Sindromul catatonic

Sindromul catatonic este caracterizat prin urmatoarele elemente semiologice

Stereotipia de pozitie si miscare, tonusul muscular crescut, flexibilitatea ceroasa-
catalepsia, negativismul si sugestibilitatea,...
Modalitatile de manifestare ale acestor semne pot fi cuprinse intre doua extreme ,
reprezentate de stuporul catatonic si agitatia catatonica
In stuporul catatonic pacientul este complet nemiscat, pastrand o postura rigida,
stereotipia de pozitie. Aceasta postura poate avea o anumita semnificatie simbolica sau
nu- pacient rastignit in semnul crucii, perna psihica...
Un exemplu este semnul pernei psihice, in care persoana sta intinsa in pat si chiar
poate dormi tinand capul ridicat deasupra patului cu aproximativ 1-! de centimetri, ca
si cum ar avea o perna " dar nu o are- si doarme, sau sta in aceasta pozitie cuminte, ore,
fara a se plange de redoare de ceafa. #entru a pastra aceasta postura rigida musculatura
pacientului este incordata, prezentand tonus muscular crescut iar in cazul in care cineva
ar incerca sa-i schimbe pozitia ar constata efortu ce trebuie sa-l depuna pentru a reusi.
$omplianta " Aderenta la tratament

%ipsa unei definitii codificate a aderentei are drept consecinta confuzia in cazul oricarei
incercari de a compara ratele de aderenta in diferitele studii clinice. &ilmer si
colaboratorii '!() au gasit rate diferentiate ale respitalizarilor psihiatrice pentru
pacienti care au fost aderenti , nonaderenti, partiali aderenti si excesiv de fillers, ceeace
sugereaza ca denumirea de aderenta poate avea implicatii importante in predictia
rezultatului tratamentului.
Unii cercetatori sugereaza ca predictorii aderentei ar fi diferiti de cei ai
nonaderentei.%offler, *illan, +oumi si Angerme,er, !-.- iar.elliga et al. recomanda ca
prima treapta in definirea aderentei este sa desemnezi distinctia dintre nonaderenta
intentionala si neintentionala, de exemplu uitarea.
Indiferent cum este definita sau masurata aderenta, aderenta scazuta pare sa contribuie in
mod substantial la rezultatul functional scazut pritre pacientii cu schizofrenie.
/ trecere in revista a rezultatelor estimeaza rata respitalizarilor pacientilor cu complianta
la antipsihotice scazuta ca fiind 012 comparativ cu -12 la pacientii cu complianta
buna.-+heida et al !-. dimensiunea economica a costurilor medicale determinate de
nonaderenta este uriasa.

$omplianta la medicatie-In procesul tratarii unei boli , medicul are
de rezolvat o intreaga ecuatie cu mai multe necunoscute. #entru
aceasta este necesar sa adune cat mai multe informatii pentru a
pune un diagnostic bun si pentru a recomanda tratamentul adecvat
cazului respectiv. Una dintre necunoscutele ce trebuie rezolvate
este complianta pacientului la tratamentul recomandat.
+ermenul de complianta poate fi substituit cu cel de aderenta
terapeutica, fidelitate, mentinere.
$omplianta poate fi clasificata in functie de partea implicata in
procesul tratamentului.
In practica clinica avem complianta pacientului, complianta
doctorului, complianta sistemului de ingri3ire de sanatate.
In studiile clinice se descriu complianta investigatorului,
complianta sponsorului, complianta sistemelor de control.
$omplianta poate fi totala, partiala, nula, eratica,cunoscuta sau
necunoscuta, ascunsa.
+ipurile de noncomplianta se clasifica in supracomplianta,
subcomplianta si noncomplianta variabila. nivelul arbitrar de
complianta-noncomplianta
Empatia
Imagine de sine
Inteligenta emotionala4 prezenta abilitatilor personale ce caracterizeaza o personalitate
bogata si echilibrata.
$um spunea Aristotel, inteligenta emotionala include abilitatea rara de a fi suparat cu
persoana potrivita, la gradul potrivit , la timpul potrivit, pentru cauza potrivita si in
modalitatea potrivita.
$omponentele inteligentei emotionale, dupa definitia din 155 descrisa de #eter Salove,
si 6ohn Ma,er includ abilitati in cinci arii importante7
1. $onstientizarea de sine4 recunoasterea propriilor sentimente
!. managementul emotiilor4 sa ai reactii emotionale adecvate este o cxapacitate ce
se construieste pe constientizarea de sine.
-. automotivarea4 capacitatea de a se focaliza asupra unui scop este esentiala pentru
un domeniu de realizari. Autocontrolul emotional- cum este capacitatea de a-ti
amana gratificatia sau controlul impulsivitatii- este crucial in lucrul in sensul
obtinerii scopurilor in viata.
(. recunoasterea emotiilor celorlalti, empatia, este o alta abilitate ce se bazeaza pe
autoconstientizarea emotionala. 8ste fundamentala in eficienta interpersonala.
Acei ce sunt capabili sa recunoasca indicatorii sociali subtili, care indica ce simt
ceilalti au mai mult succes in relatiile personale si profesionale.
1. manipularea relatiilor, arta in relationare necesita abilitati in managerierea
emotiilor celorlalti. $ompetenta sociala se afla in spatele popularitatii, abilitatii de
conducere si eficienta interpersonala.
!
9iecare individ are un profil de abilitati diferite in fiecare din aceste arii.
$aracteristicile neurologice determina
Chestionarul de personalitate Eysenck- forma revizuita'15:1)
#sihoticismul se caracterizeaza prin impulsivitate,neliniste, sau prezenta unei ; duritati a
spiritului<. Acesta implica trasaturi cum sunt cele de agresivitate, egocentrism,
impulsivitate, creativitate, comportamentul antisocial, lipsa empatiei. #entru unii este
necesara evaluarea comportamentului antisocial ce precede psihoza tardiva' =aine,1551)
sau personalitatea antisociala'>uc?erman,155-). Aceasta ar reprezenta pentru
8,senc?'155!) atat o trasatura comuna tuturor psihozelor cat si un continuum intre
conduita empatica si conduita schizoida,sau borderline.'pag.11-@)
8mpatia este o dimensiune a personalitatii totalmente independenta de impulsivitate.
Serveste ca focalizare a atentiei in raport cu impulsivitatea. Se caracterizeaza prin
capacitatea de a se identifica cu altii.
Impulsivitatea reprezinta acea caracteristica a unui subiect de a nu avea constiinta
pericolului ce-l produce asupra altora sau asupra lui insusiA sau un subiect aventuros, care
stie sa evalueze consecintele actelor sale dar o face oricum.
=olul sexual
9eminitatea si masculinitatea ar fi o parte din scalele de atitudine si ar putea fi legate de
trsturile de personalitate diferite.
Feminitatea este corelata bazal cu nivele de psihoticism( empatie, socializare si sensibilitate,
in timp ce masculinitatea este corelata cu extroversia si cu performanta
8.A%UA=8A $A%I+A+II .I8+II
#8=S/AB8%/= $8 IB&=I68S$ =UC8
SU98=IBC C8 C8M8B+A
#ractica clinica
Sef de %ucrari Cr. 8da Maliche $iorabai
9acultatea de Medicina</vidius< $onstanta
Cesi constituie obiect de studiu al mai multor stiinte' sociologie, psihologie, stiinte
economice), nu s-a a3uns la o definitie comuna asupra calitatii vietii, ceea ce face dificila
cercetarea in acest domeniu.Cin punct de vedere semantic, viata se refera la totalitatea
proceselor fiziologice existente intre nastere si moarte, iar calitatea reprezinta o
-
caracteristica care poate fi perceputa cu simturile noastre. $ombinand cele doua cuvinte,
sociologii au a3uns la termenul de ;existenta fericita<, intelegand prin calitatea vietii
gradul de satisfacere a nevoilor materiale si imateriale ale oamenilor, a legaturilor lor cu
alti oameni, cu societatea si cu natura. 8conomistii considera calitatea vietii o ;existenta
bogata<, masurand-o prin #BDAcap de locuitor. Cin punct de vedere medical, calitatea
vietii este reprezentata de< mentinerea normalului pe axa sanatate- boala< .
$a urmare s-ar putea sustine o definitie cuprinzatoare care ar avea in vedere resursele
esentiale economice si sociale , precum si dimensiunile fizice, mentale si spirituale ale
sanatatii unui individ, grup sau chiar a intregii societati. $onceptului de calitate a vietii I
se poate adauga si o dimensiune dinamica prin studiul factorilor care imbunatatesc
conditiile generale ale vietii.
Exista trei tipuri de modele de cercetare a calitatii vietii7
1.Modele generale care descriu resursele disponibile pentru intreaga populatie.
!.Modele individualizate care studiaza indivizi sau populatii mici- acestea necesita
instrumente detaliate, de natura calitativa, care acopera diverse aspecte specifice.
-.Modele specifice bolii, care evalueaza personae cu anumite boli dau interventii
medicale.
Studiul calitatii vietii la nivel de indivizi
Masurarea calitatii vietii la nivel de indivizi adduce date suplimentare asupra starii de
sanatate a acestora si asupra beneficiilor sau daunelor aduse de ingri3irea medicala.
Obiectivele masurarii calitatii vietii la nivel de indivizi7
-#robe de screening
-supravegherea cazurilor care prezinta probleme psihosociale sau a evolutiei bolilor
cronice
-anchete populationale pentru depistarea problemelor de sanatate
-anchete medicale
-masurarea rezultatelor in serviciile de sanatate sau cercetare evaluative
-cercetari clinice asupra efectelor unui tratament
-analize cost-utilitate in vederea alocarii resurselor sau alegerii intre mai multe programe
alternative pentru tratarea acelorasi pacienti.
Dimensiunile calitatii vietii7
-functia fizica- de exemplu mobilitatea, autoingri3irea
-functia afectiva-de exemplu depresia, anxietatea
-functia sociala- de exemplu intimitatea, a3utorul social, contactul social,
-indeplinirea obligatiilor la locul de munca si in gospodarie
-durerea
-alte simptome-de exemplu oboseala, greata, simptome specifice unei anumite boli.
Alegerea dimensiunilor de evaluat este inluentata de7
-severitatea si natura bolii
-beneficiile asteptate si efectele adverse ale tratamentului
-marimea studiului
(
-disponibilitatea instrumentelor corespunzatoare
-mediul in care vor avea loc masuratorile ' SpitalA domiciliu).
Selectarea instrumentelor de evaluare
Selectarea instrumentelor de evaluare este influentata de7 proprietatile psihometrice ale
acestora, tipul instrumentului, metoda de administrare si mediul cultural.
1.Proprietatile psihometrice7
-reproductibilitatea
-validitatea,
-sensibilitatea la schimbare' aceasta se refera la capacitatea instrumentului de a detecta
schimbari mici dar semnificative petrecute in timp).
2.Tipul instrumentului
8xista instrumente de masurare a starii de sanatate care includ conceptele de calitatea
vietii, bunastare, satisfactia pacientului. Scopurile utilizarii acestor instrumente pot consta
in7
-diferentierea intre indivizi sau intre grupuri,
-predictia nevoilor
-evaluare si monitorizare.
Instrumente care se adreseaza unei singure dimensiuni7
-EF/ 1 Eell Deing Guestionnaire sau Ma3or Cepression Inventor,'I$C1),
-index of Independence in activities of Cail, %iving' masoara gradul de dependenta)
-=and 9unctional Status Index' masoara sanatatea fizica sub aspectul functionalitatii)
-Dec? Cepression Inventor,
-Mental Fealth Inventor,.
Instrumente care masoara sanatatea multidimensional7
A. Specifice unei boli,
D. Bespecifice7
1.profilul- furnizeaza informatii despre nivelul fiecarei dimensiuni, fara a le combina,
!.indexul-imbina dimensiunile starii de sanatate, obtinand un singur scor ce descrie
starea generala de sanatate' 4 decedat, 14 perfect sanatos)-=osser index, 8uroG/%,
Gualit, of Eellbeing Scale. Instrumentele de tip index au utilitate clinica limitata, nu
permit comparatii si aduc informatii incomplete.
Instrumente destinate unor populatii speciice
Aceste instrumente descriu stare de sanatate la un anumut moment, nu prezic evolutia,
sunt in general insensibile la schimbarile marginale suferite inexperimentele clinice, nu
1
au capacitatea de a detecta nivelele scazute de invaliditate si nu evidentiaza efectele
neasteptate ale noilor tratamente.
Metoda de administrare.
Aceste instrumente nu pot fi autoadministrate daca avem de-a face cu personae care nu
pot citi sau scrie din motive de limba, educatie sau stare de sanatate, sau daca persoanele
sunt reticente. 9olosirea operatorilor de interviu este insa mai costisitoare.
Masuratorile trebuie sa fie facute in timp util, altfel poate intervene decesul sau pierderea
din urmarire. Se va tine cont de asemenea de faptul ca unele tratamente sunt ciclice,
precum si de perioadele in care apare raspunsul maxim la tratament.
Mediul cultural
Se va acorda atentie folosirii unui instrument in alt spatiu cultural decat acela incare a
fost realizat.
Starile de boala descries de Rosser
IB$A#A$I+A+8 9I>I$A
-fara incapacitate
-usoara incapacitate sociala
-incapacitate sociala severa siAsau usoara ineficienta in performanta la locul de munca.
$apabili sa efectueze toate muncile casnice cu exceptia sarcinilor foarte grele.
-capacitate de munca sau performanta la locul de munca foarte limitata. &ospodinele si
persoanele varstnice pot sa faca doar munci casnice usoare si pot iesi la cumparaturi.
-nu pot sa-si asume nici o munca platita. Incapabili sa continue orice forma de
invatamant. #ersoanele varstnice stau numai in casa, pot iesi doar pentru scurte plimbari
si numai cu insotitor, darn u sunt capabili sa faca cumparaturi. &ospodinele pot realize
doar cateva sarcini simple
-imobilizati in scaun sau in scaun cu rotile sau capabili sa se miste prin casa cu a3utorul
unui asistent.
-imobilizati la pat.
-inconstienti.
+U%DU=A=I #SIFI$8
A.9ara tulburari psihice
D.Usoare tulburari psihice
$. tulburari psihice moderate
C.tulburari psihice severe.
Sursa7*ind,=osser si Eilliams'15:!).

#entru masurarea calitatii vietii pot fi utilizati diversi indicatori7 statutul de anga3at, zilele
de incapacitate, starea de anxietate, depresia, dispozitia, activitatea sexuala, ameliorarea
H
simptomelor, activitatile de petrecere a timpului liber, gradul de dependenta, dependenta
la medicamente, oboseala, spitalizarea, problemele de somn, activitatea intelectuala.
Masurarea calitatii vietii este utila in evaluarea economica de tip cost "utilitate. Utilitatea
se refera la valoarea pe care o acorda individual starii sale de sanatate si poate fi masurata
prin preferintele indivizilor sau ale societatii pentru o anumita combinatie de nivele de
sanatate. Masura folosita in acest tip de evaluare se numeste GA%I'Jualit, ad3usted life-
,ears). GA%I este un index care combina modificarile in supravietuire cu calitatea vietii
pacientilor pentru a evalua beneficial adus de interventia efectuata' tratament, program de
sanatate, etc.).
#entru evaluarea calitatii vietii ,instrumentele se pot aplica71.in populatia generala, !.
personalului medical ce ingri3este bolnavii, -.pacientilor. Anii de viata a3ustati cu
calitatea sunt obtinuti prin inmultirea calitatii vietii 'Utilitatii) unui individ cu numarul de
ani de supravietuire la care corespunde aceasta calitate.'1)
#=/M/.A=8A SABA+A+II SI S+=A+8&II #=8.8B+I.8
$onceptul de profilaxie, desi este un concept foarte vechi' de peste doua milenii) a
cunoscut in ultimele decenii o reactualizare, devenind o preocupare dominanta a multor
societati si guverne din tatile dezvoltate.
9actorii ce au dus la aceasta reactualizare au fost7
1. /bservatia ca tehnologiile medicale noi, de varf, dezvoltarea unei medicini
supraspecializate nu au avut efectul scontat in imbunatatirea starii de sanatate a
populatiei.
!. $heltuielile pentru ocrotirea sanatatii au crescut mult, intr-un ritm mai mare decat
produsul national brut al tarilor , iar rezultatele in domeniul sanatatii nu au fost pe
masura investitiilor. +arile nu mai puteau face fata cresterii cheltuielilor datorate
imbatranirii populatiei, cresterii supravietuirii bolnavilor cu afectiuni cornice,
factori care au dus la cresterea volumului ingri3irilor medicale care au devenit si
mai costisitoare.
-. Unele ameliorari ale starii de sanatate au aparut inainte de introducerea in practica
a unor tehnologii foarte scumpe' rolul altor factori decat cei sanitari in
ameliorarea starii de sanatate).
(. Inechitati ale starii de sanatate intre diferite populatii definite geographic sau
socioeconomic, medicina moderna neavand o influenta satisfacatoare.
#rin proilaxie se intelege ansamblul masurilor luate de individ, familie, societate
si stat 'ca putere) care are drept scopuri7
sa promoveze sanatateaK
sa ocroteasca sanatateaK
sa previna bolileK
sa reduca consecintele acestora 'incapacitatea, invaliditatea)K
sa evite decesele premature.
0
$onceptul de profilaxie este aplicabil atat in medicina clinica 'intalnit si sub
numele de medicina preventiva), cat si in sanatatea publica.
Obiectivele principale in medicina preventiva
8rnest Einder defineste drept obiectiv principal al medicinii preventive7 !sa aci
populatia sa decedeze cat mai tarziu posibil" dar valida#
=.Coll defineste doua obiective7
prelungirea vietii prin cresterea longevitatii 'a duratei medii a vietii)K
scaderea incapacitatii.
/ varianta a celor doua obiective enuntate mai sus intalnim in strategia europeana
privind ;Sanatatea pentru toti pana in anul !< si anume sunt formulate trei obiective7
1. A da viata anilor 'prin masuri de control al morbiditatii si
incapacitatii)K
!. A da sanatate vietii 'prin promovarea sanatatii)K
-. A da ani vietii $prin reducerea numarului deceselor premature si
prin cresterea duratei medii a vietii).
Modificarile sociale inregistrate in ultimul secol in tarile dezvoltate 'schimbari in
domeniul nutritiei, in dimensiunea familiei, cresterea nivelului de educatie, asimilarea de
catre populatie a unor cunostinte stiintifice in domeniul medicinii) si aplicarea unor
masuri preventive in practica au condus la inregistrarea unor succese importante in
promovarea sanatatii, succese marcate prin scaderea mortalitatii la tineri 'sub (1 ani), ca
de exemplu in Anglia, unde ponderea deceselor inregistrate la varste mai mici de (1 ani a
scazut de la (:2 la (-H2 sau prin excesul mortalitatii la varste mai mari de 01 ani.
In conditiile cunostintelor actuale, medicina isi poate propune cresterea duratei
medii a vietii pana in 3urul varstei de :1 de ani prin reducerea deceselor la varste cuprinse
intre 11-0( ani.
=educerea incapacitatii, al doilea obiectiv principal al strategiilor preventive, este
importanta pentru ca ea va face sa scada povara sarcinilor pe care le are societatea in
conditiile cresterii longevitatii, deoarece cresterea longevitatii duce si la cresterea
diferitelor grade de incapacitate. =ezulta necesitatea dezvoltarii unor servicii noi.
MODELE DE ABORDARE A PROMOVARII SANATATII SI PREVENIRII
BOLILOR
8xista trei modele posibile de abordare a promovarii sanatatii si prevenirii bolilor7
1. Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor.
!. Modelul epidemiologic.
-. Modelul etapelor vietii.
Controlul bolilor baat pe intele!erea etiolo!iei bolilor"
+rebuie precizat ca acest demers al controlului bolilor include in factorii etiologici
si factorii de risc.
Mc*eoLn a grupat bolile in ( grupe mari7
:
a% &olile prenatale care sunt determinate la ecundare. Sunt incluse aici
defecte si afectiuni ale unei singure gene, ce produc aberatii
cromozomiale, independente de mediul ambiental si comportament.
Aceste boli nu pot fi in mod practice influentate. Cesi numarul entitatilor
acestor afectiuni nu este mic, frecventa lor este rara, de unde faptul ca nu
prezinta o preocupare ma3ora din punct de vedere al sanatatii publiceK ele
nu pof fi prevenite, cid oar interceptate.
b% &olile determinate prenatal" dar dupa ecundare, de factori ce apar in
perioada intranatala 'nidarea oului si primele faze de multiplicare) prin
interferarea acestor faze cu unii factori infectiosi, toxici, fizici 'rubeola,
talidomida, iradiere, fumat, unele droguri despre care nu se stie prea mult,
carenta de iod care este tot mai frecvent citata in literatura etc)K rezulta ca
unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate.
c% &olile determinate postnatal ca urmare a unor carente sau agresiuni
a actorilor de risc din mediu. Aici se regasesc cele mai multe afectiuni
ce domina modelul de morbiditate din tarile in curs de dezvoltare si in
tarile in care nivelul de dezvoltare socio-economic si cel al serviciilor
sanitare tinde sa a3unga la modelul tarilor dezvoltate.
Aici intra7
bolile nutririonale " malnutritiaK
bolile infecto-parazitareK
bolile legate de carente igienice.
$ontrolul se poate realiza prin7
masuri cu caracter socio-economicK
masuri de sanitatie.
$ele doua categorii de masuri necesita interventia statului.
d% &oli postnatale determinate de deecte de adaptare a organismului" a
populatiei la modelul de viata noua, caracteristic tariloe dezvoltate, model
de viata determinat de tehnologia noua, cerinte sociale noi, incapacitatea
adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii
noi. Apar modificari de comportament si bolile legate de stilul de viata.
In modelul actual al morbiditatii din tara noastra se reintalnesc toate cele patru
grupe de boli.
Modelul epidemiolo!ic
Modelul traditional este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile 'agent
cauzal- efect). Masurile de interventie se vor adresa fie receptorului prin cresterea
rezistentei specifice siAsau nespecifice, fie vectorului, prin intreruperea cailor de
transmitere. Acest model este valabil pentru un numar limitat de boli.
Modelul valabil pentru cea mai mare parte a bolilor care domina tabloul
morbiditatii actuale este modelul epidemiologic multifactorial.
Aceasta abordarea are in vedere frecventa bolilor si factorii care conditioneaza
fiecare clasa de boli 'factori biologici, de mediu, stil de viata, servicii de sanatate).
5
Masurile de interventie vor fi luate in functie de acesti factori. Se poate admite
ipoteza unor actiuni orientate asupra mai multor factori de risc comuni mai multor boli.
Modelul etapelor vietii
8ste modelul la care se face tot mai mult apel, fiind adaptat problematicii actuale
a starii de sanatate si nu celei traditionale.
Ideea de la care s-a pornit a fost urmatoarea7 elementele nefavorabile apar aleator,
dar cu o probabilitate diferita in diferitele momente ale vietii, in functie de conditiile
biologice, ocupationale, medicale etc.
Acesta abordare permite elaborarea unor pachete de servicii preventive specifice
diferitelor grupe de varsta.MM'1)
'urnizarea de ingri(ire
#este tot in lume familia ramane piatra de temelie a ingri3irii persoanelor in varsta
care si-au pierdut capacitatea de trai independent, fie ca rezultat al dementei, fie al altor
tulburari mentale. /ricum, exista o gramada de stereotipuri care au un potential de a
induce in eroare.
Astfel, in tarile dezvoltate, cu sistemele lor de ingri3ire de sanatate si sociale
cuprinzatoare, rolul vital de ingri3ire al familiilor si nevoia lor de suport este adesea
supraestimata. Acest fapt este un adevar, de exemplu, in Marea Dritanie, unde, in pofida
structurii nucleare a familiei si contrar acestei supozitii, exista o traditie puternica ce
persista si astazi pentru copiii din regiune sa asigure suportul parintilor lor infirmi. In
schimb, in tarile in curs de dezvoltare, veridicitatea si universalitatea sistemului de
ingri3ire a familiei este adesea supraestimat. #ersoanele in varsta sunt printre cele mai
vulnerabile grupuri in tarile in curs de dezvoltare, in parte datorita continarii mitului legat
de locul lor in societate. 8ste adesea presupus ca starea lor de bine este asigurata de
existenta familiei extinse. Ciscutabil, cel mai mare obstacol pentru obtinerea unui suport
efectiv si o ingri3ire pentru persoanele varstnice este lipsa constientizarii problemei
printre cei ce dezvolta politici de sanatate, furnizorii de ingri3iri de sanatate si comunitate.
Mitologizarea rolului de ingri3itor al familiei, in mod evident, duce la riscuri ale
perpetuarii unei autolinistiri false.
Studiul pilot multicentric Cementia =esearch &roup a fost prima evaluare sistematica
cuprinzatoare a aran3amentelor de ingri3ire pentru persoanele cu dementa in tarile in curs
de dezvoltare si a impactului asupra persoanelor din familie ce-i ingri3esc. %a fel ca in
studiul 8U=/$A=8, cu date obtinute de la 1( tari europene, ma3oritatea persoanelor de
ingri3ire in tarile de dezvoltare erau femei in varsta care aveau gri3a de sotii lor sau femei
tinere care aveau gri3a de parintii lor. Ingri3irea a fost asociata cu sustinere psihologica
substantiala

1
r
Introducere
Studiile longitudinale si de autopsie psihologica au adus argumente
pentru o asociere puternica intre comportamentul suicidar si bolile
psihiatrice. 8xista, cu toate acestea , un numar de motive pentru a
separa studiul comportamentului suicidar de studiul bolilor
psihiatrice.
In primul rand aparitia comportamentului suicidar nu este legata
intre limitele bolilor psihiatice clasice cum sunt depresia sau
schizofrenia si este mult mai obisnuita in unele boli somatice ,
cum este cancerul sau bolile neurologice, decat in altele.
In al doilea rand, transmiterea familiala a comportamentului
suicidar apare independent de transmiterea bolilor psihiatrice. $a
urmare s-a propus existenta unuia sau mai multor sindroame
suicidare independent de bolile psihiatrice ma3ore.
Se acumuleaza dovezi care explica un asemenea sindrom, macar
in parte, in termenii unui model stres-vulnerabilitate pentru
suicidalitate si depresie. #osibilitatile in crestere de a studia
caracteristicile biologice ale fenomenelor psihopatologice inclusiv
ale comportamentului suicidar au condus la identuficarea rolului
monoaminelor si al mecanismelor din cadrul sistemului stresului
11
in aceasta vulnerabilitate.
- interactiunea dintre stres si caracteristicile psihologice,
descriind impactul schimbarilor induse de stres asupra
sistemului neuro-endocrinologic in reglarea anxietatii si
agresivitatii.
Mann si colegii 1555, au propus un model stres- diateza in care
comportamentul suicidar este considerat consecinta interactiunii
dintre fenomenele acute "stres- si o diateza, reflectand o
vulnerabilitate persistenta din cauze genetice, experiente din
copilarie siA sau factori legati de dieta
#rocesele implicate in impactul stresorilor asupra individului
Sistemul stressului
=aspunsurile adaptative bazale la stres includ fuga sau lupta 'de
exemplu o stare de trezie arousal subita) si retragerea' de exemplu
o stare de inactivitate sau utilizare redusa a energiei). #rimul tip de
reactie este asociat cu pulsiuni autonomice sau simpatetice, si ca
atare o activitate crescuta in sistemul noradrenalina- adrenalina. Al
doilea tip de raspuns este legat de o activitate crescuta a axei
hipotalamo-hipofizo- adrenale, conducand la schimbari in reglarea
glucocorticoida. $a atare , in cadrul sistemului stresului apar
actiuni autonomice si neuroendocrine care se intrepatrund
functional. Ce exemplu exista o concentratie crescuta de hormon
eliberator de corticotropina in locus coeruleus , ce contine
1!
aproximativ 12 din neuronii norepinefrinici din creier si exista
dovezi ale contactelor sinaptice intre terminatiile $=F si dendritele
%$.
9actorii psihosociali sau de mediu
=eteaua sociala a unui individ 3oaca un ptential rol de pavaza fata
de stres. In decursul obtinerii identitatii sociale a unei persoane
exista etapele ce se bazeaza pe diferentierea in functie de sex,
statut socio- economic, statut marital, rasa, religie si etnie. Atunci
cand o persoana esueaza in achizitonarea standardelor ce se aplica
identitatii sociale intr-o situatie particulara, in acea situatie
exprimenteaza disconfort si sentimente de refectie de sine,
autore3et.
9actorii de mediu nu pot fi separati de caracteristicile legate de
personaltate. $oloratura data de temperamentul unui individ
defineste , printre altele, caracteristicile retelei sale sociale. Ce
exemplu stilul ostil in copilarie pot conduce la tendinta de a crea
evenimente stresante interpersonale mai tarziu in decursul vietii si
de a raspunde unor asemenea evenimente cu ostilitate si maNnie.
Unele persoane sunt mult mai sensibile la factorii de mediu decat
altii. =eteaua sociala, migratia si chiar factorii legati de dieta pot
avea rol protectiv sau de reimprospatare asupra comportamentelor
de stres si asupra sentimentelor.
$aracteristicile dietei au primit o atentie sporita in ultima perioada,
1-
in particular fata de triptofan, colesterol, acizi grasi si alcool. /
dieta libera de triptofan poate provoca o dispozitie depresiva sau
agresiva la persoanele vulnerabile. 9actorii de stres, genetici si
dieta influenteaza metabolismul colesterolului. Asocierea dintre
concentratiile scazute de colesterol, pe de-oparte si concentratia
scazuta de serotonina si mortile violente, pe de alta parte, au fost
decsrise de multi autori.
Fibbeln si Salem'1551) au atras atentia asupra efectului protectiv
al dietei continand acizi grasi omega -- asupra aparitiei tulburarilor
depresive, ei gasind si o corelatie semnificativa intre concentratia
acizilor grasi si nivelul de 1-FIAA in %$= la alcoolicii violenti.
Bumeroase studii, printre care si cele din 9inlanda indica drept
imortant factor de risc pentru comportamentul violent si impulsiv
cum este suicidul, ingestia excesiva de alcool. $onsumul excesiv
de alcool si droguri, cu sau fara un diagnostic stabilit de tulburare
de abuz de substante poate fi privit ca un factor de risc pentru
tentative suicidare repetate.'Magne-Ingvar et al,1550).
Importanta relativa a influentelor legate de mediu au fost subliniate
recent intr-un studiu despre efectul migratiei asupra sanatatii
mentale in general si asupra comportamentului suicidar in
particular. Acest studiu a aratat clar unrisc dublu de suicid la
indivizi nascuti in strainatate comparativ cu populatia nativa si a
demonstrat ca riscul este mai mare in noua lor tara decat in tara de
1(
origine'6ohansson,1550). Mai mult, tentativele suicidare s-au
dovedit a fi mult mai obisnuite printre persoanele nascute in
strainatate in suedia decat in populatia generala suedeza' Da,ard-
Durfield et al 1555).
$oncluzii
In concluzie, impactul stresului asupra vulnerabilitatii
penturucomportamentul suicidar poate fi privit din diferite puncte
de vedere, pornind de la gene si a3ungand la geligie. In cadrul
fiecarei sfere, pot fii descrisi atat factorii de protectie cat si
facilitatori, adeseasisteme variate sau dimensiuni moduleaza sau
echilibreaza pe fiecare- toate cu scopul de a supravietui.
TULBURRI NEVROTICE I SUICID
De-a lungul timpului conceptul de nevroz a suportat vicisitudinile istoriei,
fiind mai mult sau mai puin bine antrenat la dezvoltarea cunotinelor bio-psiho-
socio-medicale. Dup ce a fost utilizat n sensul de maladie neurologic fr leziuni
organice-cauzale, acest termen desemneaz actualmente o tulburare a personalitii
la originea creia factorii psihogeni joac un rol major i ca atare au n comun
anumite caracteristici, i anume: nealterarea realitii, contientizarea simptomelor
patologice i sufer din aceast cauz: alterarea moderat a relaiilor i a conduitelor
sociale, disfuncii moderate neuro-vegetative nespecifice i banale, fenomene care
motiveaz att solicitarea ajutorului medical, ct i distincia dintre conceptul de
!nevroz" i cel de !psihoz".
#evrozele se e$teriorizeaz prin simptome comprehensibile, pe care le putem
nelege n funcie de cele e$puse de subiect i de evenimentele care au declanat-o
11
i o ntrein. %anifestrile nevrotice constituie un mod de aprare mpotriva an$ietii
legat de conflicte incontiente, realiznd, n acelai timp, un fel de compromis
&semnificaie simbiotic a simptomelor' cu scopul neutralizrii an$ietii. (ersoanele
cu tulburri nevrotice apeleaz mai degrab la ali specialiti dect la psihiatrii,
pentru alte simptome pe care ei le calific ca fiind funcionale sau organice. )otui,
trebuie avut n vedere c o afeciune organic, n special cerebral, se poate
e$prima iniial prin manifestri psihice de nuan nevrotic, iar o maladie somati
autentic se poate asocia cu o stare nevrotic, i ca atare s augmenteze tabloul
simptomatic.
*ctualmente, clasificarea nevrozelor este diferit de cea clasic fiind vorba
mai ales de:
)ulburri an$ios-fobice+
*gorafobia+
,obie social+
,obie specific+
)ulburri an$ios-generalizate+
)ulburare de panic+
)ulburare an$ios-depresiv+
)ulburare de conversie+
-ipocondria.
.n funcie de severitatea, durata simtomelor, modul n care sunt
afectate
relaiile interpersonale, intrafamiliale i socio-profesionale sau alte probleme
tensional-stresante, precum i al reactivitii individului la asmenea elemente, de
multe ori acompaniate i de alte comorbiditi, mai ales an$ios- depresive
&determinate frecvent de divor separri, pierderea locului de munc, frustraii
1H
afective i altele' se pot ntlni i acte autolitice. *stfel putem afirma c i nevrozele
sunt implicate n suicidogenez &/01D02, 3445,%*260)* /2078-/*9:; et al,
<==='. Din datele noastre rezult, c din totalul celor 533 suicidani, 35 &>,5?' din ei,
anterior comiterii suicidului au prezentat diferite tulburri nevrotice cu decompesri
depresiv- an$ioase. 7ele 35 cazuri au fost diagnosticate cu:
)ulburare an$ios generalizat@@@@5
)ulburare an$ios depresiv@@@@@ 5
)ulburare an$ios fobic@@@@@@@5
)ulburare de conversiune@@@@@ >
)otal@@@@@@@@@@@@@@@@@3A.
#u trebuie neglijat faptul c o ruptur brutal, o deteriorare a relaiilor
cu anturajul, care devine intolerant, eecurile colare sau profesionale, decepiile
sentimentale i altele joac un rol important n precipitarea actelor suicidare. De
asemenea, hipercontientizarea fenomenologiei psihopatologice i a dificultilor de
adaptare la condiiile e$isteniale, genereaz o serie de conflicte i an$ietate care pot
declana acte suicidare. ,260D%*# et al &34<4 au relevat faptul c la apro$imati
B3? din subiecii cu tulburri an$ioase i atacuri de panic, i CD? dintre cei cu
tulburri de personalitate de tip borderline, dublate de an$ietate i de preocupri
suicidare, suicidul a fost ntlnit la <? n tulburrile an$ioase i de peste 3= ori mai
frecvent n cazul personalitilor borderline. De fapt, pacienii borderline, n timp ce
prezentau o mare labilitate afectiv, i considerau viaa ca fiind lipsit de sens.
-:2#6#/ i %c#*11E &344A' afirm c riscul mortalitii prin suicid la subiecii cu
an$ietate generalizat este deC?. .n tulburrile obsesivo-fobice, impulsul i actele
autolitice se ntlnes rar, iar n cazul decompensrilor depresiv-an$ioase al nevrozei
de conversiune, n care la nceput predomin e$presivitatea i patetismul, apoi n
scurt timp contiina devine tubular sau crepuscular, cu scenarii confuzo-onirice,
situii n care se pot ntlni !raptusuri suicidare" i chiar omucideri.
10
De regul, anumite acte autolitice se realizeaz ntr-un conte$t social, politic
sau istoric particular i neprielnic i ca atare ele sunt etichetate ca neavnd o
legtur direct cu o posibil tulburare psihic. .n aceste condiii conjuncturale, mai
mult sau mai puin nefavoabile, prezena unor factori predispozani faciliteaz
trecerea imprevizibil la suicid, surpriznd att familia ct i anturajul, care nu-i pot
e$plica mobilul i motivele suicidului. De altfel, comportamentul suicidar are un
determinism multifactorial i diferit de la un individ la altul, ceea ce creeaz mari
dificulti de evaluare a riscului i a gsirii celor mai adecvate msuri suicido-
preventive.
De altfel, sinuciderile sunt rar ntlnite n tulburrile nevrotice i ca atare sunt
apro$imativ similare cu ratele suicidare din populaia general, iar comiterea unui act
autolitic marcheaz o decompensare a strii nevrotice. .n cadrul tulburrilor
an$ioase, <=? din cei cu tulburri de panic au n antecedentele personale un istoric
cu tentative de suicid.
.n nevrozele observate de noi i n special a celor an$ios-depresive,
comportamentul autolitic are n mod obinuit semnificaia ! unui strigt de ajutor !
&)he crF for help ! ,*2902:G i H-#06D0%*#, 34B3', . ce ar e$prima dorina de
a modifica tipul reliilor interpersonale i de ale transforma n favoarea lor, putnd
mbrca i forma unei tendine de a evada dintr-o situaie intolerabil.
-ipercontientizarea fenomenologiei psihopatologice i a dificultilor de
adaptare la condiiile e$isteniale n care se afl, genereaz o serie de conflicte i
temeri an$ioase care pot facilita declanarea actului suicidar. *cest tip de mecanism
suicidogen se ntlnete mai frecvent la subiecii cu nevroze an$ios-depresive i la
personalitile de tip !borderline".
De regul, n cadrul nevrozelor, indiferent de forma lor, se pot ntlni
urmatoarele conduite suicidare:
1:
:bsesie suicidar, n care actul se realizeaz foarte rar. *ceast
obsesie se ntlee mai frecvent n cadrul nevrozei an$ioase cu
elemente obsesiv-impulsive+
)entative sucidare cu caracter demonstratriv teatral, prezent mai
ales n nevroza de conversiune, i
%anifestarea dorinei de dominare din nevroza fobic cu perioade
lungi de insomnie.
%ajoritatea nevroticilor care comit acte autolitice, o fac n timpul unor
crize
de angoas pe care le descriu ca nite e$periene insurmontabile mult mai penibile
dect celelalte suferine psihosomatice trite pn atunci. 7aracterul
incomprehensibil al senzaiilor resimite, imposibilitata de a identifica pericolul
presimit i de a se apra, devin toate nspimnttoare i pot declana
desfurarea suicidului. .n categoria acestor pacieni, parasuicidul i suicidul sunt
mai fecvente la subiecii hipocondriaci i la cei cu tulburri an$ioase i atacuri de
panic. *tacuri, pe care le triesc ca o e$perien insuportabil. .n nevroza
obsesivo-fobic, actele autolitice se ntlnesc rar, situaii n care ele sunt doar
sfritul unei perioade lungi de lupt cu fobiile i cu sine nsui.

A)*ISM)+ I,'A,*I+

15
CIA&B/S+I$A=8A SI 8.A%UA=8A
$/#I%U%UI AU+IS+ #=IB #=ISMA
M8CI$U%UI C8 9AMI%I8
Introducere
Istoria autismului incepe in secolul al @I@- lea cand, un copil,
numit copilul salbatic de catre doctorul Itard, constituia un obiect al curiozitatii in
literatura de specialitate. $opilul se numeste .ictor, crescut in mi3locul naturii prezenta
urmatoarele caracteristici 7
-privirea I se fixa doar pe obiecte care-I foloseau propriei sale existenteK
-trasaturile fetei sale ii erau animate uneori de hohote de ras nemasurate fara a avea o
cauza evidenta K
-afectiunea lui se indrapta spre o seriae de obiecte cre-i creau satisfactie, iar
indepartarea acesteia ii provoca adevarate crize de furie K
- nu dadea dovada de nici un fel de sensibilitate, nici la cald, nici la rece K
-avea urechea foarte selectiva si sensibila, ca de exemplu zgomotul unei nuci sparte il
facea sa reactioneze, in schimb ce un zgomot foarte puternic ii era indiferent.
Aceste observatii sunt similitudini intre caracteristicile O copilului salbatic P si unii copii
pe care stiinta ii numeste autisti.
Ce-a lungul timpului asupra autismului s-au elaborat teorii cum ar fi cea a lui 8. Dleuler,
cel care a creat acest termen si care- defineste ca Q o detasare de realitate insotita de o
predominare a vietii interioare R.
/ alta teorie este cea a lui *anner'15(-) care a descris pentru prima data comportamentul
a 11 copii autisti, avand o combinatie de grave deficite de vorbire marcate de anormalitati
in interactionarea sociala si o inclinatie spre comportamente stereotipe, repetitive si
ritualistice.
Un alt specialist in domeniiu ,in 15((, adescris sindromul cu numele sau Fans Aspenger,
care ar putea fi considerat o subgrupa a Qspectrului autisticR prezentat de catre *anner
caracterizandu-se prin 7
-limba3ul dobandit fara intarziere cu continut bizar ,stereotip K
-comunicare nonverbalaK
-voce monotonaK
-gestica indecvataK
-interactiunile sociale nu sunt reciproce, se remarca prin empatii Kl
-rezistenta la schimbare K
-preferinta pentru activitatile repetitive K
-coordonare motorie,posturi bizare K
-capacitatea de a memora numere, serii.
!
In 1555, &raham afirma ca autismul infantile se caracterizeaza prin debut
precoce'inainte de - ani) a unor tulburari sau devieri care intereseaza cel putin - arii e
dezvoltare7
-abilitati de a imita si a dezvolta relatii sociale, de a exprima interes si emotiiK
-incapacitatea de a folosi limba3ul 'verbal sau nonverbal) si comunicarea K
-prezenta unui comportament stereotip, incliuzand un repertoriu comportamental
restrictiv si repetitiv.
*aplan defineste tulburarea autista ca o afectare permanenta a capacitatii de relationare
sociala printr-o deviere a comunicarii si pattern-uri comportamentale restrictive si
stereotipe.
#rin urmare, autismul nu este o boala ci o tulburare complexa de dezvoltare care se
manifesta individual.
Criterii pentru diagnosticarea autismului
Autismul este o tulburare pervaziva de dezvoltare cu debutr inainte de varsta de - ani.
$ea mai utilizata definitie a autismului este cea publicata in ! de catre Asociatia
#sihiatrie Americana in CSM-I.-+= 'Ciagnostic and Statistic Manual of Mental
Cisorder I. +=).
In CSM-I. sunt desemnate urmatoarele criterii de diagnostic in autism7
Alterarea calitativa a interactivitatii sociale.
Alterarea calitativa a comunicarii.
=epertoriu retrans si stereotip de activitati si interese, alterarea imaginatiei.
'triada autismului)
Simptomele aparute inaintea varstei de - ani.
$riterii pentru dignosticarea autismului 'CSM-I.) 7
A. pentru diagnostic este nevoie de prezenta unui total de H sau mai multi itemi din
categoriile '1), '!) si '-) cu cel putin ! itemi din ' 1) si cate unul din '!) si '-).
'1) afectarea calitativa a interactiunii sociale manifestata prin cel putin ! din
urmatoarele simptome 7
a. incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele nonverbale precum 7 privitul
in ochi,expresiile faciale, pozitiile corpului K
b. incapacitatea de a initia si dezvolta relatii sau activitati cu cei de aceeasi varsta
c. lipsa dorintei de a impartasi bucurie, activitati sau realizari cu alte persoane'lipsa
interesului de a arata, a aduce sau de a cauta obiecte de interes comun)K
d. absenta interferentelor Aconexiunilor sociale sau emotionale ' nu participa activ la
3ocurile sociale simple, prefera activitati solitare sau se implica in activitati doar
ca unelte).
'D) tulburarea calitativa a comuniocarii ce se regaseste in cel putin unul din
urmatoarele criterii 7
1. intarzierea sau absenta totala a dezvoltarii limba3ului verbal ' fara a fi
insotita de incercarea de acompensa aceasta lipsa prin moduri alternative
de comunicare cum ar gesturile sau pantomimica)
!1
!. la indivizii cu un limba3 potrivit apare dificultate de a initia sau a sustine o
conversatie cu ceilalti K
-. limba3 stereotip si repetitiv sau limba3 idiosincratic K
(. lipsa 3ocului elaborat si spontan sau a 3ocului social imitativ specific
varstei.
8ste necesar de menSionat cT +ulburTrile din Spectrul Autist sau +ulburTrile
#ervazive de Cezvotare sunt clasificate Un felul urmTtor dup- DSM I.
/ Autism $Sindromul *anner0
/ Sindromul Asperger $ indivizii au un nivel normal de inteligenSa, dar apar
impedimente Un interacSiunile sociale, comportament stereotip Vi
repetitiv, pacienSii nu manifestT UntWrzieri Un dezvoltarea cognitivT Vi a
limba3ului)
/ *ulbur-ri pervasive nespeciice de dezvoltare" $1DD2nos0
/ Sindromul 3ett
/ *ulburarea dezintegrativ- inantil-
Ciagnostic and Statistical Manual of Mental Cisorders, (th edition, += !
Ma3oritatea indivizilor cu autism prezinta retard mental moderat cu un grad de inteligenta
de aproximativ -1-1. +otusi, nivelul scazut de functionare impiedeica evaluarea
caracteristicilor cheie ale autismului la indivizi cu retard mental accentuat si un IG sub
!. / mica parte ale acestor autisti nu-si vor dezvolta niciodata limba3ul verbal.
'iziopatologia autismului

Studiile de neuroanatomie si neuroimagistica au dezvaluit o configuratie celulara
anormala in diferite regiuni cerebrale, in lobii frontali si temporali, dar si la nivelul
cerebelului. Fipertrofiere nucleului amigdalian' apartine talamusului) si a hipocampului
sunt frecvente in copilarie.=MB-ul copiilor cu tulburari ale spectrului autist demostreaza
o mielinizare accentuata la nivelul cortexului frontal bilateral si o demielinizare la nivelul
3onctiunii temporoparitale stangi. #ostmortem la indivizii cu autism s-a demonstrat
reducerea receptorilor tip D pentru acidul gamma- aminobutiric'&ADA D) la nivelul
girusului cingulat, regiune cheie pentru dezvoltarea relatiilor interpersonale, a emotiilor si
a cognitiei si la nivelul girusului fusiform 'aria 15) zona cruciala pentru perceptia fetelor
si a expresiei faciale. Studiind tulburarile in comportamentul altor specii, care ssunt
asociate cu deficite biochimice ale serotoninei si a neuropeptidelor, ocitocina si
vasopresina, s-a demonstrat existenta unei corelatii a disfunctiei neurofiziologica produsa
de carenta substantelor respective si autismul la copii. $resterea nivelului serotoninei
sangvine se produce la o treime din pacienti. Bivele scazute sunt raportate la parintii si
rudele pacientilor.
Simptomele pacientilor autisti sunt agravate de consumul de ciocolata,zahar, porumb,
mere si banane, totusi, nu exista un studiu populational extins care sa confirme acestea.
12 din indivizii autisti au totodata si o stare medicala compromisa 'sindromul @,
scleroza, rubella congenitala) despre care se crede ca le-a cauzat simptomele autiste.
%a ceilalti 52 indivizi unde nu apare nici o alta boala, s-a descoperit ca factorul genetic
are o foarte mare importanta. Autismul e oboala genetica si e rezultatul interactiunii a mai
multor gene.
!!
Epidemiologie
#revalenta autismului este de 1-! de indivizi la 1 locuitori.
+ulburarea spectrului autist este una dintre cele mai frecvente tulburare de dezvoltare a
copilului.
Studiile din 6aponia au raportat o incidenta crescuta a autismului. $ercetatorii 3aponezi au
raportat ca aceste studii reflecta evaluarea fina realizata de medicii 3aponezi.
=aportul barbati7femei este --(71. +ulburarea autista este comuna la baietii care au
cariotipul (H,@I 'cariotipul normal la baieti).

Diagnostic dierential
acantocitoza
tulburarea anxioasa obsesiv-compulsiva
tulburarea anxioasa7 tricotilomania
carenta de biotina
copii abuzati7 tulburare disociativa a identitatii, abuz fizic, nanism psihosocial,
tulburare reactiva de atasament
disfunctii cognitive
sindromul $ornelia de %ange
sindromul cri-du-chat
sindromul CoLn
pica
boala &aucher'tulburare a metabolismului lipidic)
surditate
FI.
+ulburari de invatare 7cititul
F,pomelanosis of ito
+oxicitate
scleroza
Investigatii paraclinice
Serotonina totala e crescuta in aproximativ o treime din cazuri.
Studiile imunologice identifica anomaliile, ca scaderea concentratiei a complementului
$(D.
!-
In contrast cu copii normali, copii cu autism au scaderi ale cisteinei din sange, ale
glutationului si metioninei K scaderea ratei S-adenosilmetioninaAS-adenosilhomocisteina.
=MB-ul releva existenta unei hipertrofii cerebrale, asubstantei nervoase, cat si o
hipertrofia ventriculilor laterali si a ventriculului I., insotita de hipotrofia trunchiului
cerebral si a emisferelor cerebeloase, a lobulilor .I si .II cerebelosi.
$+ cerebral sugereaza existenta unor modificari cum ar fi hipertrofia ventriculara,
hidrocefalia, leziuni parenchimatoase si hipoplazia nucleului caudat.
8lectroencefalograma denota prezenta unor leziuni, cum ar fi afazia insotiata de convulsii
lezionale 'sindromul %andau-*leffner), encefalopatia infantila. Un 88& de rutina nu este
suficienta pentru identificarea leziunilor la un pacient cu posibile crize convulsive, cum
ar fi crize partiale cu o simptomatologie complexa. Masurarea activitatii cerebrale dupa
un somn indus si dupa stimularea vizuala, auditiva sau tactila folosind o sonda
nazofaringiana si monitorizare video impreuna cu electroencefalograma pot fi de folos.

*ratamentul
Boile cercetari arata ca o interventie facuta devreme in modul de comportare al
pacientului poate avea un rol important in tratamentul autismului. Se incearca sa se
descopere care aspecte ale tratarii timpurii a comportame tului sunt mai imporatnte si
care indivizi autisti ar putea beneficia cel mai bine de aceste interventii. S-a incercat
crearea unor dispozitive care sa poata dignostica din timp prezenta bolii. ;+he $hec?list
for Autism in +oddlers< '$FA+) este un aparat utilizat de medicii primar, pentru
detectarea autismului la copiii de 1: luni. ;+he Autism Ciagnostic IntervieL< 'ACI) si
algoritmul de diagnosticare ce il acompaniaza pot stabili prezenta autismului la copii in
varsta de ! ani.
#e langa diagnosticarea din timp, un pas critic in tratamentul unui copil autist este o
evaluare initiala foarte minutioasa.
Aceasta evalauare necesita prezenta unei echipe multidiciplinare de medici, incluzand un
psiholog care sa testeze abilitatile intelectuale 'IG), un medic logoped care sa evalueze
limba3ul, un consultant in educatie care sa determine aptitudinile de citire si
comporatamentul scolar, un psiholog sau psihiatru care sa descopere o potentiala
problema de comporatament.
Cesi nu exista un tratament pentru autism, totusi medicii au a3uns la un consens 7
Un tratament adecvat are un impact imporatnt asupra bolii. +inta tratamentului este 7 sa
faciliteze dezvoltarea sociala si a limba3ului K sa scada din problemele comporatmentale
' comportament stereotip, agresivitate sau hiperreactivitate) K sa determine dezvotarea
unor aptitudini pentru functionarea independenta K sa a3ute familiile sa faca fata bolii.
Inrterventiile comportamentale care se pare ca au avut rezultate difera de la unele simple,
cum ar fi antecedentele 'prevenire unor schimbari care sunt pe cale sa apara, pentru a
limita traumele ce rezulta in uram unei schimbari) pana la incercarea de a invata pacientul
comportamentele alternative care sa le inlocuiasca pe cele aberante existente 'sa dea
mana in loc sa atinga pe cineva intr-un mod nepotrivit atunci cand ii saluta).
Antrenamentul pentru aptitudinile sociale este destul de folositor pentru copii care dX3Y
pot vorbi, adolescenti si adulti cu autism.
!(
Medicamentele care au un efect benefic in problemele de comportament, cum ar fi cele
care inhiba serotonina K acestea descresc numarul comportamentelor repetitive,
ritualistice si stereotipe precum si a gresivitatii. Si alte medicamente au fost folositoare Un
tratarea unor comportamente care nu sunt trasaturi definitorii ale bolii' stimulanti ai
hiperactivitatii, , neuroleptice pentru agresivitate si antidepresive pentru schimbari
episodice de stari, somn, pofta de mWncare, nivel al energiei si grad de iratibilitate despre
care se crede ca reflecta o boala afectiva ).
Dibliografie
http7AAemedicine.medscape.comAarticleA51!0:1-clinical
http7AALLL.autism.roAistorie.html
http7AALLL.autreat.comAdsm(-autism.html
!1
!H
A score of Z,esZ on items 1 and ( occurs in health, children and children Lith some
pervasive developmental disorders. A score of ZnoZ on item 1 occurs in children Lith
autism, =ett s,ndrome, and other developmental disorders. A score of ZnoZ on item (
occurs in children Lith developmental disorders. Scores of Z,esZ on items 1-1, 1!, and
1-, and ZnoZ on item 11 occur in some children Lith autism and in children Lith other
disorders. A score of Z,esZ on items 1(-15 occurs in children Lith schizophrenia and
other disorders, not in children Lith autism. A score of Z,esZ on item - occurs in health,
children and children Lith Asperger s,ndrome, ie, high-functioning autism. A score of
ZnoZ on item - occurs in children Lith autism and =ett s,ndrome. A score of Z,esZ on
items ! and 11 occurs in health, children, not children Lith autism. +he higher the score
for items 1-1, 1!, and 1- on the Autism Screening $hec?list 'see beloL image for a
printable version), the more li?el, the presence of an autism spectrumdisorder.
!0