capacitatea de cercetare/dezvoltare pe plan mondial
- din primele 100 de societati economice la nivel mondial, 51 sunt STNuri
In concluzie, STNurile depasesc multe economii nationale si pot influenta deciziile politice si
economice ale multor state

d) DELOCALIZAREA - pricesul prin care productia este transferata dintr-o locatie catre alta in
interiorul/in afara tarii.
Motive - apropierea de sursa de materii prime
- prezente unei noi piete de desfacere
- forta de munca mai ieftina
- conditii mai permisive ale mediului inconjurator
- prelungirea duratei de viata a unui produs

Ex: Renault 12 -> Dacia

GLOBALIZAREA ECONOMICA

Globalizarea economica inseamna intrepatrunderea economiilor nationale, manifestata in
principal prin cresterea rolului comertului exterior si investitiilor straine directe (ISD) in formarea
produsului intern brut.
C. exterior + ISD => PIB

PIB valoarea bunurilor si serviciilor produse timp de un an in interiorul anumitor limite
PNB produsul national brut = PIB +valorile obtinute din afara granitelor de atre firmele si cetatenii tarii
respective

Dimensiunile globalizarii economice
1. Comert
2. Productia
3. Investitiile straine
4. Cultura organizationala
5. Piata financiara
6. Piata muncii

1,5 cel mai mare grad de globalizare

Rezultatul globalizarii economice este creearea unui sistem economic unic
=> schimbarea mentalitatilor la nivelul agentilor economici
=> reducerea rolului jucat de statele natiune
=> integrarea mijloacelor de productie in proprietatea STNurilor. Unele STN=uri contribuie
foarte mult la formarea PIB-ului din unele tari, ca urmare pot sa impuna politici economice favorabile.

Etape ale procesului de globalizare
I. 1870 1914 (sf sec XIX) generata de progresul in transporturi (maritim si feroviar). Acest
progres a insemnat:
- Marirea schimburilor comerciale -> cresterea productiei, indeosebi a productiei de bunuri
- Necesitatea fortei de munca
- Migratia internationala in care principalele regiuni de expeditie au fost (Europa W ->
America, Australia, NZ; China -> Statele unite) =60 milioane persoane (10% din forta de
munca a lumii din acea vreme)

II. 1914 1945 numita si Etapa globalizarii inverse
Argumente:
- Cele 2 razboaie mondiale
- Introducerea unor masuri care au condus la scaderea comertului si a migratiei
internationale. Aceasta a dus la aparitia crizei in 1929 1933
- Aparitia nationalismului datorita Germaniei
- Aparitia primului stat comunist (URSS) care a fost impotriva globalizarii
- Prabusirea sistemului financiar mondial datorita celui de-al 2-lea razboi
Toate aceste elemente au facut ca acest proces de globalizare sa se reduca.

III. 1945 - 1980 cunoscuta sub denumirea de Al 2-lea val de globalizare
- Apar 2 organizatii financiare infiintate la Bretton Woods (FMI si BIRT Banca internationala
pentru Reconstructie si Dezvoltare). Acestea sunt piloni de baza ai economiei mondiale.
- Aparitia acordului general pentru tarife si comert (GATT 1947) care a reglementat
comertul cu bunuri. Acest acord a generat liberalizarea schimburilor comerciale.
- Aparitia primelor blocuri economice (CECO -> CEE -> UE (27 membri); CAER Consiliul de
Ajutor Economic Reciproc)




COMPETITIVITATEA ECONOMICA

Gradul in care o natiune, in conditii de piata libera si desfasurare corecta a activitatilor
economice, poate produce bunuri servicii capabile sa corespunda exigentelor pietelor internationale si,
in acelasi timp, sa asigure cresterea veniturilor cetatenilor pe termen lung (peste 10 ani).

Conditii pentru ca o economie sa devina/se mentina competitiva:
1. Asigurarea internationalizarii activitatilor economice (sa se permita accesul strainilor la
participarea in diverse activitati)
2. Realizarea unui echilibru intre sectorul productiv si cel comercial
3. Asigurarea investitiillor din fonduri interne
4. Realizarea unui raport optim intre agresivitatea (exporturi mari de capital, marfuri, servicii: ex:
China, Japonia, Coreea de Sud) si atractivitate (capacitatea de a atrage investitii straine ex:
Irlanda, Elvetia, MB, Islanda)
5. Finantarea corespunzatoarea a sectorului cercetare dezvoltare
6. Flexibilitatea economica capacitatea de adaptare la unele situatii previzibile sau imprevizibile
aparute in economia regionala sau globala
7. Fiind un indicator, competitivitatea economica are nevoie de o unitate de masura: se masoara
peste 320 de indicii din domeniul social si alte domenii.

Performanta economiei e masurabila prin: valoarea totala a PIB-ului exprimata in $
internationali (o moneda teoretica introdusa pt a compara veniturile unei tari cu preturile din
alta tara)
Ex: PIB/loc RO (10.000 USD), Franta (40.000 USD)
Romania Franta
A a a+1
B 2 perechi 3 perechi
C 1 abonam 2 abonam

A) Rata de crestere a PIB ului (de obicei calculata pe ultimii 10 ani)
Rc = PIB 2010/PIB 2000 * 100
> 100% pozitiva
= 100% stagnare
< 100% negativa
(rata de crestere)
B) Performanta Guvernului (peste 60 de indicii)
- Structura bugetului de stat
- Ponderea investitiilor publice
- Rata de ocupare a fortei de munca
C) Mediul de afaceri (70 de indicii)
- Productivitatea muncii
- Pretul fortei de munca
- Numarul de conflicte de munca
D) Infrastructura (80 de indici)
a) De baza - ponderea terenurilor agricole (%)
- ponderea grupei de varsta > 65 ani (%)
- ponderea populatie <14 ani
b) Dpdv stiintific
ponderea studentilor in totalul populatiei
- nr universitati/100 000 loc
- nr racordari la internet etc
c) Dpdv al sanatatii si mediului
- nr spitale
- nr medici / 1000 loc
- calitatea aerului etc.
d) Comunicatii, retele
- lungime autostrazi
- alimentare gaze naturale

Din toate => o ierarhie a competitivitatii
IMD ierarhie 2010: Singapore 1, Hong Kong 2, SUA 3, Romania 54



LIBERTATE ECONOMICA

Libertatea economica este un indicator care masoara gradul de constrangere pe care guvernul il
exercita asupra producerii, distributiei si consumului de bunuri si servicii.
Se utilizeaza 10 elemente pt a masura libertate economica:
1. Politica comerciala are in vedere nivelul taxelor vamale, masurile protectioniste sau gradul de
coruptie din institutiile vamale
2. Taxele fiscale analizate prin nr lor, marimea in comparatie cu venitul populatie
3. Politica monetara apreciata prin rata inflatiei (cel mai bine < 3%)
4. Proprietate privata o economie este libera daca prop private > 90% din totalul agentilor
economici
5. Elementul financiar bancar: examinarea nr de falimente al bancilor comerciale
6. Salarii, preturi se are in vedere daca acestea sunt stabilite de piata libera si nu impuse de
guvern
7. Investitii straine: - directe
- de portofoliu in sistemul de asigurari
8. Drepturi de prosperitate in ce masura sunt garante
9. Legislatia din domeniul economic gradul de birocratie si frecventa schimbarilor
10. Situatia economiei subterane (gri, piata neagra) daca guvernul introduce taxe mari, piata
neagra creste.

Din valorile obtinute pt cei 10 indicatori => 5 grupe de economii dpdv al libertatii economice
I. Economii in totalitate libere in 2010 7 economii (Hong Kong, Singapore, Irlanda)
II. Economii libere in general (23) Japonia, MB, Franta
III. Economii moderat libere (58) Romania, Ungaria, Polonia, Cehia
IV. Economii nelibere (55) Rusia, India, China
V. Economii reprimate (36) Cuba, Coreea de Nord, Afghanistan, Sudan, Iran










Economie curs 18 XI 2010
Societatile trans-nationale
Def: STN urile sunt firme care si-au extins activitatea in afara granitelor tarii de origine. Sunt
formate din:
- Firma mama sau cartierul general prezenta in tara de origine
- Un anumit numar de filiale prezente in tari gazda
Importanta:
- Sunt principalii furnizori de investitii straine
- Prin cele peste 80 mii STN uri (aproape 1 mil filiale) se asigura direct (angajati la firma
respectiva) sau indirect (angajatii de la alte firme care realizeaza componente pt filiala) ~
100 milioane locuri de munca
- STN-urile detin ~ din capacitatea mondiala de inovare
- Datorita STN-urilor se deruleaza ~ 40% din comertul cu produse non-agricole
- Detin puteri financiare deosebite. Astfel, din primele 100 puteri financiare mondiale, 51
sunt STNuri ->pot influenta politica economica a multor state
Clasificare:
I In functie de relatia dinre firma mama si filiale gasim urmatoarele tipuri
- STN de tip Etnocentric sunt cele pentru care deciziile sunt luate doar de firma-mama,
filiale avand rol de executie. Ca urmare, politicile de marketing, management snt dictate
de firma-mama. De asemenea, profitul este utilizat tot prin deciziile firmei mama (STNuri
de putere mica)
- STN de tip Policentric in care exista consultari intre filiale si firma-mama. Filiale pot lua
anumite decizii pentru a satisface cerintele pietei respective. Profitul poate fi gestionat
de filiale. Politicile de marketing si management, apartin, insa, tot firmei-mama.
- STN de tip Regiocentric cele care apar ca intermediar pt diviziile regionale., iar filialele
sunt conduse de aceste filiale regionale. Profitul este utilizat la nivel regional. Politicile
sunt in concordanta cu interesele regionale ale firmei respective. Diviziile regionale pot
sa hotarasca asupra conducerii filialelor.
- STN de tip Geocentric care au raspandire la nivel global, diviziile regionale capata
mare importanta la acest tip de STNuri. Toate politicile sunt luate la nivel global. Profitl
este utilizat la nivel global. Conducerile pot fi numite din specialisti, indiferent de
nationalitate.

II In functie de indicele de transnationalitate care exprima raspandirea si puterea firmei
respective in afara tarii de origine
It= (x+y+z)/3
x=raportul dintre valoarea activelor din tarile gazda/valoarea totala a activelor=0,
y=raportul dintre valoarea vanzarilor in afara tarii de origine/val tot a vanzarilor=0,..
z=nr angajatilor din tarile gazda/nr total de angajati=0,.
Valorile cele mai mari apartin STNurilor din tari dezvoltate cu piete mici de desfacere.
Ex: Nestle (tara de origine Elvetia), mai bn reprezentata in afara Elvetiei, ABB
(domeniul masinilor electrice Elvetia) care a contribuit la realiz locom electrice produse
la Craiova, Nokia (Finlanda), Electrolux (Suedia) cu filiala in Rom, Philips (olanda)
In ultimii ani a crescut valoarea indicelui f mult pt firmele din domeniul telecomunicatiilor.
Ex: Vodafone (Marea Britanie), Cosmote (Grecia)
Cele mai puternice STNuri originare din SUA (general electrical, GM) au valori mai mici
ale acestui indice deoarece piata sua inca consuma mult.
Investitiile straine directe
- Sunt fluxuri financiare cu sume provenite direct de la firma mama; profitul reinvestit;
imprumuturi facute de filiale
- Sunt fluxuri nefinanciare de tehnologie; de consultanta
ISD-urile sunt fluxuri financiare si nefinanciare care permit internationalizarea productiei.
Importanta ISD-urilor
- In prezent, reprezinta cea mai dinamica componenta a schimburilor economice
internationale
- ISD-urile sunt principala modalitate pentru transferul tehnologic
- Contribue la formarea produsului intern brut
- Creeaza locuri de munca (sau pastreaza locuri de munca) si deschid noi piete de
desfacere
Sunt 2 tipuri principale de ISD
- Tip Greenfield care pun bazele unor noi activitati (cele mai importante)
- Tip Brownfield care contribuie la continuarea unor activitati deja existente
Puncte negative
- ISDurile pot sa duca la scaderea interesului pt capitalul autohton.
- Dependenta economiilor tarilor gazde fata de deciziile firmelor-mama
Distributia sectoriala a ISDurilor scoate in evidenta cresterea sectorului tertiar care a ajuns
sa reprezinte >60% din totalul fluxurilor de ISD si scaderea sectoarelor secundar si primar (6%)
care repr ~ 1/3 din totalul investitiilor mondiale.
Pt ca prifitul vine mai repede si pt ca au aparut externalizari a serviciilor (subcontractarea
serviciilor).
Distributia geografica a ISDurilor
Cele mai mari fluxuri de ISD pornesc din tarile dezvoltate si, in ultimii ani, China, iar de primirile
au aceleasi repere (tarile dezvoltate+China care a fost primitorul nr.1 de ISDuri).
La nivel de continente, cele mai multe primiri apartin Am. De Nord si Europei, Africa primeste
cel mai putin si ofera cel mai putin.
Indicele de potential indica teoretic capacitatea de atractie a ISD a ISD-urilor la economia
respectiva.
Se calculeaza utilizand 8 variabile care se modifica relativ putin pe termen scurt si mediu.
1. PIB/loc care reflecta nivelul de dezvoltare economica
2. Rata crestere PIB (ultimii 10 ani)
3. Ponderea exporturilor in formarea PIB arata capacitatea economiei respective pt
angajamentele externe
4. Eficienta energetica (USD/kw/h) cat se cheltuie pe un kw/h; - structura consumului
energetic
5. Ponderea cheltuielilor de cercetare si dezvoltare capacitatea de inovare pentru
economia respectiva
6. Ponderea studentilor in totalul populatiei
7. Sectorul comunicatiei (nr racordari la internet/1000 loc, nr abonamente tel/1000 loc)
8. Riscul de tara indicator care arata o anumita probabilitate ca economia respectiva sa
nu isi poata indeplini obligatiile externe. Acest risc de tara se analizeaza dpdv politic
(apartenenta la anumite blocuri economice sau militare, gradul de stabilitate politica),
economic (rata inflatiei, datoria externa, raportul dintre valoarea importurilor alimentare
si valoarea totala a importurilor) si social (conflictele de munca, repartitia populatiei pe
medii de viata).
Riscul de tara este apreciat de STNuri pt a nu investi unde este mare.
Indicele de potential
Vs=


Vs valoare standardizata
Vnom valoare nominala

Tara 1 2 3 4 5 6 7 8
A 580
B 1010
C 550

Vs/pib/loc=


Organizatiile mondiale impun pentru toate tarile Vmin si Vmax.
SUA cel mai mare indice de potential
Intre primele 20 de state la indice de performanta regasim si economii mai mici (de ex:
Taiwan, Hong kong, Singapore, Coreea de Sud)
China a reusit sa patrunda in partea din fata a ierarhiei
Partea inferioara apartine tarilor africane
Romania este la mijloc

Indicele de performanta
Arata corelatia dintre primirile de ISD-uri si participarea economiei respective la formarea PIB-
ului global.
Iperf =


=1 corelatie perfecta intre primirile de ISD si puterea economiei respective
<1 intrarile de ISD sunt mai mici in comparatie cu dezvoltarea economica
>1 intrarile de ISD sunt mai mari in comparatie cu participarea la PIB-ul global
Indice de potential Indice de performanta =>
RIDICAT RIDICAT Economii performante
Ungaria, Belgia, Luxemburg,
Irlanda, Romania
RIDICAT SCAZUT Economii subperformante
SUA, Japonia, Fed. Rusa
SCAZUT RIDICAT Economii peste potential (tari
cu petrol) Angola, Sudan,
Kazahstan, Botswana
SCAZUT SCAZUT Economii sub potential
Afghanistan, Haiti



INDUSTRIE
1) Factorii de localizare ai activitatii industriale
Sunt foarte diversi, au avut diferite importante in functie de perioada istorica in care s-au
manifestat.
Clasificare - factori geologici
- factori fizico-geografici
- factori socio-economici

I. Factorii geologici foarte importanti, mai ales in sec XIX XX pentru ca ei determina marimea
zacamintelor de resurse de subsol. Datorita geologiei, Orientul Mijlociu detine cele mai mari zacaminte
de petrol si gaze naturale din lume.
Datorita factorilor geologici, cele mai mari resurse de minereuri se regasesc in portiunile bechi de uscat:
precambrian, paleozoic.
Factorii geologici determina rentabilitatea zacamintelor prin adancimea la care se afla si
concentratia/calitatea zacamintelor.
II. Factorii fizico-geografici
- relieful poate influenta prin altitudine, inclinare, grad de fragmentare, pozitie
- clima influenteaza prin temperatura, miscarea aerului (pt industriile care polueaza)
- apa are rol pentru industria metalurgica, a sticlei, alimentara, chimica, electrica
- vegetatie industria lemnului
- solurile industria alimentara
III. Factorii socio-economici
- populatia -> structura pe grupe de varsta, sexe, nivelul de instruire, mentalitate
- traditia mestesugareasca a determinat aparitia unor importante regiuni industriale Thuningia
(Germania), Boemia (Cehia), Lombardia (Italia).
- aparitia unor noi metale care a impus localizarea in apropierea surselor ieftine de energie (Alpii
Norvegiei, Alpii Francezi, NV SUA)
- porturile au atras industrie acolo unde importurile sunt masive (Japonia, N Germaniei, E SUA,
Galati, Calarasi)
- prezenta oraselor care atrag industrie (datorita prezentei fortei de munca si a pietei de
desfacere)
- prezenta universitatilor si a institutiilor de cercetare (capacitate de inovare) Sillycon Valley
(datorita Universitatii Stanford San Francisco)
- prezenta autostrazilor si aeroporturilor accesibile
Dupa 1980, datorita schimbarii economiei, factorii traditionali incep sa piarda din importanta.
Prima schimbare
Revolutia din domeniul transporturilor materializata prin:
- cresterea vitezelor (mai ales in transportul feroviar)
- trecerea la transportul multimodal. Acesta a fost determinat si de trecerea la contaneizarea
marfurilor si evitarea unor operatiuni de incarcare-descarcare.
- transportul informatiilor (aparitia unei noi ramuri de activitate TELEMATICA formata din
interferenta telecomunicatiei informatica)
Acestea au dus la scaderea preturilor de cost si scaderea importantei factorului distanta.
A doua schimbare
Noi orientari in domeniul energetic
- preferintele pentru folosirea gazelor naturale si energie electrica
- preocupari pentru cresterea eficientei energetice
- introducerea surselor regenerabile (e. eoliana, e. solara)
A treia schimbare
Cresterea contributiei sectorului CD (Cercetare-Dezvoltare) la fazele de proiectare,
productie si desfacere. Toate aceste faze sunt informatizate, ca urmare a scazut importanta nr
de angajati.
A crescut proportia produselor de inalta tehnologie si s-a micsorat durata de viata a
produselor.
A patra schimbare
Trecerea la un nou mod de productie adica de la modul de tip FORDIST s-a trecut la o
productie bazata pe cerere (JUST IN TIME), ca urmare spatiile de productie si depozitare sunt
mult mai mici. Noile intreprinderi dispun de spatii mult mai mari cu destinatie sociala.
A cincea schimbare Interventia autoritatilor publice care, prin anumite masuri, pot
atrage/respinge investitiile.
A sasea schimbare Aparitia unui nou context socio-cultural: forta de munca are noi optiuni pt
petrecerea timpului liber, dar si noi pretentii pt climatul de la locul de munca. Apar noi pretentii
salariale, mai ales de la cei cu pregatire superioara.
- preocuparea firmelor pt imaginea de marca

FORME DE LOCALIZARE A INDUSTRIEI
1. Intreprindere industriala o unitate de productie care dispune de relatiile de aprovizionare, de
desfacere, de cooperare cu alte unitati economice.
2. Platforma (zona industriala) grupare de mai multe intreprinderi cu diverse specializari. Ele
pot folosi in comun cai de comunicatie sau retele de alimentare si structureaza o anumita parte
a spatiului urban.
Ex: zona Militari, Vitan Dudesti
Aceste platforme pot fi prezente la marginea sau in interiorul orasului sau pot fi prezente de-a
lungul unor artere importante de comunicatie.
3. Centrul industrial o grupare de intreprinderi (centre monospecializate ca C.I. Petrosani
(industria carbonifera), Copsa Mica (chimie) sau cu specializare diversa)
4. Regiunea industriala un teritoriu in care activitatile economice sunt dominate de industrie.
Exista o densitate mare de locuitori, de cai de comunicatie, un grad ridicat de urbanizare.
In functie de geneza se pot deosebi:
- regiuni bazate pe traditia mestesugareasca (Bohemia, Lombardia)
- regiuni industriale aparute datorita resurselor energetice si minereurilor
Ex: Reg Ural (Rusia), Silezia Superioara (S Poloniei carbuni), reg Marile Lacuri (dezvoltata
datorita minereului de fier), reg. Lorena (Franta)
- regiuni urban portuare (aparute datorita importului de materii prime) ex: Tokyo-
Yokohama, reg ind din V SUA
- regiuni industriale mixte care au aparut datorita conjugarii mai multor factori
Ex: reg ind a Moscovei (prez min de fier, dar si prez metropolei cu forta de munca ridicata),
Londra
Mari regiuni industriale: Europa Rhin Ruhr
Factori favorabili de aparitie prezenta resurselor de subsol (carbune si minereu de fier)
- Prezenta Rhinului ca axa de comunicatie (Elvetia, Germania, Olanda)
- Prezenta fortei de munca cu calificare deosebita
- La ora actuala este considerata o veche regiune industriala (activitatile traditionale au
fost inchise, motivul fiind scaderea cererii si ratiunile ecologice. Urmarea a fost disparitia
locurilor de munca -> cresterea somajului -> scaderea nivelului de trai. Gurvernele au
luat masuri de redresare economica prin localizarea altor activitati. Pentru Europa de
Vest, aceste alte activitati au insemnat industria auto. Ex: In Germania, guvernul a oferit
facilitati pentur amplasarea de noi unitati de productie de la Oper la Essen. In franta,
guvernul a acordat avantaje firmelor Renault, Peugeot, Citroen pt a deschide unitati de
productie in Lorena sau in Bretagna.
Reg Estul Americii
Factori fav pt aparitie
- forta de munca venita din Europa
- factorul geologic care a permis amplasarea de constructii in zona litorala
- situarea pe traseele care leaga Europa de partea centrala si partea vestica a SUA
- prezenta in apropiere a unor rezerve importante (min de fier din Apalasi, carbune)
Aceasta regiune are 4 mari centre de polarizare; plecand din N Boston, NY, Philadelphia,
Baltimore

Regiunea industriala Tokyo-Yokohama dezvolta in cp litorala Kanco.
- ofera 1/3 din prod industriala, profil complex. Problema este lipsa de spatiu, au aeroport pe un
polder.
Noi forme de localizare nuclee neoindustriale/tehnopol (fr)/ parc tehnologic (eng)/ parc
industrial (rom)
Factori de aparitie:
- existenta unor industrii competitive si concurente in sec XX la nivelul blocurilor militare.
Aceasta concurenta a determinat aparitia unor unitati de elita in care se utilizeaza tehnologia
high-tech.
- concentrarea celor mai buni specialisti in unele universitati sau institute de cercetare. Acestia
au pus bazele unor parcuri stiintifice unde ulterior a aparut si productia (ex: Stanford -> Silicon
Valley). Guvernul francez a concentrat mai multi specialisti langa Nisa -> Sophia Antipolis. In
Japonia, Tsukuba->Science city destinat numai pt cercetare
- consumul mare de informatica la nivelul marilor metropole. Au aparut cladiri inteligente si a
fost nevoie de acoperirea cerintelor.
- Concentrarea echipamentelor de transmitere rapida a informatiei in anumite parti ale spatiului
urban (capitale, mari porturi). Acestea poarta denumirea de teleparcuri (Paris -> La Defense
sau Roissy unde se afla Charles de Gaulle, Londra -> Heathrow).
Parcul tehnologic este o organizatie condusa de specialisti in scopul cresterii bunastarii
comunitatii prin cresterea competitivitatii si capacitatii de inovare ale filmelor care o compun.

Domeniul transporturi
A) Transporturi maritime sunt principala modalitate prin care se realizeaza comertul
mondial cu marfuri (~ )
Cunosc o dezvoltare deosebita odata cu perioada marilor descoperiri geografice. Aparitia
motorului cu abur, apoi diesel au determinat cresteri deosebite.
Datorita acestui gen de transporturi s-au dezvoltat foarte multe porturi care au atras activitati
economice si, ca urmare, se produce o maritimizare a economiei mondiale.
Domenii:
1. Flota maritima
2. Porturile maritima
3. Principale rute maritime
4. Principalele canale de navigatie maritima
5. Cabotajul

1. Flota maritima comerciala insumeaza azi un tonaj de aproape 1,3 mld TDW (tone
deadweight)
1 TDW > 1 T obisnuita
TDW se foloseste pt a exprima capacitatea totala de transport a unei nave
TRB tona registru brut exprima doar capacitatea spatiilor inchise unde pot fi transportate
materialele
State dezvoltate dpdv maritim dupa nationalitatea proprietarilor de nave: Grecia (multi
proprietari de nave 16% din flota mondiala), Japonia (15%), China (9%), Germania, Coreea
de Sud.
Pavilionul de inregistrare pavilion sub care circula nava respectiva (ca la masini, doar ca in loc de nr,
este un steag al unei tari): Panama 22%, Liberia 11%, Ins Marshall 6%, Hong Kong, Grecia etc.
Tari cu pavilion de convenienta (Hong Kong) permit inregistrarea navelor straine, cu taxe mici,
iar proprietarii nu sunt obligati sa-si stabileasca domiciliul in tara respectiva; in plus, profiturile
proprietarilor, de regula, nu-s impozitate sau sunt impozitate foarte putin.
Structura flotei marine pe tipuri de nave (sunt 16 tipuri)
a) nave tanc pt transport marfuri, lichide (petrolierele) care inca detin 35% din flota; nave pt gaz metan
lichefiat, produse chimice, uleiuri vegetale)
b) nave pt transport marfuri: solide cargouri utilizate mai mult pentru marfuri finite
c) nave combinate pot transporta si lichide si solide (minereuri si petrol)
d) nave speciale - nave port container (cu o dinamica deosebita) de tip RO-RO
(incarcare/descarcare pe verticala) sau LO-LO (pe orizontala
- nave frigorigice
- nave pt pescuit
- nave pt explorare (stiintifice)
- nave auxiliare spargatoare de gheata, remorcher, nave de alimentare
- nave pt pasageri 0,5% din tonajur flotei mondiale

2. Porturile maritime reprezinta un complex de instalatii amplasate pe uscat si pe apa, prin care se
asigura operatiuni de incarcare, descarcare, aprovizionare, reparatii, depozitare si, uneori, prelucrare.
Porturile maritime pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
a) pozitie geografica
- porturi de front de mare (situate la marea libera) ex Constanta, Midia-Navodari, Barcelona
- porturi de estuar (Hamburg estuarul raului Elba, Bordeau estuarul fluviului Garonne,
Rotterdam estuar Rin, Londra estuar Tamisa)
- porturi de golf (Tokyo, New York)
- porturi de fiord (Oslo)
- porturi situate la stramtori (Gibraltar, Singapore) mare importanta militara
- porturi de insule (Havana, La Valeta, Colombo)
- porturi de peninsule (Brest NV Frantei, Brindissi Italia)
- porturi de delte (New Orleans Delta Mississippi, Sulina D. Dunarii)
- porturi de canale (Kiel Canalul Kiel, Panama - Panama)

b) Dupa functionalitate:
- porturi cu trafic mixt Rotterdam, Tokyo
- porturi specializate - petroliere (Midia-Navodari, Mina al Ahmadi Kuweit, Kharq Iran)
- carbonifere (Newport, Norfolk)
- pt minereuri Norvik (nu ingheata dat Curentului Golfului) - Norvegia)
- trafic cu lemn Arhanghelsr Rusia
- cereale Sydney
- porturi cu functii speciale
- porturi turistice (Cannes, Acapulco-Mexic, Nisa)
- porturi militare (Sevastopol M.Neagra, Pen Crimeea)
- porturi de feribot (Calais N.Frantei, Dover Anglia)

c) Dupa marimea traficului anual de marfuri
- porturi foarte mari >100 mil t/an Shanghai (cel mai mare din lume),
Rotterdam (cel mai mare din Europa), Singapore
- porturi mari 50-100 mil t/an Hamburg, Marsilia
- porturi mijlocii 10 50 mil t/an Constanta, Buenos Aires, Barcelona
- porturi mici <10 mil t/an


4) Canalele maritime pot fi de importanta nationala sau internationala.
- Canale maritime de importanta nationala Can Corint (Grecia, face leg intre M Egee si M Ionica)
- Canale maritime de importanta internationala
- Canalul Suez (inaugurat 1869) -161 km leaga M.Rosie de M. Mediterana; cel mai lung canal
din lume fara ecluze. Navigatia a fost reglementata pt I data in 1888. In 1956 si 1967 a fost intrerupta
navigatia datorita confilctului arabo-israelian.
- Canalul Panama leaga Oc. Atlantic de Oc. Pacific (inaugurat in 1914). Are 81 km lungime, mai
mult de 1/3 din lungime a fost escavat, apoi s-au folosit 2 lacuri situate pe trseul lui (L.Gatun si L.
Miraflores). In 1903, SUA si Panama au semnat un contract prin care a fost concesionat SUA pt 99 ani.
Azi nu mai face fata traficului, e un nou proiect in paralel.
- Canalul Kiel leaga M. Nordului de M. Baltica (Germania) inaugurat in 1894 are 99 km. Are
ecluze la ambele capete si este tranzitat de niste poduri care limiteaza inaltimea navelor. Pana in 1919 a
facut parte din apele interioare ale Germaniei.

5) Cabotajul - transport maritim desfasurat de-a lungul tarmurilor, dar nu mai departe de 100 mile
marine fata de limita apelor teritoriale.
Acest cabotaj poate fi national sau international.
Ex: cabotaj national: Constanta Mangalia
International: Constanta Novorisiisk
Daca porturile se afla in acelasi bazin maritim se numeste mic cabotaj.
Ex: New York Baltimore (porturi atlantice)
mare cabotaj: New York (Atlantic) New Orleans (G. Mexic)