Sunteți pe pagina 1din 24

1.

Pentru variabilele cantitative continue:


a) Sunt rezultatul unei msuratori sau sunt ob inute prin
numrare
b) Valorile variabilei pot fi ordonate
c) Pot fi reprezentate grafic cu ajutorul histogramelor
d) Distribu ia de frecven se poate ob ine direct numrnd de
cte ori apare fiecare valoare
!. Pentru variabilele cantitative discrete:
a) Se poate calcula "ntotdeauna o frecven cumulat
b) Distribu ia de frecven se poate ob ine direct numrnd de
cte ori apare fiecare valoare
a variabilei
c) Pot fi reprezentate grafic cu ajutorul histogramelor
d) Valorile variabilei sunt doar uneori ordonate
#. Pentru variabilele calitative:
a) Distribu ia de frecven se poate ob ine direct numrnd de
cte ori apare fiecare valoare
a variabilei
b) Valorile variabilei pot fi ordonate
c) Pot fi reprezentate grafic cu ajutorul diagramelor Pareto
d) Se poate calcula "ntotdeauna o frecven cumulate
$. % distribu ie este asimetric dac:
a) &oada din dreapta este mai lung dect coada din stnga
b) &oada din stnga este mai lung dect coada din dreapta
c) 'ediana este dublul mediei
d) &oada de pe dreapta este de lungime similar cu cea din
stnga
(. 'ajoritatea datelor medicale urmeaz distribu ii:
a) pozitiv asimetrice
b) negativ asimetrice
c) simetrice
d) bimodale
). % distribu ie este asimetric la dreapta dac:
a) coada din dreapta este mai lung dect coada din stnga
b) coada din stnga este mai lung dect coada din dreapta
c) mediana este jumatate din medie
d) coada de pe dreapta este de lungime similar cu cea din
stnga
*. Prin cresterea valorilor extreme din dreapta:
a) media va scade si va cre te mediana
b) va cre te si mediana si abaterea standard
c) media va tinde catre valoarea medianei
d) mediana nu se modifica
+. 'asurarea "mpr tierii datelor se face cu ajutorul:
a) mediei si abaterii standard
b) amplitudinii i abaterii standard
c) medianei i varian ei
d) amplitudinii intercuartile
,. % distribu ie de frecven :
a) are ca reprezentare grafica o diagram Pareto
b) depinde de lungimea intervalului ales la construc ia claselor
c) va fi "ntotdeauna aceea i pentru acelea i date
d) pentru datele de tip continuu se ob ine prin construc ia unor
clase de valori
1-. Densitatea de frecven :
a) reprezint numrul de observa ii pe unitatea de variabil
b) este dubla fa de frecven "n cazul "n care lungimea
intervalul este ! . unitatea de
variabil
c) permite unificarea pe histogram a oricror dou intervale
d) "n cazul "n care este reprezentat pe histogram/ aria
histogamei va fi 1.-.
11. 'ediana estimat "ntr0un e antion:
a) este "ntotdeauna egal cu o valoare din irul de observa ii
b) este apropiat de medie dac distribu ia este simetric
c) este valoare care apare cel mai frecvent
d) este mai mare sau egal cu cel pu in (-1 din observa ii
1!. Distribu ia normal:
a) este descris de doi parametrii: mediana i varian a
b) este simetric i unimodal
c) are mediana mai mare dect media
d) este una din cele mai "ntlnite distribu ii din domeniul
medical
1#. Se consider mai multe e antioane e2trase dintr0o popula ie
pentru care nu se cunoa te
distribu ia:
a) mediile acestor e antioane au o distribu ie care are aceea i
medie ca media popula iei din
care au fost e2trase
b) cu ct e antioanele au dimensiune mai mare cu att abaterea
standard ale mediilor
e antioanelor va fi mai mare
c) forma distribu iei mediilor e antioanelor se apropie de
forma distribu iei normale cnd
dimensiunea e antioanelor cre te
d) distribu ia mediilor acestor e antioane are aceea i abatere
standard cu abaterea standard
a popula iei din care au fost e2trase
1$. Eroarea standard:
a) Se foloseste pentru a descrie cat de apropiata este valoarea
statisticii calculate in
raport cu valoarea reala din populatia
b) 3ste media aritmetica a patratelor abaterilor fata de media
esantinului "mpr it la
numarul gradelor de libertate
c) 3ste abaterea standard a distributiei de esantionare
d) 3ste o statistica descriptiva referitoare la centralitatea
datelor
1(. Eroarea standard:
a) 4mpreun cu media descrie limitele unui process de
e antionare
b) 3ste o statistica descriptiva referitoare la "mpra tierea
datelor
c) Se foloseste pentru a descrie cat de buna este o anumita
estimatie
d) &reste cand nr de indivizi din e antion cre te
1). Intervalele de ncredere:
a) Sunt calculate uneori cu ajutorul erorii standard
b) 5u con in "ntotdeauna valoarea real necunoscut a
popula iei
c) Se ob in pe baza datelor din e antion
d) 6neori sunt "ntlnite sub denumirea de estima ii punctuale
1*. Intervalele de ncredere:
a) &on in o serie de valori calculate pe baza datelor din
e antion
b) Sunt calculate "ntotdeauna cu ajutorul erorii standatd
c) 32ist "ntotdeauna o probabilitate s nu con in valoarea
necunoscut a popula iei
d) 7 imea intervalului este independent de numrul de
observa ii din e antion
1+. Intervalele de 95% incredere:
a) Sunt mai "nguste dect intervalele de ,-1
b) 8rebuie "ntotdeauna utilizare "n rapoartele de cercetare
c) Se bazeaz "ntotdeauna pe eroarea standard a e antionului
d) 9u o probabilitate de ,(1 s con in valoarea real a
popula iei
1,. Valoarea p:
a) 3ste uneori referit i ca nivel de semnifica ie
b) 3ste probabilitatea ipotezei nule
c) 3ste eroarea de primul tip
d) :n cazul "n care are o valoare "ntre -.1 i -.( avem eviden
puternic "n respingerea
ipotezei nule
!-. % diferen semnificativ statistic:
a) Se ob ine "ntotdeauna dac valoarea p este mai mic dect
-.-(
b) 3ste "ntotdeauna foarte important
c) 9pare dac datele nu sunt "n concordan cu ipoteza nul
d) 3ste numit uneori i valoare beta
!1. ;:poteza nul; "n testarea de semnifica ie statistic:
a) const "n evaluarea subiectiv a e<antionului
b) este afirma ia pe care o dorim confirmat =ca ;adevrat;)
c) se bazeaz pe respingerea categoric a ;ipotezei alternative;
d) este o egalitate/ e2primat "n aceia<i termeni ca <i ipoteza
alternativ
!!. :n testarea de semnifica ie statistic/ nivelul de semnifica ie
=alfa) este probabilitatea:
a) de a face o eroare de tipul : "n procesul de luare a deciziei
b) de a face o eroare de tipul al ::0lea "n procesul de luare a
deciziei
c) de a respinge eronat ipoteza nul
d) de a lua o decizie corect
!#. Testul Student T:
a) Se poate aplica "n cazul e antioanelor mici
b) 9re o statistic care urmeaz o distribu ie normal standard
c) Poate fi aplicat doar dac observa iile din e antion urmeaz o
distribu ie normala
d) 3ste echivalent cu testul 7evene
!$. Pentru inferen a referitoare la date "n perechi/ "n cazul
esantionelor mici/ se poate folosi:
a) 6n test de semnifica ie referitor la egalitatea diferen elor cu
zero
b) 6n interval de incredere pentru diferenta mediilor bazat pe
distribu ia normal
c) 6n test pentru verificarea normalit ii
d) 6n test pentru verificarea egalit ii varian elor
!(. Pentru inferen a referitoare la e antionelor mari
independente/ se poate folosi:
a) 6n test de semnifica ie referitor la egalitatea diferen elor cu
zero
b) % histogram pentru verificarea egalit ii varian elor
c) 8estul >olmogorov0Smirnov pentru verificarea egalit ii
varian elor
d) 6n interval de incredere pentru diferenta mediilor bazat pe
distribu ia normal
!). Pentru inferen a referitoare la e antionelor mici
independente/ se poate folosi:
a) 6n interval de incredere pentru diferenta mediilor bazat pe
distribu ia Student 8
b) 6n test de semnifica ie referitor la egalitatea diferen elor cu
zero
c) 8estul >olmogorov0Smirnov pentru verificarea normalit ii
d) % histogram pentru verificarea egalit ii varian elor
!*. Corec ia Satterthwaite se folose te:
a) 4n cazul inegalit ii varian elor
b) 4n cazul inegalit ii medianelor
c) Dac condi ia referitoare la normalitate nu este "ndeplinit
d) :n cazul comparrii a mai mult de dou mediane
!+. 95%V9 se aplic dac:
a) Se comparar mai mult de dou medii
b) Distribu ia fiecrei popula ii din care au fost e2trase
e antioanele este o distribu ie
normal
c) Varian ele sunt acelea i "n fiecare popula ie
d) 'ediile i abaterile standard nu sunt legate de dimensiunile
variabilelor
!,. Datele nominale sunt datele care:
a) Se mai numesc i date calitative
b) Sunt rezultatul unei masurtori
c) Pot aprea cnd subiec ii se pot clasifica "n dou categorii
d) Se pot analiza folosind procedeele specific inferen ei
mediilor
#-. Datele dicotomice sunt datele care:
a) Pot aprea cnd subiec ii se pot clasifica numai "n dou
categorii
b) Se mai numesc i date discrete
c) Se pot analizeaz folosind testul ?isher
d) Sunt e2primate numai prin numere
#1. Datele calitative se pot analiza folosind:
a) 8estul ?isher
b) 8estul de comparare a dou propor ii
c) 8estul hi0ptrat de asociere
d) 8estul Student 8 pentru e antioane mici
#!. Datele cantitative se pot analiza folosind:
a) :ntervale de "ncredere
b) @aportul riscurilor =@@)
c) 8estul z pentru e antioane mari
d) 5umrul necesar de pacien i trata i care trebuie tratati
=558)
##. 6n tabel de contingen :
a) Se mai nume te i tabel "ncruci at
b) Se contruie te pentru date discrete
c) Poate fi analizat "ntotdeauna folosind testul ?isher
d) Poate fi referit i prin c 2 r unde c reprezint numrul de
coloane i r numrul de linii
#$. Testul hi-ptrat de asociere:
a) Se baseaz pe calcul valorilor estimate sau a teptate
b) 3ste folosit la testarea ipotezei referitoare e2isten a unei
rela ii de asociere "ntre dou
variabile nominale
c) 3ste echivalent cu un test de comparare a dou propor ii
d) Se poate aplica pentru orice tip de e antioane
#(. Testul !isher:
a) Se baseaz pe calcul diferen ei "ntre probabilita ile valorilor
estimate i cele observate
b) D rezultate asemntoare cu testul hi0ptrat cu corec ia de
continuitate
c) Se aplic doar e antioanelor mari
d) 5ecesit calcule laborioase pentru ob inerea valorii p
#). 8estul hi0ptrat pentru asociere:
a) Se aplic doar e antioanelor mari
b) 3ste mai puternic dect testul hi0ptrat pentru tentin e
c) Se aplic doar dac toate valorile estimate sunt mai mari
dect 1
d) Se baseaz pe calculul unei statistici care urmeaz o
distribu ie binomial
#*. 8estul hi0ptrat pentru tendin e AB 5:':& &%@3&80
@9SP65S &%@3&8 C3D:
a) Se aplic doar dac e2ist o ordonare a categoriilor pentru
una din variabilele categoriale
b) Se baseaz pe calculul unei statistici care urmeaz o
distribu ie hipergeometric
c) 3ste mai puternic dect testul hi0ptrat pentru asociere
d) 3ste folosit la testarea ipotezei referitoare e2isten a diferen e
semnificative "ntre dou
variabile continue
#+. @aportul riscurilor:
a) 3ste cunoscut i sub denumirea de raport de produse
"ncruci ate
b) :ntervalul de "ncredere nu este simetric "n raport cu valoarea
sa
c) 9re o distribu ie normal
d) 5u se poate calcula "n cazul studiilor de tip caz0control
#,. @aportul cotelor:
a) :ntervalul de "ncredere nu este simetric "n raport cu valoarea
sa
b) 3ste cunoscut i sub denumirea de raport de produse
"ncruci ate
c) Poate fi folosit ca o estimare a riscului relativ "ntr0un studiu
de caz0control/ dac
caracteristica care ce define te cazurile este rar "n popula ie
d) Se poate calcula doar "n cazul studiilor de tip caz0control
$-. @aportul riscurilor:
a) Prin schimbarea ordinii liniilor sau coloanelor se obtine
inversul valorii sale
b) 9re patru valori posibile
c) :ntervalul de "ncredere este simetric "n raport cu valoarea sa
d) 3ste apro2imativ egal cu raportul cotelor daca frecven ele
dintr0o categorie sunt mult mai
mici dect cele celelalte
"#$ Coe%icientul de corela ie:
a) Se mai numeste si coeficient de corela ie al produselor
momentelor
b) Poate lua valori mai mari decat 1
c) 3ste pozitiv cnd valori mari ale unei variabile se asociaz cu
valori mari ale celeilalte
variabile
d) 9re valoarea - cand nu e2ista nici o relatie intre variabile
"&$ Coe%icientul de corela ie:
a) 5u poate fi "ntre 01 <i E1
b) 5u este de nici un ajutor atunci cnd diferen a intre variabile
nu este semnificativ
c) 9pare foarte rar "n evalurile clinice
d) 9re valoarea - cand nu e2ista nici o relatie liniara intre
variabile
"'$ Coe%icientul de corela ie:
a) 3ste egal cu raporul riscurilor
b) Se poate calcula pentru tabele de tip !2! pentru esantioane
de mici dimensiuni
c) Se foloseste impreuna cu corectia de continuitate la
verificarea unei afirmatii privind
asocierea intre doua variabile
d) Sugereaza directia unei relatii pe baza testului semnelor
""$ Coe%icientul de corela ie:
a) 9re valoarea 1 dac rela ia "ntre date este perfect
b) Poate prezice valoarea unei variabile "n func ie de valorile
altor variabile
c) 3ste egal cu suma distan elor de la puncte de la linie "n
direc ia lui F
d) 3ste negativ cnd valori mici ale unei variabile se asociaz cu
valori mari ale celeilalte
variabile
$(. &oeficien ii de re(resie sunt:
a) Pantele variabilelor independente
b) Predictorii
c) :nterceptul
d) &ovariatele
$). &oeficien ii de regresie:
a) Pot fi pantele variabilelor predictor
b) 9u doar valori binare
c) 9rat cu ct cre te valoarea variabilei rezultat "n cazul "n care
o variabil independent
cre te unitar iar restul rmn constante
d) Se mai numesc i cote
$*. 'etoda celor mai mici ptrate:
a) 3ste o metod echivalent cu testul Student 8 pentru cazul "n
care avem mai multe
variabile dependente
b) Presupune c abaterile de la linia de regresie trebuie s aib
o distribu ie limitat
c) 3ste cunoscut i sub numele de analiz de varian
d) 3ste o metoda prin care se determina coeficien ii unei ecuatii
astfel "nct suma ptratelor
diferen elor "ntre valorile observate i cel prezise de ecuatie s
fie minim
$+. @egresia liniar:
a) Se poate aplica "n cazul "n care variabila rezultat este
categorial
b) Se poate folosi la determinarea unei ecua ii care nu este
neaparat liniar
c) 3ste recomandabil sa se foloseasca i "n cazul "n care avem 1-
variabile i (- de observa ii
normal distribuite
d) Se poate aplica "n cazul "n care variabilele independente sunt
categoriale
$,. 4n cazul "n care avem de analizat dou variabile una
cantitativ si una binar se poate aplica:
a) % regresie logistic
b) % regresie liniar
c) 8estul Student 8
d) 8estul hi0ptrat
(-. 4n cazul "n care avem de analizat dou variabile una
cantitativ i una ordinal cu mai mult de
dou valori se poate aplica:
a) % regresie liniar
b) % regresie logistic
c) 8estul 95%V9
d) 8estul hi0ptrat
(1. 4n cazul in care avem de analizat dou variabile cantitative
se poate:
a) 9plica metoda regresiei logistice
b) &alcula diferen ele "ntre valorile celor dou variabile pentru
fiecare observa ie i apoi se
poate calcula un interval de incredere pentru media
diferen elor
c) 9plica analiza de varian
d) &alcula coeficientul de corela ie Pearson
(!. 4n cazul "n care avem de analizat dou variabile calitative
se poate:
a) calcula coeficientul de corelatie ?isher
b) calcula diferen ele "ntre valorile celor dou variabile pentru
fiecare observatie i apoi se
poate calcula un interval de "ncredere pentru mediana
diferen elor
c) calcula/ "n orice situa ie/ raportul cotelor
d) aplica testul hi0ptrat pentru asociere dac cel pu in +-1 din
frecven ele estimate dep<esc
valoarea ( <i toate frecven ele estimate dep<esc valoarea 1
(#. % cheie primar:
a) 3ste o form unic de identificare a "nregistrrii pe baza
valorilor din anumite cmpuri
b) Se refer la un tabel particular dintr0o baza de date
c) ?ace parte din adresa unei date particulare stocate "ntr0o
baza de date
d) 3ste folosita "n crearea unui raport "n partea referitiare la
antet
($. % rela ie:
a) Permite ca "nregistrarile din tabele s fie accesate simultan
b) Permite conectarea automata la serverul pe care se afla baza
de date
c) 7egtur "ntre tabele
d) 3ste un drept pe care "l acorda administratorul unui
utilizator
((. 9plica iile Visual ?o2 Pro i 9cces:
a) Se au fost create pentru lucrul cu baze de date rela ionale
b) Sunt compatibile din punct de vedere al fi ierelor
c) Sunt create de aceea i firma de soft
d) 9u posibilita i limitate "n ceea ce prive te numrul de
utilizatori
(). 'FSG7:
a) 3ste o implementare de tip open source a limbajului SG7
b) Permite realizarea de pagini Heb dinamice
c) 32ist o baz de date cu acest nume care con ine date
referitoare la utilizatori/ precum <i
drepturile <i privilegiile acestora
d) 3ste un protocol de comunicare folosit pe internet
(*. 6n algoritm este:
a) % secven finit de instruc iuni
b) 3ste folosit pentru calculul valorilor unor date primare
c) 9re un timp de e2ecutie finit
d) 3ste folosit pentru crearea unor legaturi intre doua tabele ale
aceleiasi baze de date
(+. :n tabele:
a) :nregistrarile corespund unor caracteristici ale obiectelor
b) 8rebuie neaparat sa contina toate datele provenite de la o
CentitateD sau un CindividD
c) Se pot crea legaturi de tip unu0la0unu intre atributele
obietelor
d) 4nregistrrile trebuie s fie asociate cu obiecte sau Centit iD
similar
(,. ?ireHall0rile sunt:
9) programe de protec ie preiau <i analizeaz pachetele de date
ce urmeaz a fi transmise ctre
anumite porturi
I) programe care la e2ecu ia acestora pot efectua diverse
ac iuni de CcuratareD asupra
calculatorului
&) rutere necesare pentru stabilirea optim a traficului de
comunica ie
D) programe utilizate pentru a preveni/ detecta i elimina
informatici/ viermii i caii troieni
3) ruter plasat J"n fa aD calculatorului cu scopul de a interzice
accesul utilizatorilor care nu s0au
autentificat corect in retea
)-. @elativ la un dosar oarecare/ utilizatorului unui sistem de
calcul i se pot acorda urmtoarele
drepturi:
9) de creare de fi<iere "n cadrul unui dosar/ de modificare a
con inuturilor fi<ierelor
I) de controlul accesului de la anumite gazde din internet
&) de accesare de pagini Heb dinamice
D) de eliminareK<tergere de fi<iere ale altor utilizatori
3) de acces la programe gratuite ce pot fi folosite sub licen
public
)1. 6n )*+ contine:
9) identificatorul protocolului folosit si numele resursei
=numele calculatorului gazda/ calea
completa spre resursa)
I) un protocol ce furnizeaza un flu2 sigur de date "ntre doua
calculatoare
&) tehnic de comunicare prin care paginile Heb se pot
transmite de la un computer aflat la
distan spre propriul computer
D) sistem distribuit de pstrare i interogare a unor date
arbitrare "ntr0o structur ierarhic
3) un program care traduce datele dintr0un server Heb si
tipareste datele intr0o pagina Heb
,&$ -relucrarea di(itala a ima(inilor presupune:
9) Procesarea prin operatii matematice a semnalelor
reprezentate numeric avand ca scop
atingerea unor obiective dinainte propuse/ specifice fiecarui
domeniu de activitate
I) % conversie digital0analogica cu o etapa de esantionare
urmata de o etapa de cuantificare
&) Determinarea energiei si compararea ei cu alte modele
cunoscute
D) Diverse transformari cum ar fi: transla ii/ rota ii/ simetrii/
transformri de culoare/ avnd
ca scop e2tragerea Jtrsturilor importanteD
3) Planificarea de ctre robo i a interven iilor chirurgicale
)#. Se(mentarea imaginilor se refera la:
9) preprocesarea datelor "nainte de analiza lor
I) parti ionarea imaginii "n regiuni contigue cu propriet i
specifice
&) urmrirea <i controlul mi<crilor unui obiect
D) "mbunt irii calit ii imaginii prin reducerea JzgomotuluiD
sau "mbunt irea contrastului
3) e2tragerea de informa ii "n urma analizrii imaginii <i
obiectelor JrecunoscuteD si
efectuarea de sarcini CcognitiveD
)$. &onversia analog0 digitala:
a) se face cu pierdere de informatie
b) are loc in doua etape/ etapa de esantionare si cea de
eliminare de zgomot
c) este buna daca frecventa de esantionare este mai mare decat
dublul frecventei ma2ime din
spectrul semnalului analogic
d) presupune codificarea binara a unui semnal continuu
)(. Calculatoarele sunt folosite:
a) construirea imaginii din datele msurateK"nregistrate
b) "mbunt irea calit ii imaginii
c) e2tragerea JoptimD a unor trsturi particulare dintr0o
imagine
d) prezentarea imaginii pe ecran sau redarea ei pe film