Sunteți pe pagina 1din 3

Pasajul

Pasaj trecere
Vocile au dou emisii (dou rezonane, dou registre): una
pectoral n care vocea sun n piept i cealalt vocea de cap
cnd vocea i gsete rezonanele n oasele capului !nd lipsete
pregtirea necesar, cele dou sunt distincte i dau o impresie "oarte
neplcut #e "ac studii pentru uni"icarea lor n regiunea unde se
despart, trecerea vocii de la o emisie la alta se numete $pasaj% i
acest studiu este "oarte di"icil i cere vreme ndelungat &enumitul
tenor Luciano Pavaroti declar' n cartea lui c i(au tre)uit * (ase)
ani pentru a(l stpni
+n e,erciiile noastre ncercm s dm un ajutor tuturor cntreilor
i cntreelor (despre care se spune n mod greit c n vocea lor nu
e,ist pasaj) ( nu stric nimnui- dimpotriv (.)
+n metoda noastr se "ace o apropiere ntre $vocea de cap% i
$pianisissimul% din vocea de piept /olosim un grup de sunete, care,
datorit rezonanelor, ne ajut n aceast pro)lem
#e ncepe cu bli #e articuleaz destul de "erm, dup care se "ileaz
pn la ppp (pianisissimo) apoi se articuleaz i pe acest ppp, dup
care co)oar pe do, destul de accentuat, cu un mic accent
#e repet
#e intoneaz mi, bi, di, si uor accentuate, uor distincte ntre ele, cu
prelungirea lui si uor crescut i "ilat, dup care se nc0eie cu un
blo pe do accentuat, "ilat, crescut i prelungit dup inspiraie
1a tenori pasajul se "ace pe mi-fa. 1a "emei n aceeasi regiune
1a altiste i )ai se "ace dup caracteristicile "iecrei voci n parte
+n tiin sunt trei elemente care "ac deose)irea ntre oameni i
animale
2 mersul $o)inuit% pe dou picioare
3 opoza)ilitatea degetului mare cu care putem s prindem un
o)iect i
4 vor)irea articulat, apanaj e,clusiv al omului
5rmrii un nou nscut:
( imediat dup natere, primul sunet este a 6up ce )uzele s(au
dezvoltat su"icient apare ma
( m este prima consoan: ma-ma, urmat de pa-pa i ba-ba, toate
"ormate din comunicarea dintre )uze i lim), care l "urnizeaz pe
a
( pa tot la)ial apare mult mai trziu, o dat cu dezvoltarea
intelectului