RAO International Publishing Company, Bucuresti, 1999.

Traducere din limba engle! "arisa A#ram

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
Cronicile din %arnia &
PRI%T'" CA(PIA%
Cli#e (taples "e)is
C ' P R I % (
1. Insula
*. +echiul teaur
,. Piticul
&. Piticul le spune po#estea printului Caspian
-. A#enturile lui Caspian .n munti
/. +iata celor care tr!iau ascunsi
0. +echea %arnie este .n pericol
1. Cum au plecat de pe insul!
9. "ucy #ede ce#a
12. Aslan se .ntoarce
11. Chemarea "eului
1*. +r!3itorie si r!bunare
1,. 4arele Rege .n lupt!
1&. Toat! lumea are de lucru
1-. Aslan deschide o us!
%otit! biobibliogra5ic!
Capitolul 1
I%('"A
Au 5ost odat! ca niciodat! patru copii, pe nume Peter, (usan, 6dmund si "ucy7 #$am mai #orbit
despre ei .ntr$o alt! carte, intitulat! (i5onierul, "eul si +r!3itoarea, .n care #$am po#estit prin ce
a#entur! e8traordinar! au trecut. Au deschis usa unui si5onier 5ermecat si s$au treit .ntr$o lume
cu totul di5erit! de a noastr!, .n care au a3uns regi si regine, domnind peste o tar! numit!
%arnia. C9t timp au stat .n %arnia, li s$a p!rut c! domneau acolo de multi ani7 dar c9nd s$au
.ntors prin usa de la si5onier si s$au treit .napoi .n Anglia, li se p!ru c! totul nu durase dec9t o
clip!, .n orice ca, nimeni nu b!gase de seam! c! 5useser! plecati iar ei nu au spus nim!nui
despre asta, cu e8ceptia unei persoane 5oarte .ntelepte.
Toate acestea se .nt9mplaser! cu multi ani .n urm!. Acum st!teau toti patru pe o banc!, .ntr$o
gar!, .ncon3urati de geamantane si cutii cu 3uc!rii. 6rau .n drum spre scoal!. C!l!toriser!
.mpreun! p9n! .n gara asta, care era un punct de leg!tur!7 iar aici, .n numai c9te#a minute,
sosea un tren care urma s! le duc! pe 5ete la o scoal! si, dup! o 3um!tate de or!, un alt tren
urma s!$i ia pe b!ieti si s!$i duc! la o alt! scoal!, .n prima parte a c!l!toriei, c9nd mai erau
.mpreun!, li se p!ruse c! .nc! sunt .n #acant!7 dar acum, c9nd trebuia s!$si ia la re#edere si s!
porneasc! 5iecare .n alt! directie .n numai c9te#a clipe, simteau cu totii c! #acanta se terminase
si c! .i cuprinde melancolia, ca la .nceput de scoal!7 erau toti tare am!r9ti si nim!nui nu$i trecea
prin cap ce$ar putea s! spun!. "ucy mergea la internat pentru prima dat!.
6ra o gar! de tar!, pustie si linistit!7 .n a5ara lor, nu mai era nimeni pe peron. :eodat!, "ucy
scoase un tip!t de parc$ar 5i .ntepat$o o #iespe.
$ Ce e, "u; o .ntreb! 6dmund.
:ar imediat 5!cu si el<
$Oh=
$ Ce :umneeu..., .ncepu Peter, dup! care renunt! si el la ce #oia s! spun!. (usan, d!$mi
drumu>= Ce 5aci; 'nde m! tragi; strig!.
$ %ici nu te$ating, spuse (usan. 4! trage cine#a= Au, au, au, opreste=
B!gar! toti de seam! c! sunt palii la 5at!.
$ Asa mi s$a p!rut si mie, spuse 6dmund cu r!su5larea t!iat!. Parc! m! tr!gea cine#a.
?roanic= Oh, iar .ncepe.
$ 4! trage si pe mine= spuse "ucy. Oh, nu mai pot=
$ @iti atenti= strig! 6dmund. Aaideti s! ne lu!m de m9ini si s! st!m unul l9ng! altul. Asta e
magie, se simte. Repede=
$ :a, spuse (usan. (! ne tinem de m9ini. Oh, ce n$as da s! nu ne mai trag!=
Bn clipa urm!toare, baga3ele, banca, peronul si gara disp!rur! cu totul. Cei patru copii, tin9ndu$
se de m9ini si g959ind, se treir! .ntr$o p!dure at9t de deas! .nc9t de$abia a#eau loc s! se
miste de crengile care .i lo#eau. (e 5recar! la ochi si traser! ad9nc aer .n piept.
$ Peter, crei c! se poate s! ne 5i .ntors .n %arnia; .l .ntreb! "ucy.
$ Putem 5i oriunde, .i r!spunse Peter. %u #!d nimic din caua copacilor. Aai s!$ncerc!m s!
iesim unde#a mai la lumin!.
Reusir! cu greu s! ias! din desis printre urici si ghimpi. :ar aici a#ur! parte de o nou!
surpri!. Totul era mult mai luminos si, din numai c9ti#a pasi, a3unser! la marginea p!durii, de
unde se #edea o pla3! acoperit! de nisip. "a numai c9ti#a metri dep!rtare, apa m!rii sc!lda
nisipul at9t de .ncet si de calm .nc9t nu se auea practic nici un sunet. %u se !rea nici un t!rm
.n dep!rtare si nici un nor pe cer. Cudecind dup! soare, era .n 3ur de ora ece dimineata, iar
marea era de un albastru ametitor. (e oprir! s! respire ad9nc mirosul de mare.
$ :oamne= e8clam! Peter. Ce bine e=
Cinci minute mai t9riu erau toti .n picioarele goale si se b!l!ceau .n apa r!coroas! si limpede.
$ 6 mai bine aici dec9t .ntr$un tren aglomerat, .n drum spre latin!, 5rance! si algebr!= spuse
6dmund.
:up! care nimeni nu mai ise o #reme nimic7 umblau prin ap! .n c!utare de cre#eti si crabi.
$ Totusi, ise dintr$o dat! (usan, cred c! trebuie s! ne g9ndim putin la ce a#em de 5!cut... Bn
cur9nd o s! ni se 5ac! 5oame.
$ A#em sand#isurile pe care ni le$a dat mama pentru drum, ise 6dmund. 6u cel putin le am.
$ 6u nu, spuse "ucy. Ale mele erau .n geanta mic!.
$ Ale mele la 5el, spuse (usan.
D Ale mele sunt .n buunarul de la hain!, aici pe pla3!, spuse Peter. A#em dou! portii pe care o
s! le .mp!rtim la patru. %$o s! 5ie prea amuant.
$ Bn momentul de 5at! .mi doresc mai degrab! ce#a de b!ut dec9t de m9ncat, ise "ucy.
(i deodat! li se 5!cu tuturor sete, asa cum ti se 5ace de obicei dup! ce te$ai b!l!cit .n ap!
s!rat! sub un soare 5ierbinte.
$ Parc! am 5i nau5ragiat, spuse 6dmund. Bn c!rti, nau5ragiatii g!sesc mereu i#oare cu ap!
limpede si rece pe insul!. Aaideti s! c!ut!m.
$ +rei s! spui s! mergem .napoi prin p!durea aceea deas!; .l .ntreb! (usan.
$ %ici #orb!, r!spunse Peter. :ac! e #reo ap!, se #ars! precis .n mare, asa c!, dac! mergem
pe pla3!, n$a#em cum s! nu d!m de ea.
4erser! .napoi pe malul m!rii, c!lc9nd mai .nt9i pe nisipul ud si neted, apoi pe cel uscat si
aspru, care ti se lipeste de degetele de la picioare, asa c! se oprir! s!$si pun! sosetele si
panto5ii. 6dmund si "ucy #rur! s!$si lase panto5ii si sosetele acolo si s! plece .n picioarele
goale, dar (usan le spuse c! asta ar 5i o nebunie.
$ ($ar putea s! nu$i mai g!sim, si o s$a#em ne#oie de ei dac! mai suntem aici disear!, c9nd se
r!coreste.
:up! ce se .nc!ltar!, .si continuar! drumul pe pla3!7 a#eau marea .n st9nga si p!durea .n
dreapta. %u se auea nici un sunet, doar din c9nd .n c9nd c9te un pesc!rus r!t!cit. P!durea
era at9t de deas! .nc9t nu se #edea nimic printre copaci7 si nici nu se misca nimic, nici o
pas!re, nici m!car o insect!.
6 pl!cut s! #ei scoici, alge, anemone$de$mare sau crabi micuti .n ochiurile de ap! dintre pietre,
dar te plictisesti repede de toate acestea c9nd ti$e sete. Copiii, acum c! iesiser! din apa
r!coroas!, .ncepur! s!$si simt! picioarele 5ierbinti si grele. (usan si "ucy a#eau de c!rat si
pelerinele de ploaie. 6dmund tocmai .si pusese haina pe banca din gar! .nainte de a 5i purtati
de magie, asa c! el si Peter duceau cu schimbul haina lui Peter.
:up! scurt timp, malul .ncepu s! ceteasc! spre dreapta. :up! .nc! #reo 3um!tate de or!, c9nd
trecur! de$o portiune st9ncoas!, acesta coti brusc. Acum a#eau .n spate acea parte a m!rii pe
care o !riser! c9nd iesiser! la .nceput din p!dure, iar .n 5at!, se !rea .n dep!rtare un alt t!rm,
acoperit de o p!dure la 5el de deas! ca aceea pe$al c!rei mal mergeau acum.
$ O 5i o insul! sau putem s! a3ungem acolo merg9nd mai departe pe mal; .ntreb! "ucy.
$ %u stiu, .i r!spunse Peter si se cu5undar! toti .n t!cere.
4alul pe care mergeau se apropia tot mai tare de cel!lalt t!rm7 de 5iecare dat! c9nd treceau de
c9te un promontoriu copiii credeau c! au s! dea de locul unde cele dou! maluri se .nt9lnesc.
:ar 5ur! deam!giti. A3unser! la niste st9nci pe care trebuir! s! se catere si de acolo putur!
#edea mai bine cel!lalt mal.
$ @ir$ar s! 5ie, 5!cu 6dmund, n$are nici un rost. %$o s! a3ungem la p!durile de acolo niciodat!.
(untem pe o insul!=
(i chiar asa si era. Bn clipa aceea, distanta dintre ei si cel!lalt mal era de numai treieci sau
patrueci de metri. 4ai .ncolo, malul pe care erau ei cotea din nou la dreapta si #!ur! cum
marea .i desparte de cel!lalt t!rm. 6ra clar c! str!b!tuser! mai mult de 3um!tate din insul!.
$ 'itati$#!= strig! deodat! "ucy. Ce$i acolo; Ar!t! spre ce#a lung, argintiu, de 5orma unui sarpe,
unde#a pe pla3!.
$ O ap!= O ap!= strigar! ceilalti si, desi erau obositi, o luar! pe dat! la 5ug! .n 3os pe st9nci si
apoi spre apa r!coroas!. (tiau c! apa e mai bun! mai departe de pla3!, asa c! se duser! drept
spre locul de unde iesea din p!dure. Copacii erau la 5el de desi si aici, dar apa .si s!pase o
albie ad9nc! printre malurile .nalte, acoperite de muschi7 dac! te aplecai putin, puteai s! mergi
de$a lungul apei printr$un 5el de tunel de 5rune. (e l!sar! .n genunchi .n dreptul primului ochi
de ap! maroniu si unduitor si b!ur! cu sete7 .si r!corir! 5etele si apoi si bratele .n ap!, p9n! la
cot.
$ Ce$ati ice de sand#isurile alea; .ntreb! 6dmund.
$ %$ar 5i mai bine s! le mai tinem; .ntreb! (usan. ($ar putea s! a#em si mai mare ne#oie de ele
mai t9riu.
$ Ce n$as da ca acum, c9nd nu ne mai e sete, spuse "ucy, s! nu ne 5ie 5oame.
$ Bine, dar ce iceti de sand#isuri; insist! 6dmund. %$are rost s! le p!str!m, au s! se strice. %u
uitati c! aici e mult mai cald dec9t .n Anglia si c! de3a le c!r!m .n buunar de mai multe ore.
Asa c! scoaser! cele dou! pachete si le .mp!rtir! .ntre ei patru7 nu se satur! nici unul, dar
oricum, era mai bine dec9t nimic. :up! care .ncepur! s! 5ac! planuri pentru masa urm!toare.
"ucy #oia s! mearg! pe malul m!rii s! prind! cre#eti, dar i se spuse c! nu au plase. 6dmund
propuse s! adune ou! de pesc!rus de pe st9nci, dar nu$si amintir! s! 5i #!ut #reun ou de
pesc!rus si, chiar dac! ar 5i g!sit, oricum nu le$ar 5i putut 5ierbe. Peter .si spuse .n sinea lui c! .n
cur9nd au s! 5ie bucurosi s! m!n9nce chiar si ou! crude dac! nu d! norocul peste ei, dar nu
consider! necesar s! spun! asta cu #oce tare. (usan le reprosa c! au m9ncat sand#isurile at9t
de de#reme, .n acest moment, doi dintre ei se ener#ar!, .n cele din urm!, 6dmund ise<
$ (titi ce, nu ne mai ram9ne dec9t un singur lucru de 5!cut. Trebuie s! e8plor!m p!durea.
Pustnicii, ca#alerii r!t!citori si altii de genul !sta reusesc s! supra#ietuiasc! .ntotdeauna atunci
c9nd sunt .ntr$o p!dure. ?!sesc r!d!cini, si 5ructe, si 5el de 5el de lucruri.
$ Ce 5el de r!d!cini; .ntreb! (usan.
$ 6u am creut .ntotdeauna c! sunt r!d!cini de copac, spuse "ucy.
$ Aaideti, spuse Peter, 6d are dreptate. (i trebuie s! 5acem ce#a. Oricum o s! 5ie mai bine
dec9t s$o lu!m iar prin soare.
Asa c! se ridicar! .n picioare si o pornir! de$a lungul apei. Ceea ce 5u destul de greu. Trebuir!
s! se aplece pe sub crengi sau s! se catere peste crengi, si s! mearg! orbec!ind printre
rododendroni7 li se rupser! hainele si se udar! la picioare, .n continuare, nu se auea nici un
gomot .n a5ar! de susurul apei si a gomotelor pe care le 5!ceau ei. Bncepu s!$i cuprind!
oboseala c9nd simtir! deodat! un miros minunat, si apoi !rir!, unde#a sus, deasupra malului
drept, o lumin! colorat!.
$ Ia te uit!= e8clam! "ucy. Cred c!$i un m!r.
(i chiar asta si era. 'rcar! g959ind pe malul abrupt, croindu$si drum printre rugii de mure, p9n!
c9nd a3unser! la un pom b!tr9n, .nc!rcat de mere mari, g!lbui$aurii, netede si emoase.
$ Esta nu e singurul pom de aici, spuse 6dmund cu gura plin!. 'itati$#!=
$ Oh, sunt eci de pomi, obser#! (usan, arunc9nd cotorul primului m!r pe care$l m9ncase si
culeg9nd un al doilea. Cred c! a 5ost o li#ad! cu mult, mult timp .n urm!, .nainte s! se
s!lb!ticeasc! locul si s! creasc! p!durea din 3ur.
$ Ceea ce .nseamn! c! asta era o insul! locuit!, spuse Peter.
$ Acolo ce mai e; .ntreb! "ucy, ar!t9nd unde#a .n dep!rtare.
$ :umneeule, e un id, r!spunse Peter. 'n id #echi de piatr!.
@!c9ndu$si drum printre crengile .nc!rcate, se duser! p9n! la id. 6ra 5oarte #echi, numai ruine,
acoperit de muschi si plante ag!t!toare, dar era mai .nalt dec9t cel mai .nalt dintre pomi. C9nd
se apropiar! destul de mult, obser#ar! o arcad! care se a5la probabil pe locul unde 5usese pe
#remuri poarta7 acum .ns! era blocat! aproape complet de cel mai .nalt dintre meri. Trebuir! s!
rup! c9te#a crengi ca s! poat! trece7 dincolo de pom, lumina de#eni deodat! mult mai
puternic! si .ncepur! toti s! clipeasc!. (e treir! .ntr$un loc .ncon3urat de iduri. Aici nu era nici
un pom, doar iarb! si margarete, ieder! si iduri cenusii. 6ra un loc luminos, ascuns, 5oarte
linistit, cu un aer trist7 p!sir! toti patru .n mi3locul lui, bucurosi c!$si pot .ndrepta spatele si misca
bratele si picioarele .n #oie.
Capitolul *
+6CAI'" T6FA'R
Aici nu a 5ost o gr!din!, obser#! (usan. A 5ost un castel, iar aici era probabil curtea.
$ :a, ai dreptate, spuse Peter. Acolo sunt ruinele unui turn. Iar mai .ncolo era scara care ducea
sus pe iduri. (i uitati$#! la celelalte trepte $ cele largi si nu prea .nalte $ care duc spre intrare.
Probabil c! acolo era usa ce da spre sala mare a castelului.
$ Cu secole .n urm!, dup! cum arat!, spuse 6dmund.
$ :a, cu secole .n urm!, 5u de acord Peter. 4i$ar pl!cea s! stiu cine a locuit .n acest castel7 si
c9nd anume.
$ Am un sentiment ciudat, spuse "ucy.
$ (i tu; o .ntreb! Peter, .ntorc9ndu$se spre ea si pri#ind$o atent. (i eu. 6 cel mai ciudat lucru
care mi s$a .nt9mplat .n iua asta ciudat!. Oare unde suntem; Ce .nseamn! toate astea;
Tot #orbind, tra#ersaser! curtea si intraser! pe usa cealalt! .n .nc!perea unde 5usese odinioar!
sala mare. :ar si aceasta ar!ta acum a curte, cu acoperisul de mult distrus7 era tot un loc
acoperit de iarb! si margarete, numai c! era mai .ngust, iar idurile mai .nalte, .n cap!tul cel!lalt
se !rea un 5el de teras!, construit! putin mai sus dec9t restul.
$ Oare chiar o 5i 5ost sala mare a castelului; .ntreb! (usan. Ce$o 5i locul !la care seam!n! cu o
teras!;
$ Proasto, spuse Peter Gcare de#enise deodat! nelinistitH, nu #ei; Acolo era podiumul pe care
se a5la 4asa cea 4are, la care st!teau Regele si marii lori. Ce, ai uitat c! am 5ost si noi
c9nd#a regi si regine si am stat pe un podium chiar ca !sta, .n sala cea mare;
$ Bn castelul nostru Cair Para#el, continu! (usan, cu o #oce #is!toare si usor t!r!g!nat!, l9ng!
locul unde se #ars! 4arele @lu#iu din %arnia .n mare. Cum am putut uita;
$ Acum .mi amintesc= e8clama "ucy. %e$am putea imagina c! suntem .n Cair Para#el.
Bnc!perea asta trebuie s! 5i 5ost 5oarte asem!n!toare cu sala .n care se tineau ospetele.
$ :a, numai c!, din p!cate, nu a#em cu ce ne osp!ta, spuse 6dmund. 6 t9riu. 'itati$#! la
umbre= ($au lungit. (i ati obser#at c! nu mai e la 5el de cald;
$ :ac! o s! 5im ne#oiti s! st!m aici peste noapte, #a trebui s! 5acem un 5oc, spuse Peter. Am
chibrituri. Aaideti s! #edem dac! g!sim niste lemne uscate.
Bsi d!dur! toti seama c! are dreptate si pornir! la treab!. "i#ada prin care trecuser! nu era un
loc bun pentru lemne de 5oc. Bncercar! .n partea cealalt! a castelului, iesind din sala mare
printr$o usit! l!turalnic!. A3unser! .ntr$un labirint de ridic!turi si intr9nduri care 5useser! probabil
culoarele si .nc!perile mai mici. Acum .ns! totul era acoperit de urici si tranda5iri s!lbatici.
:incolo de acest labirint a3unser! la o sp!rtur! mare .n idul castelului. Iesir! si d!dur! de o
p!dure cu copaci mai mari si mai umbrosi, unde g!sir! o gr!mad! de crengi uscate, bete,
#reascuri, 5rune uscate si conuri de brad. @!cur! mai multe drumuri, p9n! c9nd adunar! o
gr!mad! su5icient de mare pe podiumul din sal!. "a al cincilea drum, g!sir! 59nt9na, care era
chiar .n 5ata s!lii, ascuns! de buruieni, dar care, dup! ce 5!cur! curat .n 3ur, se do#edi a 5i
curat!, ad9nc! si cu ap! rece. 6ra .ncon3urat! pe 3um!tate de resturile unei pardoseli din piatr!.
@etele plecar! s! mai culeag! niste mere, iar b!ietii .ncepur! s! asee lemnele pentru 5oc, sus
pe podium, aproape de coltul unde se .nt9lneau cei doi pereti, 5iindc! acolo li se p!rea c! este
locul cel mai cald si mai con5ortabil. %u a 5ost usor s! aprind! 5ocul. Trebuir! s! strice o
gr!mad! de chibrituri, dar, p9n! la urm!, ibutir!.
(e asear! apoi toti patru cu spatele la id si cu 5ata spre 5oc. Bn5ipser! c9te un b!t ascutit .n
c9te#a mere si .ncercar! s! le coac!. :ar merele coapte nu prea sunt bune 5!r! ah!r si sunt
prea 5ierbinti s! le m!n9nci cu m9na7 dac! astepti, sunt prea reci si nu mai sunt bune. Asa c!
5ur! ne#oiti s! m!n9nce mere crude, ceea ce .i 5!cu s!$si dea seama c! m9ncarea de la
internat nu era chiar at9t de rea, la urma urmei.
$ %u m$as sup!ra dac! mi$ar da cine#a o 5elie de p9ine cu margarin! acum, spuse 6dmund.
:ar .ncepuse s!$i cuprind! pe toti dorinta de a#entur! si nici unul dintre ei nu .si dorea prea tare
s! se .ntoarc! la scoal!.
"a putin timp dup! ce terminar! de m9ncat si ultimul m!r, (usan se duse la 59nt9na s! bea ap!.
(e .ntoarse cu ce#a .n m9n!.
$ Ia uitati$#!, spuse cu #ocea aproape .necat! de pl9ns, l$am g!sit l9ng! 59nt9na.
l$l d!du lui Peter si se ase! pe 3os. Copiilor li se p!ru c! mai are putin si ibucneste .n lacrimi.
6dmund si "ucy se aplecar! curiosi s! #ad! ce are Peter .n m9n! $ un obiect micut, care
str!lucea .n lumina 5ocului.
$ Ia te uit!= e8clam! Peter, dar glasul .i sun! ciudat. "e d!du obiectul celorlalti copii.
Acum #!ur! cu totii ce era< un cal de la un 3oc de sah, de dimensiuni obisnuite, dar neobisnuit
de greu pentru c! era 5!cut din aur7 iar ochii erau dou! mici rubine, adic! un ochi era din rubin7
cel!lalt 5usese scos.
$ Aei= strig! "ucy. 6 e8act ca piesele de sah cu care ne 3ucam c9nd eram regi si regine la Cair
Para#el.
$ Aai, (u, nu mai 5i sup!rat!= .i spuse Peter celeilalte surori.
$ %u pot s! nu pl9ng, spuse (usan. 4i$a amintit de #remuri... oh, de #remuri at9t de minunate=
(i mi$am amintit cum 3ucam sah cu 5aunii si cu uriasii cei buni, si cum c9ntau sirenele si tritonii
.n mare, si de calul meu 5rumos... si... si...
$ ?ata, spuse Peter cu glas schimbat, ar 5i timpul s! .ncepem s! ne punem mintea la treab!.
$ Bn leg!tur! cu ce; .ntreb! 6dmund.
$ %u #$ati dat seama nici unul dintre #oi unde ne a5l!m; .i .ntreb! Peter.
$ (pune, spune tu= .i ise "ucy. 6u am de mai mult timp senatia c! e ce#a magic care pluteste
deasupra locului !stuia.
$ (pune, Peter= .l .ndemn! si 6dmund. Te ascult!m.
$ %e a5l!m pe ruinele castelului Cair Para#el, spuse b!iatul.
$ Bine, dar cum ti$ai dat seama; .l .ntrerupse 6dmund. "ocul !sta e o ruin! de ani si ani. 'it!$te
la copacii care cresc .n dreptul portilor= 'it!$te la pietre= Oricine .si d! seama c! aici nu a mai
locuit nimeni de sute de ani.
$ (tiu, spuse Peter. Tocmai asta$i problema. :ar hai s! uit!m de asta deocamdat!. +reau s!
iau lucrurile pe r9nd, unul c9te unul. 'nu< sala asta are e8act aceeasi 5orm! si aceleasi
dimensiuni ca sala din Cair Para#el. Imaginati$#! un acoperis deasupra si o pardoseal! colorat!
.n locul ierbii, tapiserii pe pereti si o s! a#eti .n 5ata ochilor sala noastr! de ospete.
%imeni nu spuse nimic.
$ :oi< 59nt9na castelului se a5l! e8act .n locul unde era 59nt9na noastr!, continu! Peter, putin la
sud de sala mare. (i are e8act aceeasi 5orm! si aceeasi m!rime.
%ici de data asta nu$i r!spunse nimeni.
$ Trei< (usan tocmai a g!sit un cal de la 3ocul nostru de sah $ sau ce#a care seam!n! cu unul
de$ai nostri ca dou! pic!turi de ap!.
%ici un comentariu.
$ Patra< nu mai tineti minte, era chiar .n iua dinaintea #enirii ambasadorilor regelui din
Calormen, nu mai tineti minte c! am plantat li#ada .n 5ata portii din partea de nord a castelului;
Cel mai m!ret dintre spiritele p!durii, .ns!si Pomona, a #enit s! o binecu#9ntee. Au s!pat
c9rtitele acelea dr!gute si cumsecade. Cum de$ati putut$o uita pe 4!nusi$de$%u5!r, c9rtita se5!,
care, spri3inindu$se .n lopat!, a spus<
ICredeti$m!, 4aiestate, .ntr$o bun! i #! #eti bucura de pomii !stiaJ; (i a a#ut dreptate.
$ Bmi amintesc= Bmi amintesc= strig! "ucy, b!t9nd din palme.
$ :ar, Peter, .ncepu 6dmund, ce#a nu e .n regul!. Bn primul r9nd, nu am plantat li#ada chiar .n
dreptul portii. :oar nu eram asa prosti.
$ (igur c! nu, r!spunse Peter. :ar de atunci s$a .ntins p9n! .n dreptul portii.
$ (i mai e ce#a, spuse 6dmund, Cair Para#el nu era pe o insul!.
$ :a, m$am g9ndit si eu la asta. :ar era pe o, cum .i spune, o peninsul!. Aproape un 5el de
insul!. Poate c! de pe #remea noastr! p9n! acum a de#enit insul!. O 5i s!pat cine#a un canal.
$ (tai putin= spuse 6dmund. :e ce spui de pe #remea noastr!; %$a trecut dec9t un an de c9nd
ne$am .ntors din %arnia. (i #rei s! spui c! .ntr$un singur an castelul s$a trans5ormat .n ruine, c!
au crescut p!duri si c! pomii pe care i$am plantat chiar noi s$au trans5ormat .ntr$o li#ad! mare si
str!#eche, si altele de 5elul !sta; 6 imposibil.
$ 4ai e ce#a, ad!ug! "ucy. :ac! suntem .n Cair Para#el, atunci trebuie s! 5ie o us! .n cap!tul
!sta al podiumului. :e 5apt, ar trebui s! 5ie chiar .n spatele nostru. (titi #oi, usa care ducea la
#istieria de 3os.
$ Cred c! nu e nici o us!, spuse Peter, ridic9ndu$se .n picioare.
Peretele din spatele lor era acoperit de ieder!.
$ O s! #edem imediat, spuse 6dmund.
"u! unul din betele pe care le a#eau puse deoparte pentru 5oc si .ncepu s! lo#easc! .n peretele
acoperit de ieder!. "a .nceput se aui clar cum b!tul lo#ea .n piatr!. :up! care, deodat!, se
aui un sunet di5erit, .n5undat, ca acela 5!cut de un obiect care lo#este .n lemn.
$ :umneeule= e8clam! 6dmund.
$ Trebuie s! d!m iedera la o parte, spuse Peter.
$ Aaideti s$o l!s!m asa cum este, ise (usan. Putem .ncerca m9ine dimineat!. :ac! tot trebuie
s! ne petrecem noaptea aici, nu #reau s! am .n spate o us! deschis! si o gaur! mare si neagr!
de unde poate iesi orice, pe l9ng! curent si umeeal!, .n cur9nd o s! se .ntunece.
$ (usan, cum poti spune asa ce#a; o .ntreb! "ucy cu o pri#ire plin! de repros.
:ar b!ietii erau prea agitati si nu luar! .n seam! s5atul lui (usan, .ndep!rtar! iedera cu m9inile
si cu briceagul lui Peter p9n! c9nd .l rupser!. :up! care luar! briceagul lui 6dmund. Bn scurt
timp, locul unde st!tuser! 5u acoperit de ieder!. (i, .n cele din urm!, g!sir! usa.
$ 6 .ncuiat!, 5ireste, spuse Peter.
$ :ar lemnul e putred, obser#! 6dmund. Putem s$o spargem c9t ai ice peste. O s! a#em si
lemne pentru 5oc. Aai=
:ur! mai mult dec9t se asteptaser! si, .nainte de a termina, .n sala cea mare se 5!cuse de3a
.ntuneric7 !rir! primele stele pe cer. (usan nu 5u singura pe care o trecu un 5ior c9nd b!ietii se
cocotar! pe gr!mada de lemn spart, cur!tindu$se pe m9ini si pri#ind .n deschi!tura
.ntunecoas! pe care o 5!cuser!.
$ Acum a#em ne#oie de o tort!, ise Peter.
$ "a ce bun; .ntreb! (usan. (i, cum spunea si 6dmund...
$ 4$am r!g9ndit, o .ntrerupse acesta. Tot nu .nteleg, dar putem reol#a asta mai t9riu. +ii,
Peter;
$ Trebuie, spuse Peter. Aai, (usan, nu mai 5i asa sup!rat!= %$are nici un rost s! ne mai purt!m
ca niste copii, acum c! suntem iar .n %arnia. Aici esti regin!. (i oricum, cine ar putea dormi cu
un mister ca !sta l!sat nereol#at;
Bncercar! s! 5oloseasc! betele mai lungi .n chip de torte, dar nu reusir!. :ac! le tineai cu
cap!tul aprins .n sus, se stingeau, iar dac! le tineai in#ers, te ardeau la m9n! si$ti #enea tot
5umul .n ochi. Bn cele din urm!, 5ur! ne#oiti s! 5oloseasc! lanterna lui 6dmund. :in 5ericire, o
primise cadou de iua lui cu doar o s!pt!m9n! .n urm!, asa c! bateria era aproape nou!. O lu!
el .nainte, cu lanterna, .n spatele lui #eneau "ucy, (usan si, ultimul, Peter, care .ncheia coloana.
$ Am a3uns .n capul sc!rilor, le spuse 6dmund.
$ %um!r! treptele, .i ise Peter.
$ 'na, dou!, trei, num!r! 6dmund, cobor9nd cu gri3!, si tot asa p9n! la saispreece. Am a3uns=
strig! el de 3os.
$ Bnseamn! c! e cu ade#!rat Cair Para#el, spuse "ucy. 6rau saispreece trepte.
%imeni nu mai spuse nimic p9n! c9nd nu a3unser! toti patru 3os. 6dmund aprinse lanterna si se
uitar! de 3ur$.mpre3ur.
$ Ooooo= 5!cur! toti .ntr$un glas.
@iindc! acum .si d!dur! toti seama ca se a5lau cu ade#!rat .n #echea treorerie a castelului
Cair Para#el din %arnia, unde domniser! ei odinioar!, .n mi3loc era un 5el de alee Gca .ntr$o
ser!H si, de o parte si de alta, la distante egale, erau armuri, ca niste ca#aleri care ap!rau
comorile, .ntre armuri, de 5iecare parte a aleii, erau ra5turi acoperite cu obiecte pretioase $
l!ntisoare, br!t!ri, inele, boluri si pahare de aur, colti de 5ildes, brose, coroane si lanturi mari de
aur, gr!mei de pietre pretioase, puse toate gr!mad!, de parc! ar 5i 5ost carto5i sau bile de
plastic< diamante, rubine de tot 5elul, smaralde, topa si ametist. (ub ra5turi erau cu5ere mari din
lemn de ste3ar, .nt!rite cu bare de 5ier si .ncuiate cu lac!te grele. 6ra tare 5rig, si at9t de liniste
.nc9t .si puteau aui propria respiratie, iar comorile erau at9t de acoperite de pra5 .nc9t, dac! nu
si$ar 5i dat seama unde se a5l! si dac! nu si$ar 5i amintit despre mai toate lucrurile, nici nu ar 5i
obser#at c! toate acelea sunt comori. "ocul a#ea un aer trist si cam .nsp!im9nt!tor, 5iindc! totul
p!rea uitat .n timp. Asa c! nimeni nu spuse nimic pret de un minut.
:up! care, 5ireste, .ncepur! s! umble prin tot locul si s! ia di#erse obiecte s! se uite la ele. 6ra
ca o .nt9lnire cu niste #echi prieteni. :ac! ati 5i 5ost acolo, i$ati 5i auit spun9nd lucruri ca< IIa te
uit!, inelele de la .ncoronare. +! mai amintiti c9nd le$am purtat prima oar!; 'ite, brosa pe care
credeam toti c! am pierdut$o. Aei, aia nu e armura pe care ai purtat$o la marele turnir din
Insulele .ndep!rtate; Bti amintesti c9nd mi$a 5!cut piticul asta; 4ai tii minte c9nd ai b!ut din
cornul de acolo; Bti amintesti; Bti amintesti;J
$ @iti atenti, le spuse 6dmund dintr$o dat!. Trebuie s! a#em gri3! de baterii. :umneeu stie de
c9te ori o s! mai a#em ne#oie de lantern!. %$ar 5i mai bine s! lu!m ce #rem de aici si s! iesim;
$ Trebuie s! ne lu!m darurile, spuse Peter.
Cu mult timp .n urm!, .n %arnia, el, si (usan, si "ucy primiser! c9te#a cadouri la care tineau
mai mult dec9t la .ntreg regatul. 6dmund nu primise nimic, 5iindc! nu 5usese cu ei. G:ar numai
din #ina lui. Puteti citi despre asta .ntr$o alt! carte.H
@ur! de acord cu Peter si se duser! p9n! la peretele din cap!tul opus al .nc!perii unde erau
ag!tate cadourile. Al lui "ucy era cel mai mic dintre toate, era o sticlut!. :ar era din diamant, nu
din sticl!, si mai era .nc! pe 3um!tate plin! cu licoarea 5ermecat! care putea #indeca orice ran!
si orice boal!. "ucy .si lu! cadoul de pe perete, .n t!cere, cu un aer solemn, .si puse cureaua
peste um!r si atinse .nc! o dat! sticla, care .i at9ma acum .ntr$o parte, ca .n #remurile bune.
(usan primise un arc cu s!geti si un corn. Arcul mai era acolo, la 5el si tolba din 5ildes, plin! cu
s!geti cu pene, dar...
$ (usan, o .ntreb! "ucy, unde e cornul;
$ @ir$ar s! 5ie= 5!cu (usan dup! ce se g9ndi o clip!. (tiu. "$am luat cu mine .n ultima i, c9nd
ne$am dus s! #9n!m Cerbul Alb. Probabil c! l$am pierdut c9nd ne$am .ntors dincolo, .n Anglia
#reau s! spun.
6dmund 5luier!. :ureroas! pierdere7 5iindc! era #orba de$un corn 5ermecat si, oriunde ai 5i su5lat
.n el, oric9nd, .ti #enea cine#a .n a3utor.
$ 68act genul de lucru de care ai ne#oie .ntr$un loc ca !sta, spuse 6dmund.
$ %u$i nimic, spuse (usan. 4ai am arcul. (i .l lu! de pe perete.
$ %u s$a rupt coarda, (u; o .ntreb! Peter.
:ar, poate datorit! magiei care plutea .n aerul .nc!perii sau poate nu, arcul era .nc! bun. (usan
se pricepea la tras cu arcul si la .not. Bntr$o clip!, .ntinse arcul si ciupi usor coarda. Aceasta
#ibra. (e aui un b9m9it slab care #ibra .n .ntreaga .nc!pere. (i sunetul acesta, mai mult dec9t
orice altce#a din ce li se .nt9mplase p9n! atunci, le aminti copiilor de ilele de odinioar!. (i
toate b!t!liile, si #9n!torile, si ospetele le re#enir! .n minte.
:up! care (usan cobor. arcul si$si puse tolba pe um!r.
+eni si r9ndul lui Peter s!$si ia darul< scutul pe care era un leu mare si rosu, si sabia de rege.
(u5l!, apoi le lo#i de podea, s! le curete de pra5. Bsi puse scutul pe brat si$si ag!t! spada la
sold. "a .nceput, se temuse c! a ruginit si c! nu se poate scoate din teac!. :ar nu ruginise. O
scoase dintr$o singur! miscare si o ridic! .n aer, unde str!luci .n lumina lanternei.
$ 6 sabia mea, Rhindon, spuse. Cu ea l$am omor9t pe lup.
?lasul lui r!suna alt5el acum, si ceilalti simtir! c! rede#enise cu ade#!rat Regele Peter
4agni5icul. Apoi, dup! un scurt r!stimp, .si amintir! c! trebuie s! economiseasc! bateria.
'rcar! pe scar!, 5!cur! un 5oc bun si se culcar! ghemuiti, unul l9ng! altul, ca s!$si tin! de cald.
P!m9ntul era tare si incomod, dar p9n! la urm! adormir!.
Capitolul ,
PITIC'"
C9nd dormi sub cerul liber, cel mai r!u este c! te treesti .ngroitor de de#reme. (i c9nd te
treesti, trebuie s! te scoli imediat din pricina p!m9ntului care este tare si incomod. Iar dac! nu
ai la micul de3un nimic altce#a .n a5ar! de mere si dac! ai a#ut tot numai mere si la masa de
sear!, e si mai r!u. C9nd "ucy spusese $ si pe bun! dreptate $c! e o dimineat! minunat!, 5u
clar pentru toti c! nici nu mai era nimic altce#a pl!cut de spus. 6dmund spuse .n #orbe ceea ce
g9ndeau cu totii<
$ Trebuie s! plec!m de pe insula asta neap!rat.
:up! ce b!ur! ap! din 59nt9n! si dup! ce se sp!lar! pe 5at!, cobor9r! de$a lungul r9ului p9n!
pe pla3!, unde pri#ir! cu atentie portiunea .ngust! de mare ce$i desp!rtea de restul uscatului.
$ +a trebui s! .not!m, spuse 6dmund.
$ Pentru (u asta nu #a 5i o problem!, ise Peter G(usan c9stigase premii pentru .not la scoal!H.
:ar nu stiu ce #om 5ace noi.
Prin InoiJ se re5erise, de 5apt, la 6dmund, care nu putea .nc! 5ace dou! lungimi de bain la
scoal!, si la "ucy, care nu stia s! .noate aproape deloc.
$ (i oricum, pot 5i curenti, ise (usan. Tata spune c! nu e bine s! .noti niciodat! .ntr$un loc
necunoscut.
$ Peter, spuse "ucy, stai putin. (tiu c! habar n$am s! .not acas!, .n Anglia #reau s! spun. :ar
nu stiam toti s! .not!m odinioar! $ dac! a e8istat odinioar! $ c9nd eram regi si regine .n %arnia;
Atunci stiam si s! c!l!rim, si multe alte lucruri. %u crei c!...;
$ 6i, dar atunci eram oameni mari cum s$ar ice, 5!cu Peter. Am 5ost regi si regine mult! #reme
si am a#ut timp s! .n#!t!m o groa! de lucruri. Acum a#em #9rsta noastr! ade#!rat!.
$ Oh= e8clam! 6dmund pe un ton care$i 5!cu pe toti s! tac! si s!$l asculte. Acum am .nteles
totul.
$ Ce$ai .nteles; .l .ntreb! Peter.
$ Cum ce; Totul, r!spunse 6dmund. 4ai tineti minte, ieri sear! ne tot .ntrebam cum se 5ace c!,
desi noi am plecat din %arnia de numai un an, totul arat! de parc! ar 5i 5ost locuit! acum sute de
ani. %u .ntelegeti; %u #! amintiti c! si atunci c9nd ne$am .ntors prin usa de la si5onier a 5ost ca
si c9nd nu am 5i 5ost plecati niciodat!;
$ Continu!, spuse (usan. Cred c! .ncep s! .nteleg.
$ Asta .nseamn!, continu! 6dmund, c!, o dat! ce te g!sesti .n %arnia, nu .ti poti da seama de
cum se scurge timpul aici. 6 posibil ca .n %arnia s! 5i trecut sute de ani, .n timp ce pentru noi, .n
Anglia, nu a trecut dec9t un singur an.
$ 68traordinar, 6d= e8clam! Peter. Cred c! asta e. Ceea ce .nseamn! c! noi am tr!it cu
ade#!rat acum sute de ani .n Cair Para#el. Iar acum ne$am .ntors .n %arnia de parc$am 5i
cruciati sau anglo$sa8oni sau britoni care s$ar .ntoarce .n Anglia ilelor noastre;
$ Ce bucurosi au s! 5ie s! ne #ad!..., .ncepu "ucy, dar chiar .n aceeasi clip!, altcine#a spuse<
$ Psst=
(au<
$ 'itati$#!=
(e .nt9mpla ce#a.
%u departe de ei, unde#a .n dreapta, se !rea un loc .mp!durit si erau siguri c! dincolo de
p!dure se g!seste locul de unde i#or!ste r9ul. "9ng! mal, cam .n dreptul p!durii, ap!ru o
barc!. Continu! s! mearg!, apropiindu$se de copii. 6rau doi b!rbati, unul #9slea, iar cel!lalt
tinea .n brate un pachet care se tot misca si se tot b!tea de parc! ar 5i 5ost #iu. Cei doi p!reau
a 5i soldati. Purtau coi5uri metalice pe cap si c!m!si de ale. 6rau b!rbosi, cu chipuri aspre.
Copiii se retraser! de pe pla3! .n p!dure, de unde urm!reau totul nemiscati.
$ Aici e bine, spuse soldatul care tinea pachetul c9nd barca a3unse cam .n dreptul copiilor.
$ Ce$ar 5i s!$i leg!m o piatr! de$un picior, caporale; .ntreb! cel!lalt soldat, spri3inindu$se .n
#9sle.
$ "a naiba= url! cel!lalt. %u e ne#oie si nici n$am adus #reo piatr! cu noi. O s! se .nece si 5!r!
piatr!, i$am legat bine 5uniile.
(i, spun9nd acestea, se ridic! .n picioare cu tot cu pachet. Peter .si putu da seama c! era .ntr$
ade#!r ce#a #iu, era un pitic legat 5edeles de m9ini si de picioare si care se b!tea de mama
5ocului, .n clipa urm!toare, aui un b9rn9it chiar l9ng! urechea lui si, .n aceeasi clip!, soldatul
.si ridic! bratele .n aer, .l sc!p! pe pitic .n barc! si c!u .n ap!. O porni spre mal, iar Peter
obser#! c! s!geata lui (usan .l nimerise drept .n coi5. (e .ntoarse si #!u c! 5ata e palid!7 dar
.si preg!tea a doua s!geat!. %umai c! nu a 5ost ne#oie s$o 5oloseasc!. +!9ndu$si prietenul
c!9nd, cel!lalt soldat s!ri cu un urlet .n ap! si o porni si el spre p!durea de pe t!rm, unde se
5!cu ne#!ut.
$ Repede= P9n! nu porneste .n larg, strig! Peter. Apoi el si (usan, asa .mbr!cati cum erau,
s!rir! .n ap! si, .nainte ca apa s! le a3ung! .n dreptul umerilor, se apucar! cu m9inile de barc!.
Bn numai c9te#a secunde o aduser! la mal si$l scoaser! pe pitic7 6dmund .ncepu repede s!$i
taie 5r9nghiile cu briceagul. G(abia lui Peter era mai ascutit!, dar nu prea poti 5olosi o sabie .n
asemenea situatii, 5iindc! nu o poti apuca dec9t de m9ner.H C9nd piticul 5u, .n cele din urm!,
delegat, se ridic! .n capul oaselor, se 5rec! pe brate si pe picioare, si e8clam!<
$ Orice$ar spune ei, nu p!reti a 5i sta5ii.
Ca ma3oritatea piticilor, era mic si .ndesat si a#ea pieptul lat. :ac! ar 5i stat .n picioare, ar 5i 5ost
.nalt cam de un metru7 a#ea o barb! imens! si perciuni din p!r roscat si aspru, care$i acopereau
aproape toat! 5ata, l!s9nd s! i se #ad! numai nasul coroiat si ochii negri, sclipitori.
$ Oricum, continu!, sta5ii sau nu, mi$ati sal#at #iata, si #! sunt recunosc!tor.
$ :a> de ce crei c$am 5i sta5ii; .l .ntreb! "ucy.
$ 4i s$a spus de c9nd m! stiu, .ncepu piticul, c! .n p!durea de aici sunt tot at9tea sta5ii c9ti
copaci. Asa se spune. :e asta c9nd #or s! scape de cine#a .l aduc de obicei aici Gasa cum au
.ncercat si cu mineH si spun c! .l dau sta5iilor. :a> eu m$am .ntrebat mereu dac! nu cum#a .i
.neac! de 5apt sau dac! nu le taie g9tul. %$am prea creut niciodat! .n sta5ii. :ar lasii !ia, pe
care tocmai i$ati omor9t, credeau. "e era lor mai 5ric! s! m! aduc! s! mor aici dec9t mi$era
mie.
$ Aha, 5!cu (usan. :eci de$asta au 5ugit am9ndoi.
$ Aei= Cum adic!; .ntreb! piticul.
$ Au 5ugit, .i e8plic! 6dmund. Pe t!rm.
$ %$am tras .n ei ca s!$i omor, .i spuse (usan. %$ar 5i #rut s! cread! cine#a c! ratase tinta de la
o dep!rtare at9t de mic!.
$ Am, 5!cu piticul. Asta nu$i prea bine. ($ar putea s! a#eti necauri. :a> poate au s!$si tin! gura
de 5ric!.
$ :e ce #roiau s! te .nece; .l .ntreb! Peter.
$ (unt un criminal periculos, de$asta, r!spunse piticul cu glas #esel. :ar asta e o po#este de
demult, .ntre timp, poate m! .ntrebati dac! nu #reau s! m!n9nc ce#a; %$a#eti idee ce 5oame mi
se 5ace c9nd sunt dus la e8ecutie.
$ %$a#em dec9t mere, spuse "ucy cu tristete .n glas.
$ 4ai bine dec9t nimic, dar nu la 5el de bune ca niste peste proasp!t, ise piticul. (e pare c! #a
trebui s! #! in#it eu pe #oi la micul$de3un. Am #!ut niste unelte de pescuit .n barc!. (i oricum,
trebuie s! ducem barca pe partea cealalt! a insulei, s! n$o #ad! care#a de pe t!rm.
$ Ar 5i trebuit s! m! g9ndesc si eu la asta, spuse Peter.
Cei patru copii .mpreun! cu piticul se duser! la mal, .mpinser! cu greu barca si urcar! .n ea.
Piticul prelua pe dat! conducerea. +9slele erau prea mari pentru el, asa c! Peter trecu la #9sle,
iar piticul c9rmi barca spre nord de$a lungul canalului si mai apoi spre est, s! ocoleasc! insula.
:e aici copiii putur! #edea r9ul, si toate gol5uletele si promontoriile de dincolo de 5lu#iu. A#ur!
impresia c! pot recunoaste anumite portiuni, dar p!durea, care crescuse de pe #remea lor,
5!cea ca totul s! arate alt5el.
C9nd a3unser! .n largul m!rii, de partea cealalt! a insulei, piticul .ncepu s! pescuiasc!. Prinser!
o gr!mad! de pesti minunati, .n culorile curcubeului, din care m9ncaser! pe #remea c9nd erau
la Cair Para#el. :up! ce pescuir! .ndea3uns, l!sar! barca .ntr$un gol5 micut si o legar! de un
copac. Piticul, care era o persoan! 5oarte priceput! Gade#!rul e c!, desi e8ist! si pitici r!i, n$am
auit niciodat! de pitici prostiH, cur!t! pestii, .i sp!l! si apoi spuse<
$ Acum ne trebuie lemne de 5oc.
$ A#em la castel, spuse 6dmund. Piticul 5luier!.
$ "a naiba= 5!cu. :eci chiar e8ist! un castel, nu;
$ 6 numai ruina unui castel, .i r!spunse "ucy. Piticul se uit! pe r9nd la ei cu o pri#ire ciudat!.
$ :a> #oi cine...; .ncepu, dar apoi se opri. %u contea!, continu!. 4ai .nt9i s! m9nc!m. 'n
singur lucru #reau s! stiu. Puteti 3ura cu m9na pe inim! c! sunt #iu; (unteti siguri c! nu am 5ost
.necat si c! nu suntem cu totii niste sta5ii;
:up! ce$l asigurar! c! e #iu, .ncepur! s! se .ntrebe cum au s! care pestele. %u a#eau cu ce
s!$i lege si nici n$a#eau #reun cos. @ur! ne#oiti s! 5olosesc! p!l!ria lui 6dmund p9n! la urm!,
pentru c! nimeni altcine#a nu a#ea p!l!rie. %oroc c!$i era o 5oame de lup, alt5el ar 5i 5!cut mare
ca.
"a .nceput, piticul nu se simti prea .n largul lui .n castel. (e tot uita .n toate p!rtile, adulmec9nd
si pu5nind<
$ Am= Pare b9ntuit. 4iroase a sta5ii.
:ar, dup! ce aprinser! 5ocul, se mai linisti si .ncepu s! le arate cum s! pr!3easc! pestele pe 3ar.
6 destul de complicat s! m!n9nci peste 5ierbinte 5!r! 5urculit!, cu un singur briceag la cinci
persoane, asa c!, .nainte de terminarea mesei, a#eau multe degete 5ripte7 dar, cum se 5!cuse
ora nou!, iar ei se sculaser! de la cinci, nim!nui nu$i p!sa prea tare de arsuri, cum #$ati 5i
asteptat. :up! ce b!ur! ap! din 59nt9n! si m9ncar! si c9te un m!r, piticul scoase o pip! mare
c9t bratul lui, o umplu, o aprinse, su5l! .n ea, ridic9nd un nor de 5um, si spuse<
$ 6i, si$acum...
$ Bnt9i ne spui tu po#estea ta, ise Peter. Apoi ti$o spunem si noi pe a noastr!.
$ Bine, spuse piticul. :e #reme ce mi$ati sal#at #iata, e corect s! 5acem cum #reti #oi. :ar nici
nu stiu cu ce s! .ncep, .nt9i si$nt9i, sunt un sol al Regelui Caspian.
$ Al cui; .ntrebar! toti .ntr$un glas.
$ Caspian al Fecelea, Regele %arniei, lung! 5ie$i domnia= le r!spunse piticul. Adic!, ar trebui s!
5ie Regele %arniei si s! sper!m c! #a 5i. Bn preent e numai Regele nostru, al +echilor %arnieni.
$ Ce #rei s! spui prin +echii %arnieni; .ntreb! "ucy.
$ Adic! noi, r!spunse piticul. (untem un 5el de rebeli, cred.
$ Bnteleg, spuse Peter, iar Caspian este (e5ul +echilor %arnieni.
$ :a, .ntr$un 5el, spuse piticul, sc!rpin9ndu$se .n cap. :ar, de 5apt, el este un %arnian %ou, un
Telmarinian, dac! m! .ntelegeti.
$ 6u nu .nteleg, ise 6dmund.
$ 6 mai complicat ca R!boiul celor :ou! Roe, spuse si "ucy.
$ +ai de mine, 5!cu piticul, nu prea m! descurc. (tati putin, cred ca trebuie s! iau totul de la
.nceput. O s! #! po#estesc cum a crescut Caspian la curtea unchiului s!u si cum de este acum
de partea noastr!. :ar #a 5i o po#este lung!.
$ Cu at9t mai bine, spuse "ucy. %e plac po#estile.
Asa c! piticul .ncepu s!$si depene po#estea. 6u n$o s! #$o redau aici .n cu#intele lui, cu toate
.ntreb!rile pe care i le$au pus copiii, .ntrerup9ndu$l, 5iindc! ar dura prea mult si ar 5i prea
.ncurcat totul7 si oricum, unele lucruri copiii nu le$au a5lat dec9t mai t9riu. Pe scurt, po#estea,
asa cum au a5lat$o ei .n cele din urm!, a 5ost urm!toarea.
Capitolul &
PITIC'" "6 (P'%6 PO+6(T6A PRI%T'"'I CA(PIA%
Printul Caspian tr!ia .ntr$un castel m!ret din inima %arniei .mpreun! cu unchiul s!u 4ira,
Regele %arniei, si cu m!tusa sa, care a#ea p!rul roscat si pe care o chema Regina
Prunaprismia. P!rintii lui muriser!7 Caspian tinea cel mai mult la doica lui si, desi a#ea Gca orice
printH 3uc!rii, care puteau 5ace 5el de 5el de lucruri, doar c! nu puteau #orbi, cel mai mult .i
pl!cea c9nd se 5!cea sear! si c9nd 3uc!riile erau puse la loc .n dulapuri, dup! care, timp de o
or!, doica .i spunea po#esti.
%u era prea apropiat de unchiul si de m!tusa lui, dar, cam de dou! ori pe s!pt!m9n!, unchiul .l
chema la el si se plimbau .mpreun! pe terasa din partea de sud a castelului timp de 3um!tate de
or!. Bntr$o i, pe c9nd se plimbau, Regele .i spuse<
$ B!iete, a sosit #remea s! .n#eti s! c!l!resti si s! m9nuiesti spada. (tii c! m!tusa ta si cu mine
nu a#em copii, asa c! este posibil s! a3ungi rege c9nd eu n$o s! mai 5iu. Ce ici, ti$ar pl!cea;
$ %u stiu, unchiule, .i r!spunse Caspian.
$ %u stii; .ntreb! 4ira. %u cred c! .si poate dori cine#a mai mult dec9t asta.
$ Cu toate acestea, eu .mi doresc altce#a, spuse Caspian.
$ Ce$ti doresti; .ntreb! Regele.
$ 4i$ar 5i pl!cut s! tr!iesc .n #remurile de odinioar!, spuse Caspian. G6ra un b!ietel tare mic pe
atunci.H
Regele 4ira, care p9n! acum .i #orbise pe tonul acela plicticos pe care$l au unii oameni mari
c9nd nu prea .i interesea! ce ai de spus, .l pri#i deodat! cu interes.
$ Cum; Ce$ai spus; .ntreb!. "a ce #remuri de odinioar! te re5eri;
$ Cum, nu stii, unchiule; .ntreb! Caspian. C9nd totul era alt5el. C9nd toate animalele puteau s!
#orbeasc! si c9nd erau oameni dr!guti care locuiau .n ape si .n p!duri. "i se spunea naiade si
driade. 68istau si pitici. (i erau 5auni micuti .n toate p!durile. A#eau picioare de tap. (i...
$ Astea sunt po#esti de adormit copiii, spuse Regele cu se#eritate .n glas. %umai pentru copiii
mici, m! aui; 6sti prea mare pentru prostii din astea. "a #9rsta ta ar trebui s! te g9ndesti la
b!t!lii si la a#enturi, nu la basme.
$ Bine, dar si atunci e8istau b!t!lii si a#enturi, spuse Caspian. A#enturi minunate. A 5ost odat! o
+r!3itoare Alb! care s$a declarat regina .ntregii t!ri. (i a 5!cut .n asa 5el .nc9t era mereu iarn!.
Au #enit apoi doi b!ieti si dou! 5ete care au ucis$o pe +r!3itoare7 .i chema Peter, (usan,
6dmund si "ucy. (i au domnit mult! #reme si toat! lumea tr!ia bine, si toate acestea datorit! lui
Aslan...
$ Esta cine mai e; .ntreb! 4ira.
:ac! printul ar 5i 5ost un pic mai mare, si$ar 5i dat seama din tonul #ocii unchiului s!u c! ar 5i mai
bine s! tac!. :ar el continu!<
$ Cum, nu stii; .ntreb!. Aslan este "eul care #ine de peste mare.
$ Cine ti$a spus toate prostiile astea; .ntreb! Regele m9nios.
Caspian se sperie si nu$i r!spunse.
$ Altet!, spuse Regele 4ira, d9ndu$i drumul la m9na de care$l tinuse p9n! atunci, insist s! mi
se r!spund!. 'it!$te la mine. Cine ti$a spus toate minciunile astea;
$ :d...doica, se b9lb9i Caspian si ibucni .n pl9ns.
$ Potoleste$te, .i spuse unchiul, apuc9ndu$l de umeri si g9lt9indu$l. ?ata= (i s! nu te mai prind
niciodat! c! #orbesti sau c! te g9ndesti la po#estile astea prostesti. Regii si reginele astea nu
au e8istat niciodat!. Cum s! 5ie doi regi .n acelasi timp; (i nu e8ist! nici un Aslan. (i nu e8ist!
lei. Iar animalele nu au putut #orbi niciodat!. 4! aui;
$ :a, unchiule, suspin! Caspian.
$ Bine, atunci am .ncheiat discutia, spuse Regele. :up! care .l chem! pe unul dintre ser#itorii
care st!teau .n cel!lalt cap!t al terasei si .i spuse cu r!ceal! .n glas<
$ Condu$o pe Alteta sa .n apartamentele sale si trimite$o pe doica Altetei sale la mine I46:IAT=
A doua i, Caspian a5l! ce lucru groanic 5!cuse7 doica 5usese alungat! 5!r! ca m!car s!$si
poat! lua la re#edere de la el, iar lui i se spuse c! #a a#ea un tutore.
"ui Caspian .i era tare dor de doic! si #!rs! multe lacrimi. (i, 5iindc! era trist, se g9ndea si mai
mult la po#estile despre %arnia. +isa pitici si driade .n 5iecare noapte si .ncerca s!$i 5ac! pe
c9inii si pe pisicile din castel s!$i #orbeasc!. :ar c9inii d!deau din coad!, iar pisicile torceau.
Caspian era sigur c! n$o s!$i plac! de noul tutore, dar, dup! #reo s!pt!m9n!, c9nd .l #!u, .si
d!du seama c! e o persoan! de care nu se poate s! nu$ti plac!. 6ra cel mai scund si cel mai
gras om pe care .l #!use #reodat!. A#ea o barb! lung! si alb! care .i a3ungea p9n! .n br9u, iar
5ata ur9t!, staco3ie si br!dat! de b9rcituri, a#ea un aer 5oarte .ntelept si cumsecade. +ocea .i
era serioas!, iar ochii .i erau at9t de #eseli .nc9t, .nainte de a$l cunoaste mai bine, nu puteai
spune c9nd #orbeste serios si c9nd glumeste, .l chema doctorul Cornelius.
:intre toate orele pe care le 5!cea cu doctorul Cornelius lui Caspian .i pl!ceau cel mai mult cele
de istorie. P9n! acum, .n a5ar! de po#estile doicii, nu stiuse nimic despre istoria %arniei7 a5l! cu
mirare c! 5amilia regal! #enise de cur9nd .n tar!.
$ (tr!mosul Altetei #oastre, Caspian .nt9iul, .i spuse :octorul Cornelius, a 5ost primul care a
cucerit %arnia, tinutul de#enind ast5el regatul s!u. 6l este cel care a adus poporul #ostru .n
aceast! tar!. @amilia #oastr! nu este originar! din %arnia. (unteti toti Telmarinieni $ ati #enit din
Telmar, de dincolo de 4untii de +est. :e aceea i se spune Caspian .nt9iul si Caspian
Cuceritorul.
$ :octore, se rug! de el Caspian .ntr$o i, spune$mi cine tr!ia .n %arnia .nainte s! #enim aici din
Telmar;
$ Bnainte de a #eni aici Telmarinienii, nu tr!iau oameni .n %arnia $ sau tr!iau 5oarte putini, .i
r!spunse doctorul Cornelius.
$ Atunci ce au cucerit str!$str!mosii mei;
$ Pe cine, nu ce, Altet!, .l corect! doctorul Cornelius. Cred c! e timpul s! trecem la gramatic!.
$ Te rog, nu .nc!, spuse Caspian. %$a 5ost nici o b!t!lie; :e ce str!mosului meu i se spune
Caspian Cuceritorul, dac! nu s$a luptat cu nimeni;
$ Am spus c! erau 5oarte putini oameni .n %arnia, ise doctorul, pri#indu$l ciudat pe b!ietel prin
ochelarii lui mari.
O clip!, Caspian nu .ntelese. Apoi inima .ncepu s!$i bat! mai tare.
$ +rei s! spui, .ntreb! cu su5letul la gur!, c! erau alte lucruri; +rei s! spui c! era ca .n po#esti;
6rau...;
$ Psst= 5!cu doctorul Cornelius, apropiindu$si capul de cel al lui Caspian. %u mai spuneti nici un
cu#9nt. %u stiti c! doica dumnea#oastr! a 5ost gonit! 5iindc! #$a spus despre +echea %arnie;
Regelui nu$i place. :ac! ar a5la c! #! spun secrete, ar pune s! 5iti biciuit si mie s! mi se taie
capul.
$ :a> de ce; .ntreb! Caspian.
$ Acum e timpul s! ne apuc!m de gramatic!, spuse :octorul Cornelius cu #oce tare. +! rog
5rumos, Altet!, s! deschideti Pul#erulentus (iccus la pagina patru din ?r!dina gramaticii sau
Arborele 4or5ologiei.
:up! care au studiat numai substanti#e si #erbe p9n! la amia!, dar nu cred c! printul a .n#!tat
prea mult. 6ra prea emotionat. 6ra sigur c! doctorul Comelius nu i$ar 5i spus ce$i spusese dac!,
mai de#reme sau mai t9riu, n$ar 5i a#ut de g9nd s!$i spun! mai mult.
(i chiar asa s$a si .nt9mplat. C9te#a ile mai t9riu, tutorele .i spuse<
$ :isear! o s! 5acem o lectie de astronomie. "a mieul noptii, dou! planete nobile, Tar#a si
Alambil, #or trece la numai un grad una de cealalt!. 'n asemenea 5enomen nu a mai a#ut loc
de dou! sute de ani, iar Alteta #oastr! nu #a mai a#ea ocaia s! #ad! asa ce#a .n timpul #ietii.
Ar 5i bine s! #! culcati mai de#reme ca de$obicei. O s! #in s! #! treesc putin .nainte de ora
con3unctiei.
@aptul nu p!rea s! aib! nici o leg!tur! cu +echea %amie, despre care ar 5i #rut de 5apt Caspian
s! a5le. :ar oric9nd e interesant s! te treesti la mieul noptii, asa c! 5u destul de multumit.
C9nd se duse la culcare .n seara aceea, creu la .nceput c! n$o s! poat! adormi7 dar cur9nd .l
prinse somnul si, c9nd simti cum .l g9lt9ie cine#a, a#u senatia c! nu dormise dec9t c9te#a
minute.
(e ridic! .n capul oaselor si #!u camera inundat! de lumina lunii. :octorul Comelius, .mbr!cat
cu o mantie cu glug! si cu o l!mpit! .n m9n!, st!tea la marginea patului. Caspian .si aminti
imediat ce urmau s! 5ac!. (e scul! si se .mbr!c!. :esi era o noapte de #ar!, .i era mai 5rig
dec9t se asteptase si 5u bucuros c9nd doctorul .i d!du si lui o mantie cu glug!, ca a lui, si o
pereche de coturni moi si c!ldurosi. O clip! mai t9riu, camu5lati, .nc9t cu greu ar 5i putut 5i
#!uti pe coridoarele .ntunecoase, si .nc!ltati cu coturni care aproape c! nu 5!ceau nici un
gomot, pro5esor si ele# iesir! din camer!.
Caspian .l urm! pe doctor prin multe culoare si pe multe sc!ri p9n! c9nd, .n cele din urm!,
a3unser! la o usit! dintr$un turn si iesir! pe acoperis. Pe o parte erau creneluri, iar pe partea
cealalt! un acoperis 5oarte .nclinat7 3os, gr!dinile castelului, .ntunecoase si pune de umbre7 sus,
stelele si luna. Cur9nd, a3unser! la o alt! us!, care d!dea .n marele turn central al castelului.
:octorul Comelius o descuie si urcar! pe scara .n spiral! a turnului. Caspian era tot mai
emotionat< nu i se d!duse #oie s! #in! .n acest turn p9n! acum.
(cara a#ea nenum!rate trepte, dar, c9nd a3unser! sus pe turn si dup! ce$si trase r!su5larea, .si
d!du seama c! meritase s! urce p9n! aici. :eparte, unde#a .n dreapta, se !reau .n ceat!
4untii de +est. Bn st9nga se !rea str!lucind 4arele @lu#iu. 6ra at9t de liniste .nc9t putea aui
gomotul cascadei de la Bara3ul Castorilor, la dep!rtare de o mil!. %u le 5u greu s! g!seasc!
stelele pe care #eniser! s! le #ad!. (e !reau .n partea de sud, str!lucitoare ca dou! luni 5oarte
apropiate una de alta.
$ Au s! se ciocneasc!; .ntreb! cu #ocea cuprins! de spaim!.
$ %u, dragul meu print, .i r!spunse doctorul Gtot .n soapt!H. :omnii si domnitele cerului stiu prea
bine ce pasi de dans s! 5ac!, nu se ciocnesc. 'itati$#! bine la ele= Bnt9lnirea lor aduce noroc7
.nseamn! c! #a urma mult bine pentru tristul t!r9m al %arniei. Tar#a, eul +ictoriei, o salut! pe
Alambil, domnita P!cii. Acum #or 5i la cea mai mic! distant! posibil! unul de altul.
$ Ce p!cat c! sunt copaci aici= spuse Caspian. Am putea #edea mai bine de pe Tumul de +est,
chiar dac! nu e asa de .nalt.
:octorul Cornelius nu spuse nimic pret de c9te#a minute7 r!mase nemiscat, cu ochii atintiti
asupra stelelor Tar#a si Alambil. Apoi trase aer ad9nc .n piept si se .ntoarse c!tre Caspian.
$ Ati #!ut ceea ce nici un alt om .n #iat! n$a #!ut si nici nu #a mai #edea, spuse. A#eti
dreptate. Am 5i putut #edea mai bine de pe cel!lalt turn. :ar #$am adus aici dintr$un moti#
anume.
Caspian .si ridic! pri#irea spre el, dar gluga .i ascundea 5ata.
$ 4arele merit al acestui turn, spuse doctorul Cornelius, este c! a#em sase .nc!peri goale sub
noi, si o scar! cu multe trepte, iar usa de la cap!tul sc!rii este .ncuiat!. Aici nu ne aude nimeni.
$ O s!$mi spui ce n$ai #rut s!$mi spui acum c9te#a ile; .ntreb! Caspian.
$ :a, .i r!spunse doctorul. :ar nu uitati. %u putem #orbi despre lucrurile astea nic!ieri altunde#a
.n a5ar! de locul acesta, aici, pe Turnul cel 4are.
$ Bine, promit, spuse Caspian. :ar spune$mi odat!, te rog=
$ Tot ceea ce$ati auit despre +echea %arnie e ade#!rat, spuse doctorul. %u este tara
oamenilor. 6ste tara lui Aslan, a copacilor umbl!tori, a naiadelor, a 5aunilor si a satirilor, a
piticilor si a uriasilor, a eilor si a centaurilor, si a animalelor care cu#9nt!. Cel dint9i Caspian a
luptat cu toti acestia. +oi, Telmarinienii, sunteti cei care$ati 5!cut 59nt9nile, copacii si animalele
s! nu mai #orbeasc!, #oi i$ati omor9t si i$ati alungat pe pitici si pe 5auni, iar acum .ncercati s!
alungati p9n! si amintirea lor. Regele nu permite s! se #orbeasc! despre ei.
$ Bmi pare r!u c$am 5!cut asa ce#a, spuse Caspian. (i m! bucur c! +echea %arnie a e8istat cu
ade#!rat, chiar dac! acum nu mai e8ist!.
$ 4ulti dintre cei care apartin rasei Altetei #oastre g9ndesc asa .n tain!, spuse doctorul
Cornelius.
$ :ar, doctore, .ntreb! Caspian, de ce spui rasa mea; B!nuiesc c! si tu esti Telmarinian.
$ Oare; .ntreb! doctorul.
$ Oricum, esti om, spuse Caspian.
$ Oare; repet! doctorul cu glas p!trun!tor, d9ndu$si 3os gluga ca s! i se #ad! 5ata .n lumina
lunii.
Caspian .ntelese imediat care era ade#!rul si$si d!du seama c! ar 5i trebuit s! obser#e mai de
mult. :octorul Cornelius era at9t de scund si at9t de gras, si a#ea o barb! at9t de lung!, .i
trecur! dou! g9nduri prin minte .n acelasi timp. 'nul era .nsp!im9nt!tor< I%u e om, nu e om
deloc, e pitic si m$a adus aici ca s! m! omoare.J Cel!lalt era .nc9nt!tor< I4ai e8ist! .nc! pitici
ade#!rati, si am #!ut .n s59rsit unul.J
$ :eci p9n! la urm! #$ati dat seama, spuse doctorul Cornelius. (au aproape c! #$ati dat seama.
%u sunt pitic pur. Am si s9nge de om. 4ulti pitici au sc!pat .n timpul luptelor si au continuat s!
tr!iasc!, tun9ndu$si barba si purt9nd panto5i cu toc, pre5!c9ndu$se c! sunt oameni. ($au
amestecat cu Telmarinienii. 6u sunt unul dintre acestia, sunt pitic numai pe 3um!tate si, dac!
mai tr!ieste pe unde#a #reun pitic din neamul meu, un pitic ade#!rat, cu sigurant! c! m$ar
dispretui si m$ar considera tr!d!tor. :ar, .n toti acesti ani, noi nu ne$am uitat nici o clip! neamul
si nici pe celelalte creaturi 5ericite din %arnia, si nici pierdutele #remuri ale libert!tii.
$ Bmi pare... Bmi pare r!u, doctore, spuse Caspian. %u e #ina mea, stii bine.
$ %u spun toate astea ca s! #! acu, dragul meu Print. @ireste, #! .ntrebati poate de ce #$am
spus toate aceste lucruri. 4ai .nt9i, pentru c! am purtat at9t de mult aceste secrete ascunse .n
inima mea .nc9t au .nceput s! m! doar! si aproape c! mi$ar pocni inima dac! nu #i le$as
spune. :ar, .n al doilea r9nd, pentru c! atunci c9nd o s! a3ungeti Rege o s! ne puteti a3uta,
5iindc! stiu c!, desi sunteti Telmarinian, #! plac lucrurile de$odinioar!.
$ :a, .mi plac, spuse Caspian. :ar cum #! pot a3uta;
$ Puteti 5i bun cu bietii urmasi ai piticilor, cei ca mine. Puteti aduce magicieni .n#!tati s!
g!seasc! o cale de a trei din nou copacii. Puteti c!uta prin toate #!g!unile si toate locurile
s!lbatice din tar! s! #edeti dac! mai sunt 5auni sau animale cu#9nt!toare ascunse acolo.
$ Crei c! mai sunt; .ntreb! Caspian cu su5letul la gur!.
$ %u stiu, nu stiu, spuse piticul o5t9nd ad9nc. 'neori m! tem c! nu mai sunt. Am tot c!utat urme
toat! #iata. 'neori mi s$a p!rut c! aud tobe de pitici .n munti. Alteori, noaptea, .n p!dure, mi s$a
p!rut c! !resc 5auni si satiri dans9nd unde#a .n dep!rtare7 dar, c9nd m! apropiam, nu mai era
nimeni. 4$a cuprins uneori disperarea7 dar mereu se .nt9mpl! c9te ce#a care m! 5ace s! sper
din nou. %u stiu. :ar cel putin puteti .ncerca s! 5iti Rege ca Regele Peter 4agni5icul de
Odinioar!, si nu ca unchiul dumnea#oastr!.
$ Bnseamn! c! si po#estile despre regii si reginele de atunci sunt ade#!rate, la 5el si cele despre
+r!3itoarea Alb!;
$ (igur c! sunt ade#!rate, spuse Cornelius. :omnia lor a repreentat 6poca de Aur a %arniei,
care nu i$a uitat niciodat!.
$ (i au locuit .n acest castel, doctore;
$ %u, dragul meu, spuse b!tr9nul. Acest castel e cl!dit de cur9nd. "$a ridicat str!$str!bunicul
dumnea#oastr!. :ar atunci c9nd au 5ost 5!cuti regi si regine .n %arnia doi 5ii ai lui Adam si dou!
5iice ale 6#ei, de c!tre .nsusi Aslan, acestia au locuit la castelul Cair Para#el. %ici un om .n #iat!
nu a #!ut acel loc binecu#9ntat si probabil c! n$a mai r!mas nimic din el, nici m!car ruine. :ar
noi credem c! era departe de aici, unde#a 3os, la gura de #!rsare a 4arelui @lu#iu, chiar pe
malul m!rii.
$ Oo, se cutremur! Caspian, adic! unde#a .n P!durea %eagr!; Acolo unde... unde... stii tu...,
unde sunt sta5ii;
$ Alteta #oastr! repet! ce i s$a spus, r!spunse doctorul. :ar sunt numai minciuni. %u sunt sta5ii
acolo. Asta este o po#este in#entat! de Telmarinieni. Regilor dumnea#oastr! le este team! de
mare pentru c! nu pot uita c! .n toate po#estile Aslan #ine dinspre mare. %u #or s! se apropie
de ea si nici nu las! pe nimeni s! se apropie. :in pricina asta au l!sat s! creasc! acolo p!duri,
ca s! nu poat! merge nimeni pe t!rm. @iindc! s$au certat cu copacii, se tem de p!duri. (i,
5iindu$le team!, .si imaginea! c! sunt pline de sta5ii. Iar regii si mai$marii ilei, 5iindc! ur!sc si
marea, si p!durea, cred oarecum .n aceste po#esti, dar, pe de alt! parte, le si .ncura3ea!. (e
simt mai .n sigurant! dac! nimeni din %arnia nu .ndr!neste s! mearg! pe t!rm s! pri#easc!
marea spre t!r9mul lui Aslan, spre partea de est a lumii.
C9te#a minute nu mai spuse nici unul nimic. Apoi doctorul Cornelius ise<
$ Aaideti= Am stat aici destul de mult 6 timpul s! mergem la culcare.
$ Trebuie; .ntreb! Caspian. As #rea s! #orbim despre lucrurile astea ore .n sir.
$ :ac! mai st!m, s$ar putea s! .nceap! s! ne caute, spuse doctorul Cornelius.
Capitolul -
A+6%T'RI"6 "'I CA(PIA% B% 4'%TI
:up! aceast! .nt9mplare, Caspian si tutorele au mai a#ut multe alte con#ersatii tainice sus, pe
4arele Turn7 de 5iecare dat!, Caspian a5la tot mai multe despre +echea %arnie. Bn timpul liber
nu se g9ndea si nu #isa dec9t la #remurile de odinioar! si .si dorea ca totul s! 5ie din nou ca
atunci. :ar, 5ireste, nu a#ea prea mult timp liber, 5iindc! acum educatia lui de#enise ce#a 5oarte
serios. Pe l9ng! cosmogra5ie, retoric!, heraldic!, #ersi5icatie si, 5ireste, istorie, c9te#a elemente
de drept, 5iic!, alchimie si astronomie, .n#!ta s! m9nuiasc! spada, s! c!l!reasc!, s! .noate,
s! trag! cu arcul, s! c9nte la al!ut! si s! #9nee cerbi. "a magie .n#!ta numai partea teoretic!,
5iindc! doctorul Cornelius .i spusese c! partea practic! nu este demn! de un print.
$ %ici eu nu sunt un prea bun magician, ad!ugase, nu stiu s! 5ac dec9t c9te#a lucruri 5oarte
simple.
:espre na#igatie GICare este ce#a nobil si eroicJ, .i spusese doctorulH nu .n#!ta nimic, 5iindc!
Regelui 4ira nu$i pl!ceau nici cor!biile si nici marea.
Bn#!ta multe si din ceea ce #edea si auea .n 3ur. C9nd era mic, se .ntrebase adesea de ce nu$i
place de m!tusa lui, Regina Prunaprismia7 acum .ntelesese c! era din pricin! c! nici ea nu$l
pl!cea pe el. Bncepu de asemenea s! bage de seam! c! %arnia este o tar! trist!. Impoitele
erau mari, legile dure, iar 4ira, un om r!u.
Trecur! ast5el mai multi ani. "a un moment dat, i se p!ru c! Regina s$a .mboln!#it7 era mare
agitatie .n castel. @u chemat doctorul, iar curtenii susoteau pe la colturi. Asta se .nt9mpla la
.nceputul #erii, .ntr$o noapte, .n timpul acestei agitatii generale, doctorul Cornelius .l trei la
numai c9te#a ore dup! ce se culcase.
$ A#em or! de astronomie, doctore; .l .ntreb! Caspian.
$ Psst= 5!cu doctorul. A#eti .ncredere .n mine si 5aceti .ntocmai ce #! spun. +! asteapt! o
c!l!torie lung!.
Caspian 5u luat prin surprindere, dar stia c! poate a#ea .ncredere .n tutore, asa c! 5!cu .ntocmai
ce$i spuse acesta. :up! ce se .mbr!c!, doctorul .i mai spuse<
$ +$am adus o desag!. Trebuie s! mergem .n camera cealalt! s$o umplem cu bucate de la cina
Altetei #oastre.
$ Bine, dar probabil c! sunt #aletii mei acolo, spuse Caspian.
$ :orm dusi, n$au s! aud!, spuse doctorul. (unt un magician 5oarte nepriceput, dar s! adorm
c9ti#a #aleti pot si eu.
(e duser! .n anticamer! unde, 5ireste, erau doi #aleti, tol!niti pe scaune, care s5or!iau
gomotos. :octorul Cornelius t!ie repede ce mai r!m!sese dintr$o 5riptur! rece de pui si c9te#a
5elii de carne de c!prioar! pe care le puse, cu p9ine, un m!r si o sticlut! cu #in bun .n desaga
pe care i$o d!du apoi lui Caspian. Aceasta a#ea o curelus! cu care Caspian o putea purta pe
um!r, asa cum purtati #oi geanta .n care #! duceti c!rtile la scoal!.
$ A#eti spada; .l .ntreb! doctorul.
$ :a, r!spunse Caspian.
$ Puneti$#! mantaua asta pe deasupra, s! nu #i se #ad! spada si desaga. Asa. Iar acum trebuie
s! mergem sus pe 4arele Turn s! st!m de #orb!.
C9nd a3unser! sus pe turn Gera o noapte .nnourat!, care nu sem!na deloc cu noaptea .n care
#eniser! s! #ad! con3unctia Tar#ei si a lui AlambilH, doctorul Cornelius .i spuse<
$ :ragul meu print, trebuie s! plecati din acest castel pe dat! si s! #! c!utati norocul .n lume.
Aici #iata #! este .n prime3die.
$ Bine, dar de ce; .ntreb! Caspian.
$ Pentru c! sunteti ade#!ratul Rege al %arniei, Caspian al Fecelea, ade#!ratul 5iu si mostenitor
al lui Caspian al %ou!lea.
Bn aceeasi clip!, .ngenunche si$i s!rut! m9na.
$ Ce$nseamn! toate astea; %u .nteleg, spuse Caspian.
$ %u stiu cum de nu m$ati .ntrebat p9n! acum, spuse doctorul, de ce, desi sunteti 5iul lui Caspian
al %ou!lea, nu sunteti Regele Caspian. Bn a5ar! de 4aiestatea #oastr!, toti stiu c! 4ira este un
uurpator. "a .nceput nici m!car nu pretindea c! ar 5i rege< .si spunea regent. :ar, dup! ce a
murit mama 4aiest!tii #oastre, Regina cea bun!, singurul Telmarinian care a 5ost bun cu mine,
toti marii nobili care .l cunoscuser! pe tat!l 4aiest!tii #oastre au murit sau au disp!rut. (i nu
.nt9mpl!tor. 4ira s$a descotorosit de ei. Belisar si '#ilas au 5ost omor9ti cu o s!geat!, .n
timpul unei partide de #9n!toare7 s$a spus c! a 5ost un accident. Pe cei din 5amilia Passarid i$a
trimis unul c9te unul s! lupte .mpotri#a uriasilor din nord p9n! c9nd au murit toti. Pe Arlian,
6rimon si alti doispreece i$a condamnat pe nedrept la moarte pentru tr!dare. Pe cei doi 5rati de
la Bara3ul Castorilor i$a .nchis spun9nd c! sunt nebuni. :up! care a con#ins sapte nobili,
singurii Telmarinieni c!rora nu le era 5ric! de mare, s! mearg! .n c!utarea unor noi teritorii
dincolo de Oceanul de 6st si, asa cum .si dorise, acestia nu s$au mai .ntors niciodat!. Iar c9nd
nu a mai r!mas nimeni care sa #! spri3ine, lingusitorii lui Gpe care .i instruise .n acest sensH l$au
implorat s! de#in! rege. (i el, 5ireste, a accceptat.
$ +rei s! spui c! acum are de g9nd s! m! omoare si pe mine; .ntreb! Caspian.
$ Aproape sigur, r!spunse doctorul Cornelius.
$ :ar de ce acum; .ntreb! Caspian. :e ce nu m$a omor9t cu multi ani .n urm!; Ce r!u i$am
5!cut;
$ ($a r!g9ndit .n pri#inta 4aiest!tii #oastre din caua a ce#a ce s$a .nt9mplat acum dou! ore.
Regina a n!scut un b!iat.
$ %u .nteleg ce leg!tur! are asta cu mine, spuse Caspian.
$ Cum nu .ntelegeti= e8clam! doctorul. :in toate lectiile de istorie si geogra5ie nu ati .nteles nici
m!car at9t; Ascultati$m!= At9ta #reme c9t nu a#ea copii, nu a#ea nimic .mpotri#! s! 5iti rege
dup! moartea lui. Poate c! nu tinea prea mult la 4aiestatea #oastr!, dar pre5era s! lase tronul
unui nepot, si nu unui str!in. Acum, c! are un 5iu al lui, o s! #rea ca acesta s! mosteneasc!
tronul, .i stati .n drum. O s! #! .nl!ture.
$ 6 chiar at9t de r!u; .ntreb! Caspian. Chiar ar 5i .n stare s! m! omoare;
$ "$a omor9t pe tat!l 4aiest!tii #oastre, .i spuse doctorul.
Caspian a#u un sentiment straniu, dar nu spuse nimic.
$ +! pot spune cum s$a .nt9mplat $ ise doctorul. :ar nu acum. %u mai a#em timp.
$ +ii cu mine, nu; .ntreb! Caspian.
$ %u .ndr!nesc, r!spunse doctorul. +$ar pune si mai tare #iata .n prime3die. 6 mai usor s!
urm!resti dou! persoane dec9t una singur!. :ragul meu Print, dragul meu Rege Caspian, #a
trebui s! 5iti 5oarte #itea. Trebuie s! plecati singur si c9t mai repede, .ncercati s! treceti granita
din sudul t!rii spre curtea Regelui %ain din Archenland. +! #a a3uta.
$ (i n$o s! te mai #!d niciodat!; .ntreb! Caspian cu un tremur .n glas.
$ (per c! da, dragul meu Rege, spuse doctorul. Ce alt prieten mai am eu .n lumea asta .n a5ar!
de 4aiestatea #oastr!; (i stiu si un pic de magie. :ar p9n! atunci, s! ne gr!bim, .nainte de a
pleca, primiti aceste dou! daruri. O pung! cu galbeni $ ar trebui ca toat! a#erea din acest castel
s! 5ie a 4aiest!tii #oastre. Iar aici este ce#a cu mult mai de pret.
(i .i puse .n m9n! ce#a ce nu putea #edea, dar care p!rea s! 5ie un (arn.
$ Acesta este lucrul cel mai de pret si cel mai s59nt din .ntreaga %arnie. Am trecut prin multe si
am 5!cut multe #r!3i .n tinerete ca s!$l g!sesc. 6ste cornul magic al Reginei (usan pe care l$a
uitat aici c9nd a disp!rut din %arnia la s59rsitul 6pocii de Aur. (e spune c! oricine su5l! .n el #a
primi un a3utor neobisnuit. %imeni nu stie c9t de neobisnuit. ($ar putea s! aib! puterea s!$i
aduc! pe Regina "ucy, Regele 6dmund, Regina (usan si Regele Peter 4agni5icul .napoi din
trecut, ca s! .ndrepte lucrurile. Poate c! are puterea s!$l cheme pe .nsusi Aslan. "uati$l,
4aiestatea #oastr!. :ar s! nu$l 5olositi dec9t atunci c9nd #eti a#ea cu ade#!rat ne#oie. Iar
acum gr!biti$#!, gr!biti$#!, gr!biti$#!= 'sa de la intrarea .n turn, cea de 3os, care d! .n gr!din!,
este deschis!. Acolo #a trebui s! ne desp!rtim.
$ Pot s!$mi iau calul, pe "upt!tor; .ntreb! Caspian.
$ Are saua pus! si #! asteapt! .n cap!tul li#eii.
Bn timp ce$au cobor9t pe scar!, Cornelius i$a mai dat .n soapt! multe s5aturi. "ui Caspian i se
5!cuse inima c9t un purice, dar .ncerca s! tin! minte tot ce auea. :up! care a3unser! .n aerul
proasp!t din gr!din!. :octorul .i str9nse m9na, iar Regele Caspian al Fecelea alerg! la
"upt!tor, care$l .nt9mpin! cu un necheat. P!r!si ast5el castelul str!mosilor.
Pri#ind .n urm!, #!u 5ocuri de arti5icii .n cinstea noului print.
4erse toat! noaptea spre mia!i, lu9nd$o pe drumuri mai putin umblate sau prin p!duri7 dar,
dup! ce iesi din tar!, n$o mai apuc! pe drumuri ascunse. "upt!tor era la 5el de emotionat ca
st!p9nul s!u la g9ndul acestei c!l!torii neobisnuite, iar Caspian, desi .i d!duser! lacrimile
atunci c9nd .si luase r!mas$bun de la doctorul Cornelius, se simtea puternic si, .ntr$un anumit
5el, 5ericit la g9ndul c! este Regele Caspian, pornit .n c!utarea a#enturii, cu sabia at9rn9ndu$i
pe coapsa st9ng! si cu cornul magic al Reginei (usan pe cea dreapt!. :ar c9nd .ncepu s! se
luminee si #!u .n 3ur numai p!duri necunoscute, tu5isuri s!lbatice si munti alb!strui, lumea i se
p!ru mare si ciudat! si se simti mic7 .l cuprinse teama.
:e .ndat! ce se lumin!, g!si un loc acoperit de iarb! .n mi3locul unei p!duri, unde se opri s! se
odihneasc!, .i scoase 5r9ul lui "upt!tor si$l l!s! s! pasc!7 el m9nc! 5riptur! de pui rece si b!u
putin #in, dup! care adormi pe dat!. 6ra dup!$amiaa tiriu c9nd se trei. 4ai m9nc! putin si
porni din nou la drum, tot .nspre mia!i, si tot pe drumuri mai putin umblate. A3unsese acum
.ntr$un loc cu multe dealuri, cu urcusuri si cobor9suri. :e pe 5iecare #9r5 de deal #edea muntii
care de#eneau tot mai mari si mai .ntunecosi.
Pe .nserat, a3unsese la poalele muntilor, .ncepu s! bat! #9ntul. Apoi se porni o ploaie torential!.
"upt!tor era nelinistit7 se aueau tunete. Intrar! .ntr$o p!dure de pini, .ntunecoas! si parc! 5!r!
de s59rsi" .i re#enir! .n minte toate po#estile pe care le stia despre p!duri, .si aminti c!, la urma$
urmei, era Telmarinian, un membru al rasei care t!ia copaci oriunde putea si care se a5la .n
r!boi cu toate s!lb!ticiunile7 si chiar dac! el poate c! nu era la 5el ca ma3oritatea
Telmarinienilor, copacii nu a#eau de unde s! stie asta.
(i chiar nu stiau. +9ntul se trans5orm! .n 5urtun!, p!durea .ncepu s! urle, crengile copacilor s!
trosneasc!. (e aui un gomot puternic. 'n copac c!u chiar .n spatele lor.
$ @ii calm, "upt!tor, 5ii calm= spuse Caspian, m9ng9indu$si calul pe g9t.
:ar si el tremura tot, d9ndu$si seama c! 5usese la un pas de moarte. @ulger!, si un tunet
puternic despic! parc! bolta cereasc! deasupra lor. Calul s!ri .ntr$o parte si o porni .n galop.
Caspian era c!l!ret bun, dar nu a#u puterea s!$l opreasc!. Reusi s! se tin! .n sa, dar stia c!
#iata .i at9rn! acum de un cap!t de at!. 'rm! o curs! s!lbatic!. ?oneau l!s9nd .n urm! copac
dup! copac .n p!durea cu5undat! .n ben!, c9nd, dintr$o dat!, at9t de repede c! nici nu a#u
timp s! simt! durerea Gdesi .l duruH .l lo#i ce#a peste 5runte si .si pierdu cunostinta.
C9nd .si re#eni .n simtiri, se trei .ntr$o .nc!pere .n care ardea 5ocul7 a#ea bratele si picioarele
g9riate si$l durea capul. :e unde#a din apropiere se aueau #oci care #orbeau .n soapt!.
$ Trebuie s! hot!r9m ce 5acem cu el .nainte s! se treeasc!, spuse una dintre #oci.
$ (!$l omor9m, spuse o alta. %u$l putem l!sa .n #iat!. O s! ne tr!dee.
$ Ar 5i trebuit s!$l omor9m, c9nd l$am g!sit, sau s!$l l!s!m acolo. Acum nu$l mai putem omor..
%u dup! ce l$am adus aici si i$am banda3at capul. Ar .nsemna c! ne omor9m un oaspete.
$ :omnilor, spuse Caspian cu glas stins, mie$mi puteti 5ace orice, dar sper c! #eti 5i buni cu
bietul meu cal.
$ Calul t!u a disp!rut .nainte de a te g!si noi, spuse prima #oce, cam r!gusit!.
$ %u$l l!sa s! te impresionee cu #orbe 5rumoase, se aui a doua #oce. 6u unul #! spun...
$ "a naiba= e8clam! a treia #oce. Bine.nteles c! n$o s!$l omor9m. +ino$ti .n 5ire, (5rederic= Tu ce
crei, 49nc!$tru5e; Ce 5acem cu el;
$ 6u o s!$i dau ce#a de b!ut, spuse prima #oce, probabil a lui 49nc!$tru5e.
Caspian #!u o umbr! apropiindu$se de pat si simti cum cine#a .si strecoar! usor un brat pe
sub umerii lui $ dac! era un brat, 5iindc!, 3udec9nd dup! 5orm!, nu era chiar un brat. Chipul care
se aplec! deasupra lui era si el ciudat. "ui Caspian i se p!ru c! e 5oarte p!ros si !ri parc! niste
pete albe si un nas lung.
IO 5i o masc!, .si spuse .n sinea lui. (au poate am 5ebr! si am halucinatii.J
(imti o can! cu un lichid dulce si 5ierbinte .n dreptul buelor. B!u. Bn clipa aceea, cine#a .nteti
5ocul si .nc!perea se lumin! brusc. Caspian 5u at9t de socat c9nd #!u chipul aplecat asupra lui
.nc9t de$abia .si opri un strig!t. %u era chipul unui om, ci al unui bursuc7 p!rea mai mare, mai
prietenos si mai inteligent dec9t toti bursucii pe care$i #!use p9n! atunci. (i era sigur c!$l
auise #orbind. +!u c! se a5l! pe un pat de iarb!$neagr!, .ntr$o pester!. "9ng! 5oc erau doi
oameni micuti, cu barb!, mult mai scuni si mai grasi dec9t doctorul Cornelius. Bsi d!du seama
c! sunt pitici ade#!rati, pitici de odinioar!, prin #enele c!rora nu curgea nici o pic!tur! de s9nge
de om. Bn s59rsit, .i g!sise pe +echii %arnieni= Ameti din nou.
Bn ilele care urmar! a5l! cum .i cheam! pe 5iecare. Pe bursuc .l chema 49nc!$tru5e7 era cel
mai b!tr9n si cel mai cumsecade dintre cei trei. Piticul care propusese s!$l omoare pe Caspian
era un pitic negru Gadic! un pitic cu barb! neagr! si p!r negru, des si aspru ca p!rul de calH,
cam nesu5erit. Bl chema (5rederic. Cel!lalt pitic era un pitic rosco#an, cu p!rul roscat ca blana
de #ulpe7 .l chema Bunil!.
$ Trebuie totusi s! hot!r9m ce 5acem cu acest om, spuse (5rederic .n prima sear! .n care
Caspian .ncepu s! se simt! mai bine si putu s! se ridice .n capul oaselor si s! #orbeasc!. +oi
doi credeti c! ati 5!cut un mare bine nel!s9ndu$m! s!$l omor. Iar acum #a trebui s!$l tinem
prionier pe #iat!. 6u unul nu am de g9nd s!$l las s! plece de aici #iu, s! se .ntoarc! la ai lui si
s! ne tr!dee.
$ (tai putin, (5rederic. :e ce trebuie s! #orbesti at9t de ur9t; %u e #ina lui c! s$a ibit cu capul
de o piatr! chiar la intrarea .n pestera noastr!. (i mie nu mi se pare c! arat! a tr!d!tor.
$ Bine, dar nici nu m$ati .ntrebat dac! eu #reau s! m! .ntorc, inter#eni Caspian. %u #reau. 6u
#reau s! r!m9n cu #oi, dac! sunteti de acord, 5ireste. :e c9nd .mi doream s! #! cunosc=
$ :a, o po#este 5oarte #erosimil!, morm!i (5rederic. :oar esti Telmarinian si om. 6 clar c! #rei
s! te .ntorci la ai t!i.
$ %$as putea s! m! .ntorc nici dac$as #rea, spuse Caspian. C9nd m$am lo#it la cap, 5ugeam de
cei de acas!, de team! s! nu m! omoare Regele. :ac! m$ati 5i omor9t, i$ati 5i 5!cut un ser#iciu.
$ I$aui= 5!cu 49nc!$tru5e. %u mai spune=
$ Cum; sari Bunil!. Cum adic!; Ce$ai 5!cut, omule, de ai reusit s! cai .n digratia lui 4ira la
#9rsta ta;
$ 6 unchiul meu, .ncepu Caspian.
(5rederic s!ri .n picioare, duc9ndu$si m9na la pumnal.
$ Aha= strig!. :eci nu numai c! esti Telmarinian, dar, pe deasupra, mai esti si rud! cu cel mai
mare dusman al nostru= :ac! si$acum mai #reti s!$l l!sati .n #iat! .nseamn! c! sunteti
inconstienti=
(i dac! Bunil! si Bursucul nu i s$ar 5i pus .n cale, 5ort9ndu$l s! se asee la loc pe scaun, l$ar 5i
.n3unghiat pe Caspian pe loc.
$ Ce :umneeu, (5rederic, ai de g9nd s! te controlei sau nu; .l .ntreb! Bunil!. (au #rei s! te
punem noi la punct;
(5rederic promise, bosum5lat, c! se #a controla, iar ceilalti doi .l rugar! pe Caspian s!$si spun!
mai departe po#estea. :up! ce acesta termin! de po#estit, urm! un moment de t!cere.
$ 6ste cel mai ciudat lucru pe care l$am auit #reodat!, spuse Bunil!.
$ 4ie unuia nu$mi place, ise (5rederic. %u stiam c! mai circul! .nc! po#esti despre noi printre
oameni. Cu c9t stiu mai putine despre noi cu at9t mai bine. Iar doica aia b!tr9n!... mai bine si$ar
5i tinut gura= (i apoi, po#estea cu tutorele, un pitic renegat, .i ur!sc, .i ur!sc mai mult dec9t pe
oameni. Ascultati$m! pe mine, !sta e semn r!u=
$ %u mai #orbi despre lucruri pe care nu le .ntelegi, (5rederic, .i spuse 49nc!$tru5e. +oi, piticii,
uitati repede si #! schimbati p!rerea la 5el de usor ca oamenii. 6u unul sunt animal7 ba mai mult,
sunt bursuc. %oi nu ne schimb!m p!rerea prea usor. Bn noi poti a#ea .ncredere. (i #! spun c!
!sta e un semn bun. Bl a#em aici pe ade#!ratul Rege al %arniei< un ade#!rat Rege, care se
.ntoarce la ade#!rata %arnie. Iar noi, animalele, spre deosebire de pitici, nu am uitat c! .n
%arnia a 5ost bine numai atunci c9nd a 5ost Rege un 5iu al lui Adam.
$ Asta$i acum= 49nc!$tru5e, spuse Bunil!, doar nu #rei s! le d!m tara oamenilor;
$ %$am spus asa ce#a, r!spunse bursucul. Asta nu e tara oamenilor Gsi cine stie asta mai bine
dec9t mine;H, dar este o tar! al c!rei Rege trebuie s! 5ie un om. %oi bursucii a#em at9ta minte
c9t s! nu uit!m asta. Regele Peter 4agni5icul nu era om;
$ Crei .n po#estile astea de demult; .l .ntreb! Bunil!.
$ Ti$am mai spus, noi animalele nu ne r!g9ndim usor, .i r!spunse 49nc!$tru5e. %oi nu uit!m.
6u cred .n Regele Peter 4agni5icul si .n toti ceilalti care au domnit la Cair Para#el cu aceeasi
t!rie cu care cred .n Aslan.
$ I$aui, cu aceeasi t!rie, spuse Bunil!. :a> cine mai crede .n Aslan .n ilele noastre;
$ 6u, spuse Caspian. (i chiar dac! n$as 5i creut .n el .nainte, as .ncepe s! cred acum. Acas!,
oamenii care r9deau c9nd aueau de Aslan r9deau si c9nd aueau de animale cu#9nt!toare si
de pitici. 'neori m$am .ntrebat si eu dac! Aslan e8ist! cu ade#!rat. :ar m$am .ntrebat si dac!
e8ist! creaturi ca #oi... (i, iat!, e8istati.
$ Ade#!rat, spuse 49nc!$tru5e. Ai dreptate, Rege Caspian. C9t! #reme .i esti credincios +echii
%arnii #ei 5i Regele meu, orice$ar spune ceilalti. (! tr!iesti, 4!ria Ta=
$ 4i se 5ace sil!, bursucule, morm!i (5rederic. Regele Peter 4agni5icul si toti ceilalti or 5i 5ost ei
oameni, dar erau alt5el. Esta este un blestemat de Telmarinian. A #9nat animale ca s! se
distree. %u am dreptate; .ntreb! apoi, adres9ndu$i$se dintr$o dat! lui Caspian.
$ Ba da. Recunosc, asa e, r!spunse Caspian. :ar nu erau animale cu#9nt!toare.
$ 6 acelasi lucru, spuse (5rederic.
$ Ba nu, inter#eni 49nc!$tru5e. (tii bine c! nu$i acelasi lucru. (tii bine c! animalele din %arnia
sunt acum la 5el cu creaturile 5!r! minte din Calormen sau din Telmar. (i sunt si mai mici. %u
seam!n! cu noi.
Au mai #orbit mult! #reme, dar p9n! la urm! au 5ost de acord ca Regele Caspian s! r!m9n! cu
ei. I$au promis chiar c!, de .ndat! ce #a putea s! umble din nou, au s!$l duc! s!$i #ad! pe
ICeilaltiJ, cum le spuse Bunil!, c!ci se pare c! .n acele tinuturi s!lbatice tr!iau .nc!, ascunse,
5el de 5el de creaturi din %arnia de$odinioar!.
Capitolul /
+IATA C6"OR CAR6 TREIA' A(C'%(I
Pentru Caspian urm! acum cea mai 5ericit! perioad! din #iat!, .ntr$o dimineat! 5rumoas! de
#ar!, c9nd iarba era .nc! acoperit! de rou!, porni cu bursucul si cu cei doi pitici prin p!dure
spre o curm!tur! dintre munti7 o luar! apoi pe #ersantii .nsoriti dinspre mia!i, de unde se
puteau #edea t!r9murile pline de #erdeat! din Archenland.
$ 4ai .nt9i o s! mergem la cei Trei ursi gr!sani, spuse Bunil!.
(e oprir! .ntr$un luminis. Aici 49nc!$tru5e b!tu de trei ori .n trunchiul unui ste3ar b!tr9n cu o
scorbur! mare, acoperit de muschi. %u r!spunse .ns! nimeni. B!tu din nou, si de data asta se
aui o #oce adormit! din!untru<
$ Pleac! de$aici= 6 prea de#reme.
:ar c9nd b!tu a treia oar! se aui un gomot slab, ca si c9nd s$ar 5i cutremurat un pic
p!m9ntul, si se deschise un 5el de us!. :in!untrul ste3arului ap!rur! trei ursi bruni, tare grasi, cu
ochii mici, c9rpiti de somn. :up! ce le po#estir! de ce au #enit Gceea ce dur! destul de mult din
pricin! c! erau .nc! somnorosiH, spuser! si ei, ca 49nc!$tru5e, c! Regele %arniei trebuie s! 5ie
un 5iu al lui Adam. Bl s!rutar! toti trei pe Caspian, cu boturile lor umede si calde, dup! care .i
o5erir! miere. "ui Caspian nu$i pl!cea mierea 5!r! p9ine si nici nu prea a#ea po5t! s! m!n9nce
miere goal! dimineata de#reme, dar se g9ndi c! nu ar 5i politicos s!$i re5ue. 4ult timp dup!
aceea se simti lipicios.
4erser! apoi mai departe p9n! c9nd a3unser! la un cr9ng de 5agi .nalti. Aici, 49nc!$tru5e
.ncepu s! strige<
$ Tranc!nil!= Tr!nc!nil!= Tr!nc!nil!=
$ (!rind din creang! .n creang!, ap!ru deasupra capetelor lor cel mai 5rumos #e#eritoi roscat pe
care .l #!use #reodat! Caspian. 6ra mult mai mare dec9t #e#eritele obisnuite, care nu puteau
#orbi, pe care le !rise uneori .n gr!dina castelului7 era aproape c9t un terrier si, de .ndat! ce$i
#edeai chipul, .ti d!deai seama c! poate #orbi, .ntr$ade#!r, cel mai greu era s!$l 5aci s! tac!,
5iindc! tr!nc!nea, ca orice #e#erit!, ca o moar! stricat!, .i spuse bun$#enit lui Caspian si$l
.ntreb! imediat dac! nu #rea o alun!. B!iatul .i multumi. :ar c9nd Tr!nc!nil! plec! dup! alun!,
49nc!$tru5e .i sopti la ureche<
$ %u te uita= Bntoarce capul= %u e politicos s! te uiti dup! o #e#erit! c9nd se duce la locul unde
si$a ascuns m9ncarea. (! nu cread! c! #rei s! a5li unde$o tine.
Tr!nc!nil! se .ntoarse cu o alun! pe care i$o d!du lui Caspian. Apoi se o5eri s! duc! mesa3e la
ceilalti prieteni.
$ @iindc! eu pot merge peste tot 5!r! s! ating p!m9ntul, spuse.
"ui 49nc!$tru5e si piticilor li se p!ru c! este o idee 5oarte bun! si .i d!dur! lui Tr!nc!nil! mesa3e
pentru 5el de 5el de creaturi cu nume ciudate7 .i chemau pe toti s! #in! la o petrecere si la s5at
pe Pa3istea de :ans, peste trei ile, la mieul noptii.
$ (! le spui si celor trei gr!sani, ad!ug! Bunil!. Am uitat s! le spunem.
'rm!toarea #iit! 5u la cei sapte 5rati din P!durea Tremur9nd!. Bunil! .i duse din nou p9n! la
curm!tura dintre munti si de acolo o luar! spre r!s!rit. Cobor9r! pe #ersantul dinspre
mia!noapte p9n! c9nd a3unser! la un loc 5oarte impun!tor, cu st9nci si brai, .ncepur! s!
mearg! mai .ncet7 Caspian simti p!m9ntul guduindu$i$se sub picioare de parc! ar 5i b!tut
cine#a cu ciocanul unde#a .n ad9ncuri. Bunil! se opri .n dreptul unei pietre mari c9t capacul
unui butoi si b!tu .n ea de trei ori cu piciorul. :up! mult timp, cine#a sau ce#a de dedesubt
d!du piatra la o parte7 prin gaura rotund! si .ntunecoas! ieseau aburi, iar .n mi3locul ei ap!ru
capul unui pitic care sem!na 5oarte tare cu Bunil!. 'rm! o lung! discutie. Piticul p!rea mult mai
ne.ncre!tor dec9t 5useser! #e#eritoiul sau ursii gr!sani7 dar, .n cele din urm!, .i po5ti .n!untru.
Caspian se trei pe o scar! .ntunecoas! care ducea .n!untrul p!m9ntului7 c9nd a3unse 3os,
#!u c! locul este luminat. 6ra lumina unui 5urnal, iar locul era o 5ier!rie, .ntr$o parte curgea un
p9r9ias subteran. :oi pitici lucrau la 5oaie, un altul tinea pe nico#al!, cu un cleste, o bucat! de
metal .nrosit, un al patrulea ibea bucata de metal cu un ciocan, iar alti doi #eneau, sterg9ndu$si
m9inile mici si b!t!torite de munc! de o c9rp!, .n .ntimpinarea oaspetilor. "e lu! destul de mult
s!$i con#ing! c! b!iatul nu este un dusman, dar, dup! ce li se e8plic! totul, strigar! cu totii<
$ Tr!iasc! Regele=
(i le d!dur! lui Caspian, lui Bunil! si lui (5rederic daruri nobile< c!m!si din ale, si coi5uri, si
s!bii. Ar 5i putut primi si bursucul dac$ar 5i #rut, dar le spuse c! el este animal si c!, dac! nu$si
poate sal#a pielea cu ghearele si cu dintii, atunci nici nu merit! s! si$o sal#ee. Armele erau
5!cute cu o m!iestrie cum Caspian nu mai #!use niciodat!. Accept! bucuros sabia 5!cut! de
pitici7 pe l9ng! aceasta, #echea lui sabie p!rea neputincioas! ca o sabie de 3uc!rie. Cei sapte
5rati Gcare erau toti pitici rosco#aniH promiser! c! #or #eni la serbarea de pe Pa3istea de :ans.
%u departe de acolo, .ntr$o r9p! st9ncoas!, era pestera celor cinci pitici negri. Acestia .l pri#ir!
suspicios pe Caspian, dar p9n! la urm! cel mai mare dintre ei spuse<
$ :ac! este .mpotri#a lui 4ira, atunci ne poate 5i Rege.
'rm!torul .n ordinea #9rstei .ntreb!<
$ +rei s! mergem noi mai departe, sus .n #9r5ul st9ncilor, .n locul t!u; "ocuiesc acolo #reo doi
c!pc!uni si o cotoroant! cu care ti$am putea 5ace cunostint!.
$ Oh, nu, spuse Caspian.
$ %u, nici eu nu cred c! e caul, spuse si 49nc!$tru5e. %u e ne#oie s! 5aceti asta.
(5rederic nu 5u de acord, dar Bunil! si bursucul .l con#inser! p9n! la urm!. Caspian se tot
.ntreba cum se 5ace c! si creaturile .ngroitoare din +echea %arnie mai a#eau urmasi .n %arnia
de acum.
$ :ac! o aducem pe gripturoaica aia, .l pierdem pe Aslan de prieten, spuse 49nc!$tru5e dup!
ce se dep!rtar! de pestera piticilor negri.
$ 6h, Aslan= 5!cu Bunil!, #esel, dar plin de dispret. 4ai important este c! m$ati pierde pe mine
de prieten.
$ Tu crei .n Aslan; .l .ntreb! Caspian pe (5rederic.
$ 6u cred .n oricine si .n orice, r!spunse acesta, care reuseste s!$i 5ac! buc!ti sau m!car s!$i
alunge din %arnia pe barbarii !stia de Telmarinieni blestemati. Oricine sau orice, Aslan sau
+r!3itoarea Alb!, .ntelegi;
$ Taci din gur!, .i spuse 49nc!$tru5e. %u stii ce #orbesti. +r!3itoarea era mai rea dec9t 4ira
.mpreun! cu tot neamul lui.
$ Ba nu, cu piticii n$a 5ost rea, .l contraise (5rederic.
'rm!toarea #iit! 5u mai pl!cut!. Cobor9r! .ntr$o #ale larg!, acoperit! de p!dure, prin care
curgea o ap!. 4alurile erau acoperite de degetei$rosii si tranda5iri s!lbatici, iar .n aer burau
sumedenie de albine. O dat! a3unsi aici, 49nc!$tru5e strig! din nou<
$ +i5ore= Kore=
:up! scurt timp Caspian aui gomot de copite. Fgomotul de#eni tot mai puternic p9n! c9nd
#alea .ncepu s! se cutremere si, .n cele din urm!, rup9nd tu5isurile, ap!rur! cele mai nobile
creaturi pe care le #!use Caspian #reodat!, marele centaur, Korul$din$+ale, cu cei trei 5ii ai
s!i. A#ea pielea castanie, iar barba care$i acoperea pieptul lat era roscat$aurie. 6ra pro5et si
cititor .n stele, asa c! stia de ce #eniser!.
$ Tr!iasc! Regele= strig!. 6u si 5iii mei suntem gata de lupt!. C9nd .ncepe r!boiul;
P9n! acum, nici Caspian nici ceilalti nu se g9ndiser! .n mod serios la r!boi. (e g9ndiser! la
c9te un atac asupra #reunei 5erme a oamenilor sau asupra #9n!torilor care se a#enturau .n
aceste tinuturi s!lbatice din sud. :ar, .n general, se g9ndiser! doar s! tr!iasc! mai departe .n
p!duri si .n pesteri si s! .ncerce s! creee +echea %arnie .n ascuns. :ar #orbele lui +i5or$din$
+ale .i puser! serios pe g9nduri.
$ +rei s! spui un r!boi ade#!rat, ca s!$l alung!m pe 4ira din %arnia; .l .ntreb! Caspian.
$ :a> ce altce#a; .ntreb! centaurul. :e ce altce#a poart! 4!ria ta ale si sabie;
$ Crei c! se poate; .ntreb! bursucul.
$ 4omentul este propice, r!spunse +i5orul$din$+ale. Asa cum datoria ta este s! tii minte tot ce
se .nt9nipl!, bursucule, a mea este s! citesc .n stele. Tar#a si Alambil s$au .nt9lnit .n .naltul
cerului, iar pe p!m9nt a ap!rut un alt 5iu al lui Adam care ne #a 5i conduc!tor. Acum este
momentul potri#it. (5atul nostru de pe Pa3istea de :ans #a trebui s! 5ie un s5at de r!boi.
(puse totul pe un ton at9t de con#ing!tor .nc9t nici Caspian, nici ceilalti nu eitar! deloc< acum
li se p!rea c! pot c9stiga r!boiul si erau aproape con#insi c! trebuie s!$l porneasc!.
Cum se 5!cuse #remea amieii, r!maser! s! se odihneasc! .mpreun! cu centaurii si m9ncar!
din bucatele aduse de acestia< pl!cinte din 5!in! de o#!, mere, ierburi, #in si br9n!.
'rm!torul loc unde trebuia s! mearg! era destul de aproape, dar 5ur! ne#oiti s! 5ac! un lung
ocol pentru a nu trece printr$un tinut locuit de oameni. A3unser! de$abia dup!$amiaa t9riu .n
c9mpie. Aici, 49nc!$tru5e se apropie de o gaur! dintr$o mo#il! acoperit! de iarb! de unde iesi
ultimul lucru la care s$ar 5i asteptat Caspian< un soarece #orbitor. 6ra, desigur, mai mare dec9t
un soarece obisnuit, a#ea peste treieci de centimetri c9nd se ridica pe labele din spate, iar
urechile .i erau la 5el de lungi Gdesi mai lateH ca ale unui iepure, .l chema Pispirici si era un
soarece #esel si #itea. Purta o 5loret! micut! si a#ea must!tile lungi si r!sucite.
$ (ire, suntem doispreece, spuse 5!c9nd o plec!ciune gratioas!. Oamenii mei sunt la dispoitia
4aiest!tii #oastre.
Caspian de$abia se putu abtine s! nu pu5neasc! .n r9s7 toti oamenii lui .nc!peau cu usurint!
.ntr$un cos de ru5e pe care$l puteai c!ra apoi .n spate.
Ar dura prea mult s! #! .nsir toate creaturile pe care le$a cunoscut Caspian .n iua aceea<
c9rtita lop!t!reasa, cei trei dintosi Gcare erau bursuci ca 49nc!$tru5eH, iepurele Camillo si ariciul
Porc$cu$tepi. Bn cele din urm!, se oprir! l9ng! o 59nt9n! de la marginea unei poieni acoperite de
iarb! si m!rginite de ulmi .nalti7 soarele se preg!tea s! apun!, margaretele .si .nchideau
petalele, iar ciorile burau spre cuiburi s! se culce. Aici m9ncar! din merindele pe care le
aduseser! cu ei, iar Bunil! .si aprinse pipa G(5rederic nu 5umaH.
$ Acum, spuse bursucul, dac$am reusi s! treim spiritul acestor copaci si al acestei 59nt9ni, s$ar
ice c! a 5ost cu ade#!rat o i plin! de succes.
$ (i nu putem; .ntreb! Caspian.
$ %u, .i r!spunse 49nc!$tru5e. %u a#em nici o putere asupra lor. :e c9nd au #enit aici oamenii
si au .nceput s! taie p!durile si s! murd!reasc! apele, driadele si naiadele au c!ut .ntr$un
somn ad9nc. Cine stie dac! se #or mai trei #reodat!; 6ste o pierdere grea pentru noi.
Telmarinienilor le este 5oarte team! de p!duri si, dac! ar #edea copacii misc9ndu$se 5uriosi, ar
lua$o .ngroiti la goan! si nu s$ar mai .ntoarce .n %arnia.
$ Ce imaginatie a#eti #oi, animalele= se minun! Bunil!, care nu credea .n lucruri de 5elul !sta.
:a> de ce numai copacii si apele; %$ar 5i si mai interesant dac! si pietrele ar .ncepe s!$l
pocneasc! pe b!tr9nul 4ira;
Bursucul morm!i ce#a .n sinea lui, dup! care se 5!cu liniste. Caspian aproape c! adormise
c9nd i se p!ru c! aude o melodie #enind din ad9ncul p!durii din spatele lui. (e g9ndi c! #isea!
si adormi la loc. :ar, de .ndat! ce$si lipi urechea de p!m9nt, simti sau aui Gnu$si putu da prea
bine seamaH ritm de tobe. (e ridic!. Ritmul se aui mai slab, dar .ncepu s! se aud! din nou
melodia, de data asta mult mai clar. P!reau s! 5ie 5luiere7 .l #!u pe 49nc!$tru5e st9nd .n capul
oaselor si pri#ind 5i8 spre p!dure. "una lumina puternic. Caspian dormise mai mult dec9t
creuse. 4uica se apropia tot mai tare, o melodie s!lbatic! si totusi dulce7 se aueau si pasi
usori, .n cele din urm!, iesir! din p!dure, dans9nd .n lumina lunii, niste 5!pturi pe care Caspian
.ncercase mereu s! si le imaginee. %u erau mai .nalte dec9t piticii, dar erau mult mai subtiri si
mai gratioase. A#eau cornite, iar capul le era acoperit de bucle. Partea de sus a trupului le
str!lucea goal! .n lumina palid! si a#eau picioare si copite de tap.
$ @auni= strig! Caspian s!rind .n picioare.
Bntr$o clip! se trei .ncon3urat de acestia. %u$i trebui prea mult timp s! le po#esteasc! tot ce se
.nt9mplase7 .l acceptar! pe dat!. Caspian se trei dans9nd cu ei. Bncepu s! dansee si Bunil!,
mai greoi si mai mucit, si chiar si 49nc!$tru5e s!rea si top!ia c9t putea el de bine. %umai
(5rederic r!mase pe loc, urm!rind totul de pe margine. @aunii d!ntuiau .n 3urul lui Caspian .n
ritmul 5luierelor de trestie. Chipurile ciudate ale 5aunilor, triste si #esele .n acelasi timp, erau
toate .ntoarse spre el. Feci de 5auni, 4entius si Obentinus, :umnus, +oluns, +oltinus, ?irbius,
%imienus, %ausus si Oscuns. Tr!nc!nil! .i anuntase pe toti.
C9nd se trei a doua i dimineat!, Caspian se .ntreb! dac! nu cum#a 5usese totul un #is7 dar .n
iarb! se #edeau urme de copite.
Capitolul 0
+6CA6A %AR%I6 6(T6 B% P6RICO"
"ocul unde se .nt9lniser! cu 5aunii era, desigur, Pa3istea de :ans7 Caspian si prietenii lui
r!maser! aici p9n! la marele s5at. :ormir! sub cerul .nstelat, b!ur! numai ap! de la 59nt9n! si
m9ncar! numai alune si 5ructe s!lbatice7 toate acestea erau ce#a neobisnuit pentru Caspian,
deprins s! doarm! .n patul lui cu asternut de m!tase, .ntr$o .nc!pere plin! de tapiserii, la castel,
s! m!n9nce din 5ar5urii de aur si de argint, cu ser#itori gata s!$i .ndeplineasc! si cea mai mic!
dorint!. :ar nu se simtise niciodat! at9t de bine ca acum. %u dormise niciodat! mai bine, iar
m9ncarea nu i se p!ruse nicic9nd mai gustoas!, .ncepu s! se simt! mai puternic si s! capete
un aer regesc.
C9nd sosi noaptea cea mare si c9nd .ncepur! s! #in! pe 5uris toti supusii lui, c9te unul, c9te
doi, c9te trei ori .n grupuri de c9te sase$sapte, .i crescu inima de bucurie #!9nd c9t sunt de
multi si auindu$le ur!rile. 6rau pe pa3iste toti cei pe care$i cunoscuse de3a< ursii gr!sani, piticii
rosco#ani si piticii negri, c9rtitele si bursucii, iepurii si aricii. 6rau si unii pe care nu$i mai #!use
p9n! atunci< cinci satiri roscati ca niste #ulpi, .ntreg contingentul de soareci #orbitori, .narmati
p9n!$n dinti, merg9nd .n ritmul unei trompete, c9te#a bu5nite si b!tr9nul corb din Cor$biceni. "a
urm! de tot Gl!s9ndu$l pe Caspian cu gura c!scat!H sosi, .mpreun! cu centaurii, un urias micut,
dar ade#!rat, (tric!$ +reme din :ealul 4ortii, care ducea .n spinare un cos plin de pitici ametiti,
care$i acceptaser! o5erta s!$i care .n spate p9n! acolo, dar care acum tare se mai c!iau,
dorindu$si s! 5i #enit pe 3os. 'rsii gr!sani erau ner!bd!tori s! .nceap! osp!tul, #r9nd s! am9ne
s5atul pentru mai tiriu, e#entual p9n! a doua i. Pispirici si soarecii lui #enir! cu ideea c!
osp!tul si s5atul mai puteau astepta .n timp ce ei .l atac! pe 4ira chiar .n noaptea aceea.
Tr!nc!nil! si celelalte #e#erite spuser! c! pot #orbi si m9nca .n
acelasi timp, asa c! propuse ca osp!tul s! se tin! .mpreun!. C9rtitele spuser! c$ar 5i bine s!
sape niste transee .n 3urul pa3istii .nainte de orice. @aunii credeau c! ar 5i mai bine s! .nceap!
cu un dans solemn. B!tr9nul corb, care era de acord cu ursii gr!sani c! n$ar 5i bine s! tin! s5atul
.naintea osp!tului, ceru permisiunea s! tin! o scurt! cu#9ntare. :ar Caspian, centaurii si piticii
au #rut neap!rat s! aib! loc un ade#!rat s5at de r!boi .nainte de orice altce#a. :up! ce reusir!
s!$i con#ing! pe toti s! se asee pe 3os .n cerc si sa 5ac! liniste, si dup! ce .l con#inser! si pe
Tr!nc!nil! Gcu greuH s! nu mai alerge .ncoace si .ncolo spun9nd I"iniste, liniste toat! lumea,
Regele #rea s! #! #orbeasc!=J, se ridic! .n picioare, putin emotionat, Caspian.
$ %arnieni= .ncepu, dar nu apuc! s! spun! mai mult, 5iindc! .n aceeasi clip! iepurele Camillo
spuse<
$ Psst= 6 un om unde#a prin apropiere.
6rau cu totii animale s!lbatice, stiau ce .nseamn! s! 5ii #9nat, asa c! r!maser! nemiscati ca
niste statui, .si .ntoarser! nasul .n directia .n care ar!tase Camillo.
$ 4iroase a om, dar parc! nu e chiar om, spuse 49nc!$tru5e .n soapt!.
$ (e apropie, spuse Camillo.
$ :oi bursuci si #oi, cei trei pitici de acolo, luati$#! arcurile si iesiti$i .n .nt9mpinare, spuse
Caspian.
$ Bi #enim noi de hac, spuse un pitic negru preg!tindu$si arcul si s!geata.
$ :ac! e singur s! nu$l omor9ti, le spuse Caspian. Prindeti$l #iu.
$ :e ce; .ntreb! Piticul.
$ @aceti ce #i se spune, ise centaurul +i5orul$din$+ale.
R!maser! toti nemiscati .n timp ce doi bursuci si trei pitici se 5urisar! spre copacii din partea de
nord$#est a Pa3istii. R!sun! apoi o #oce aspr! de pitic<
$ (top= Cine$i acolo;
(e aui o s!ritur! si, o clip! mai t9riu, o #oce pe care Caspian o cunostea prea bine<
$ @iti linistiti, nu sunt .narmat. "egati$mi m9inile dac! #reti, prea#rednici bursuci, dar 5!r! s! mi le
muscati. +reau s! #orbesc cu Regele.
$ :octorul Cornelius= strig! Caspian bucuros si 5ugi s!$si .nt9mpine tutorele.
Toti ceilalti se str9nser! .n 3urul lor.
$ P5ui= 5!cu (5rederic. 'n pitic renegat. 'n 3umi$3uma. (!$i tai capul cu sabia;
$ Taci din gur!, (5rederic= spuse Bunil!. %u e el #ino#at pentru ce au 5!cut str!mosii lui.
$ Acesta este prietenul meu cel mai bun, cel care mi$a sal#at #iata, spuse Caspian. Cui nu$i
place de el e liber s! plece. :rag! doctore, ce bine .mi pare c! te #!d. :a> cum ai reusit s! ne
g!sesti;
$ Cu a3utorul magiei, 4aiestate, r!spunse doctorul, g959ind .nc!. :ar acum nu a#em timp s!
#orbim despre asta. Trebuie s! 5ugim de aici imediat. Ati 5ost tr!dati, si 4ira este pe urmele
#oastre. P9n! m9ine la amia! #eti 5i .ncon3urati.
$ Tr!dati; .ntreb! Caspian. :e cine;
$ :e un alt pitic renegat, sunt sigur, spuse (5rederic.
$ :e calul 4aiest!tii #oastre, "upt!tor, r!spunse :octorul Comelius. Bietul animal nu si$a dat
seama ce 5ace. C9nd #$ati lo#it si$ati c!ut, s$a .ntors la gra3d, la castel. (i asa s$a a5lat c! ati
5ugit. 6u unul m$am 5!cut ne#!ut, 5iindc! nu #oiam s! 5iu interogat .n camera de tortur! a lui
4ira. (tiam unde sunteti, #!usem .n bolul meu de cristal. Toat! iua $ asta era alalt!ieri $ i$am
#!ut pe oamenii lui 4ira c!ut9nd prin p!dure. Ieri am a5lat c! armata a plecat pe urmele
4aiest!tii #oastre. 4! tem c! unii dintre piticii... !!!... pur$s9nge nu prea stiu s! se ascund! .n
p!dure, cum m$as 5i asteptat. Ati l!sat urme peste tot. Ati umblat cu mare neb!gare de seam!.
Bn orice ca, 4ira si$a dat seama c! +echea %arnie nu e chiar at9t de moart! cum sperase, si
a pornit la atac.
$ 'ra= se aui un glas ascutit de unde#a de la picioarele doctorului. "!sati$i s! #in!= %u #! cer
dec9t s! m! l!sati pe mine si pe oamenii mei s! .ncepem lupta.
$ Ce$i asta; .ntreb! doctorul Cornelius. A#eti cosasi sau t9ntari .n armat!, 4aiestate;
(e aplec! si, dup! ce pri#i atent prin ochelari, pu5ni .n r9s.
$ Pe legea mea, spuse, e un soarece. (enior (oarece, mi$ar 5ace pl!cere s! ne cunoastem mai
bine. 4! bucur c! am onoarea s! cunosc un animal at9t de cura3os.
$ Bti #oi 5i prieten, .nteleptule, spuse Pispirici. Iar orice pitic sau urias din aceast! armat! care nu$
ti #orbeste cum se cu#ine #a a#ea de$a 5ace cu sabia mea.
$ %$a#em timp de prostii, spuse (5rederic. Ce 5acem; R!m9nem aici si lupt!m sau 5ugim;
$ (! lupt!m dac! e ne#oie, spuse Bunil!. %umai c! nu suntem gata de lupt!, iar acesta nu este
un loc bun pentru ap!rare.
$ %$as #rea s! 5ugim, spuse Caspian.
$ Ascultati$l= Ascultati$l= strigar! ursii gr!sani. (t!m pe loc orice$ar 5i. %u 5ugim nic!ieri .nainte de
osp!t. (i nici prea cur9nd dup!$mas!.
$ Cei care 5ug la .nceput nu sunt .ntotdeauna cei care 5ug .n cele din urm!, spuse centaurul. :e
ce s! l!s!m inamicul s! aleag! el locul b!t!liei .n loc s!$l alegem noi; Aaideti s! g!sim un loc
strategic.
$ 6 o idee .nteleapt!, 4aiestate, e o idee .nteleapt!, spuse 49nc!$tru5e.
$ :a> unde s! mergem; .ntrebar! mai multe #oci.
D 4aiestate, spuse doctorul Cornelius, si #oi toate celelalte 5!pturi, eu cred c! ar trebui s!
5ugim spre r!s!rit, de$a lungul apei, spre p!durea cea mare. Telmarinienilor nu le place ona
aceea deloc. "e$a 5ost .ntotdeauna 5ric! de mare si de tot ceea ce$ar putea #eni dinspre mare.
:e aceea au l!sat s! creasc! .ntr$acolo asa de multi copaci. :ac! e ade#!rat ce se po#esteste,
#echiul Cair Para#el se .n!lta unde#a pe l9ng! gura de #!rsare a 5lu#iului. Toat! acea regiune
le este ostil! dusmanilor. Trebuie s! mergem la 4o#ila lui Aslan.
$ 4o#ila lui Aslan; .ntrebar! mai multe #oci. %u stim despre ce #orbesti.
$ 6 o mo#il! urias!, .n P!durea cea 4are. A 5ost ridicat! de %arnieni .n #remurile de odinioar!
pe un loc magic, unde se a5la pe #remuri $ si poate se mai a5l! si .n ilele noastre $ o Piatr!
magic!, .n interiorul mo#ilei sunt galerii si pesteri7 Piatra se a5l! .n pestera din centru. 6ste loc
pentru toate pro#iiile, iar aceia dintre noi care au ne#oie de o ascun!toare si sunt obisnuiti cu
#iata .n subteran pot locui .n pesteri. Ceilalti pot r!m9ne .n p!dure. :ac! e ne#oie, ne putem
retrage cu totii Gcu e8ceptia acestui #rednic uriasH .n interiorul 4o#ilei, unde suntem la ad!post
de orice prime3die, .n a5ar! de 5oamete.
$ 6 bine c! a#em un .ntelept printre noi, spuse 49nc!$tru5e.
:ar Bunil! morm!i pe sub mustat!<
$ Aiureli= Conduc!torii nostri ar 5ace mai bine s! se g9ndeasc! .n primul r9nd la m9ncare si la
arme, nu la po#esti de adormit copiii.
:ar 5ur! toti de acord cu propunerea lui Cornelius si chiar .n seara aceea, o 3um!tate de or! mai
t9riu, o luar! din loc. Bnainte de r!s!ritul soarelui erau la 4o#ila lui Aslan.
6ra un loc cu ade#!rat impresionant, un deal #erde aseat pe un alt deal, acoperit de copaci7 o
intrare mic! si 3oas! ducea spre interiorul dealului. Tunelurile din interior erau un ade#!rat
labirint, cu peretii si acoperisul din pietre netede, iar pe pietre Caspian !ri .n lumina palid! litere
ciudate si desene .n care ap!rea mereu un leu. Totul p!rea s! apartin! unor #remuri si mai
.ndep!rtate dec9t #remurile despre care .i po#estise doica lui.
:up! ce si$au aseat tab!ra .n interiorul si .n 3urul 4o#ilei, nenorocirile .ncepur! s! se tin! lant.
Oamenii Regelui 4ira le g!sir! cur9nd noua ascun!toare si armata sosi la marginea p!durii.
(i, cum se .nt9mpl! adesea, inamicul se do#edi a 5i mai puternic dec9t creuser!. "ui Caspian i
se str9nse inima #!9nd sosind companie dup! companie. (i chiar dac! oamenilor lui 4ira le
era 5ric! s! intre .n p!dure, le era si mai team! de 4ira7 condusi de chiar Regele lor, a#ansar!
p9n! .n ad9ncul p!durii. 'neori a3ungeau chiar p9n! la 4o#il!. Caspian si ceilalti conduc!tori
5ur! ne#oiti s! porneasc! la atac .n c9mp deschis de mai multe ori. "uptar! i dup! i, uneori
chiar si dup! c!derea .ntunericului, dar armata lui Caspian a#ea pierderi mari.
Bntr$una din nopti, dup! o i c9t se poate de grea, .n care plouase torential, #remea de#eni
brusc geroas!, .n dimineata aceea, Caspian pusese la cale ceea ce ar 5i trebuit s! 5ie cea mai
important! b!t!lie si toti .si puseser! mari sperante .n ea. Caspian .mpreun! cu ma3oritatea
piticilor urmau s! atace 5lancul drept al armatei Regelui 4ira .n ori, iar .n toiul luptei, uriasul
(tric!$+reme .mpreun! cu centaurii si cu cele mai 5ioroase animale urmau s! atace din alt!
directie, .ncerc9nd s! rup! 5lancul drept de restul armatei Regelui. :ar esuaser!. %imeni nu$l
a#ertiase pe Caspian G5iindc! nimeni nu$si mai aminteaH c! uriasii nu sunt prea destepti. Bietul
(tric!$+reme, desi era cura3os ca un leu, era un ade#!rat urias .n ce pri#este istetimea. %u
atacase nici la momentul potri#it, nici din directia potri#it!7 oamenii lui si cei din grupul lui
Caspian a#ur! de su5erit. Armata dusmanului n$a su5erit pierderi prea mari. Cel mai buni dintre
ursi 5usese lo#it r!u, un centaur era gra# r!nit si mai toti s9ngerau. Amar9ti, se t9r9r! sub
copacii din care picura .nc! ap! s!$si m!n9nce cina s!rac!.
Cel mai nec!3it dintre toti era uriasul (tric!$+reme. (tia c! 5usese #ina lui. (t!tea t!cut, cu
lacrimi mari siroindu$i pe obra3i, de unde c!deau apoi cu gomot peste locul unde dormeau
soarecii, care tocmai .ncepuser! s! se usuce si s! se mai .nc!leasc!. Acestia s!rir! cu totii .n
picioare, scot9ndu$si apa din urechi si storc9ndu$si p!turile. Cu glasurile lor micute, dar
r!sun!toare .l .ntrebar! pe urias dac! nu i se pare c! sunt si$asa destul de ui. Fgomotul .i trei
si pe ceilalti care le amintir! soarecilor c! 5useser! .nrolati cercetasi, nu c9nt!reti si le spuser!
s! 5ac! liniste. Iar uriasul plec! de acolo .n #9r5ul picioarelor unde#a unde s!$si poat! #edea de
am!r!ciunea lui .n tihn!7 dar pe drum calc! pe cine#a pe coad! Gi s$a spus mai t9riu c! un
#ulpoiH si se alese cu o musc!tur!. Ast5el .nc9t acum era 5urioas! toat! lumea.
Bn .nc!perea scund! si magic! din inima 4o#ilei, Regele Caspian, Cornelius, bursucul,
(5rederic si Bunil! tineau s5at. Acoperisul era sustinut de st9lpi grosi si #echi, .n centru era
Piatra $ o 4as! de Piatr!, cr!pat! chiar la mi3loc, pe care se mai !rea ceea ce 5usese
odinioar! un te8t7 dar secole de #9nt, ploi si !pei .l sterseser! de mult, de pe #remea c9nd
4asa de Piatr! era .n #9r5ul dealului, iar 4o#ila nu 5usese .nc! ridicat! deasupra ei. %u 5oloseau
4asa si nici nu st!teau .n 3urul ei< era prea magic! s! o 5oloseasc! pentru lucruri banale.
(t!teau pe niste busteni, .n 3urul unei mese din lemn pe care se a5la o lamp! din argil! care le
lumina chipurile palide si arunca umbre lungi pe pereti.
$ :ac! 4aiestatea #oastr! doreste s! su5le .n corn, spuse 49nc!$tru5e, cred c! a sosit
momentul s! o 5ac!.
Caspian le spusese despre acest obiect pretios cu c9te#a ile .nainte.
$ 6 ade#!rat c! ne a5l!m la mare str9mtoare, r!spunse Caspian. :ar mi$e greu s!$mi dau
seama dac! situatia este cu ade#!rat su5icient de rea. Ce ne 5acem dac! o s! ne g!sim la si
mai mare str9mtoare mai t9riu, dup! ce ne #om 5i 5olosit de corn;
$ :ac! g9ndim asa, spuse (5rederic, .nseamn! c! 4aiestatea #oastr! n$o s!$l 5oloseasc!
niciodat! sau numai atunci c9nd #a 5i prea t9riu.
$ :e acord, spuse doctorul Cornelius.
$ Tu ce crei, Bunil!; .ntreb! Caspian.
$ :inspre partea mea, r!spunse piticul rosco#an, care ascultase p9n! atunci complet indi5erent,
4aiestatea #oastr! poate su5la .n corn c9nd #rea. (titi c! pentru mine Cornul, piatra aceea de
acolo, Regele Peter 4agni5icul ori "eul Aslan sunt toate cai #eri pe pereti. Tot ce #reau s! #!
rog este s! nu le spuneti ostenilor nimic despre asta. %$are rost s! le dati sperante c! #or primi
cine stie ce a3utor magic, 5iindc! #or 5i Gdup! p!rerea meaH cu sigurant! deam!giti.
$ Atunci, .n numele lui Aslan, #oi su5la .n cornul Reginei (usan, spuse Caspian.
$ 4ai este un lucru, (ire, pe care poate ar trebui s!$l 5acem mai .nt9i, spuse doctorul Cornelius.
%u stiu sub ce 5orm! #om primi a3utor. ($ar putea s! #in! .nsusi Aslan de peste mare. 6u cred
.ns! c! mai degrab! #or #eni Regele Peter 4agni5icul si ceilalti regi si regine. Oricine$ar #eni,
.ns!, nu e sigur c! #om primi a3utor chiar aici, .n acest loc...
$ Ade#!r gr!it$a gura ta, .l .ntrerupse Bunil!.
$ 6u cred, continu! .nteleptul, c! ei $ sau el $ #or #eni .ntr$unul din locurile str!#echi ale %arniei.
"ocul acesta, unde ne a5l!m acum, este cel mai #echi si cel mai magic, de aceea cred c! e8ist!
sanse s! primim un r!spuns chiar aici. :ar mai e8ist! .nc! dou! locuri. 'nul este la @elinar, .n
susul apei, la #est de Bara3ul Castorilor, unde po#estea spune c! au ap!rut prima dat! copiii
care au de#enit apoi regi. Cel!lalt este 3os, la locul unde se #ars! 5lu#iul .n mare, acolo unde se
ridica odinioar! castelul Cair Para#el. :ac! #ine .nsusi Aslan, atunci probabil c! acolo ar trebui
s!$l astept!m7 toate po#estile spun c! el este 5iul marelui .mp!rat de peste 4are. Cred c$ar
trebui s! trimitem mesageri .n ambele locuri, si la @elinar, si pe t!rm, s!$i sau s!$l .nt9mpine.
$ 68act cum m! asteptam, morm!i Bunil!. Prima realiare a acestei nebunii este c!, .n loc s! ne
aduc! a3utor, ne las! cu doi oameni .n minus.
$ "a cine te$ai g9ndit c$ar putea s! mearg!, doctore Cornelius; .l .ntreb! Caspian.
$ +e#eritele sunt cele mai pricepute, pot trece pe l9ng! inamic 5!r! a 5i prinse, spuse 49nc!$
tru5e.
$ Toate #e#eritele noastre Gsi n$a#em prea multeH, spuse (5rederic, sunt cam aeriene. (ingurul
.n care as a#ea .ncredere este Tr!nc!nil!.
$ Bine, .l trimitem pe Tr!nc!nil!, spuse Regele Caspian. Cine s! 5ie al doilea mesager; (tiu c!
ai #rea s! mergi, 49nc!$tru5e, dar nu esti destul de rapid. %ici tu, doctore Cornelius.
$ 6u nu #reau s! merg, spuse (5rederic. Cu toti oamenii si cu toate animalele astea prin
prea3m!, trebuie s! r!m9n! si un pitic aici, s! 5im siguri c! piticii sunt tratati corect.
$ @ir$ar s! 5ie de treab!= strig! Bunil! 5urios. Asa se #orbeste cu Regele; Trimite$m! pe mine,
4aiestate. 6u merg.
$ Bine, dar parc! spuneai c! nu crei .n corn, spuse Caspian.
$ Chiar nu cred, 4aiestate. :ar ce leg!tur! are asta; 4i$e totuna dac! mor alerg9nd dup! #eri
si uscate sau dac! mor aici. 6sti Regele meu. (tiu care e di5erenta .ntre a da un s5at si a primi
un ordin. 6u ti$am dat un s5at, dar acum a sosit #remea ordinelor.
D %u #oi uita asta niciodat!, Bunil!, spuse Caspian. Chemati$l pe Tr!nc!nil!, unul dintre #oi.
C9nd s! su5lu .n corn;
$ 6u as astepta r!s!ritul soarelui, 4aiestate, spuse doctorul Cornelius. Bn caurile de magie
alb!, e mai bine.
Tr!nc!nil! sosi .n c9te#a minute si i se spuse ce are de 5!cut. @iind, ca multe #e#erite si
#e#eritoi, plin de cura3, energie, entuiasm si r!utate Gca s! nu spunem .ng9m5areH, de .ndat! ce
aui ce are de 5!cut #ru s! si plece. Au hot!r9t ca el s! mearg! la @elinar, iar Bunil! s! mearg!
la gura de #!rsare a 5lu#iului, care era mai aproape. 49ncar! ce#a .n mare grab!, dup! care
pornir! la drum. Regele, bursucul si Cornelius le multumir! si le urar! mult noroc.
Capitolul 1
C'4 A' P"6CAT :6 P6 I%('"E
Asa c!, spuse Bunil! Gcare, dup! cum #$ati dat probabil seama, era cel care le spusese
po#estea celor patru copii, aseati .n iarb!, .n ceea ce mai r!m!sese din sala cea mare a
casteluluiH, mi$am pus un codru de p9ine .n buunar, am l!sat toate armele cu e8ceptia
pumnalelor si am pornit$o, de#reme .n ori, spre p!dure. 4! 5urisam printre copaci de multe ore
c9nd am auit un sunet cum nu mai auisem #reodat!. %$am s!$l pot uita niciodat!. (e umpluse
.ntreg #!duhul. 6ra un gomot puternic ca un tunet, dar dur! mult mai mult7 era pl!cut ca o
melodie care pluteste deasupra unei ape, dar at9t de puternic c! se cutremur! p!durea. (i
atunci mi$am is .n sinea mea< I:ac! !sta nu e cornul, atunci eu sunt iepureJ. O clip! mai t9riu
m$am .ntrebat de ce nu su5lase p9n! atunci...
$ C9t era ceasu>; .l .ntreb! 6dmund.
$ 6ra .ntre nou! si ece, spuse Bunil!.
$ 68act c9nd eram noi la gar!= spuser! copiii, pri#indu$se cu ochi str!lucitori.
$ Continu!, te rog, .i spuse "ucy piticului.
$ Cum #! spuneam, m$am .ntrebat de ce de$abia atunci, dar mi$am #!ut de drum. Am mers
toat! noaptea, dar, c9nd aproape se luminase de i ai$dimi$neat!, n$am a#ut minte nici c9t un
urias si am luat$o, la risc, pe o scurt!tur!, drept peste c9mp. (i am 5ost prins. %u de armat!, ci
de un b!tr9n nebun si .ng9m5at care p!este un castel micut, ultimul bastion al lui 4ira dinspre
pla3!. Cred c! nu e ne#oie s! #! spun c! n$a reusit s! a5le nimic de la mine, dar era destul c!
sunt pitic. %orocul meu a 5ost c! b!tr9nul era si prost, si 5udul. Oricine .n locul lui m$ar 5i omor9t
pe loc. :ar el a #rut neap!rat o e8ecutie .n stil mare, s! m! duc! Ila sta5iiJ cu toat! ceremonia
de rigoare. (i tocmai atunci aceast! t9n!r! domnit! Gar!t! spre (usanH trage cu arcul $ si, dati$
mi #oie s! #! spun, trage bine$asa c! iat!$m! aici cu #oi. @!r! armur!, 5iindc! mi$au luat$o,
5ireste.
T!cu si$si umplu din nou pipa.
$ :umneeule mare= 5!cu Peter. :eci cornul, cornul t!u, (u, ne$a smuls de pe banca de pe
peron ieri dimineat!= Aproape c! nu$mi #ine s! cred. (i totusi, totul se potri#este.
$ %u #!d de ce s! nu poti crede, spuse "ucy, de #reme ce crei .n magie. %u sunt at9tea
po#esti despre oameni care au trecut dintr$o lume .n alta; (pre e8emplu, c9nd magicianul din O
mie si una de nopti cheam! o d3in, aceasta trebuie s! #in!. %imeni nu se .ntreab! de unde #ine.
$ Acum stim ce simte o d3in, spuse 6dmund r99nd. 6 putin cam nepl!cut s! stii c! poti 5i
chemat asa, de oriunde. 6 mai r!u dec9t s! 5ii la cheremul tele5onului, cum spune tata.
$ Bine, dar noi #rem s! 5im aici, nu; :ac! ne cheam! Aslan, spuse "ucy.
$ P9n! una$alta, spuse piticul, ce ar trebui s! 5acem mai .nt9i; Cred c! mai bine m! .ntorc la
Regele Caspian si$i spun c! n$a sosit nici un a3utor.
$ %ici un a3utor; .ntreb! (usan. 'ite$l. Am #enit.
$ :a, m! rog... sigur. +!d c! ati #enit, spuse piticul, a c!rui pip! p!rea s! se 5i .n5undat Gsau, .n
orice ca, el p!rea 5oarte ocupat s! o cureteH. :ar... adic!...
$ %u ti$ai dat .nc! seama cine suntem; strig! "ucy. 6sti un prost.
$ B!nuiesc c! sunteti cei patru copii din po#estile de odinioar!, spuse Bunil!. (i$mi pare bine c!
#$am cunoscut. @!r! .ndoial!, e 5oarte interesant. :ar... 5!r! sup!rare..., eit! el din nou.
$ (pune ce ai de spus, ise 6dmund.
$ Bine, da> 5!r! sup!rare, spuse Bunil!. (titi, Regele si 49nc!$tru5e si doctorul Cornelius se
asteptau la... Bntelegeti ce #reau s! spun, la... a3utor. Cred c! .si imaginau c! sunteti mari
lupt!tori. :ar asa... ne plac 5oarte mult copiii, dar, acum, .n timp de r!boi... sunt sigur c!
.ntelegeti ce #reau s! spun.
$ +rei s! spui c! nu suntem buni de nimic, strig! 6dmund, rosu la 5at!.
$ +! rog mult, nu #! sup!rati, .l .ntrerupse piticul. +! asigur, micutii mei prieteni...
$ 6 putin cam mult ca unul ca tine s! ne 5ac! micuti, spuse 6dmund s!rind .n picioare. B!nuiesc
c! nu crei c! noi am c9stigat B!t!lia de la Beruna; 6i bine, poti spune ce #rei despre mine, eu
stiu...
$ %$are rost s! ne iesim din 5ire, spuse Peter. Aai s!$i d!m o armur! nou! si s! ne g!sim si noi
armuri 3os, .n teaur. 4ai #orbim dup! aceea.
$ %u .nteleg..., .ncepu 6dmund.
:ar "ucy .i sopti la ureche<
$ %$ar 5i mai bine s! 5acem ce ne spune Peter; 6l este Regele cel mare. (i cred c! i$a #enit o
idee.
Asa c! 6dmund 5u si el de acord si, la lumina lanternei lui, cobor9r! toti, .mpreun! cu Bunil!, .n
.ntunericul rece al minunatului teaur acoperit de pra5.
Piticului .ncepur! s!$i sticleasc! ochii la #ederea bog!tiilor care se a5lau pe ra5turi Gdesi trebuia
s! se ridice pe #9r5uri s! poat! #edeaH si morm!i .n sinea lui<
$ (5rederic nu trebuie s! #ad! asta niciodat!, niciodat!.
Bi g!sir! repede o c!mas! de ale, sabie, coi5, arc si o tolb! cu s!geti, toate micute. Coi5ul era
din aram!, .mpodobit cu rubine, iar m9nerul s!biei era su5lat .n aur, Bunil! nu mai #!use si nici
nu mai purtase asemenea bog!tii .n #iata lui. Bsi puser! si copiii c!m!si din ale si coi5uri7 g!sir!
o sabie si un scut pentru 6dmund si un arc pentru "ucy. (usan si Peter a#eau la ei, 5ireste,
darurile, .n timp ce urcau pe scar!, cu alele !ng!nind, ar!t9nd si simtindu$se tot mai %arnieni
si tot mai putin ele#i de scoal!, cei doi b!ieti r!maser! .n urm!, s! pun! ce#a la cale. "ucy .l
aui pe 6dmund spun9nd<
$ %u, las!$m! pe mine= O s! 5ie si mai rusinos pentru el dac!$l .n#ing. Iar dac! pierd, #a 5i o
rusine mai mic! pentru noi.
$ Bine, 6d, spuse Peter.
C9nd a3unser! sus la lumina ilei, 6dmund se .ntoarse spre pitic si$i spuse 5oarte politicos<
$ As #rea s! te rog ce#a. Copiii nu au prea des ocaia s! .nt9lneasc! mari lupt!tori ca tine. +rei
s! te duelei cu mine; Ar 5i 5oarte dr!gut din partea ta.
$ :ar, b!iete, spuse Bunil!, s!biile astea sunt ascutite.
$ (tiu, spuse 6dmund. %$o s! m! apropii prea tare de tine, iar tu esti su5icient de priceput s!$mi
iei sabia 5!r! s! m! r!nesti.
$ 6 un 3oc periculos, spuse Bunil!. :ar dac! #rei cu tot dinadinsul, bine.
Cele dou! s!bii 5ur! scoase din teac! .ntr$o clip!, iar ceilati trei copii s!rir! de pe podium,
urm!rind duelul. (i chiar a#eau ce urm!ri. %u era un duel stupid, cu s!bii, cum sunt cele pe
care le #edeti la teatru. %u era nici ca duelurile cu 5lorete, pe care poate le$ati #!ut #reodat!.
Acesta era un duel ade#!rat. Cel mai important lucru este s! .ncerci s! lo#esti picioarele
ad#ersarului, 5iindc! sunt singura parte care nu este ap!rat! de armur!. Iar c9nd .ncearc! el s!
te lo#easc! la picioare, sari ast5el .nc9t s! lo#easc! sub ele. Acest lucru .l a#anta3a pe pitic
5iindc! 6dmund, 5iind putin mai .nalt, trebuia s! stea mereu un pic aplecat. %u cred c! 6dmund
ar 5i a#ut #reo sans! dac! s$ar 5i duelat cu Bunil! cu dou!eci si patru de ore mai de#reme. :ar
aerul din %arnia .ncepuse s!$si 5ac! e5ectul asupra lui, asa c! .i #enir! .n minte toate luptele de
odinioar!, iar bratele si degetele .ncepur! s!$si recapete iscusinta de alt!dat!. 6ra din nou
Regele 6dmund. Cei doi lupt!tori s!reau .n cerc, d9nd o lo#itur! dup! alta, iar (usan Gc!reia
nu$i pl!cuser! asemenea lucruri niciodat!H strig!<
$ Te rog, 5ii atent=
Atunci, at9t de repede .nc9t nimeni n$ar 5i putut #edea c9nd s$a .nt9mplat Gdac! nu s$ar 5i
priceput, ca PeterH, 6dmund .si roti sabia .n aer din .ncheietura m9inii, piticului .i bur! sabia si
.ncepu s!$si 5rece m9na ca dup! o lo#itur! cu b!t!torul de cricLet.
$ (per c! nu te$am r!nit, micutul meu prieten; .ntreb! 6dmund, g959ind usor .n timp ce$si punea
sabia .n teac!.
$ Bnteleg, spuse Bunil! pe un ton sec. (tii o smecherie pe care eu n$am .n#!tat$o.
$ 68act, inter#eni Peter. Chiar si cel mai bun spadasin din lume poate 5i .n#ins cu o smecherie
pe care n$a .n#!tat$o. Cred c! ar 5i corect s!$i d!m lui Bunil! .nc! o sans!. +rei s! te iei la
.ntrecere cu sora mea, la tras cu arcul; "a trasul cu arcul nu sunt smecherii.
$ Aha, .nteleg, #! arde de glume, spuse piticul. Ce, eu n$am #!ut cum trage, ai$dimineat!;
:ar, ca s! nu iceti, o s!$ncerc.
+orbise pe un ton aspru, dar .ncepuser! s!$i sclipeasc! ochii, 5iindc! era un arcas renumit
printre ai lui.
Iesir! cu totii .n curte.
$ Care s! 5ie tinta; .ntreb! Peter.
$ Cred c! m!rul acela, de pe creanga care at9rn! deasupra idului, ar 5i o tint! bun!, propuse
(usan.
$ Per5ect, copila mea, spuse Bunil!. Cel galben de l9ng! mi3locul boltii;
$ %u, nu acela, spuse (usan. Cel rosu de deasupra, cel de deasupra parapetului.
Piticul 5u deam!git.
$ Arat! mai degrab! a cireas! dec9t a m!r, morm!i el, dar nu spuse nimic cu #oce tare.
:!dur! cu banu> s! #ad! cine trage primul Gspre marea mirare a lui Bunil!, care nu mai #!use
asa ce#aH si (usan pierdu. 'rmau s! trag! de pe ultima treapt! a sc!rii care ducea din sala
mare .n curte. @u clar pentru toti, din modul .n care piticul .si lu! poitia si$si preg!ti arcul, c! se
pricepe.
Arcul b9rn9i. Piticul tr!sese e8celent. 4!rul cel micut se cutremur! c9nd s!geata trecu pe
l9ng! el7 c!u o 5run!, plutind .n aer.
@u apoi r9ndul lui (usan s! mearg! pe scar! si s!$si preg!teasc! arcul. %u$i 5!cea pl!cere s!
lupte .mpotri#a piticului7 nu pentru c! s$ar 5i temut c! n$o s! nimereasc! m!rul, ci pentru c! era
at9t de bun! la inim! .nc9t .i era mil! s! .n#ing! pe cine#a care mai 5usese .n#ins o dat!. Piticul
o urm!rea atent cum .si aran3ea! s!geata. O clip! mai t9riu, auir! o bu5nitur! usoar!7 m!rul
c!u .n iarb! cu s!geata lui (usan .n5ipt! .n el.
$ Bra#o, (u= strigar! ceilalti copii.
$ %$am tras mai bine ca tine, .i spuse (usan piticului. Cred c! a b!tut un pic #9ntul c9nd ai tras
tu.
$ %u, n$a b!tut, spuse Bunil!. %u$mi spune asta. (tiu c9nd am 5ost .n#ins pe drept. %$am s!
spun nici m!car c! m$a tinut putin rana de la brat...
$ Cum, esti r!nit; .ntreb! "ucy. "as!$m! s! #!d si eu.
$ %u e pentru copii, .ncepu Bunil!, dar apoi se controla. Iar #orbesc ca un prost. B!nuiesc c!
esti un doctor tot at9t de bun pe c9t de bun spadasin este 5ratele t!u sau pe c9t de bun arcas
este sora ta.
(e ase! pe trepte, .si scoase c!masa de ale, apoi c!masa, l!s9nd s! se #ad! un brat p!ros
si musculos ca al unui marinar, desi nu mai mare ca al unui copil. 'm!rul 5usese pansat 5!r!
prea mult! pricepere7 "ucy .ncepu s!$i scoat! banda3ul. T!ietura p!rea destul de serioas! si se
um5lase mult.
$ Oh, bietul de tine, spuse "ucy. Ce groanic= Turn! apoi cu mare b!gare de seam! o pic!tur!
din sticla pe care o a#ea.
$ Aei, ce mi$ai 5!cut; .ntreb! Bunil!.
:ar, desi .si tot .ntoarse capul si .ncerc! s! se uite cu coada ochiului, 5lutur9ndu$si barba
.ncoace si$ncolo, nu$si putu #edea um!rul, .ncepu apoi s! si$l pip!ie cum putea, tin9ndu$si
bratele si degetele .n tot 5elul de poitii ciudate, ca atunci c9nd .ncerci s! te scarpini .ntr$un loc
unde ti$e greu s! a3ungi. Apoi .si ridic! bratul si$si .ncerc! muschii, dup! care s!ri .n picioare
strig9nd<
$ Pe legea mea= ($a #indecat= 6 ca nou.
Ibucni .n r9s si spuse<
$ 4$am 5!cut de r9s ca nici un alt pitic. (per c! nu sunteti sup!rati pe mine; (er#itorul umil al
4aiest!tilor #oastre $ ser#itorul #ostru umil. (i multumesc c! mi$ati sal#at #iata, m$ati #indecat,
mi$ati dat de m9ncare si... a 5ost o lectie pentru mine.
Copiii .i spuser! toti s! nu$si 5ac! nici o gri3!.
$ Iar acum, spuse Peter, dac! te$ai hot!r9t c! poti a#ea .ncredere .n noi...
$ Am, ise piticul.
$ 6 clar ce a#em de 5!cut. Trebuie s! mergem la Regele Caspian imediat.
$ Cu c9t mai repede cu at9t mai bine, spuse Bunil!. Prostia mea ne$a si costat o or!.
$ %e ia dou! ile s! a3ungem dac$o lu!m pe unde ai #enit tu, spuse Pster. %ou!, #reau s! ic.
%oi nu putem merge i si noapte ca #oi, piticii. Ceea ce Bunil! numeste 4o#ila lui Aslan, li se
adres! apoi celorlati, este e#ident 4asa de Piatr!. 4ai tineti minte; .ti lua cam o 3um!tate de i,
poate chiar mai putin, s! mergi de acolo la +adul de la Beruna...
$ %oi .i spunem Podul de la Beruna, ise Bunil!.
$ Pe #remea noastr! nu era nici un pod, spuse Peter. Iar de la Beruna p9n! aici .ti mai lua o i si
ce#a. A3ungeam acas! cam la ora ceaiului a doua i, dac! mergeam .ncet. :ac! mergem mai
repede, poate reusim s! a3ungem .ntr$o i si 3um!tate.
$ %u uitati c! acum sunt p!duri peste tot, le aminti Bunil!. (i #a trebui s! ne 5erim de dusmani.
$ :a> trebuie s! mergem pe unde a #enit micutul nostru prieten; .ntreb! 6dmund.
$ +! rog, 4aiestate, nu$mi mai spuneti asa dac! tineti la mine, .l rug! piticul.
$ Bine, spuse 6dmund. Pot s!$ti spun 4.%.P.;
$ +ai, 6dmund, spuse (usan, nu$l mai nec!3i at9ta=
$ %u$i nimic, copila mea, adic! 4aiestate, spuse Bunil! r99nd. ?luma nu stric! niciodat!.
G:up! asta, i$au spus adesea 4.%.P., p9n! c9nd aproape c! au uitat ce .nseamn!.H
$ Asa cum #! spuneam, continu! 6dmund, nu trebuie s! ne .ntoarcem pe acolo. :e ce s! nu
mergem cu barca spre sud p9n! la ?ol5ul Apei de (ticl!, iar de acolo s$o lu!m .n susul apei; .n
5elul !sta a3ungem .n spatele dealului pe care este 4asa de Piatr!, iar, at9ta #reme c9t ne a5l!m
pe mare, suntem .n sigurant!. :ac! plec!m chiar acum, putem a3unge la gol5 .nainte de a se
l!sa .ntunericul, dormim c9te#a ore, iar m9ine destul de de#reme o s! a3ungem la Caspian.
$ Ce bine e s! cunosti coasta, spuse Bunil!. %oi nu stim nimic despre gol5ul !sta.
$ Ce 5acem cu m9ncarea; .ntreb! (usan.
$ Trebuie s! ne multumim cu niste mere, ise "ucy. Aai s! pornim odat!= %$am 5!cut .nc! nimic
si suntem aici de dou! ile.
$ Oricum, nimeni nu mai are #oie s!$mi 5oloseasc! p!l!ria .n chip de cos pentru peste, spuse
6dmund.
Au trans5ormat una din hainele de ploaie .ntr$un 5el de sacos! .n care au pus multe mere. B!ur!
apoi mult! ap! din 59nt9n! G5iindc! nu mai a#eau de unde s! bea ap! .nainte de a a3unge .n
gol5H si se duser! la barc!. Copiii erau am!r9ti c! trebuie s! plece de la Cair Para#el unde, asa
.n ruine cum era, .ncepuser! s! se simt! iar ca acas!.
$ 4.%.P. ar 5ace bine s! tin! c9rma, spuse Peter, iar 6d si cu mine o s! #9slim. %umai o clip!,
#! rog. Ar 5i mai bine s! ne scoatem c!m!sile din ale< o s! ne 5ie prea cald. @etele s! stea la
c9rm!, s!$i spun! lui 4.%.P. pe unde s$o ia, 5iindc! el nu cunoaste drumul. Ar trebui s! 5im de3a
.n larg .nainte de$a trece de insul!.
Cur9nd, insula #erde, acoperit! de p!duri, r!mase .n urm!, iar gol5urile micute si promontoriile
.ncepur! s! par! tot mai mici. Barca se ridica si cobora pe apa m!rii care era tot mai albastr! .n
dep!rtare, dar #erde si .nspumat! .n 3urul b!rcii. (e simtea mirosul puternic de sare si nu se
auea dec9t apa lo#indu$se de barc!, #9slele plesnind apa si !ng!nitul 5urchetilor. (oarele
ardea tot mai puternic.
"ucy si (usan se distrau de minune la c9rm!7 se aplecau .n a5ara b!rcii .ncerc9nd s! ating!
apa m!rii cu m9na, dar nu reuseau. (e #edea 5undul apei, acoperit de nisip palid, iar ici si colo
de alge purpurii.
$ 6 ca pe #remuri, spuse "ucy. 4ai tii minte c9nd am 5ost la Terebinthia, si la ?alma, si la Cele
(apte Insule, si la Insulele .ndep!rtate;
$ :a, r!spunse (usan. :a> mai tii minte corabia noastr! Ayaline cea @rumoas!, cu un cap de
leb!d! la pro#! si cu aripi de leb!d! de o parte si de alta;
$ (i p9nele de m!tase, si 5elinarele mari si simple;
$ (i ospetele, si muicantii...
$ 4ai tii minte c9nd am pus muicantii s! c9nte la 5laut sus pe #ele, ca s! par! c! #ine muica
din cer;
(usan trecu .n locul lui 6dmund la #9sl!, iar el #eni l9ng! "ucy. Trecuser! de$acum de insul! si
#9sleau aproape de t!rmul acoperit de p!duri si pustiu. "i s$ar 5i p!rut 5rumos dac! nu si$ar 5i
amintit cum 5usese odinioar!, c9nd era plin de #eselia prietenilor.
$ P5ui= Arat! .nsp!im9nt!tor, ise Peter.
$ Pot s! #9slesc si eu un pic; .l .ntreb! "ucy.
$ (unt prea mari #9slele pentru tine, spuse scurt Peter, nu pentru c$ar 5i 5ost sup!rat, ci pentru
c! a#ea ne#oie de toat! 5orta pentru #9slit.
Capitolul 9
"'CM +6:6 C6+A
(usan si cei doi b!ieti erau 5r9nti de oboseal! din pricina #9slitului c9nd trecur! de ultimul
promontoriu si a3unser! .n apele gol5ului. Pe "ucy o durea capul dup! at9tea ore de stat .n
soare. Chiar si Bunil! de$abia astepta s! se termine c!l!toria. "ocul pe care st!tuse la c9rm!
5usese 5!cut pentru oameni, nu pentru pitici, si nu$i a3ungeau picioarele pe 5undul b!rcii. (i stiti
si #oi ce incomod este s! stai asa, 5ie si numai c9te#a minute. Cu c9t se simteau mai obositi, cu
at9t le sc!dea cura3ul. P9n! acum, copiii nu se g9ndiser! dec9t la cum s! 5ac! s! a3ung! la
Caspian. Acum .ncepur! s! se .ntrebe ce$au s! 5ac! dup! ce a3ung la el, si cum ar putea o
m9n! de pitici si de animale s! .n#ing! o armat! de oameni mari.
Bn timp ce #9sleau .n apa gol5ului, .ncepu s! se lase .ntunericul7 si se .ntunec! tot mai tare pe
m!sur! ce malurile se apropiau tot mai mult p9n! c9nd crengile copacilor de pe o parte si de
alta .ncepur! s! se ating! deasupra capetelor lor. Aici linistea era deplin!7 #uietul m!rii
r!m!sese unde#a .n urm!. (e putea aui clipocitul p9r9iaselor care siroiau prin p!dure si se
#!rsau apoi .n gol5.
Bn s59rsit, a3unser! pe mal, mult prea obositi s! .ncerce s! 5ac! un 5oc7 o cin! de mere Gdesi mai
toti a#eau sentimentul c! nu mai #or s! #ad! mere .n #iata lorH li se p!ru mai bun! dec9t s!
.ncerce s! prind! sau s! #9nee ce#a. :up! ce m9ncar! o #reme .n liniste, se culcar! unul
l9ng! altul, pe muschiul si 5runele uscate de sub patru 5agi mari. Toti adormir! pe dat!. %umai
"ucy, care era mult mai putin obosit!, nu$si putea g!si locul. 'itase c! piticii s5or!ie. (tia c!,
dac! #rei s! adormi, cel mai bine e s! nu mai .ncerci cu tot dinadisnul, asa c! deschise ochii.
Printre crengi se #edea o portiune din apa gol5ului si cerul de deasupra acesteia. Apoi re#!u cu
emotie, dup! at9tia ani, stelele str!lucitoare din %arnia. Odinioar! a3unsese s! le cunoasc! mai
bine dec9t stelele din lumea noastr!, 5iindc! pe #remea c9nd era regin! .n %arnia se culca mai
t9riu dec9t se culca .n Anglia. :e unde era ea, se puteau !ri trei dintre constelatiile de #ar!<
Corabia, Ciocanul si "eopardul.
$ :ragul meu "eopard, murmur! 5ericit!.
Bn loc s! adoarm!, se simtea tot mai trea! $ era o stare ciudat!, de parc$ar 5i 5ost un #is. ?ol5ul
de#enea tot mai str!lucitor, .si d!du seama c! acum luna str!lucea chiar deasupra lui, desi n$o
putea #edea, .ncepu s! simt! cum .ntreaga p!dure se treeste, la 5el ca ea. @!r! s!$si dea
seama, se ridic! repede .n picioare si se dep!rta putin de locul unde dormeau ceilalti.
$ Ce minunat= .si spuse "ucy .n sinea ei. Aerul era r!coros si curat7 din toate p!rtile se simteau
miresme .mbietoare. :e unde#a din apropiere se aui o pri#ighetoare care se preg!tea s!
c9nte7 se opri, apoi o lu! iar de la cap!t, .n 5at!, locul era mai luminat. (e apropie de lumin! si
a3unse .ntr$un 5el de luminis, cu pete mari de lumin!7 dar lumina lunii si umbrele se amestecau
at9t de tare .nc9t aproape c! nu$ti puteai da seama ce #ei ori unde anume este ceea ce #ei.
Bn acelasi moment, pri#ighetoarea, multumit! .n s59rsit de c9ntecul ei, .ncepu s! c9nte din tot
su5letul.
"ucy se obisnui cu lumina si .ncepu s! #ad! mai limpede copacii care erau mai aproape de ea.
O cuprinse un dor de #remurile c9nd copacii puteau #orbi .n %arnia. (tia e8act cum ar #orbi
5iecare copac dac! l$ar trei, si cum s$ar putea toti trans5orma .n oameni. (e uit! la un
mesteac!n argintiu< #ocea lui ar 5i 5ost bl9nd!, curg!toare, si ar 5i luat chipul unei 5ete subtiri, cu
p!rul c!9ndu$i pe 5at!, amatoare de dans. (e uit! apoi la un ste3ar< el ar 5i luat 5orma unui
b!tr9n .ntelept si inimos, cu barba c9rliontat! si cu negi $ din care ieseau 5ire de p!r $ pe 5at! si
pe m9ini. (e uit! la 5agul sub care st!tea. Ar 5i 5ost cel mai groa# dintre toti= Ar 5i 5ost o eit!
plin! de gratie, bla3in! si maiestuoas!, doamna p!durii.
$ Oh, copacilor, copacilor, copacilor, spuse "ucy Gdesi nu intentionase deloc s! le #orbeasc!H.
Copacilor, treiti$#!, treiti$#!, treiti$#!= %u mai tineti minte; %u m! mai tineti minte; :riadelor
si hamadriadelor, #eniti, #eniti la mine=
:esi nu era nici o adiere de #9nt, toti copacii 5osnir! .n 3urul ei. @osnetul 5runelor sem!na cu
niste cu#inte. Pri#ighetoarea se opri din c9ntat de parc! ar 5i #rut si ea s! asculte, .n clipa
aceea, "ucy a#u sentimentul c! dintr$o clip! .n alta o s! poat! .ntelege ce spun copacii. :ar nu
putu. @osnetul .ncet!. Pri#ighetoarea .ncepu din nou s! c9nte. Bn lumina lunii chiar si p!durea
ar!ta acum a p!dure obisnuit!. Cu toate acestea, "ucy a#ea senatia Gpe care o .ncercati si #oi
c9teodat! c9nd #reti s! #! amintiti o dat! sau un nume si, chiar .n clipa .n care credeti c! #$ati
amintit, le uitati iarH c! ce#a anume nu 5usese 5!cut cum trebuie< poate c! le #orbise copacilor
cu o 5ractiune de secund! prea de#reme sau cu o 5ractiune de secund! prea t9riu, ori poate
unul dintre cu#inte nu 5usese cel potri#it sau poate rostise prea multe cu#inte.
:intr$o dat! .ncepu s! se simt! obosit!. (e .ntoarse la locul unde dormeau ceilalti, se strecur!
.ntre (usan si Peter si adormi si ea .n c9te#a minute.
A doua i dimineat!, c9nd se treir!, era o #reme posomorit! si rece, si era .nc! destul de
.ntunecat .n p!dure Gsoarele nu r!s!rise .nc!H7 totul era umed si murdar.
$ Aei, niste mere; spuse Bunil!, 9mbind trist. %u s$ar spune c! .n calitate de #echi regi si
regine le dati prea mult! m9ncare curtenilor=
(e ridicar!, .si scuturar! hainele si se uitar! .n 3ur. P!durea era deas!, nu se #edea nimic .n nici
o directie la dep!rtare mai mare de c9ti#a metri.
$ B!nuiesc c! 4aiest!tile #oastre stiu drumul, spuse piticul.
$ 6u nu, r!spunse (usan. %$am mai #!ut p!durile astea .n #iata mea. :e 5apt, m$am g9ndit de
la .nceput c! ar 5i mai bine s! mergem de$a lungul 5lu#iului.
$ (i de ce n$ai spus; Acum e prea t9riu, ise Peter, cu o sup!rare usor de .nteles.
$ %$o lua .n seam!, spuse 6dmund. (tii c!$i place s! ne strice che5ul. Peter, nu cum#a ai la tine
busola; @iindc!, dac$o ai, e per5ect. %u trebuie dec9t s! mergem spre nord$#est $ tra#ers!m
r9ul !la micut, cum .i ice... Repedea...
$ (tiu care, spuse Peter, cel care se uneste cu 5lu#iul la +adul de la Beruna sau la Podul de la
Beruna, cum .i ice 4.%.P.
$ 68act, .l tra#ers!m si$o lu!m apoi .n sus pe deal, si a3ungem la 4asa de Piatr! Gla 4o#ila lui
Aslan, #reau s! spunH pe la opt sau nou!. (per c! Regele Caspian ne #a da un mic de3un
copios.
$ (per s! ai dreptate, spuse (usan. 6u nu mai tin minte drumul !sta deloc.
$ Asta nu$mi place mie la 5ete, le spuse 6dmund lui Peter si piticului, c! nu au niciodat! harta .n
minte.
$ @iindc! a#em alte lucruri mai bune .n minte, i$o .ntoarse "ucy.
"a .nceput, totul decurse bine. "i se p!ru chiar c! merg pe un drum cunoscut7 dar, dac! stiti
c9te ce#a despre p!duri, atunci stiti c! poti g!si .n ele o multime de drumuri .nsel!toare. :up!
cinci minute acestea dispar, apoi crei c! ai g!sit un altul Gsi speri c! nu e de 5apt altul, ci cel
dintii, pe care credeai c! l$ai pierdutH, dar dispare si !sta, iar dup! ce te$ai l!sat p!c!lit si ai luat$
o .ntr$o cu totul alt! directie dec9t cea bun! .ti dai seama, .n s59rsit, c! nici unul nu 5usese cu
ade#!rat drumul cel bun. :ar b!ietii si piticul erau obisnuiti s! umble prin p!dure si nu se l!sar!
p!c!liti mai mult de c9te#a secunde.
:up! #reo 3um!tate de or! de mers greoi Gtrei dintre ei se resimteau dup! #9slitul din iua
precedent!H, Bunil! le spuse dintr$o dat! .n soapt!<
$ (top.
(e oprir! cu totii.
$ %e urm!reste ce#a, spuse el cu glas sc!ut. (au parc! merge pe l9ng! noi< acolo, .n st9nga.
R!maser! toti nemiscati, cu urechile ciulite si cu ochii atintiti .ntr$acolo.
$ %oi doi mai bine ne$am preg!ti arcul, .i spuse (usan lui Bunil!.
Piticul d!du din cap aprobator si, dup! ce arcurile 5ur! preg!tite, o pornir! din nou la drum.
'rmar! #reo ece metri printr$o portiune de p!dure cu putine tu5isuri sau arbusti. 4ergeau toti
cu ochii$n patru. 'rm! apoi o on! unde tu5isurile si arbustii erau tot mai desi, pe care nu o
puteau ocoli. Aici, ap!ru dintr$o dat! dintre tu5isuri o creatur!, m9r9ind si rup9nd crengile cu
#itea unui 5ulger. "ucy 5u trintit! la p!m9nt7 i se t!ie respiratia, .n timp ce c!dea, aui b9rn9ind
coarda unui arc. C9nd .si #eni .n 5ire, #!u un urs cenusiu, 5ioros, care !cea mort cu s!geata
lui Bunil! .n5ipt! .ntr$o parte.
$ Competitia asta a c9stigat$o Bunil!, (u, .i spuse Peter, cu un 9mbet usor 5ortat.
Chiar si el 5usese impresionat de cele .nt9mplate.
$ Am... am tras prea tiriu, spuse (usan, .ncurcat!. 4i$era team! ca nu cum#a s! 5ie un urs de$
al nostru, stii tu, un urs care #orbeste.
%u$i pl!cea deloc s! omoare animale.
$ Asta e o problem!, spuse Bunil!, acum c9nd cele mai multe animale au de#enit rele si mute.
%umai c! mai sunt si c9te#a dintre cele care #orbesc. %$ai de unde s! stii din care e, dar nici nu
ai cura3ul s! astepti s! te l!muresti.
$ Bietul 'rsil!= spuse (usan. +rei s! spui c! era...;
$ %u, el nu, r!spunse piticul. I$am #!ut 5ata si i$am auit m9r9itul. +oia s$o m!n9nce pe 5etit! la
micul$de3un. (i, 5iindc! #eni #orba de micul$de3un, n$am #rut s! le deam!gesc pe 4aiest!tile
#oastre c9nd ati spus c! Regele Caspian o s! #! o5ere o mas! copioas!7 nu prea mai e carne
.n tab!r!. :ar ai ce m9nca dintr$un urs. Ar 5i p!cat s!$l l!s!m aici 5!r! s! lu!m nimic cu noi, si
nu ne ia mai mult de 3um!tate de or!. Bndr!nesc s! sper c! #oi, cei doi tineri $ regi, adic! $ stiti
s! 3upuiti un urs.
$ Aai s! mergem putin mai .ncolo, .i spuse (usan lui "ucy. (tiu ce groanic o s! 5ie.
"ucy se cutremur! si d!du aprobator din cap. :up! ce se asear!, .i spuse lui (usan<
$ 4i$a #enit o idee .ngroitoare, (u.
$ Ce idee;
$ %$ar 5i groanic dac! .ntr$o bun! i, .n lumea noastr!, oamenii ar de#eni dintr$o dat! s!lbatici
pe din!untru, ca animalele de aici, dar ar ar!ta a oameni, si n$ai mai sti care$i bun si care nu;
$ A#em destule la care s! ne g9ndim aici .n %arnia, spuse (usan, care era o 5ire mai practic!,
5!r! s! ne mai imagin!m si lucruri din astea.
C9nd se .ntoarser! la b!ieti si la pitic, acestia t!iaser! de3a c9t! carne credeau c! #or putea
c!ra. %u e prea pl!cut s!$ti umpli buunarele cu carne crud!, dar o .n#elir! .n 5rune #eri si se
descurcar! cum putur!. Trecuser! de$acum prin multe si stiau c! #or a#ea o atitudine di5erit!
5at! de aceste pachete nepl!cute si emoase dup! ce #or merge destul de mult ca s!$i cuprind!
5oamea.
Pornir! din nou la drum Goprindu$se la primul p9r9ias pe l9ng! care trecur! ca trei dintre ei s!
se spele pe m9iniH. R!s!ri soarele, p!s!rile .ncepur! s! c9nte, iar mustele b99iau ener#ante
printre 5erigi, .ncepu s! le mai treac! din oboseala din a3un si p!reau cu totii mai #eseli. (oarele
str!lucea si se 5!cuse tot mai cald, asa c!$si scoaser! coi5urile.
$ (per c! mergem .n directia bun!, spuse 6dmund dup! #reo 3um!tate de or!.
$ %u #!d cum am putea s! ne r!t!cim at9ta #reme c9t n$o lu!m la st9nga, spuse Peter. :ac! o
lu!m un pic la dreapta, cel mai r!u lucru care ni se poate .ntimpla este s! pierdem putin timp,
5iindc! am putea a3unge la 5lu#iu prea de#reme si ar trebui s! ocolim putin.
4erser! t!cuti mai departe. %u se auea dec9t gomotul pasilor si !ng!nitul c!m!silor de ale.
$ 'nde$o 5i Repedea; .ntreb! 6dmund dup! o bun! bucat! de #reme.
$ Ar 5i trebuit s! a3ungem la el de$acum, spuse Peter. %$a#em ce 5ace, trebuie s! mergem mai
departe.
+!ur! am9ndoi c! piticul .i pri#este .ngri3orat, dar nu le spuse nimic.
4ai merser! o #reme. C!m!sile de ale se .ncinseser! pe ei si p!reau grele.
@!r! s! bage de seam! se treir! la marginea unei pr!p!stii pe 5undul c!reia curgea o ap!. Bn
dep!rtare erau st9nci .nalte, .n a5ar! de 6dmund Gsi poate de Bunil!H, nimeni nu stia s! se
catere pe st9nci.
$ Bmi pare r!u, spuse Peter. 6 #ina mea c! am #enit pe drumul !sta. %e$am r!t!cit. %$am mai
#!ut locul !sta niciodat! .n #iata mea.
Piticul 5luier! .ncet printre dinti.
$ +! rog, haideti s! mergem .napoi si s$o lu!m pe cel!lalt drum, propuse (usan. Am stiut de la
.nceput c$o s! ne r!t!cim .n p!durile astea.
$ (usan, o cert! "ucy, nu$l mai cic!li pe Peter atita. 6 nepl!cut. @ace si el ce .i st! .n putint!.
$ (i nu te r!sti nici tu la (u, spuse 6dmund. Cred c! are dreptate.
$ :umneeule mare= e8clam! Bunil!. :ac! ne$am r!t!cit #enind .ncoace, cum credeti c$o s!
putem g!si drumul .napoi; Iar dac!$i #orba s! ne .ntoarcem la Insul! si s$o pornim din nou la
drum $ presupun9nd c! putem $ atunci mai bine renunt!m de la bun .nceput. 4ira o s!$l
.n#ing! pe Caspian p9n! a3ungem noi la el .n ritmul !sta.
$ Crei c$ar trebui s! mergem mai departe; .l .ntreb! "ucy.
$ %u sunt sigur c! Regele Peter 4agni5icul s$a r!t!cit, spuse Bunil!. :e ce n$ar putea 5i apa
asta Repedea;
$ Pentru c! Repedea nu e .ntr$o pr!pastie, spuse Peter, care de$abia .si putea ascunde
ener#area.
$ 4aiestatea #oastr! spune c! nu este .ntr$o pr!pastie, continu! Bunil!. :ar n$ar 5i mai bine s!
spuneti a 5ost; Ati cunoscut aceste t!r9muri acum sute, poate mii de ani. %u e posibil s! se 5i
schimbat; Poate c! a a#ut loc o alunecare de teren care a dus la 5ormarea de5ileului si a
pr!p!stiilor. (au poate a a#ut loc un cutremur.
$ %u m$am g9ndit la asta, recunoscu Peter.
$ (i oricum, continu! Bunil!, chiar dac! nu e Repedea, curge spre nord, deci se #ars! .n 4arele
@lu#iu oricum. Cred c! am trecut pe l9ng! el c9nd am plecat din tab!r!, asa c!, dac! mergem
de$a lungul apei, o s! a3ungem la 4arele @lu#iu. Poate nu a3ungem asa cur!nd cum ati creut,
dar nici n$o s! 5acem mai mult dec9t dac! am 5i mers pe unde am #enit eu.
$ Bunil!, esti nemaipomenit, .i spuse Peter. Aaideti s! mergem= Cobor9m pe aici .n de5ileu.
$ 'itati$#!= 'itati$#!= 'itati$#!= strig! "ucy.
$ Ce e; 'nde; o .ntrebar! toti.
$ "eul, spuse "ucy. Aslan .n persoan!. %u l$ati #!ut;
6ra total trans5igurat!, iar ochii .i str!luceau.
$ Chiar...; .ncepu Peter.
$ 'nde ti s$a p!rut c! l$ai #!ut; o .ntreb! (usan.
$ %u #orbi ca oamenii mari, spuse "ucy, b!t9nd din picior. %u mi s$a p!rut c! l$am #!ut. Chiar
l$am #!ut.
$ 'nde, "u; o .ntreb! Peter.
$ Acolo, .ntre 5rasinii aceia de munte. %u, pe partea asta a de5ileului. 6ra sus, nu .n de5ileu, .n
directia opus! celei .n care #rei tu s! mergi. (i #oia s! mergem acolo unde era el.
$ :e unde stii c! asta #oia; o .ntreb! 6dmund.
$ A... (tiu, pur si simplu stiu, spuse "ucy, am #!ut pe 5ata lui.
Toti ceilalti se pri#ir! t!cuti si nedumeriti.
$ (e prea poate ca 4aiestatea sa s! 5i #!ut un leu, spuse Bunil!. Am auit c! sunt lei .n aceste
p!duri. :ar nu e sigur c! era un leu prietenos, din cei care cu#9nt!7 nici ursul pe care l$am
omor9t nu era.
$ %u 5i prost, spuse "ucy. Crei c! nu$l recunosc pe Aslan;
$ Ar trebui s! 5ie un leu destul de b!tr9n, continu! Bunil!, dac! e cel pe care l$ati .ntilnit c9nd ati
mai 5ost aici. (i chiar dac! ar 5i acelasi, s! icem, ce credeti c! l$ar 5i .mpiedicat s! se
s!lb!ticeasc! si el si s! de#in! mut, ca at9tia altii;
"ucy se .nrosi la 5at! si, dac! n$ar 5i inter#enit Peter, apuc9nd$o de brat, cred c! s$ar 5i repeit la
Bunil!.
$ 4.%.P. nu .ntelege. %$are cum. Bunil!, trebuie s! ne crei pe cu#9nt c! .l cunoastem 5oarte
bine pe Aslan. Adic! stim c9te ce#a despre el, #reau s! spun. (i nu mai #orbi asa despre el
niciodat!. Pentru c!, pe de o parte, aduce ghinion, iar pe de alt! parte, 5iindc! nu ai dreptate.
(ingura .ntrebare este dac! Aslan a 5ost acolo cu ade#!rat.
$ :ar ti$am spus c! a 5ost= spuse "ucy, cu ochii plini de lacrimi.
$ (tiu, "u, dar noi nu l$am #!ut, spuse Peter.
$ %u ne r!m9ne dec9t s! #ot!m, spuse 6dmund.
$ Bine, 5u de acord Peter. 4.%.P., tu esti cel mai mare. Tu pentru ce #otei; 'rc!m sau
cobor9m;
$ Cobor9m, r!spunse piticul. 6u nu stiu nimic despre Aslan. :ar stiu c!, dac! o lu!m la st9nga
si urc!m prin de5ileu, s$ar putea s! ne ia o i p9n! ce o s! g!sim un loc unde s!$l putem
tra#ersa, .n timp ce, dac! o lu!m la dreapta si cobor9m, e sigur c! a3ungem la 4arele @lu#iu .n
c9te#a ore. (i, dac! este #reun leu prin prea3m!, pre5er s! merg departe de el, nu spre el.
$ (usan, tu ce crei;
$ %u te sup!ra, "u, spuse (usan, dar si eu cred c! e mai bine s! cobor9m. (unt 5r9nt! de
oboseal!. Aaideti s! iesim din p!durea asta nenorocit! c9t de repede putem. 6sti singura care
l$a #!ut.
$ 6dmund; .ntreb! Peter.
$ +reau s! #! reamintesc, spuse 6dmund repede, rosind un pic, c! acum un an $ sau acum o
mie de ani, c9nd o 5i 5ost, c9nd am descoperit %arnia, "ucy a 5ost prima care a descoperit$o si
nici unul dintre noi n$a creut$o. Iar eu am 5ost cel mai r!u dintre toti. (i p9n! la urm! s$a
do#edit c! a a#ut dreptate. %$ar 5i corect ca de data asta s$o credem; 6u #ote pentru urcat.
$ Oh, 6d, spuse "ucy, str9ng9ndu$l de m9n!.
$ 6 r9ndul t!u, Peter, spuse (usan, si sper...
$ Taci din gur! si las! omul s! se g9ndeasc!, o .ntrerupse Peter. As pre5era s! nu #ote.
$ 6sti 4arele Rege, spuse Bunil! cu se#eritate .n glas.
$ Cobor9m, ise Peter dup! o lung! pau!. (tiu c! s$ar putea ca "ucy s! aib! dreptate p9n! la
urm!, dar n$am ce 5ace. Trebuie s! aleg.
Asa c! o luar! la dreapta, de$a lungul apei. "ucy mergea .n urma celorlati, pl9ng9nd amarnic.
Capitolul 12
A("A% (6 B%TOARC6
(e do#edi c! nu e chiar at9t de usor s! mergi pe marginea unui de5ileu, cum creuser!. %ici nu
merser! mai mult de c9ti#a metri c! d!dur! de p!duri de brai micuti7 .ncercar! .nt9i s! mearg!
printre ei, dar dup! #reo ece minute .si d!dur! seama c! .n ritmul !sta mergeau cam un
Lilometru .ntr$o or!. (e .ntoarser! si hot!r9r! s! ocoleasc! p!durile de brad. Ceea ce .i
.ndep!rt! de drumul lor si mai tare7 a3unser! .ntr$un loc de unde nu se mai puteau #edea
st9ncile si unde nu se mai auea gomotul apei. Bncepur! s! se team! c! n$au s! mai
g!seasc! 5lu#iul deloc. %imeni nu stia c9t e ceasul, dar era partea cea mai c!lduroas! a ilei.
C9nd reusir! sa se .ntoarc! pe marginea de5ileului Gaproape un Lilometru mai 3os de locul de
unde porniser!H #!ur! c! aici st9ncile erau mai 3oase si mai erodate. Cur9nd g!sir! un drum
pe care s! coboare .n de5ileu si s! mearg! .n continuare pe marginea apei. :ar mai .nt9i, se
odihnir! si .si potolir! setea. %u mai #orbea nimeni despre micul$de3un, nici m!car despre masa
de sear! pe care le$o #a o5eri Caspian.
Poate ar 5i 5ost mai bine s! nu se dep!rtee deloc de Repedea si s! n$o ia pe sus. Acum era
sigur c! nu merg .ncotro trebuie7 iar de c9nd trecuser! prin p!durea de brai .ncepuser! toti s!
se team! c! se #or .ndep!rta prea tare de drumul bun si c! se #or r!t!ci. 6ra o p!dure b!tr9n!,
5!r! nici un 5el de c!r!rui, plin! de tu5isuri si de copaci c!uti care .ti 5!ceau mersul ane#oios.
:ar nici de5ileul prin care curgea Repedea nu era un loc mai prielnic c!l!toriilor. +reau s! spun
c! nu era un loc prin care s! poti a#ansa usor atunci c9nd te gr!besti. Alt5el, era un loc minunat
pentru un picnic .ntr$o dup!$amia!. ?!seai aici tot ce$ti puteai dori pentru o asemenea ocaie7
ape repei, cascade argintii, ochiuri de ap! ad9nci de culoarea chihlimbarului, st9nci acoperite
de muschi si maluri unde piciorul ti se a5unda p9n! la glen! .n muschiul ad9nc, 5el de 5el de
5erigi, libelule 5rumoase ca niste bi3uterii, din c9nd .n c9nd c9te un soim .n bor, ba chiar si c9te
GPeter si Bunil! chiar au #!utH un #ultur. :ar, 5ireste, ceea ce copiii si piticul .si doreau cel mai
mult era s! #ad! 4arele @lu#iu, Beruna, si 4o#ila lui Aslan.
Pe m!sur! ce a#ansau, albia apei de#enea tot mai abrupt!. Pe alocuri, 5ur! ne#oiti s! se catere
pe st9nci, o dat! chiar pe o st9nc! alunecoas! de pe care se #edeau pr!p!stii .ntunecoase .n
care curgea bolborosind 5urios r9ul.
Puteti 5i siguri c! se uitau mereu la st9ncile din partea st9ng! cu speranta c! #or !ri un loc prin
care s! le poat! tra#ersa7 dar st9ncile r!m9neau de ne.n#ins. Ceea ce .i .nnebunea, 5iindc!
stiau toti c!, o dat! iesiti din de5ileu .n partea aceea, nu i$ar mai 5i desp!rtit de Caspian dec9t o
pant! domoal! si apoi un drum scurt.
B!ietii si piticul propuser! s! se opreasc! si s! 5ac! un 5oc, s! poat! preg!ti carnea de urs. :ar
(usan se opuse7 le spuse c! ea #rea doar Is! mearg! mai departe p9n! ies din p!durea aceea
nenorocit!J. "ucy era mult prea obosit! si prea trist! ca s! mai aib! #reo opinie despre ce#a.
:ar, cum oricum nu a#eau de unde aduna lemne uscate, nici nu mai conta ce crede 5iecare.
B!ietii .ncepur! s! se .ntrebe dac! gustul c!rnii crude e chiar asa groanic cum auiser!.
Bunil! .i asigur! c! e cu ade#!rat groanic.
:ac! ar 5i plecat .ntr$o asemenea c!l!torie, cu numai c9te#a ile .n urm!, .n Anglia, copiii ar 5i
5ost, 5ireste, r!pusi de oboseal!. :ar cred c! #$am mai spus c! o dat! a3unsi .n %arnia, erau
alt5el. Chiar si "ucy era acum numai o treime o 5etit! care mergea pentru prima dat! la internat
si dou! treimi Regina "ucy a %arniei.
$ Bn s59rsit= e8clam! (usan.
$ 'ra= strig! Peter.
Bn 5at! se #edea c9mp deschis p9n! la oriont si, .ntre acest c9mp si locul unde se a5lau, curgea
4arele @lu#iu, ca o panglic! lat!, argintie.
Copiii !rir! si portiunea mai larg!, unde apa nu era asa ad9nc!, +adul de la Beruna, peste
care era acum un pod mare, cu multe arcade. Iar dincolo de pod era un mic or!sel.
$ :umneeule= e8clam! 6dmund. B!t!lia de la Beruna a a#ut loc e8act pe locul unde este acum
orasul de$acolo.
B!ietii erau 5oarte #eseli. %u ai cum s! nu te simti mai puternic atunci c9nd te uiti la locul unde
ai c9stigat o b!t!lie glorioas!, ca s! nu mai spunem si un regat, cu sute de ani .n urm!. Peter si
6dmund se aprinser! at9t de tare #orbind despre b!t!lie .nc9t uitar! c!$i dureau picioarele7 nici
c!m!sile de ale nu li se mai p!reau grele. Piticul p!rea si el interesat.
4ergeau mai repede acum. :rumul de#enea tot mai usor. :esi .n partea st9ng! mai erau .nc!
st9nci ascutite, .n dreapta terenul era tot mai 3os. Cur9nd, nu mai mergeau printr$un de5ileu, ci
printr$o #ale. %u mai erau cascade si p!trunser! din nou .ntr$o p!dure deas!.
Apoi $ dintr$o dat! $ #93=, si apoi un gomot ca de cioc!nitoare. Copiii se mai .ntrebau .nc! unde
oare mai auiser! un gomot asem!n!tor Gcu secole .n urm!H si de ce era at9t de nepl!cut,
c9nd Bunil! strig!<
$ Culcat=
(i o .mpinse pe "ucy cu 5orta s! se tr9nteasc! .n tu5isurile de sub copaci. Peter, care 5usese cu
ochii pe sus, uitindu$se dup! #e#erite, #!use ce era< o s!geat! nemiloas! se .n5ipsese .n
trunchiul unui copac, chiar deasupra capului s!u. Bn timp ce o tr!gea pe (usan .n 3os, mai trecu
o s!geat! pe l9ng! um!rul s!u si se .n5ipse .n p!m9nt, l9ng! el.
$ Repede= Repede= .napoi= 4ergeti t9r9s= spuse Bunil! g959ind.
(e .ntoarser! si o pornir! pe burt! pe sub tu5isurile pline de muste care b99iau .ngroitor.
(!getile #939iau din toate directiile. 'na nimeri coi5ul lui (usan si c!u. (e t9r9r! mai repede.
6rau ui de transpiratie. O luar! apoi la 5ug!, ghemuiti c9t puteau ei de tare. B!ietii .si luar!
s!biile .n m9n! ca s! nu se .mpiedice .n ele.
6rau 5r9nti< .ncepur! din nou s! urce pe st9nci, 5ugind .napoi de unde #eniser!. C9nd .si d!dur!
seama c!, orice$ar 5i, nu mai pot 5ugi, se tr9ntir! toti .n muschiul umed, .n spatele unui bolo#an
imens, g959ind. (e mirar! si ei c9t de sus erau iar.
Ascultar! cu urechile ciulite, dar nu auir! nimic7 nu erau urm!riti.
$ Asta$i bine, spuse Bunil!. Bnseamn! c! nu intr! .n p!dure. 6rau probabil niste santinele. :ar
asta .nseamn! si c! 4ira are un a#anpost unde#a prin apropiere. O5, bine c$am sc!pat=
$ 4erit s!$mi dati una .n cap c! #$am adus pe drumul !sta, spuse Peter.
$ Ba nu, 4aiestate, spuse piticul, .n primul r9nd, nu dumnea#oastr!, ci 5ratele 4aiest!tii #oastre,
Regele 6dmund, a 5ost primul care a propus s$o lu!m pe l9ng! gol5.
$ 4! tem c! 4.%.P. are dreptate, spuse 6dmund, care si uitase de asta de c9nd .ncepuser! s!
aib! probleme.
$ Bn al doilea r9nd, continu! Bunil!, dac! am 5i mers pe unde #enisem eu, am 5i a3uns drept la
noul a#anpost, aproape cu sigurant!. (au, .n orice ca, ne$ar 5i 5ost la 5el de greu s!$l e#it!m.
Cred c! p9n! la urm! n$a 5ost r!u c! am luat$o pe la gol5.
$ Tot r!ul spre bine, spuse (usan.
$ Cam mult r!u, ise 6dmund.
$ Cred c! acum trebuie s$o lu!m din nou prin de5ileu, spuse "ucy.
$ "u, esti o eroin!, ise Peter. Ast!i n$ai spus niciodat! #$am spus eu... Acum ai 5ost pe$
aproape, dar tot n$ai spus... Aaideti s! mergem.
$ (i, de cum ne #om a5la .n p!dure, inter#eni Bunil!, indi5erent cine ce$ar ice, eu m! pun pe
5!cut 5ocul, ca s! preg!tesc cina. :ar mai .nt9i s$o lu!m la picior de$aici.
%u mai e ne#oie s! #! spun cum au pornit$o iar prin de5ileu. 6ra un urcus greu, dar, ciudat, se
simteau cu totii mai #eseli. 6rau din nou plini de elan7 iar cu#9ntul cin! a#usese un e5ect
miraculos.
A3unser! .n p!durea de brai care le d!duse at9ta b!taie de cap c9nd era .nc! lumin! si se
ad!postir! .ntr$o #9lcea Adunar! cu greu lemne de 5oc7 dar, dup! ce 5!cur! 5ocul si .ncepur! s!
scoat! din buunare pachetele umede si unsuroase de carne de urs, care ar 5i 5ost 5oarte putin
apetisant! pentru cine#a care st!tuse .n cas! toat! iua, se simtir! cu mult mai bine. piticul a#u
o idee groa#!, .n#elir! 5iecare m!r Gmai a#eau c9te#aH .n came de urs $ ca niste g!luste cu
mere 5!cute din carne .n loc de aluat, si mult mai mari $, dup! care .n5ipser! un b!t bine ascutit
.n 5iecare si le puser! la pr!3it. Feama din mere p!trunse .n carne, ca sosul de mere .n 5riptura
de porc la cuptor. Carnea unui urs care a m9ncat alte animale nu e prea bun!, spre deosebire
de cea de urs care a m9ncat mai mult miere si 5ructe, care este e8celent!. Cea pe care o a#eau
ei era din cea din urm!. Asa c! m9ncar! o mas! pe cinste, .n plus, nu a#ur! nici #ase de sp!lat7
s$au culcat pe 3os, pri#ind 5umul care iesea din pipa lui Bunil!, si$au .ntins picioarele ostenite si
au stat la po#esti. 6rau toti siguri c! a doua i au s! reuseasc! s! a3ung! la Caspian si c!$l #or
.n#inge pe Regele 4ira .n numai c9te#a ile. Poate c! nu era prea .ntelept din partea lor s! 5ie
chiar at9t de optimisti, dar asta era starea lor de spirit.
Adormir! pe r9nd, unul c9te unul, dar toti 5oarte repede.
"ucy se trei din cel mai ad9nc somn, pe care #i$l puteti imagina, cu sentimentul c! si$a auit
numele strigat de #ocea care .i era cea mai drag!. "a .nceput, creu c! e #ocea tat!lui ei. Apoi i
se p!ru c! e !l lui Peter. %u a#ea che5 s! se scoale7 nu 5iindc! ar 5i 5ost .nc! obosit! $
dimpotri#!, era odihnit! si nu mai simtea nici urm! de durere de oase $, ci pentru c! se simtea
e8trem de bine si de 5ericit!. (t!tea cu ochii atintiti spre luna din %arnia, care este mai mare
dec9t aceea din lumea noastr!, si la cerul .nstelat, care se puteau #edea bine din locul unde se
culcaser!.
$ "ucy, aui din nou, si nu era nici #ocea tat!lui ei, nici a lui Peter.
(e ridic! .n capul oaselor, tremur9nd de emotie, dar 5!r! pic de team!. "una str!lucea at9t de
puternic .nc9t p!durea din 3ur era luminat! aproape ca iua7 p!rea doar un pic mai s!lbatic!, .n
spatele ei se .ntindea p!durea de brai7 departe, .n dreapta, se ridicau st9ncile ascutite din
cap!tul celalalt al de5ileului7 iar .n 5at!, o poian! .ncon3urat! de copaci. "ucy pri#i atent! copacii
de$acolo.
IAei, am impresia c! se misc!, .si spuse .n sinea ei. 'mbl!.J
Inima .ncepu s!$i bat! mai tare7 se ridic! si se apropie de ei. :inspre poian! #enea un gomot
care sem!na cu cel pe care$l 5ac copacii c9nd bate tare #9ntul, desi acum nu b!tea deloc. Cu
toate acestea, nu era un gomot de copaci obisnuiti. "ui "ucy i se p!ru c! aude o melodie, dar
nu putu s!$si dea seama ce melodie, cum nu putuse s! desluseasc! nici #orbele copacilor care
aproape c! .i #orbiser! noaptea trecut!. :ar putu cel putin s!$si dea seama c! este o melodie
#esel!7 pe m!sur! ce se apropie de copaci, simti cum picioarele ei .ncep s! dansee. +!u
copacii misc9ndu$se, trec9nd unul pe l9ng! cel!lalt, ca .ntr$un dans popular.
I(i cred, se g9ndi "ucy, c! atunci c9nd dansea!, dansul lor e cu ade#!rat un dans popular.J
6ra de3a 5oarte aproape de ei.
Primul copac la care se uit! i se p!ru, la .nceput, c! nu e copac, ci un om #oinic cu barba aspr!
si p!rul #9l#oi. %u se sperie< mai #!use asemenea lucruri si alt!dat!. :ar c9nd se uit! mai
bine, #!u c! e un simplu copac, care se misc!. @ireste, nu$ti puteai da seama dac! are
picioare ori r!d!cini, pentru c!, atunci c9nd umbl!, copacii nu calc! pe supra5ata p!m9ntului7
a#ansea! prin p!m9nt, asa cum 5acem noi atunci c9nd umbl!m prin ap!. "a 5el p!ti cu 5iecare
copac la care se uit!. O clip!, p!reau s! aib! 5ormele prietenoase, 5rumoase si mari pe care le
a#eau oamenii$copaci atunci c9nd, datorit! unei magii minunate, prindeau #iat!. :ar .n clipa
urm!toare, p!reau toti din nou copaci obisnuiti. %umai c!, atunci c9nd p!reau copaci obisnuiti,
a#eau aerul c! sunt oameni, niste oameni ciudati, cu crengi si 5rune $ si se auea .ncontinuu
melodia aceea #esel! si 5osnitoare.
I(unt aproape tre3i, .si spuse "ucy.J
6a era cu sigurant! trea! de$a binelea, mai trea! dec9t poate 5i cine#a de obicei.
O lu! cura3oas! printre ei, dans9nd si ea .n timp ce era ne#oit! s! sar! .n toate p!rtile, ca s! nu
se ciocneasc! de acesti parteneri imensi de dans. Acum nu o mai interesau copacii at9t de
mult. +oia s! a3ung! dincolo de ei, acolo de unde o strigase #ocea care .i era at9t de drag!.
Trecu repede printre ei G5!r! s!$si dea seama prea bine dac! 5usese ne#oit! s! dea crengile la
o parte cu m!inile ori dac! se tinuse de m9n! s! 5ormee marele lant cu acesti dansatori
imensi, care trebuia s! se aplece ca s! a3ung! la eaH pentru c! nu erau, de 5apt, dec9t c9ti#a
copaci care .ncon3urau o poian!. Reusi s! ias! dintre luminile si umbrele lor misc!toare.
F!ri un cerc acoperit de iarb! neted! ca aceea de pe pelua din 5ata unei case, .ncon3urat de
copaci .ntunecosi care dansau .n 3urul lui. Iar apoi, ce 5ericire= .l #!u pe 6l, era acolo< "eul
imens, str!lucind alb .n lumina lunii, si umbra lui, neagr! si mare.
:ac! nu si$ar 5i miscat coada, ai 5i putut crede c! e un leu din piatr!, dar lui "ucy nu$i trecu asa
ce#a prin cap. %u se g9ndi nici o clip! dac! o 5i un leu prietenos sau nu. Alerg! spre el. A#ea
sentimentul c! dac! pierde o singur! clip! o s! i se sparg! inima .n piept, .ntr$o secund! 5u
l9ng! el< .l s!rut!, .si trecu bratele .n 3urul g9tului lui si$si .ngropa 5ata .n m!tasea bogat! a
5rumoasei lui coame.
$ Aslan, Aslan. :ragul meu Aslan, suspin! "ucy. Bn s59rsit=
Animalul se rostogoli pe o parte, iar "ucy c!u7 acum st!tea .ntre labele lui din 5at!. "eul se
aplec! si$i atinse #9r5ul nasului cu limba. (imti cum o .n#!luie respiratia lui cald!, .si ridic!
pri#irea spre 5ata lui mare si .nteleapt!.
$ Bun$#enit, copila mea, spuse el.
$ Aslan, obser#! "ucy, esti mai mare.
$ Ti se pare, e din pricin! c! si tu esti mai mare, .i r!spunse.
$ :eci nu esti mai mare;
$ %u. :ar cu 5iecare an cu care cresti, o s! ti se par! c! sunt mai mare.
O #reme, se simti at9t de 5ericit! .nc9t nu spuse nimic. +orbi, .n schimb, Aslan.
$ "ucy, spuse el, nu putem sta aici prea mult. Ai multe de 5!cut, si ati pierdut o groa! de timp
ast!i.
$ :a, ce p!cat, nu$i asa; spuse "ucy. 6u te$am #!ut. :ar n$au #rut s! m! cread!. (unt toti at9t
de...
:e unde#a din ad9ncul lui Aslan se aui un m9r9it slab.
$ Bmi pare r!u, spuse "ucy, care .n#!tase s!$si dea seama .n ce dispoitie se a5l! leul. %$am
#rut s!$i #orbesc de r!u pe ceilalti. :ar, oricum, n$a 5ost #ina mea, esti de acord;
"eul o pri#i drept .n ochi.
$ Oh, Aslan, 5!cu "ucy, doar nu #rei s! spui c! a 5ost #ina mea; Cum as 5i putut... nu puteam s!
m! despart de ceilalti si s! #in singur! la tine, cum as 5i putut 5ace asta; %u te uita asa la
mine... ei bine, poate as 5i putut. :a, stiu, n$as 5i 5ost singur!, as 5i 5ost cu tine. :ar ce$am 5i
c9stigat;
Aslan nu$i r!spunse.
$ +rei s! spui, ise "ucy cu #oce slab!, c!, p9n! la urm!, ar 5i 5ost bine; :ar cum; Te rog,
Aslan= %$o s! pot a5la asta;
$ (! a5li ce s$ar 5i putut .nt9mpla, copila mea; .ntreb! Aslan. %u. Asta nu i se spune nim!nui.
$ O5, :oamne= 5!cu "ucy.
$ :ar toat! lumea poate a5la ce se #a .nt9mpla, spuse Aslan. Ce$o s! se .nt9mple dac! te duci
acum la ceilalti, si .i treesti, le spui c! m$ai #!ut iar si c! trebuie s! #! sculati toti imediat si s!
#eniti cu mine; %u e8ist! dec9t un singur mod de a a5la.
$ +rei s! spui c! asta #rei s! 5ac; .ntreb! "ucy mirat!.
$ :a, micuta mea, .i r!spunse Aslan.
$ (i$au s! te #ad! si ceilalti; .ntreb! "ucy.
$ Cu sigurant! c! nu de la .nceput, r!spunse Aslan. 4ai t9riu, poate. :epinde.
$ Bine, dar n$au s! m! cread!, spuse "ucy.
$ %$are important!, ise Aslan.
$ O5, :oamne= O5, :oamne= 5!cu "ucy. (i eu care m! bucurasem at9t de mult c! te$am g!sit iar=
Credeam c$o s! pot r!m9ne cu tine. (i credeam c$ai s! apari si$ai s!$i sperii pe toti dusmanii,
ca data trecut!. Iar acum totul #a 5i .ngroitor.
$ (tiu c! ti$e greu, micuta mea, spuse Aslan. :ar nimic nu se .nt9mpl! la 5el de dou! ori. %e$a
5ost greu tuturor .n %arnia p9n! acum.
"ucy .si ascunse capul .n coama lui. :ar probabil c! era ce#a magic .n coam!, 5iindc! simti cum
creste .n ea o 5ort! ca de leu. (e ridic! repede.
$ Bmi pare r!u, Aslan, spuse. Acum sunt gata.
$ Acum ai de#enit leoaic!, .i spuse Aslan. %arnia .ntreag! se #a .ntoarce la #iat!. Acum gata, nu
mai a#em timp de pierdut.
(e ridic! si o porni maiestuos spre copacii misc!tori printre care #enise "ucy7 iar ea merse cu
el, pun9ndu$si o m9n! tremur9nd! pe coama lui. Copacii se d!dur! la o parte ca s!$i lase s!
treac! si, timp de o clip!, c!p!tar! cu totii 5orme de om. "ucy !ri ei si eite ale p!durii, .nalti si
chipesi, plec9ndu$se .n 5ata "eului7 .n clipa urm!toare, de#enir! iar copaci, dar continuar! s! se
aplece, misc9ndu$si gratios crengile si trunchiul, .nc9t totul p!rea un 5el de dans.
$ Copila mea, spuse Aslan dup! ce trecur! de copaci. +! astept aici. :u$te si treeste$i pe
ceilalti si spune$le s! #in!. :ac! nu #or, atunci cel putin tu #a trebui s! #ii cu mine, 5ie si singur!.
6 .ngroitor s! 5ii obligat s! treesti patru persoane, toate mai mari dec9t tine si toate 5oarte
obosite, s! le spui ce#a ce probabil n$au s! cread! si s!$i pui s! 5ac! un lucru pe care cu
sigurant! c! nu #or #rea s!$l 5ac!.
I%u trebuie s! m! g9ndesc, trebuie doar s! 5ac ce am de 5!cutJ, se g9ndi "ucy.
(e duse mai .nt9i la Peter si$l g9lt9i.
$ Peter, .i sopti la ureche, treeste$te= Repede= A #enit Aslan. (pune c! trebuie s! plec!m cu el
imediat.
$ (igur, "u. Cum #rei tu, spuse Peter .n mod neasteptat.
Asta .i d!du putin cura3, numai c! Peter se .ntoarse pe partea cealalt! si adormi la loc.
Bncerc! apoi s! o treeac! pe (usan, care se trei cu ade#!rat, dar .i spuse cu #ocea ei
ener#ant! de om mare<
$ Ai #isat, "ucy. Culc!$te la loc.
Bncerc! apoi cu 6dmund. @u greu s!$l treeasc!, dar p9n! la urm! reusi. 6dmund se ridic! .n
capul oaselor.
$ Ce$i; morm!i. Ce spui;
Bi spuse si lui. Ce era cel mai r!u era c!, de 5iecare dat! c9nd spunea ce a#ea de spus, p!rea
tot mai putin con#ing!tore.
$ Aslan= strig! 6dmund. 'ra= 'nde;
"ucy se .ntoarse spre locul unde .i astepta Aslan, cu ochii atintiti spre ea.
$ Acolo, spuse, ar!t9nd spre el.
$ 'nde; mai .ntreb! o dat! 6dmund.
$ Acolo= Acolo= %u #ei; .n partea asta a copacilor.
6dmund se uit! atent o #reme, dup! care spuse<
$ %u. %u$i nimic acolo. Ti se pare din pricina luminii lunii. (e mai .nt9mpl!. (i mie mi s$a p!rut
c! #!d ce#a timp de o clip!. 6 o smecherie optic!.
$ :ar eu .l #!d tot timpul, spuse "ucy. (e uit! drept la noi.
$ Atunci eu de ce nu$l #!d;
$ 4i$a spus c! s$ar putea s! nu$l #edeti.
$ :e ce;
$ %u stiu. Asa a spus.
$ O5, 5ir$ar s! 5ie, spuse 6dmund. Ar 5i tare bine dac! n$ai mai tot #edea 5el de 5el de lucruri. :ar
cred c! trebuie s!$i treim pe ceilalti.
Capitolul 11
CA64AR6A "6'"'I
:up! ce se treir! toti, "ucy trebui s! repete po#estea pentru a patra oar!. "inistea care se l!s!
dup! ce termin! era c9t se poate de descura3ant!.
$ 6u nu #!d nimic, spuse Peter dup! ce se uit! c9t putea el de atent. Tu #ei ce#a, (usan;
$ %u, bine.nteles c! nu #!d nimic, se r!toi ea. @iindc! nu e nimic de #!ut. A #isat. Culc!$te si
dormi, "ucy.
$ (i sper, ise "ucy cu #ocea tremur9nd!, c! o s! #eniti toti cu mine. @iindc!... 5iindc! eu trebuie
s! merg cu el chiar dac! nu #ine nici unul dintre #oi.
$ "ucy, nu #orbi prostii, spuse (usan. Bine.nteles c! nu poti s! pleci singur!. Peter, n$o l!sa. %u
#ei c! e neascult!toare;
$ :ac! trebuie s! mearg! neap!rat, o s! merg eu cu ea. Alt!dat! a a#ut dreptate, ise 6dmund.
$ (tiu c! a a#ut, spuse Peter. Poate a a#ut dreptate si ai$dimineat!. (i e clar c! nu a 5ost bine
c$am luat$o prin de5ileu. Totusi, la ora asta; %oaptea; (i de ce nu$l putem #edea si noi pe
Aslan; B.nainte .l puteam #edea toti. 6l n$ar 5ace asa ce#a. Tu ce spui, 4.%.P.;
$ Oh, eu nu spun nimic, r!spunse piticul. :ac! mergeti toti, bine.nteles c! merg si eu cu #oi7 iar
dac! #! desp!rtiti, eu r!m9n cu 4arele Rege. 6 datoria mea 5at! de el si 5at! de Regele
Caspian. :ar, dac! #reti s! stiti ce cred eu, ei bine, eu, un biet pitic ca oricare altul, cred c! nu
a#em prea multe sanse s! g!sim drumul pe .ntuneric dac! nu l$am putut g!si pe lumin!. Iar eu
nu cred .n lei magici care #orbesc, dar nu #orbesc, ori .n lei prietenosi care nu ne 5ac nici un
bine si nici .n lei mari c9t casa pe care nu$i #ede nimeni. :up! p!rerea mea, toate astea sunt
aiureli.
$ Bate cu laba .n p!m9nt s! ne gr!bim, spuse "ucy. Trebuie s! mergem acum. Cel putin, eu
trebuie s! merg,
$ %$ai nici un drept s! ne obligi pe toti s! mergem. (untem patru la unu si esti cea mai mic!
dintre noi, spuse (usan.
$ Termin!= url! 6dmund. Trebuie s! mergem. :ac! nu mergem, n$o s! putem 5i linistiti.
:orea din tot su5letul s$o sustin! pe "ucy, dar se ener#ase c! nu poate dormi si din pricina asta
era asa bosum5lat.
$ Atunci, la drum, spuse Peter, trec9ndu$si .ncet bratul pe sub cureaua de la scut si pun9ndu$si
coi5ul, .n alte conditii, i$ar 5i spus o #orb! prietenoas! lui "ucy, care era sora lui 5a#orit!, 5iindc!
.si d!dea seama c9t de am!r9t! e si stia c! tot ce se .nt9mplase nu 5usese din pricina ei. :ar,
cu toate acestea, era si putin ener#at pe ea.
Cea mai rea 5u (usan.
$ Ce$ar 5i s! 5ac si eu ca "ucy; .ntreb!. (! spun c! eu r!m9n aici chiar dac! #oi toti plecati.
Ceea ce si cred c$o s! 5ac.
$ Ascultati$l pe 4arele Rege, 4aiestate, spuse Bunil!, si haideti s$o lu!m din loc. :ac! tot nu
sunt l!sat s! dorm, pre5er s! merg .n loc s! stau aici si s! #orbesc.
Bn cele din urm!, pornir! la drum. "ucy mergea prima, musc9ndu$si bua si abtin9ndu$se cu
greu s! nu$i spun! lui (usan ce$a#ea pe inim!. :ar uit! de toate astea de .ndat! ce$l !ri din
nou pe Aslan. Acesta se .ntoarse si pomi si el la drum, la treieci de metri .n 5ata lor. Ceilalti
trebuia s! se baee pe ce le spunea "ucy ca s! stie pe unde s$o ia, pentru c! nu numai c! nu$l
#edeau pe Aslan, dar nici nu$l puteau aui. ?hearele lui mari ca de pisic! nu 5!ceau nici un
gomot pe iarb!.
Bi duse unde#a .n dreapta copacilor misc!tori $ nu$si putu da nimeni seama dac! acestia mai
dansau sau nu, 5iindc! "ucy nu a#ea ochi dec9t pentru Aslan, iar ceilalti se uitau la ea $ apoi se
apropiar! de marginea de5ileului.
I"a naiba= .si spuse Bunil! .n sinea lui. (per c! nebunia asta nu se #a termina cu niste c!!turi
.n lumina lunii si cu c9te#a g9turi 5r9nte.J
Aslan merse mult timp de$a lungul marginii pr!pastiei. A3unser! apoi .ntr$un loc unde cresteau
niste cop!cei chiar pe margine. Aslan se .ntoarse si disp!ru printre ei. "ui "ucy i se t!ie
respiratia, 5iindc! i se p!ru c! a c!ut de pe st9nc!. :ar nu a#ea timp s! se opreasc! si s! se
g9ndeasc! la asta, trebuia s! nu$l piard! din ochi. ?r!bi pasul si a3unse si ea imediat printre
copaci. (e uit! .n 3os7 #!u o c!rare .ngust! si abrupt! care cobora pieis, printre st9nci, .n
de5ileu, si pe care mergea Aslan. "ucy o pri#i cu ochii plini de 5ericire, b!tu din palme si cobor.
dup! el. :in spate, aui #ocile celorlati strig9nd<
$ Aei, "ucy, 5ii atent!, pentru numele lui :umneeu= 6sti chiar pe margine, .ntoarce$te=
Apoi, o clip! mai tiriu, aui #ocea lui 6dmund<
$ Are dreptate, este un drum pe care putem cobor.. Pe la 3um!tatea cobor9sului, 6dmund o
a3unse din urm!.
$ Ia te uit!= e8clam!. Ce e umbra aia care merge .n 5ata noastr!;
$ 6 umbra lui, .i r!spunse "ucy.
$ Cred c! ai dreptate, "u, spuse 6dmund. %u .nteleg cum n$am #!ut mai .nainte. :a> el unde
e;
$ Acolo unde$i e umbra, bine.nteles. %u$l #ei;
$ Am a#ut impresia c!$l #!d, doar un moment. Te p!c!leste lumina.
$ Tot .nainte, Rege 6dmund, tot .nainte, se aui de sus din spate glasul lui Bunil!.
:e unde#a de si mai departe, de sus de pe margine, se aui #ocea lui Peter<
$ Aai, (usan, cura3. :!$mi m9na. (i un bebelus ar putea cobor. pe aici. (i nu te mai #!ic!ri
at9ta.
C9te#a minute mai t9riu erau 3os si puteau aui gomotul apei. P!sind cu gri3!, ca o pisic!,
Aslan tra#ers! r9ul, merg9nd din piatr! .n piatr!. C9nd a3unse la mi3loc, se opri s! bea ap!, apoi
.si .ntoarse capul, pe care siroia apa, spre ei. :e data asta, 6dmund .l #!u.
$ Oh, Aslan= strig!, 5ugind spre el.
:ar "eul se .ntoarse si o porni pe panta de pe cel!lalt mal al Repedei.
$ Peter= Peter= Ai #!ut; .l .ntreb! 6dmund.
$ Am #!ut ce#a, spuse Peter, dar e greu de spus la lumina asta. 4ergem mai departe, si de trei
ori IuraJ pentru "ucy. Acum nici nu mai sunt asa de obosit.
Aslan .i c!l!ui spre st9nga, .n sus, prin de5ileu. 6ra o c!l!torie ciudat!, de parc! ar 5i 5ost un
#is, apa tumultuoas!, iarba umed! si cenusie, st9ncile sc9nteinde de care se apropiau, si, .n
5ata lor, Animalul glorios, p!sind .n liniste. %umai (usan si piticul nu$l puteau #edea.
Cur9nd, a3unser! la alt! c!rare abrupt!, care urca pe peretele unei pr!p!stii. Aici st9ncile erau
si mai .nalte dec9t cele de pe care cobor9ser!, iar drumul era lung, greu si .n igag. :in
5ericire, luna str!lucea chiar deasupra de5ileului ast5el .nc9t lumina st9ncile de pe ambele p!rti.
"ucy aproape c! r!mase 5!r! su5lare c9nd #!u c! picioarele din spate si coada lui Aslan dispar
dincolo de margine7 dar, cu un ultim e5ort, se cat!r! .n urma lui si a3unse, cu r!su5larea t!iat! si
cu picioarele tremur9nde pe dealul pe care #oiau s! a3ung! de c9nd plecaser! din gol5. 'rcusul
era lung si domol Gcu iarb!, tu5isuri si c9te#a pietre mari care str!luceau albe .n lumina luniiH, si
se pierdea .ntr$un p9lc de copaci, unde#a la o 3um!tate de Lilometru dep!rtare. "ucy recunoscu
dealul. 6ra dealul pe care se a5la 4asa de Piatr!.
Cu alele !ng!nind, ceilalti urcau .n urma ei. Aslan mergea .n continuare .n 5at!.
$ "ucy= o strig! (usan aproape .n soapt!.
$ Ce e; .ntreb! ea.
$ Acum .l #!d si eu. Iart!$m!=
$ %u$i nimic.
$ :ar am 5ost cu mult mai rea dec9t crei. 6u chiar am creut c! a 5ost el, ieri adic!. Atunci c9nd
ne$a a#ertiat s! nu cobor9m prin p!durea de brai. (i am creut c! #enise si ai$noapte, c9nd
ne$ai treit. 'nde#a .n ad9ncul su5letului. (au as 5i putut crede, dac! as 5i #rut. :ar eu nu #oiam
dec9t s! iesim din p!dure si... o5, nu stiu. (i acum, ce$o s!$i spun;
$ Poate c! n$o s! 5ie ne#oie s!$i spui mare lucru, suger! "ucy.
A3unser! cur9nd la copaci, iar printre ei copiii !rir! 4o#ila cea mare, 4o#ila lui Aslan, care
5usese ridicat! deasupra 4esei dup! plecarea lor.
$ Ai nostri nu sunt destul de #igilenti, morm!i Bunil!. Ar 5i trebuit s! ne #ad! p9n! acum...
$ Pst= 5!cur! ceilalti patru.
Aslan se oprise si se .ntorsese spre ei7 ar!ta at9t de maiestuos .nc9t copiii se simtir! cuprinsi de
c9t! bucurie poti 5i cuprins atunci c9nd ti$e team! si de c9t! team! poti 5i cuprins c9nd esti
bucuros. B!ietii p!sir! .n 5at!. "ucy le 5!cu loc. (usan si piticul r!maser! .n spate.
$ Oh, Aslan, spuse Regele Peter .ngenunchind si pun9ndu$si gheara grea a leului pe obra, .mi
pare at9t de bine= (i$mi pare at9t de r!u= I$am condus gresit de c9nd am pornit la drum, dar mai
ales ieri dimineat!.
$ :ragul meu 5iu, spuse Aslan. Apoi se .ntoarse spre 6dmund.
$ Bra#o, .i spuse.
Apoi, dup! o pau! .ngroitoare, spuse cu glas p!trun!tor<
$ (usan=
(usan nu r!spunse nimic, dar celorlalti li se p!ru c! pl9nge.
$ Te$ai l!sat condus! de team!, copila mea, spuse Aslan. Aai, #ino s! su5lu asupra ta. 'it!$ti
teama. Acum esti din nou cura3oas!;
$ 'n pic, Aslan, r!spunse (usan.
$ (i acum, spuse Aslan cu o #oce mult mai puternic!, lo#indu$si trupul cu coada, unde este
piticul !la mic, spadasinul si arcasul !la renumit care nu crede .n lei; +ino aici, 5iu al
P!m9ntului, #ino AICI=
'ltimul cu#9nt 5u un ade#!rat urlet.
$ 4am!= e8clam! Bunil! mai mult .n soapt! si cu su5letul la gur!.
Copiii, care .l cunosteau pe Aslan destul de bine ca s!$si dea seama c! de 5apt .l place 5oarte
mult de pitic, erau linistiti7 dar pentru Bunil!, care nu mai #!use nici un leu niciodat!, si nici
#orb! s!$l 5i #!ut pe leul !sta .nainte, totul p!rea di5erit. @!cu singurul lucru inteligent pe care .l
putea 5ace, si anume, .n loc s! t9sneasc! spre Aslan, o porni spre el .ncet, cl!tin9ndu$se.
Aslan se repei spre el. Ati #!ut #reodat! un pisoi mic$mic purtat de mama lui .n gur!; Cam
asta ati 5i putut #edea si acum. Piticul, adunat gr!mad!, at9rna din gura lui Aslan. "eul .l scutur!
o dat! de$i !ng!ni toat! armura, de parc$ar 5i 5ost uneltele unui spoitor de caane. :up! care,
piticul bur! .n aer. (e a5la .n sigurant! de parc! ar 5i 5ost .n pat, numai c! el nu a#ea acest
sentiment. C9nd se apropie de p!m9nt, ghearele mari si cati5elate .l prinser! cu bl9ndete, ca
bratele unei marne, si$l puser! G.n picioareH pe p!m9nt.
$ @iu al P!m9ntului, #rei s! 5im prieteni; .l .ntreb! Aslan.
$ :... d... da, g959i piticul, care nu$si rec!p!tase .nc! su5lul.
$ Acum, spuse Aslan, apune luna. 'itati$#! .n spatele #ostru< se crap! de iu!. %$a#em timp de
pierdut. +oi trei, 5iii lui Adam si tu, 5iu al P!m9ntului, duceti$#! repede la 4o#il! si #edeti ce se
poate 5ace acolo.
Piticul era .nc! 5!r! glas si nici unul dintre b!ieti nu .ndr!nir! s! .ntrebe dac! Aslan #ine si el
cu ei. Bsi luar! sabia .n m9n!, salutar!, se .ntoarser! si disp!rur! .n lumina r!s!ritului. "ucy
obser#! c! nu era nici urm! de oboseal! pe chipurile lor< si Regele Peter, si Regele 6dmund
ar!tau mai degrab! b!rbati, nu b!ietei.
@etele, r!mase l9ng! Aslan, se uitar! dup! ei p9n! c9nd nu$i mai putur! #edea. "umina se
schimba acum. "a r!s!rit, Ara#ir, lucea5!rul din %arnia, str!lucea ca o lun! micut!. Aslan, care
p!rea mai mare ca oric9nd, .si ridic! .ncet capul, .si scutur! coama si scoase un r!get.
(unetul, la .nceput ad9nc si #ibrant, ca al unei orgi care .ncepe .ncet, de#eni mai puternic, apoi
si mai puternic, p9n! c9nd .ncepur! s! se cutremure si pam9ntul si aerul. (e ridic! de pe deal
si pluti deasupra .ntregii %arnii. Bn tab!ra lui 4ira se trei toat! lumea, se pri#ir! palii unii pe
altii si .si luar! armele .n m9n!. Putin mai .ncolo, .n 4arele @lu#iu, unde apa era acum rece ca
gheata, se ridicar! din ape capetele si umerii nim5elor, la 5el si capul b!rbos al eului 5lu#iului.
:incolo de 5lu#iu, .n toate c9mpiile si p!durile, iesir! din #iuini urechile ciulite ale iepurilor,
p!s!rile .si ridicar! capetele somnoroase de sub aripi, bu5nitele .ncepur! s! tipe, #ulpile s!
latre, aricii s! m9r9ie, iar copacii s! se legene, .n orase si sate, mamele .si str9nser! copilasii la
piept, cu ochii .ngroiti, c9inii schel!l!ir!, iar b!rbatii .ncepur! s! b93b9ie ca s! aprind! lumina.
:eparte, la hotarul din nord, uriasii din munti .ncercar! s! #ad! ce se .nt9mpl! dincolo de portile
.ntunecoase ale castelelor lor.
"ucy si (usan #!ur! cum ce#a .ntunecos #ine spre ele din toate directiile, de peste dealuri. "a
.nceput li se p!ru c! e o ceat! .ntunecoas! care se .ntinde deasupra p!m9ntului, apoi c! sunt
#alurile unei m!ri negre pe timp de 5urtun! ce se ridic! mai mult, tot mai mult, iar .n cele din
urm! .si d!dur! seama c! erau de 5apt p!duri misc!toare. A#ur! senatia c! toti copacii de pe
p!m9nt #eneau alerg9nd spre Aslan. :ar, cu c9t se apropiau mai tare, ar!tau tot mai putin a
copaci7 c9nd se adunar! cu totii .n 3urul lui "ucy, 5!c9nd plec!ciuni si unduindu$si bratele .n 5ata
lui Aslan, 5etita .si d!du seama c! arat! a oameni. @ete$mesteceni cu chipuri palide .si plecau
capetele, 5emei$s!lcii cu 5ete g9nditoare .si d!deau p!rul pe spate ca s!$l poat! #edea pe
Aslan, 5agii cu aer regesc .l adorau, b!rbati$ste3ari cu ramuri .nc9lcite, ulmi melancolici si slabi,
tu5isuri cu p!rul b9rlit Gnegriciosi, cu sotii .mpodobite cu bobite colorateH si scorusi #eseli, toti se
aplecau si se ridicau la loc, strig9nd numele lui Aslan cu glasurile lor de tot 5elul, r!gusite,
ascutite ori domoale.
4ultimea care dansa acum .n 3urul lui Aslan G5iindc! si de data asta totul de#enise un dansH
crestea at9t de repede, .nc9t "ucy nu mai .ntelegea nimic. %u$si putea da seama de unde
ap!ruser! c9ti#a oameni care, .n clipa urm!toare, d!ntuiau si ei printre copaci. 'nul era un
t9n!r, .mbr!cat .n piele de cerb, cu o coroan! din 5rune de #it! .n p!rul c9rliontat. Ai 5i is c! e
prea 5rumos s! 5ie b!iat, dac! n$ar 5i a#ut un aer at9t de s!lbatic. Pri#indu$l, a#eai senatia, cum
spuse 6dmund c9te#a ile dup! aceea, Ic! e un tip care e .n stare de orice, absolut de orice.J
A#ea o multime de nume< Bromios, Bassareus si (trasnicul erau numai trei dintre ele. Bl
.nsoteau o multime de 5ete, la 5el de s!lbatice ca si el. 6ra chiar si cine#a c!lare pe un m!gar.
Toat! lumea r9dea si striga<
$ 6uan, euan, eu$oi$oi$oi=
$ Aslan, ce 5ac, se 3oac!; .ntreb! tin!rul.
(e pare c! asta si 5!ceau. :ar 5iecare credea c! 3oac! altce#a. Ar 5i putut 5i leapsa, dar "ucy nu
putu s!$si dea seama cine trebuia s!$i prind! pe ceilalti. P!rea mai degrab! baba$oarba, numai
c! toti se purtau de parc! ar 5i 5ost legati la ochi. Ceea ce complic! lucrurile si mai tare 5u 5aptul
c! omul care #enise c!lare pe m!gar, si care era b!tr9n si enorm de gras, .ncepu s! strige< ,
$ ?ust!ri= Po5titi la gust!ri=
Bn timp ce striga, se pr!#!li de pe m!gar, .l a3utar! ceilalti s! .ncalece la loc, .n #reme ce
m!garul, cre9nd c! se a5l! la circ, .ncerca s! mearg! pe picioarele din spate. Ap!reau tot mai
multe 5rune de #it!$de$#ie peste tot. Cur9nd, 5runele de#enir! #ite care se .ntindeau peste tot,
chiar si pe picioarele si .n 3urul g9tului celor trei oameni. "ucy .si ridic! m9inile ca s!$si dea p!rul
pe spate si descoperi c! are #it!$de$#ie .n loc de p!r. Pe m!gar .l acoperise #ita cu totul. Coada
.i era .ncurcat! printre 5rune si nu se mai !rea dec9t ce#a negru care i se misca .ntre urechi.
"ucy se uit! mai bine si #!u c! e un ciorchine de struguri. :up! care 5u acoperit de ciorchini
aproape .n .ntregime.
$ ?ust!ri= ?ust!ri= biera b!tr9nul.
Bncepur! cu totii s! m!n9nce. %u stiu ce sere or 5i pe la #oi, dar sunt sigur c! n$ati m9ncat
niciodat! asemenea struguri. 6rau niste struguri cu ade#!rat buni, tari si luciosi, dar, c9nd .i
b!gai .n gur!, erau dulci si r!coritori7 5etele nu mai m9ncaser! niciodat! pe s!turate ce#a at9t
de bun. 6rau cu mult mai multi struguri dec9t si$ar 5i putut dori cine#a #reodat!, si nimeni nu
m9nca elegant. +edeai numai degete lipicioase si murdare si, desi toat! lumea a#ea gura plin!,
r9deau sau strigau .ntruna I6uan, euan, eu$oi$oi$oiJ. "a un moment dat, toti .si d!dur! seama
c! 3ocul Goricare ar 5i 5ost acestaH si osp!tul trebuia s! se .ncheie. (e asear! cu totii pe 3os, cu
r!su5larea t!iat! si cu 5etele .ntoarse spre Aslan, ca s! aud! ce are s! le spun!.
Bn chiar acea clip!, soarele se ridic! pe cer, iar "ucy .si aminti ce#a si$i sopti lui (usan<
$ Aei, (u, stiu cine sunt !stia.
$ Cine;
$ B!iatul cu chip s!lbatic e Bacchus, iar b!tr9nul de pe m!gar este (ilenus. %u mai tii minte c!
ne$a po#estit domnul Tumnus despre ei, acum mult timp;
$ Ba da, sigur c! da. :ar, "u...
$ Ce e;
$ %u m$as 5i simtit prea .n sigurant! cu Bacchus si toate 5etele lui nebunatice dac! ne$am 5i
.nt9lnit cu ei c9nd eram 5!r! Aslan.
$ Cred si eu, spuse "ucy.
Capitolul 1*
+RECITORI6 (I REFB'%AR6
Bntre timp, Bunil! si cei doi b!ieti a3unser! la arcada de piatr! pe unde se intra .n 4o#il!7 doi
bursuci care erau santinele G6dmund nu le putu deslusi .n .ntuneric dec9t petele albe de pe
obra3iH s!rir! la ei ar!t9ndu$si coltii<
$ Cine$i acolo;
$ Bunil!, spuse piticul, .l aduc pe 4arele Rege al %arniei din trecutul .ndep!rtat.
Bursucii atinser! m9inile b!ietilor cu #9r5ul botului.
$ Bn s59rsit= spuser!, .n s59rsit=
$ :ati$ne o tort!, prieteni, le ceru Bunil!.
Bursucii g!sir! una chiar la intrare, Peter o prinse si i$o d!du lui Bunil!.
$ Ar 5i mai bine s! mearg! 4.%.P. Bnainte, spuse. %oi nu cunoastem locul.
Bunil! lu! torta si porni prin tunelul .ntunecos. 6ra un loc rece, cu5undat .n ben! si cu miros de
mucegai7 era plin de p9ne de p!ian3en si, din c9nd .n c9nd, se mai !rea c9te un liliac .n
lumina tortei. B!ietii, care st!tuser! mai mult a5ar!, .n aer liber, din dimineata de la gar!, a#eau
senatia c! intr! .ntr$o .nchisoare.
$ Peter, sopti 6dmund, tu #ei desenele de pe pereti; %u par s! 5ie din #remuri de demult; Cu
toate acestea, noi suntem si mai de demult. C9nd eram noi aici, nu 5useser! 5!cute .nc!.
$ Asa e, spuse Peter. Asta te pune pe g9nduri. Piticul merse tot .nainte, o lu! la dreapta si apoi
la st9nga, cobor. c9te#a trepte si apoi o apuc! din nou la st9nga, .n cele din urm!, !rir! lumin!
unde#a .n 5at! $ o lumin! care #enea de sub o us!. Pentru prima dat! auir! #oci7 a3unseser! la
usa camerei din mi3locul 4o#ilei. +ocile din .nc!pere erau 5urioase. Cine#a #orbea at9t de tare
.nc9t nici nu$i auir! pe b!ieti si pe pitic apropiindu$se.
$ %u$mi place, .i sopti Bunil! lui Peter. (! st!m s! ascult!m o clip!.
R!maser! nemiscati .n 5ata usii.
$ (tii 5oarte bine de ce n$am putut su5la .n corn la r!s!ritul soarelui, spuse una dintre #oci.
$ Esta e Regele, sopti Bunil!.
$ Ai uitat c! 4ira ne$a atacat aproape .nainte ca Bunil! s! plece si c! am 5ost ne#oiti s! lupt!m
timp de trei ceasuri si mai bine; Am su5lat c9nd am a#ut o clip! de r!ga.
$ Asa ce#a nu se poate uita, se aui #ocea 5urioas!, 5iindc! piticii mei au dus greul luptei si au
murit unul din cinci.
$ Esta$i (5rederic, sopti Bunil!.
$ Rusine, piticule, se aui un glas mai gros.
$ 49nc!$tru5e, spuse Bunil!.
$ Toti am luptat la 5el de mult ca piticii, dar nimeni nu a luptat mai mult ca Regele.
$ :in partea mea, poti s! spui ce #rei, .i r!spunse (5rederic. :ar, 5ie c! a su5lat prea t9riu .n
corn, 5ie c! nu e magic, oricum nu am primit nici un 5el de a3utor. Tu, marele .n#!tat,
nemaipomenitul magician, tu care le stii pe toate, tot ne mai spui s! ne punem sperantele .n
Aslan si .n Regele Peter si .n toti ceilalti;
$ Trebuie s! recunosc $ asta nu pot nega $ c! sunt deam!git de reultatele acestei operatiuni, i
se r!spunse.
$ Probabil c! e doctorul Cornelius, sopti Bunil!.
$ Ca s$o spunem pe sleau, ise (5rederic, tot ce$ai promis s$a dus pe apa s9mbetei. Asa c! stai
de$o parte si las!$i pe altii s!$si #ad! de treab!. :e$asta...
$ +om primi a3utor, spuse 49nc!$tru5e. 6u cred .n continuare .n Aslan. Ai r!bdare, cum a#em
noi, animalele. +om primi a3utor. ($ar putea ca acesta s! 5ie chiar acum la us!.
$ P5ui= 5!cu (5rederic. :ac$ar 5i dup! #oi, bursucii, ar trebui s! astept!m p9n! c9nd o 5ace plopul
pere si r!chita micsunele. Ascultati$m! pe mine. %u mai putem astepta 49ncarea e pe
terminate7 .n 5iecare lupt! pierdem mai multi oameni dec9t ne putem permite7 ostenii nostri 5ug.
$ (i stii de ce; .l .ntreb! 49nc!$tru5e. Bti spun eu de ce. @iindc! s$a #onit printre ei c! i$am
chemat pe Regii de odinioar!, iar acestia nu au #enit. 'ltimele cu#inte pe care le$a spus Bunil!
.nainte de a pleca Gaproape sigur, ca s!$si a5le moarteaH au 5ost< I:ac! su5lati .n corn, s! nu le
spuneti ostenilor de ce ati su5lat sau ce sperante a#eti.J %umai c! .n seara aceea a5laser! de3a
toti.
$ 4ai bine ti$ai #9r. botul .ntr$un cuib de #iespi, bursucule, dec9t s! insinuei c! eu sunt cel care
a .mpr!stiat #onul, spuse (5rederic. Retrage$ti cu#intele sau...
$ ?ata, terminati am9ndoi= inter#eni Regele Caspian. +reau s! a5lu ce propune (5rederic s!
5acem. :ar, .nainte de asta, #reau s! stiu cine sunt cei doi str!ini pe care i$a adus la s5atul
nostru si care stau acolo cu urechile ciulite, 5!r! s! scoat! o #orb!.
$ (unt prietenii mei, r!spunse (5rederic. Tu ce drept ai s! te a5li aici .n a5ar! de 5aptul c! esti
prietenul lui Bunil! sau al bursucului; (i ce drept are b!tr9nul !la ramolit .mbr!cat .n negru s!
5ie aici .n a5ar! de 5aptul c! ti$e prieten; :e ce trebuie s! 5iu eu singurul care nu are dreptul s!$
si aduc! aici prietenii;
$ 4aiestatea sa este Regele c!ruia i$ai 3urat credint!, .i spuse 49nc!$tru5e cu se#eritate .n glas.
$ Astea sunt reguli pentru curtea regal!, .l repei (5rederic. Bn gaura asta putem #orbi pe sleau.
(tii 5oarte bine $ si stie si b!iatul !sta Telmarinian $ c! n$o s! 5ie regele nim!nui, nic!ieri, dac!
nu reusim s!$l scoatem din capcana .n care este prins.
$ :ar poate prietenii t!i #or s! spun! si ei ce#a, spuse Cornelius. +oi cei de acolo, cine sunteti;
$ Prea#enerabile doctore, se aui un glas subtirel si pl9ng!cios de 5emeie. (unt o biat! 5emeie
b!tr9n!, dac! nu #! e cu sup!rare, si$i sunt recunosc!toare acestui prea#enerabil pitic pentru
prietenia pe care mi$o arat!. 4aiestatea sa, binecu#9ntat 5ie$i numele, nu are moti#e s! se
team! de o b!tr9n! care su5er! de reumatism si care e s!rac! lipit! pam9ntului. 4! pricep putin
$nu ca dumnea#oastr!, doctore $ la unele #r!3i si 5armece pe care as 5i bucuroas! s! le 5olosesc
.mpotri#a dusmanilor nostri dac! sunteti cu totii de acord. @iindc!$i ur!sc. Oh, cum .i mai ur!sc=
%imeni nu$i ur!ste mai mult ca mine.
$ @oarte interesant si... !!!... bine, spuse doctorul Cornelius. Acum cred c! am .nteles ce
sunteti, doamn!. Poate se preint! si cel!lalt prieten;
Bi r!spunse o #oce nepl!cut!7 lui Peter i se 5!cu pielea ca de g!in!.
$ 6u sunt 5oamea. (unt setea. :ac! musc din ce#a, nu$i mai dau drumul p9n! la moarte, iar
dup! moarte trebuie s! taie bucata din corpul dusmanului pe care am apucat s! o musc si s$o
.ngroape cu mine. Pot s! postesc o sut! de ani 5!r! s! mor. Pot s! stau o sut! de nopti pe
gheat! 5!r! s! .nghet. Pot s! beau un 5lu#iu de s9nge 5!r! s! pocnesc. Ar!tati$mi$i pe dusmanii
#ostri.
$ (i #rei s! ne spui care este planul t!u .n 5ata acestor doi prieteni; .l .ntreb! Caspian.
$ :a, .i r!spunse (5rederic. @iindc! nu$l pot pune .n practic! 5!r! a3utorul lor.
Timp de #reo dou! minute b!ietii si Bunil! .i auir! pe Caspian si pe prietenii s!i #orbind .n
soapt!, dar nu$si putur! da seama ce spun. Apoi .l auir! pe Caspian spun9nd cu #oce tare<
$ Bine, (5rederic, s!$ti auim planul.
'rm! o pau! at9t de lung! c! b!ietii .ncepur! s! se .ntrebe dac! piticul o s! mai .nceap!
#reodat!7 c9nd deschise gura, #orbi cu glas .ncet, de parc! nu i$ar 5i pl!cut nici lui ce a#ea s!
spun!.
$ 6 clar, morm!i el, c! nici unul dintre noi nu stie ade#!rul despre #remurile de odinioar! din
%arnia. Bunil! nu credea .n nici una din po#esti. 6u am 5ost de acord s! le #eri5ic!m. Am
.ncercat .nt9i cornul si n$a iesit nimic. :ac! au e8istat #reodat! Regele Peter 4agni5icul, Regina
(usan, Regele 6dmund si Regina "ucy, atunci sau nu ne$a auit nici unul dintre ei sau nu pot
#eni, sau ne sunt dusmani.
$ (au sunt pe drum, ad!ug! 49nc!$tru5e.
$ %$ai dec9t s! repeti asta p9n! c9nd o s! 5im cu totii m9ncare pentru c9inii lui 4ira. Cum
spuneam, am .ncercat o #erig! din lantul #echilor legende, dar nu ne$a a3utat cu nimic. Bun.
%umai c!, dac! ti se rupe spada, lupti cu pumnalul, .n po#esti apar si alte 5orte, nu numai #echii
regi si regine. Ce$ati spune dac! le$am chema pe acestea .n a3utor;
$ Pe Aslan, #rei s! spui, ise 49nc!$tru5e. 6 totuna dac!$l chem!m pe el sau pe #echii Regi.
6rau supusii lui. :ac! nu$i trimite pe ei Gdesi n$am nici o .ndoial! c!$i #a trimiteH, crei c$o s!
#in! el .nsusi;
$ %u. Tocmai asta e, spuse (5rederic. Aslan si Regii sunt totuna. Aslan sau a murit, sau nu este
de partea noastr!. (au ce#a mai puternic dec9t el nu$l las! s! #in!. (i chiar dac! ar #eni, de
unde stim noi c! este de partea noastr!; (e pare c! nu a 5ost .ntotdeauna prea bun cu piticii.
%ici m!car cu toti ursii, .ntrebati$i pe lupi. (i, la urma urmei, n$a 5ost .n %arnia dec9t o singur!
dat! din c9te stiu eu si n$a stat prea mult. %u$l mai puneti la socoteal!. 6u m! g9ndeam la
altcine#a.
%u$i r!spunse nimeni si, pret de c9te#a minute, se l!s! o asemenea liniste .nc9t 6dmund .l putu
aui pe bursuc cum respir!.
$ "a cine te g9ndesti; .ntreb! Caspian .n cele din urm!.
$ "a o 5ort! mai puternic! dec9t Aslan, care a tinut %arnia sub #ra3! ani si ani, dac! po#estile
spun ade#!rul.
$ +r!3itoarea Alb!= strigar! cele trei #oci .n acelasi timp si, dup! gomotul care se aui, Peter
b!nui c! Regele si prietenii lui s!riser! .n picioare.
$ :a, spuse (5rederic rar si hot!r9t, m! g9ndesc la +r!3itoare. (tati 3os. %u #! speriati la auul
unui nume, ca niste copii. A#em ne#oie de putere7 si a#em ne#oie de o putere care s! 5ie de
partea noastr!. C9t despre putere, nu spun po#estile c! +r!3itoarea l$a .n#ins pe Aslan, l$a legat
5edeles si l$a ucis chiar pe piatra aceea de colo, din spatele luminii;
$ :ar mai spun si c! a .n#iat, ad!ug! bursucul cu glas t!ios.
$ :a, asa spun, r!spunse (5rederic, dar poate c! ai obser#at c! nu stim prea multe despre ceea
ce$a 5!cut Aslan dup! ce$a .n#iat. Pur si simplu dispare din po#este. Cum .ti e8plici asta, dac! a
.n#iat cu ade#!rat; %u e mult mai probabil c! nu a .n#iat si c! po#estile nu mai #orbesc despre
el pentru c! nu mai este nimic de spus despre el;
$ I$a numit pe Regi si pe Regine, spuse Caspian.
$ 'n rege care c9stig! o mare b!t!lie se poate proclama rege si singur, 5!r! a3utorul unui leu,
ise (5rederic.
(e aui un morm!it 5ioros, probabil al lui 49nc!$tru5e.
$ (i, oricum, continu! (5rederic, ce s$a ales de regii !stia si de domnia lor; Au disp!rut si ei.
Alt5el stau .ns! lucrurile cu +r!3itoarea. Po#estile spun c! a domnit o sut! de ani< o sut! de ani
de iarn!. Asta da putere, dac! nu #! sup!rati. 6 ce#a care a e8istat.
$ :ar, :umneeule mare= 5!cu Regele. %u ni s$a spus .ntotdeauna c! ea era cel mai groanic
dusman; %u a 5ost un tiran de ece ori mai r!u dec9t 4ira;
$ Poate, spuse (5rederic cu indi5erent!. Poate o 5i 5ost rea cu #oi, oamenii, dac! e8istau oameni
pe #remea aceea. Poate c! a 5ost rea cu unele animale. I$a alungat pe castori, as putea spune7
oricum, nu mai e8ist! nici unul .n %arnia. :ar cu noi piticii s$a purtat bine. 6u sunt pitic si .mi
ap!r neamul. %ou! nu ne e team! de +r!3itoare.
$ Bine, dar te$ai aliat cu noi, .i aminti 49nc!$tru5e.
$ :a, si cu mult bine ne$am ales p9n! acum, se r!sti (5rederic. Cine este trimis .n toate
misiunile periculoase; piticii. Cine r!m9ne 5!r! m9ncare c9nd scad portiile; piticii. Cine...;
$ 4inti= Astea sunt minciuni= .l .ntrerupse bursucul.
$ Asa c!, ise (5rederic, care acum striga de$a dreptul, dac! nu$mi puteti a3uta oamenii, o s! m!
duc la cine#a care poate s!$i a3ute.
$ 6 tr!dare pe 5at!, piticule; .l .ntreb! Regele.
$ Pune$ti sabia .napoi .n teac!, Rege Caspian, spuse (5rederic. Crim! .n timpul s5atului, nu; :in
!stia$mi esti; %u 5i prost7 nici nu .ncerca Crei c! mi$e 5ric! de tine; Am doi de partea mea, la
5el ca tine.
$ Aai, atunci, se repei 49nc!$tru5e, dar 5u .ntrerupt imediat.
$ (top, stop, stop, spuse doctorul Cornelius. +! gr!biti prea tare. +r!3itoarea a murit. Toate
po#estile sunt de acord .n aceast! pri#int!. Pe cine #rea (5rederic s! cheme; "a ce +r!3itoare
se re5er!;
+ocea nepl!cut! care #orbise o singur! dat! mai de#reme spuse<
$ 6 moart!;
(e aui apoi #ocea subtire si t9nguitoare<
$ Oh, 5ii binecu#9ntat, 4aiestatea ta, nu a#eti de ce #! teme c! :oamna Alb! $ asa .i spunem
noi $ a murit. Prea#enerabilul doctor .si bate 3oc de o biat! 5emeie b!tr9n! ca mine c9nd spune
asa ce#a. :ragul meu doctor, .nteleptul meu doctor, cine$a mai auit de #r!3itoare care mor cu
ade#!rat; "e poti oric9nd aduce .napoi.
$ Cheam$o, se aui #ocea nepl!cut!. (untem gata. :esenea! cercul. Preg!teste 5ocul
albastru.
Acoperind m9r9itul tot mai tare al bursucului si un ICe;J al lui Cornelius, r!sun! ca un tunet
glasul Regelui Caspian<
$ :eci !sta ti$e planul, (5rederic= 4agie neagr! si chemarea unei 5antome blestemate. Acum
.nteleg cine$ti sunt to#ar!sii< o muma$p!durii si un #9rcolac=
'rm! o con5uie general!. (e aui un r!cnet de animal si !ng!nit de arme7 b!ietii si Bunil!
d!dur! buna .n!untru7 Peter !ri o creatur! oribil! si desirat!, 3um!tate b!rbat si 3um!tate lup,
care tocmai se repeea la un b!iat cam de #9rsta lui, iar 6dmund !ri un bursuc si un pitic
rostogolindu$se pe podea .ntr$o tr!nt!. Bunil! se trei 5at! .n 5at! cu muma$p!durii. %asul si
b!rbia .i ieseau at9t de tare .n a5ar!, de parc$ar 5i 5ost un sp!rg!tor de nuci, p!rul cenusiu si
murdar .i at9rna peste 5at! si tocmai .l .ns5!case pe doctorul Cornelius de g9t. Bunil! lo#i cu
sabia o singur! dat! si, .n clipa urm!toare, capul #r!3itoarei se rostogolea pe podea. Apoi
cine#a r!sturn! torta si, timp de #reo saieci de secunde, se auir! doar s!bii, colti, gheare,
pumni si tipete. :up! care se 5!cu liniste.
$ 6d, esti tea5!r;
$ E!!... cred c! da, g959i 6dmund. "$arn prins pe bruta aia de (5rederic, dar e .nc! .n #iat!.
$ @ir$ar s! 5ie= se aui o #oce 5urioas!. Pe mine stai= Ridic!$te. 6sti c9t un pui de ele5ant.
$ Bmi pare r!u, 4.%.P., spuse 6dmund. 6 mai bine acum;
$ Oh, nu= r!cni Bunil!. Bmi bagi gheata .n gur!. :!$te la o parte=
$ Regele Caspian e pe$aici; .ntreb! Peter.
$ Aici, se aui o #oce slab!. 4$a muscat ce#a. Auir! cu totii cum cine#a aprinde un chibrit. 6ra
6dmund. "a lumina 5l!c!rii, i se putu #edea 5ata, palid! si murdar!. B93b9i un pic p9n! g!si
luminarea Gnu mai 5oloseau lampa 5iindc! nu mai a#eau gaH, o puse pe mas! si$o aprinse.
C9nd se lumin! .nc!perea, mai multe persoane s!rir! .n picioare. (ase chipuri se pri#ir! clipind
.n lumina lumin!rii.
$ (e pare c! nu mai e nici un dusman .n #iat!, spuse Peter. 4uma$p!durii e aici, moart!.
Bsi .ndrept! repede pri#irea .n alt! parte.
$ 'ite$l si pe (5rederic, mort si el. (i b!nuiesc c! !sta este #9rcolacul. %$am mai #!ut #9rcNlaci
de mult. Cap de lup si trup de b!rbat. Ceea ce .nseamn! c! tocmai se trans5orma din om .n lup
.n clipa .n care a 5ost ucis. Iar tu esti probabil Regele Caspian.
$ :a, con5irm! cel!lalt b!iat. :ar eu habar n$am cine esti tu.
$ 6ste 4arele Rege, Regele Peter, .i spuse Bunil!.
$ @ii bine#enit, 4aiestate.
$ @ii bine#enit si tu. (! nu crei c! am #enit s!$ti iau locul. Am #enit s! te a3ut.
$ 4aiestatea #oastr!, se aui o #oce de l9ng! um!rul lui Peter.
(e .ntoarse si se trei 5at! .n 5at! cu bursucul. Peter se aplec!, .l .mbr!tisa si .i s!rut! capul
acoperit de blan!. (i nu se comporta ca o 5etit! proced9nd asa, pentru c! era 4arele Rege.
$ Cel mai #rednic .ntre bursuci, .i spuse. %u te$ai .ndoit de noi nici o clip!.
$ %$am nici un merit, 4aiestate, spuse 49nc!$tru5e. :ar eu sunt animal si noi, animalele, nu ne
schimb!m p!rerile asa usor. Bn plus, sunt bursuc, si noi r!m9nem mereu credinciosi.
$ Bmi pare r!u de (5rederic, spuse Caspian, desi m$a ur9t din prima clip! c9nd m$a #!ut. Cred
c! se acrise din caua su5erintelor. :ac! am 5i c9stigat r!boiul repede, poate c$ar 5i a3uns un
pitic bun pe timp de pace. 4! bucur c! nu stiu care din noi l$a omor9t.
$ (9ngerei, .i spuse Peter.
$ :a, am 5ost muscat, spuse Caspian. :e #9rcolacul !la.
"e lu! mult timp s!$i curete si s!$i banda3ee rana, dar, dup! ce terminar!, Bunil! spuse<
$ Acum, .nainte de orice, #rem s! lu!m micul de3un.
$ :ar nu aici, ise Peter.
$ Oh, nu, se cutremur! Caspian. (i trebuie s! trimitem pe cine#a s! ia cada#rele de aici.
$ Pe #iermii !ia doi s!$i arunce .ntr$o groap!, spuse Peter. :ar pe pitic o s!$l d!m oamenilor s!i
s!$l .ngroape dup! datina lor.
Bn cele din urm!, m9ncar! .ntr$una din .nc!perile .ntunecoase din 4o#ila lui Aslan. %u era chiar
ce si$ar 5i dorit, 5iindc! Peter si 6dmund #isau la ou! p!3ite .n unt si ca5ea 5ierbinte, iar Caspian
si Cornelius la pl!cinte cu came de c!prioar!7 dar toti primir! o buc!tic! mic! de carne de urs
Gdin buunarele b!ietilorH, o bucat! de br9n! tare, o ceap! si o can! cu ap!. Cudec9nd .ns!
dup! chipurile lor, ai 5i is c! e o mas! delicioas!.
Capitolul 1,
4AR6"6 R6?6 B% "'PTE
$ Aslan este cu 5etele Gadic! Regina (usan si Regina "ucyH, Caspian, unde#a .n apropiere,
spuse Peter dup! ce terminar! de m9ncat. %u stim c9nd #a actiona. Atunci c9nd crede el de
cu#iint!, 5ireste, nu c9nd #rem noi. Bntre timp, #rea ca noi s! 5acem ce putem singuri. Caspian,
ici c! nu suntem destul de puternici s!$l .n5runt!m pe 4ira .n lupt! direct!;
$ 4! tem c! nu, 4aiestate, r!spunse Caspian.
Bi pl!cea 5oarte tare de Peter, dar parc! era mut .n 5ata lui. 6ra tare emotionat .n preenta
marilor Regi din po#estile de odinioar!7 oricum, mai emotionat dec9t erau ei .n preenta lui.
$ @oarte bine, ise Peter. O s!$l pro#oc la duel. %u se mai g9ndise nimeni la asta p9n! acum.
$ +! rog, as putea lupta eu cu el; .ntreb! Caspian. +reau s!$mi r!bun tat!l.
$ 6sti r!nit, .i spuse Peter. (i oricum, nu crei c$ar r9de dac! l$ai pro#oca tu la duel; %oi stim c!
esti rege si lupt!tor, dar el crede c! esti un copil.
$ :ar (ire, inter#eni bursucul, care st!tea 5oarte aproape de Peter pe care$l sorbea din ochi. +a
accepta oare s! lupte cu 4aiestatea #oastr!; (tie c! armata lui e mai puternic!.
$ Probabil c! nu, r!spunse Peter. :ar nu se stie niciodat!. (i chiar dac! nu accept!, cea mai
mare parte a ilei #a trece cu trimisul solilor dintr$o parte .n alta. P9n! atunci poate 5ace ce#a
Aslan. (i, cel putin, pot s! inspecte armata si s! .nt!resc poitiile, .i #oi pro#oca la duel. O s!
scriu mesa3ul chiar acum. Ai pan! si cerneal!, doctore;
$ 'n .n#!tat le are .ntotdeauna la el, 4aiestate, r!spunse doctorul Cornelius.
D @oarte bine, .ti #oi dicta, spuse Peter.
(i, .n timp ce doctorul .si preg!ti pergamentul, deschise c!limara si .si ascuti pana, Peter se
reem! de sp!tarul scaunului cu ochii pe 3um!tate .nchisi si .ncerc! s!$si reaminteasc! limba .n
care scrisese asemenea lucruri cu mult timp .n urm!, .n #remurile de glorie ale %arniei.
$ Bun, ise .n cele din urm!. 6sti gata, doctore;
:octorul Cornelius .si .nmuie pana .n cerneal! si astept!. Peter .ncepu s!$i dictee<
$ %oi, Peter, cu #oia lui Aslan, ales si proclamat 4are Rege peste toti Regii din %arnia, .mp!rat
al Insulelor .ndep!rtate si (t!p9n al castelului Cair Para#el, Ca#alerul celui 4ai %obil Ordin al
"eului, .l salut!m pe 4ira, @iul lui Caspian al Optulea, pe #remuri "ord Protector .n %arnia,
care acum se d! drept Regele %arniei. Ai scris;
$ Regele %arniei, punct, morm!i doctorul. :a. (ire.
$ Paragra5 nou, spuse Peter. Pentru a pune cap!t #!rs!rii de s9nge si pentru a e#ita toate
celelalte nepl!ceri care pot 5i cauate de r!boiul ce se duce acum pe t!r9mul %arniei, a#em
pl!cerea de a ne o5eri s! lupt!m personal .n numele iubitului si credinciosului nostru Caspian
pentru a$i do#edi :omniei #oastre c! sus$numitul Caspian este regele ade#!rat al %arniei at9t
prin #oia noastr!, c9t si con5orm legilor Telmariniene, si c! :omnia #oastr! este de dou! ori
#ino#at de tr!dare at9t prin .nl!turarea sus$numitului Caspian de la c9rmuirea %arniei, c9t si prin
cea mai abominabil! $ ai gri3! cum scrii, doctore $, s9ngeroas! si neobisnuit! crim! comis!
asupra bunului #ostru st!p9n si 5rate, Regele Caspian al %ou!lea. :rept care #! pro#oc la duel
si #! trimit aceast! scrisoare prin 5ratele meu iubit, Regele 6dmund, pe #remuri Rege al %arniei,
:uce al @elinarului si Conte al T!rii de +est, Ca#aler al %obilului Ordin al 4esei, care are
drepturi depline s! hot!rasc! .mpreun! cu :omnia #oastr! conditiile duelului. (cris! la 4o#ila
lui Aslan, ast!i iua a dou!spreecea a lunii Acoperisului +erde din anul .nt9i al domniei lui
Caspian al Fecelea al %arniei.
$ Cred c! e bine, spuse Peter, r!su5l9nd ad9nc. Trebuie s! mai trimitem doi soli .mpreun! cu
Regele 6dmund. Cred c! unul dintre ei ar trebui s! 5ie uriasul.
$ :ar... stiti, nu e prea destept, spuse Caspian.
$ (tiu, spuse Peter. :ar orice urias impresionea! at9ta #reme c9t tace din gur!. (i o s!$i mai
treac! din sup!rare. :ar cine s! 5ie al doilea;
$ F!u, spuse Bunil!, dac! #reti pe cine#a care omoar! cu pri#irea, Pispirici ar 5i cel mai bun.
$ (igur c! da, spuse Peter r99nd. :ar e at9t de mic= %ici n$au s!$l poat! #edea dac! nu se
apropie su5icient de tare.
$ Trimiteti$l pe Kor$din$+ale, 4aiestate, propuse 49nc!$tru5e. %imeni nu a r9s niciodat! de
centauri.
O or! mai t9riu, doi dintre lorii din armata lui 4ira, "ordul ?loelle si "ordul (opespian, care
se plimbau .n tab!r! scobindu$se .n dinti dup! micul$de3un, .i !rir! #enind spre ei, dinspre
p!dure, pe centaur si pe urias, pe care$i mai #!user! .n timpul luptelor, iar .ntre ei, o persoan!
pe care nu o putur! recunoaste. %ici ceilalti b!ieti de la scoal! de la 6dmund nu l$ar 5i
recunoscut dac! l$ar 5i putut #edea .n acel moment, 5iindc! Aslan su5lase peste el c9nd se
.nt9lniser! si a#ea un aer m!ret.
$ Ce$o 5i asta; .ntreb! "ordul ?loelle. 'n atac;
$ O solie, mai degrab!, spuse (opespian. %u #ei c! au ramuri #eri; Cred c! #in s! se predea.
$ Cel care merge .ntre centaur si urias nu are aerul unuia care #ine s! se predea, spuse
?loelle. Cine$o 5i; %u e Caspian.
$ Bntr$ade#!r, spuse (opespian. Ascult!$m! pe mine, e un lupt!tor de temut, nu stiu de unde l$
au g!sit rebelii. R!m9ne .ntre noi ce$o s! spun acum. 6ste mai 5alnic dec9t a 5ost #reodat!
Regele 4ira. (i ce armur! poart!= %ici unul dintre 5ierarii nostri nu e .n stare s! 5ac! asa ce#a.
$ @acem pariu pe c9inele meu c! #ine cu o pro#ocare la lupt!, nu s! se predea; .ntreb!
?loelle.
$ :ar cum; .ntreb! (opespian. Bi a#em pe dusmani la degetul mic. 4ira n$ar 5i niciodat! at9t de
prost .nc9t s! dea cu piciorul acestui a#anta3 si s! accepte un duel.
$ Ar putea 5i con#ins s! o 5ac!, spuse ?loelle cu glas sc!ut.
$ Bncet, spuse (opespian. +ino putin mai .ncoace, s! nu ne aud! santinelele acelea. Acum. Am
.nteles bine ce$a spus :omnia ta;
$ :ac! Regele ar accepta, sopti ?loelle, sau c9stig!, sau este ucis.
$ Asa..., spuse (opespian, d9nd din cap.
$ :ac! .n#inge, am c9stigat r!boiul.
$ :esigur. (i dac! pierde;
$ :ac! pierde, o s! putem lupta la 5el de bine si 5!r! Rege. C!ci nu mai e ne#oie s!$ti spun c!
4ira nu e un conduc!tor prea #itea. Iar dup! aceea #om 5i si .n#ing!tori, si 5!r! rege.
$ (i #reti s! spuneti, :omnia #oastr!, c! noi doi am putea conduce tara la 5el de bine 5!r! un
rege;
Chipul lui ?loelle se ur9ti.
$ (! nu uit!m, spuse el, c! noi l$am pus pe tron. Iar .n toti anii .n care s$a bucurat de putere, noi
ce am a#ut de c9stigat; Bn ce 5el si$a ar!tat recunostinta 5at! de noi;
$ :estul, .i spuse (opespian. 'ite, #ine cine#a s! ne duc! la cortul Regelui.
C9nd a3unser! la cortul lui 4ira .i #!ur! pe 6dmund si pe cei doi .nsotitori ai acestuia .n 5ata
cortului, unde li se o5erea #in si pr!3ituri, .i d!duser! de3a solia Regelui si se retr!seser!, .n timp
ce acesta se g9ndea ce s! 5ac!. C9nd .l #!ur! de la o dep!rtare at9t de mic!, am9ndoi "orii
se speriar!.
4ira era .n cort, ne.narmat7 .si termina micul$de3un. 6ra rosu la 5at! si a#ea 5runtea .ncruntat!.
$ Ati #!ut; url! el, arunc9ndu$le pergamentul peste mas!. 'itati$#! si #oi ce po#esti de adormit
copiii ne$a trimis neobr!atul meu de nepot=
$ Cu #oia dumnea#oastr!, (ire, spuse ?loelle, dac! t9n!rul lupt!tor de a5ar! este Regele
6dmund despre care se spune .n mesa3, eu nu l$as numi po#este de adormit copiii, ci un
ca#aler de temut.
$ Regele 6dmund, p5ui= spuse 4ira. :omnia ta crei .n toate po#estile acelea despre Peter si
6dmund si ceilalti;
$ Cred ce #!d, 4aiestate, r!spunse ?loelle.
$ Bun, n$are rost s! #orbim despre asta, spuse 4ira. C9t despre pro#ocarea la lupt!, cred c!
toti a#em aceeasi p!rere, nu;
$ Cred c! da, (ire, r!spunse ?loelle.
$ (i anume; .nteb! Regele.
$ (! re5u!m, 5!r! .ndoial!, spuse ?loelle. C!ci, desi nu am 5ost acuat niciodat! de lasitate,
trebuie s! #! spun cinstit c! nu m! trage inima deloc s! lupt cu t9n!rul acela. Iar dac! 5ratele lui
este Gdup! cum se pareH 4arele Rege, atunci .nseamn! c! este si mai de temut dec9t el $ eu
unul, pream!rite Rege, nu #reau s! am de$a 5ace cu el.
$ 49nca$te$ar ciuma= strig! 4ira. %u de ast5el de s5aturi am ne#oie. Crei c! te$am .ntrebat
dac! s!$mi 5ie team! s! lupt cu acest Peter Gdac! e8ist! persoana astaH; Crei c! m! tem de
el; +oiam s! a5lu ce crei despre aceast! problem!7 dac! s! ne a#entur!m .ntr$o asemenea
lupt! c9nd a#em un mare a#anta3;
$ Iar eu #! r!spund, 4aiestate, spuse ?loelle, c! pro#ocarea la lupt! trebuie re5uat! cu orice
pret. (e citeste moartea pe chipul acestui ca#aler ciudat.
$ Iar .ncepi= spuse 4ira, de data asta 5urios de$a binelea. +rei s! m! 5aci s! cred c! eu stat la
5el de las ca :omnia ta;
$ 4aiestatea #oastr! poate spune ce doreste, spuse ?loelle sup!rat.
$ +orbesti ca o bab!, ?loelle, spuse Regele. Tu ce spui, "ord (opespian;
$ %u acceptati, (ire, 5u r!spunsul acestuia. 4oti#ul pe care .l are 4aiestatea #oastr! este 5oarte
bun. Puteti re5ua 5!r! a isca nici o discutie cu pri#ire la cura3ul sau onoarea 4aiest!tii #oastre.
$ :umneeule= e8clam! 4ira, s!rind .n picioare. (i tu ti$ai pierdut mintile ai; Crei c! .mi caut
scue ca s! pot re5ua; :e ce nu$mi spui atunci .n 5at! c! sunt un las;
Con#ersatia alunecase e8act .n directia dorit! de cei doi lori, asa c! acestia nu mai spuser!
nimic.
$ Bnteleg cum stau lucrurile, spuse 4ira dup! ce$i pri#i .n ochi mult si bine. (unteti 5ricosi ca
niste iepuri si a#eti neobr!area s! #! imaginati c! si eu sunt la 5el. 4oti#e s! re5u= Aui la ei=
(cue s! nu accept s! lupt= Ce sunteti #oi, soldati; (unteti Telmarinieni; (unteti b!rbati; :ac!
re5u Gdup! cum ar 5i logicH o s! credeti c! mi$a 5ost 5ric!7 si o s! le spuneti si altora asta. Am
dreptate sau nu;
$ %ici un b!rbat de #9rsta 4aiest!tii #oastre, spuse ?loelle, nu ar 5i considerat las 5iindc! a
re5uat s! lupte cu un mare lupt!tor .n 5loarea #9rstei.
$ :eci nu numai c! sunt un las si$un 5ricos, ci si un b!tr9n ramolit cu un picior .n groap!, url!
4ira. O s! #! spun cum stau lucrurile. Cu s5aturile #oastre 5emeiesti Ge#it9nd subiectul principal
al problemei, dup! cum 5aceti de obiceiH ati reusit s! 5aceti e8act contrariul a ceea ce
intentionati. A#eam de g9nd s! re5u. :ar #oi accepta. 4! auiti, accept= %u m! #oi l!sa insultat
5iindc! #$a luat mintile nu stiu ce magie sau tr!dare.
$ +! implor!m, 4aiestate..., .ncepu ?loelle, dar 4ira iesise de$acum din cort si$l auir!
spun9ndu$i lui 6dmund c! accept!.
Cei doi lori se pri#ir! si chicotir! .ncet.
$ (tiam c$o s! accepte dac! reusim s!$l scoatem din pepeni, ise ?loelle. :ar nu #oi uita c! m$
a 5!cut las. +a pl!ti pentru asta.
@u mare agitatie la 4o#ila lui Aslan c9nd a5lar! toti #estea. 6dmund, .mpreun! cu unul dintre
c!pitanii din armata lui 4ira marcase! de3a locul duelului, care era .ncon3urat de 5r9nghii si
t!rusi. :oi Telmarinieni urmau s! stea .n dou! din colturi, si un al treilea .n mi3locul uneia dintre
laturi, ca martori la duel. Ceilalti trei martori, pentru celelalte dou! colturi, si cealalt! latur!
urmau s! 5ie numiti de 4arele Rege. Peter tocmai .i e8plica lui Caspian c! nu$l poate numi pe
el, deoarece lupta se d!dea pentru dreptul lui la tron, c9nd, dintr$o dat!, se aui o #oce groas!,
somnoroas!<
$ 4aiestatea #oastr!, #! rog=
Peter se .ntoarse7 era cel mai b!tr9n dintre ursii gr!sani.
$ +! rog mult, 4aiestate, spuse, sunt urs.
$ @!r! .ndoial!, as putea spune chiar c! esti un urs bun, ise Peter.
$ :a, spuse ursul. 'rsii au a#ut .ntotdeauna dreptul s! dea unul din martori la dueluri.
$ %u$l numiti, .i sopti Bunil! lui Peter. 6 bun la su5let, dar o s! ne 5ac! de r9s pe toti. O s$
adoarm! si o s!$si sug! labele .n 5ata dusmanilor.
$ :a> n$am ce 5ace, spuse Peter. Are dreptate. 'rsii a#eau acest pri#ilegiu. %u$mi dau seama
cum de n$au uitat .n toti anii !stia, c9nd at9tea alte lucruri au 5ost date uit!rii.
$ +! rog, 4aiestate, insist! ursul.
$ 6ste dreptul #ostru, ise Peter. Iar tu #ei 5i unul dintre martori. :ar tine minte< nu care cum#a
s!$ncepi s!$ti sugi labele=
$ %u, sigur c! nu, spuse ursul mirat peste m!sur!.
$ Tu nu #ei c! si acum .ti sugi o lab!; url! Bunil!.
'rsul .si scoase repede laba din gur! si pretinse c! n$a auit.
$ (ire= se aui un gl!scior ascutit de unde#a de 3os.
$ Ah, Pispirici= spuse Peter, dup! ce se uitase .n sus si .n 3os, la dreapta si la st9nga, cum 5aci
atunci c9nd te strig! un soarece.
$ (ire, spuse acesta, #iata mea #! st! la dispoitie, dar onoarea .mi apartine. (ire, unul dintre
oamenii mei este singurul trompetist din armata 4aiest!tii #oastre. (perasem s! ne trimiteti pe
unul dintre noi ca sol. (ire, oamenii mei sunt tare m9hniti. :ac! ati #rea s! m! numiti martor,
poate c! atunci le$ar mai trece din sup!rare.
:e unde#a de deasupra se aui un gomot puternic ca un tunet. 'riasul (tric!$+reme ibucnise
.ntr$unul din acele hohote de r9s nu prea inteligente Bn care ibucnesc uriasii mai bl9ni. (e
control! pe dat! si$si lu! un aer 5oarte serios .n clipa .n care Pispirici descoperi de unde #enise
gomotul.
$ 4! tem c! nu se poate, spuse Peter 5oarte serios. 68ist! oameni c!rora le este team! de
soareci.
$ Am obser#at, (ire, spuse Pispirici.
$ (i n$ar 5i corect 5at! de 4ira, continu! Peter, s! aib! .n 5ata ochilor ce#a care i$ar putea stirbi
din cura3.
$ 4aiestatea #oastr! este .ntruchiparea onoarei, spuse soarecele 5!c9nd una din admirabilele
sale plec!ciuni, .n aceast! pri#int!, g9ndim la 5el. 4i s$a p!rut c$am auit pe cine#a r99nd.
:ac! doreste cine#a aici de 5at! s! r9d! de mine, .i stau la dispoitie D cu sabia $ oric9nd
po5teste.
Aceast! remarc! 5u urmat! de o liniste stingheritoare pe care o .ntrerupse Peter<
$ 'riasul (tric!$+reme, ursul si centaurul +i5or$din$+ale #or 5i martorii din partea noastr!. "upta
#a .ncepe la ora dou! dup!$amiaa. 4asa la ora dou!spreece 5i8.
$ Ascult!, .i spuse 6dmund dup! ce plecar! de acolo. (per c$o s! 5ie bine. Adic!, o s!$l bati,
nu;
$ :e$asta lupt cu el, s! #!d dac! pot, .i r!spunse Peter.
Capitolul 1&
TOATE "'46A AR6 :6 "'CR'
Cu putin timp .nainte de ora dou!, Bunil! si bursucul se a5lau, .mpreun! cu celelalte creaturi, la
marginea p!durii, de unde se uitau la str!lucitoarea armat! a lui 4ira, care st!tea la o distant!
de numai c9ti#a metri, .ntre ei si armat! 5usese preg!tit un loc .n 5orm! de p!trat, acoperit cu
iarb!, pentru duel. Bn dou! din colturi, st!teau ?loelle si (opespian cu sabia scoas! din teac!,
.n celelalte dou! colturi erau uriasul (tric!$+reme si ursul gr!san care, .n ciuda a ceea ce i se
spusese, .si sugea labele si ar!ta, ca s! #! spun sincer, tare prostut. Bn schimb, +i5or$din$+ale,
.n partea dreapt!, nemiscat cu e8ceptia momentelor .n care ibea cu copita .n iarb!, ar!ta cu
mult mai impun!tor dec9t baronul Telmarinian care st!tea chiar .n 5ata lui, pe partea st9ng!.
Peter tocmai d!duse m9na cu 6dmund si cu doctorul, iar acum se .ndrepta spre locul unde
urma s! aib! loc lupta. 6ra ca .n momentul de dinaintea .nceperii unei curse importante, doar
c! toti erau cu mult mai tensionati.
$ Ce n$as da s! 5i ap!rut Aslan .nainte de asta= spuse Bunil!.
$ (i eu, spuse 49nc!$tru5e. :ar ia uit!$te .n spate=
$ :oamne= morm!i piticul dup! ce se .ntoarse. Ce sunt; Oameni uriasi $ oameni 5rumosi $
seam!n! cu niste ei, eite si uriasi. (unt sute si mii, ne .ncon3oar!. Ce sunt;
$ (unt driade, hamadriade si spirite ale p!durii, spuse 49nc!$tru5e. Aslan le$a treit din somn.
$ %e #or 5i de 5olos dac! dusmanii .ncearc! #reo smecherie. :ar pe 4arele Rege n$au cum s!$l
a3ute dac! 4ira se #a do#edi mai bun spadasin.
Bursucul nu r!spunse, 5iindc! e8act atunci Peter si 4ira intrau pe teren #enind din directii
opuse7 purtau am9ndoi c!mas! din ale, coi5 si scut. (e apropiar!. C9nd 5ur! su5icient de
aproape, 5!cur! o plec!ciune si apoi .si spuser! ce#a, dar ceilalti nu putur! aui nimic, .n clipa
urm!toare, cele dou! s!bii sc9nteiau .n lumina soarelui. O secund! se aui si !ng!nitul
acestora, dar 5u acoperit imediat de strig!tele celor dou! armate care urlau ca la un meci de
5otbal<
$ Bine, Peter, bra#o= strig! 6dmund c9nd .l #!u pe 4ira d9nd .napoi un pas si 3um!tate. :u$te
dup! el, repede=
Peter chiar asa si 5!cu, si, timp de c9te#a secunde, lupta p!rea s! 5i 5ost c9stigat!. :ar apoi
4ira .si adun! toat! puterea si .ncepu s! se 5oloseasc! din plin de .n!ltimea si de greutatea
sa.
$ 4ira= 4ira= Regele= Regele= se aui strig!tul Telmarinienilor.
Caspian si 6dmund p!lir!, speriati.
$ Peter a primit c9te#a lo#ituri groanice, spuse 6dmund.
$ Aei= e8clam! Caspian. Ce se$nt9mpl!;
$ (e .ndep!rtea! unul de altul, spuse 6dmund. (unt putin obositi, cred. @ii atent= 'ite, .ncep
iar, de data asta mai stiinti5ic. (e .n#9rtesc .n cerc, .si tatonea! punctele slabele.
$ 4! tem c! 4ira !sta stie ce$are de 5!cut, morm!i doctorul.
:ar nici nu termin! bine de spus, c! #echii narnieni ibucnir! .n urale asuritoare, .ncepur! s!
bat! din palme si s!$si arunce glugile .n aer.
$ Ce s$a .nt9mplat; Ce s$a .nt9mplat; .ntreb! doctorul. B!tr9nii mei ochi nu au putut #edea.
$ 4arele Rege l$a lo#it la subsuoar!, .i spuse Caspian, care mai b!tea .nc! din palme. 68act pe
l9ng! c!mas!. Prima lo#itur!=
$ :ar acum e din nou r!u, spuse 6dmund. Peter nu$si 5oloseste scutul cum trebuie. Cred c! e
r!nit la bratul st9ng.
(i chiar asa si era. Toti putur! #edea c! Peter nu$si poate 5olosi bratul. (trig!tele Telmarinienilor
se .ntetir!.
$ Ai #!ut mai multe dueluri dec9t mine, spuse Caspian. Crei c! mai are #reo sans! acum;
$ :ragul meu, spuse 6dmund, cred c! s$ar putea. Cu mult noroc.
$ %u trebuia s!$l l!s!m, spuse Caspian.
:intr$o dat! .ncetar! toate strig!tele. O clip!, 6dmund nu .ntelese ce se .nt9mpl!. Apoi spuse<
$ Ah, acum .nteleg. Au hot!r9t s! se odihneasc! am9ndoi. +ino, doctore. %oi doi s$ar putea s!
putem 5ace ce#a pentru 4arele Rege.
Alergar! spre teren si Peter le iesi .n .nt9mpinare.
$ ($a l!sat cu toat! greutatea um!rului pe scutul meu $ ca un bolo#an $ si mi$a intrat marginea
scutului .n .ncheietura m9inii. %u cred c! e rupt!, poate doar scr9ntit!. :ac! m$ati putea
banda3a 5oarte str9ns cred c! m$as descurca.
Bn timp ce$l banda3au, 6dmund .l .ntreb! pe Peter<
$ Cum ti se pare 4ira;
$ 6 dur, r!spunse Peter. @oarte dur. Am ce#a sanse dac! reusesc s!$l tin departe p9n! c9nd se
.ntoarce .mpotri#a lui propria$i greutate. Ca s! 5iu sincer, alt5el nu #!d cum as putea c9stiga.
(pune$le celor de acas! c!$i iubesc, 6d, dac! m! omoar!. 'ite$l intr9nd din nou pe teren. Adio,
prietene. "a re#edere, doctore. (i 6d, spune$i ce#a dr!gut din partea mea lui Bunil!. A 5ost
nemaipomenit.
6dmund nu mai putea #orbi. (e .ntoarse cu doctorul la locul lor cu inima str9ns!.
:ar runda aceasta 5u mai bun!. Peter p!rea c! se poate 5olosi de scut si, .n mod clar, se
5olosea 5oarte bine de picioare. Parc! 3uca leapsa cu 4ira, tin9ndu$l la distant!, schimb9ndu$si
locul, d9ndu$i de 5urc!.
$ "asule= huiduir! Telmarinienii. :e ce nu lupti; Ce, nu$ti place; Credeam c$ai #enit s! lupti, nu
s! dansei. P5ui=
$ (per c! nu$i bag! .n seam!, spuse Caspian.
$ Oh, nu Peter, spuse 6dmund. %u$l cunosti. Oh= 5!cu el.
4ira reusise .n cele din urm! s!$l lo#easc! pe Peter peste coi5. B!iatul se deechilibra,
alunec! .ntr$o parte si c!u pe un genunchi. 'rletul Telmarinienilor se aui ca urletul m!rii.
$ Acum, 4ira= urlau. Acum= Repede= Repede= Omoar!$l=
:ar nu era ne#oie s!$i spun! uurpatorului ce s! 5ac!. Acesta era de3a c!lare pe Peter. +!9nd
sabia cobor9nd spre Peter, 6dmund .si musc! bua p9n! c9nd .i d!du s9ngele. (la#! cerului= .l
lo#i .n um!rul drept. C!masa din ale 5!cut! de pitici era reistent! si sabia nu reusi s!
p!trund! prin ea.
$ :umneeule mare= strig! 6dmund. ($a ridicat. "o#este, Peter=
$ %$am #!ut ce s$a .nt9mplat, spuse doctorul. Cum a reusit;
$ "$a apucat pe 4ira de brat .n timp ce #oia s!$l lo#easc!, spuse Bunil!, top!ind de bucurie.
Esta da, b!rbat= Ia bratul ad#ersarului drept scar!. 4arele Rege= 4arele Rege= Tr!iasc!
+echea %arnie=
$ 'itati$#!= spuse 49nc!$tru5e. 4ira s$a .n5uriat. 6 bine.
"upta era acum pe #iat! si pe moarte< lo#iturile #eneau una dup! alta .nc9t p!rea imposibil s!
nu 5ie ucis unul dintre ei p9n! la urm!. Pe m!sur! ce lupta de#enea mai aprig!, strig!tele
.ncetar! aproape de tot (pectatorii pri#eau cu su5letul la gur!. 6ra .ngroitor si, .n acelasi timp,
magni5ic.
(e aui un strig!t puternic din tab!ra #echilor narnieni. 4ira era la p!m9nt $ nu$l lo#ise Peter,
se .mpiedicase el de un smoc de iarb!. Peter 5!cu un pas .napoi, l!s9ndu$l s! se ridice.
IO5, 5ir$ar s! 5ie, 5ir$ar s! 5ie, 5ir$ar s! 5ie, .si spuse 6dmund .n sinea lui. :e ce trebuie s! 5ie at9t
de corect; B!nuiesc c! asa trebuie. Asa e c9nd esti Ca#aler si, pe deasupra, si 4are Rege.
B!nuiesc c! asa i$ar pl!cea lui Aslan. :ar bruta aia o s! se ridice iar .ntr$o clip! si atunci...J
:ar Ibruta aiaJ nu se ridic!. "orii ?loelle si (opespian stiau ce au de 5!cut. Cum .l #!ur! pe
Rege c!ut la p!m9nt s!rir! pe teren strig9nd<
$ Tr!dare= Tr!dare= Tr!d!torul l$a lo#it pe la spate .n timp ce !cea nea3utorat. "a lupt!= "a
lupt!, Telmar=
Peter nu .ntelegea ce se .nt9mpl!. +!u doi b!rbati repeindu$se spre el cu sabia scoas!. Apoi,
cel de$al treilea Telmarinian s!ri si el pe teren .n st9nga lui.
$ "a lupt!, %arnia= Tr!dare= strig! Peter.
:ac! l$ar 5i atacat toti trei .n acelasi timp, Peter nu ar mai 5i putut 5ace nimic. :ar ?loelle se
opri s!$si .n3unghie propriul Rege care !cea mort.
$ Asta e pentru insulta de ai$dimineat!, spuse .n soapt! .n timp ce .n5igea sabia .n 4ira.
Peter se .ntoarse spre (opespian si, dintr$o singur! lo#itur!, .i bur! capul. 6dmund era acum
l9ng! el, strig9nd<
$ %arnia, %arnia= "eul=
Bntreaga armat! a Telmarinienilor #enea spre ei. 'riasul 5!cu un pas .nainte si se aplec!,
preg!tindu$si b9ta. Centaurii atacar!. Fb9rrr= se auir! s!getile piticilor care le treceau pe
deasupra capului. Bunil! lupta unde#a .n st9nga lui Peter. Bncepuse o ade#!rat! b!t!lie.
$ Bntoarce$te, Pispirici, prostule= strig! Peter. Au s! te omoare. (oarecii n$au ce c!uta aici.
:ar micutele creaturi ridicole dansau printre picioarele ostenilor, lo#ind cu s!biile. 4ulti
Telmarinieni simtir! .n iua aceea cum piciorul le este dintr$o dat! str!puns de eci de ace7
.ncepeau s! top!ie .ntr$un picior, blestem9nd durerea si adeseori c!deau la p!m9nt. C9nd
c!deau, .i terminau soarecii. :ac! reuseau s! se tin! pe picioare, .i termina altcine#a.
:ar nici nu .ncepuse bine lupta c9nd #echii narnieni #!ur! c! inamicul o ia la 5ug!. "upt!tori de
temut se 5!cur! albi ca #arul nu de teama de #echilor narnieni, ci de ce#a ce #edeau #enind din
spatele acestora, .si aruncar! armele la p!m9nt, url9nd<
$ P!durea= P!durea= 6 s59rsitul lumii=
:ar cur9nd nici strig!tele acestora si nici gomotul armelor nu se mai putur! aui7 ambele 5ur!
acoperite de urletul copacilor treiti la #iat! care o pornir! printre r9ndurile armatei lui Peter si
apoi pe urmele Telmarinienilor. Ati stat #reodat! la marginea unei p!duri, pe o mo#il! mai .nalt!,
c9nd b!tea cu 5urie un #9nt s!lbatic .ntr$o sear! de toamn!; Imagi$nati$#! gomotul acela. (i
apoi imaginati$#! c! p!durea, .n loc s! r!m9n! pe loc, se repede spre #oi7 si c! nu mai e
alc!tuit! din copaci, ci din oameni uriasi, care .ns! arat! a copaci, 5iindc! bratele lor lungi se
unduie ca ramurile, iar c9nd dau din cap se scutur! de 5rune. Cam asta #edeau Telmarinienii.
Chiar si narnienii erau usor speriati, .n numai c9te#a minute, toti oamenii lui 4ira 5ugeau spre
4arele @lu#iu, sper9nd s! poat! trece podul c!tre Beruna, unde s! se apere din spatele
metereelor si al portilor .nchise.
A3unser! la 5lu#iu, dar nici urm! de pod. :isp!ruse de pe$o i pe alta. Bi cuprinse pe toti panica
si groaa, asa c! se predar!.
:ar ce se .nt9mplase cu podul;
Bn dimineata aceea, de#reme, dup! numai c9te#a ore de somn, treindu$se, 5etele .l #!ur! pe
Aslan st9nd .n 5ata lor7 acesta le spuse<
$ +a 5i s!rb!toare.
(e sterser! la ochi si se uitar! .n 3ur. Copacii nu mai erau acolo, dar .i #!ur! a#ans9nd spre
4o#ila lui Aslan. Bacchus si bacantele $ 5etele lui nebunatice si 5ioroase $ si (ilenus erau .nc!
acolo. "ucy, complet odihnit!, s!ri .n picioare. Toat! lumea era trea!, toat! lumea r9dea si se
auea c9ntec de 5luier7 5ur! .ncon3urati de animale, nu animale cu#9nt!toare, care #eneau din
toate directiile.
$ Ce se .nt9mpl!, Aslan; .l .ntreb! "ucy, cu ochii dans9nd si cu picioarele gata s! .nceap! si ele
s! dansee.
$ +eniti, copii, le spuse. 'rcati$#! pe spinarea mea=
$ Oh, minunat= strig! "ucy si am9ndou! 5etele se urcar! pe spinarea aurie si cald!, asa cum mai
5!cuser! cu nu se stie c9ti ani .n urm!. Apoi, .ntreaga adunare o porni la drum, cu Aslan .n
5runte, cu Bacchus si cu bacantele burd9nd, 5ugind si 5!c9nd tumbe si cu animalele d9nd din
coad! .n 3urul lor. (ilenus si m!garul lui .ncheiau alaiul.
O luar! un pic la dreapta, cobor9r! o pant! abrupt! si se treir! .n 5ata Podului de la Beruna.
Bnainte s!$l tra#ersee, .ns!, !rir! iesind din ap! un cap mare, ud, cu barb!, mai mare dec9t al
unui b!rbat, cu o cunun! din trestie, .si ridic! pri#irea spre Aslan si spuse<
$ (tai, (t!p9ne. :eleag!$mi lanturile=
$ Cine mai e si !sta; .ntreb! (usan .n soapt!.
$ Cred c! e eul 5lu#iului. Taci= .i spuse "ucy.
$ Bacchus, spuse Aslan, eliberea!$l din lanturi= ICred c! se re5er! la podJ, se g9ndi "ucy.
(i chiar asa si era. Bacchus si oamenii lui pornir! prin apa nu prea ad9nc! si, un minut mai
t9riu, se .nt9mpl! unul din cele mai ciudate lucruri. Pe pilotii podului .ncepu s! creasc! ieder!
cu #itea cu care se .ntinde 5ocul7 acoperi pietrele, le cr!p!, le sparse, le desp!rti. Timp de o
clip!, peretii podului se trans5ormar! .n garduri #ii de gherghin!, iar apoi disp!rur!7 .ntreg podul
se pr!busi .n ap!. Che5liii tra#ersar! apa merg9nd, .not9nd sau dans9nd, .n hohote de r9s,
strig9nd si stropindu$se cu ap!.
$ 'ra= Acum este iar +adul de la Beruna= strigar! 5etele.
O dat! a3unsi pe cel!lalt mal, o pornir! spre oras.
Toat! lumea de pe str!i o lua la 5ug! c9nd .i #edea. Prima cl!dire la care a3unser! era o
scoal!< o scoal! de 5ete, unde o multime de narniene, cu p!rul str9ns la spate, cu gulere
scrobite si ciorapi grosi .n picioare a#eau or! de istorie. IIstoriaJ care se preda .n %arnia .n
timpul domniei lui 4ira era mai plictisitoare dec9t po#estea cea mai ade#!rat! pe care ati citit$o
#reodat! si mai putin ade#!rat! dec9t cea mai e8traordinar! po#este de a#enturi.
$ ?)endolen, dac! nu esti atent!, spuse .n#!t!toarea, si dac! te mai uiti pe 5ereastr!, o s!$ti
scad nota la purtare cu un punct.
$ :ar, domnisoar! Prile, #! rog..., .ncepu ?)endolen.
$ Ai auit ce$am spus, ?)endolen; o .ntreb! domnisoara Prile.
$ :ar, domnisoar! Prile, spuse ?)endolen, e un "6'=
$ O s!$ti scad dou! puncte 5iindc! #orbesti prostii, spuse domnisoara Prile. Iar acum...
@u .ns! .ntrerupt! de un r!get. @erestrele clasei 5ur! n!p!dite de ieder!. Peretii de#enir! #eri
Gde un #erde$lucitorH, iar .n locul ta#anului erau acum crengi .n5runite. :omnisoara Prile se
trei st9nd pe iarb! .ntr$o poian!. (e prinse de catedr! ca s! nu cad! si descoperi c! aceasta
se trans5ormase .ntr$o tu5! de tranda5ir. Oameni s!lbatici, cum nu$si imaginase niciodat! c$ar
putea e8ista, st!teau acum gr!mad! .n 3urul ei. Apoi .l #!u pe "eu, url! si o lu! la 5ug!, si
.mpreun! cu ea o lu! la 5ug! toat! clasa, .n mare ma3oritate 5etite scunde si .ndesate, .ncreute
si cu picioarele groase. ?)endolen eit!.
$ +rei s! r!m9i cu noi, draga mea; o .ntreb! Aslan.
$ Pot; 4ultumesc, multumesc, spuse ?)endolen. (i pe dat! .ncepu s! dansee cu dou! dintre
menade, care o luar! de m9ini si pornir! cu ea .ntr$un dans #esel, a3utind$o, .n acelasi timp, s!
se debarasee de unele haine care o incomodau.
Oriunde mergeau .n orasul Beruna, cei mai multi oameni o luau la 5ug!, dar unii li se al!turau.
C9nd iesir! din oras, grupul lor era mai numeros si mai #esel.
4erser! peste c9mpurile de pe malul st9ng al apei. Animalele de la 5erme le ieseau .n
.nt9mpinare si li se al!turau. 4!g!rusi b!tr9ni si tristi, care nu cunoscuser! nici o bucurie p9n!
atunci, .ntinereau dintr$o dat!. C9inii rupeau lanturile .n care erau tinuti. Caii ibeau c!rutele la
care erau .nh!mati p9n! le 5!ceau buc!ti si apoi #eneau la trap s! li se al!ture, .mpr!stiind
noroiul si neche9nd.
"a o 59nt9n! dintr$o curte #!ur! un b!rbat care b!tea un b!iat. B!tul cu care$l b!tea se
trans5orm! pe dat! .ntr$o 5loare. Omul .ncerc! s! o rup!, dar aceasta i se lipi de m9n!. Bratul i
se tran5orm! .ntr$o ramur!, corpul .ntr$un trunchi de copac, iar picioarele .i prinser! r!d!cini.
B!iatul, care p9n! atunci pl9nsese, pu5ni .n r9s si plec! si el cu ei.
Bntr$un or!sel a5lat la 3um!tatea distantei dintre Beruna si Bara3ul Castorilor, la locul unde se
.nt9lneau dou! ape, a3unser! la alt! scoal! unde o 5at! isto#it! le preda matematica unor b!ieti
care sem!nau cu niste porci. @ata .si ridic! pri#irea spre 5ereastr! si, #!9ndu$i #enind si
c9ntind #eseli pe strad!, i se umplu inima de bucurie. Aslan se opri chiar .n dreptul 5erestrei si
se uit! la ea.
$ Oh, nu, nu= spuse 5ata. 4i$ar pl!cea 5oarte tare. :ar n$am #oie, trebuie s!$mi 5ac treaba. Iar
copiii s$ar speria 5oarte tare dac! te$ar #edea.
$ %e$am speria; .ntreb! un b!iat care sem!na cel mai tare cu un porc. Cu cine #orbeste pe
5ereastr!; Aaideti s!$i spunem inspectorului c! #orbeste cu oameni pe 5ereastr! .n loc s!$si tin!
lectia.
$ Aai s! #edem cine e, spuse un alt b!iat, si #enir! cu totii buluc la 5ereastr!.
:ar, .n clipa .n care chipurile lor r!ut!cioase ap!rur! .n dreptul 5erestrei, Bacchus scoase un
strig!t de euan, eu$oi$oi$oi$oi, si b!ietii .ncepur! s! urle de groa! si s! se calce .n picioare,
.ncerc9nd s! 5ug! spre us! sau s! sar! pe 5ereastr!. 4ai t9riu, s$a po#estit Gnu stiu dac! e
ade#!rat sau nuH c! b!ietii aceia nu au mai 5ost #!uti niciodat!7 .n schimb, .n acea parte a t!rii
ap!rur! multi porci pe care nu$i #!use nimeni .nainte.
$ Acum, drag! Inimioar!, .i spuse Aslan pro5esoarei.
Iar aceasta s!ri pe geam si se duse cu ei.
"a Bara3ul Castorilor tra#ersar! din nou apa, ast5el c! acum mergeau din nou pe malul sudic,
a#ans9nd spre est. A3unser! la o c!sut! .n pragul c!reia st!tea un copil care pl9ngea.
$ :e ce pl9ngi, dragul meu; .l .ntreb! Aslan.
Copilul, care nu #!use niciodat! nici o po! cu lei, nu se sperie.
$ 4!tusa mea e tare bolna#!, spuse. O s! moar!.
Aslan #ru s! intre .n cas!, dar usa era prea mic!.
:up! ce$si #9r. capul pe us!, .mpinse cu umerii G"ucy si (usan c!ur! .n clipa astaH si ridic!
.ntreaga cas!, care c!u si se 5!cu buc!ti, .n patul care era acum .n aer st!tea o b!tr9nic!7
p!rea s! aib! s9nge de pitic. @usese pe cale de a p!si .n .mp!r!tia mortii, dar, c9nd deschise
ochii si #!u chipul luminos al leului care$o pri#ea 5i8, nici nu strig! si nici nu lesin! de 5ric!.
$ Oh, Aslan= e8clam!. 6ram sigur! c!$i ade#!rat. Am asteptat clipa asta toat! #iata. Ai #enit s!
m! iei;
$ :a, draga mea, spuse Aslan. :ar de data asta nu .n c!l!toria cea lung!.
Auindu$l, chipul palid al 5emeii prinse culoare, ca lumina rosiatic! a r!s!ritului ce se strecoar!
pe sub un nor. Ochii .i de#enir! mai str!lucitori, se ridic! .n pat si spuse<
$ Aei, m! simt mai bine. Cred c! as putea m9nca micul$de3un dimineata asta.
$ Po5tim, m!icut!, .i spuse Bacchus, care umplu o can! cu ap! din 59nt9n! si i$o d!du.
%umai c! .n can! nu era ap!, ci #in din cel mai bun, rosu ca strugureii, gros ca uleiul, r!coritor
ca rou! si care te .nc!lea ca un ceai 5ierbinte.
$ Ce i$ai 5!cut 59nt9nii noastre; .ntreb! b!tr9na. 6 o schimbare tare bun!, !u asa.
(i s!ri din pat.
$ (uie$te .n spatele meu, .i spuse Aslan. (e .ntoarse apoi spre (usan si "ucy<
$ +oi, Reginelor, o s! mergeti pe 3os.
$ %u ne deran3ea!, spuse (usan. (i cele dou! 5ete o pornir! pe 3os.
(i tot s!rind si d!ntuind si c9nt9nd, cu muic!, si r9sete, si urlete, l!tr9nd si neche9nd,
a3unser!, .n cele din urm!, la locul unde oastea lui 4ira tocmai .si preda armele, iar cea a lui
Peter, cu armele .n m9ini, .nc! g959ind, .i .ncon3uraser! si$i pri#eau acum cu chipuri se#ere, dar
#esele. %ici nu a3unser! bine c! b!tr9na s!ri de pe spinarea lui Aslan si alerg! spre Caspian,
.mbr!tis9ndu$l. 6ra b!tr9na lui doic!.
Capitolul 1-
A("A% :6(CAI:6 O '(E
C9nd .l #!ur! pe Aslan, soldatii Telmari$nieni se 5!cur! p!m9ntii la 5at!, .ncepur! s! le tremure
genunchii si multi dintre ei c!ur! cu 5ata la p!m9nt. %u credeau .n lei, asa c! acum 5ur!
cuprinsi de team!. Chiar si piticii rosco#ani, care stiau c! le este prieten, r!maser! cu gura
c!scat! si nu mai putur! scoate nici o #orb!. 'nii dintre piticii negri, care 5useser! de partea lui
(5rederic, .ncercar! s! stea la dep!rtare de leu. :ar toate animalele cu#9nt!toare s!rir! .n
.nt9mpinarea lui, torc9nd, chitc!ind si morm!ind de bucurie, ating9ndu$l cu coada, 5rec9ndu$se
de el, ating9ndu$l, plini de respect, cu nasul, si alerg9nd de colo$colo pe sub leu ori printre
picioarele acestuia. :ac! ati #!ut #reodat! un pisoias care se pisiceste pe l9ng! un c9ine
mare pe care$l cunoaste si$l .ndr!geste, atunci o s! #! puteti imagina usor cum se purtau
animalele cu leul. Apoi Peter, urmat de Caspian, .si 5!cu drum prin multimea de animale.
$ Acesta este Caspian, domnule, spuse. Caspian .ngenunche si s!rut! laba leului.
$ Bine$ai #enit, Printe, spuse Aslan. Te simti .n stare s! preiei conducerea %arniei;
$ 6u... cred c! nu, domnule, spuse Caspian. (unt un copil.
$ Bine, spuse Aslan. :ac! te$ai 5i simtit .n stare, asta ar 5i 5ost do#ada c! nu esti. :rept care, sub
conducerea noastr! si a 4arelui Rege, #ei 5i Rege al %arniei, (t!p9n al castelului Cair Para#el,
si .mp!ratul Insulelor .ndep!rtate. Tu si toti urmasii t!i, .n #ecii #ecilor. Iar .ncoronarea... dar ce
se .nt9mpl!;
Chiar .n clipa aceea #!ur! o mic! procesiune care se apropia $ unspreece soareci, dintre care
sase duceau o targa 5!cut! din crengi, nu mai mare dec9t un atlas. %imeni nu mai #!use
soareci mai coplesiti de durere dec9t acestia. 6rau plini de noroi, unii dintre ei, si de s9nge,
a#eau urechile pleostite, iar coile plecate li se t9rau prin iarb!7 conduc!torul lor c9nta la 5luierul
lui subtirel un c9ntec trist. Pe targa !cea ce#a ce p!rea putin mai mare dec9t o gr!m!3oar! de
blan!7 era Pispirici. 4ai r!su5la .nc!, dar era mai mult mort dec9t #iu, plin de r!ni, cu o l!but!
stri#it! si, .n loc de coad!, a#ea acum un banda3.
$ "ucy, spuse Aslan.
"ucy scoase sticluta de diamant pe dat!. (i, desi nu era ne#oie de mai mult de o pic!tur!
pentru a #indeca 5iecare ran! a lui Pispirici, acestea erau at9t de numeroase .nc9t se l!s! o
t!cere .ndelung!, .nc!rcat! de neliniste, p9n! c9nd "ucy reusi s! termine, iar conduc!torul
soarecilor s!ri de pe targa, .si duse m9na la teac!, iar cu m9na cealalt! .si aran3a mustata.
@!cu o plec!ciune.
$ (alutare, Aslan= se aui #ocea lui ascutit!. Am onoarea...
:ar aici se opri brusc, .si d!duse seama c! nu mai are coad! $ poate c! "ucy uitase de ea ori
poate c! licoarea ei putea #indeca r!nile, dar nu putea 5ace ca unele lucruri s! creasc! la loc.
Pispirici obser#! c! nu mai are coad! .n timp ce 5!cea plec!ciunea7 probabil c! din pricina asta
se deechilibra putin. (e uit! peste um!rul drept. Cum nu$si #edea coada, .si .ntinse g9tul si
mai tare, p9n! c9nd .si .ntoarse umerii apoi .ntreg corpul. :ar nici asa nu$si putu #edea coada
.si .ntinse din nou g9tul, uit9ndu$se peste um!r, cu acelasi reultat. %umai dup! ce se .ntoarse
cu totul .si d!du seama de crudul ade#!r.
$ (unt uluit, .i spuse Pispirici lui Aslan. %u stiu ce s! spun. Trebuie s! #! implor s! m! iertati c!
apar asa .n 5ata :omniei #oastre.
$ Bti st! bine, 4icutule, .i spuse Aslan.
$ Totusi..., r!spunse Pispirici, dac! s$ar putea 5ace ce#a... 4aiestatea sa, poate; .ntreb!, 5!c9nd
o plec!ciune .n 5ata lui "ucy.
$ :a> de ce$ti trebuie coada; .l .ntreb! Aslan.
$ :omnule, spuse soarecele, pot m9nca, pot dormi si pot muri pentru Regele meu 5!r! coad!.
:ar coada este onoarea si gloria unui soarece.
$ 4$am .ntrebat uneori, prietene, spuse Aslan, dac! nu te g9ndesti prea mult la onoare.
$ Cel mai 4are dintre Regi, spuse Pispirici, dati$mi #oie s! #! amintesc c! nou!, soarecilor, ne$a
5ost h!r!it s! 5im mai mici, si dac! nu ne$am ap!ra demnitatea, unii Gcare se cred mai buni
5iindc! sunt mai mariH si$ar permite unele glume 5oarte nepotri#ite la adresa noastr!. :e aceea
am 5!cut tot posibilul s! aduc la cunostinta tuturor c! toti cei care nu #or s! aib! de$a 5ace cu
sabia mea trebuie s! nu #orbeasc! .n preenta mea despre capcane sau br9n! pr!3it! ori
despre lumin!ri7 nu, domnule, nici chiar cel mai .nalt prost din %arnia=
(e uit! 5ioros spre (tric!$+reme, dar uriasul, care era mereu cu o 5a! .n urm!, nu .ntelesese
.nc! despre ce se #orbeste 3os, la picioarele lui, asa c! nu spuse nimic.
$ :e ce si$au scos oamenii t!i s!biile, dac! nu te superi; .ntreb! Aslan.
$ :ac! nu$i este cu sup!rare 4aiest!tii sale, spuse un al doilea soarece, pe nume (ipirel,
suntem preg!titi s! ne t!iem si noi coada dac! (e5ul nostru este condamnat s! r!m9n! 5!r!
coad!. %u #om accepta rusinea de a a#ea o onoare care .i este re5uat! 4arelui (oarece.
$ Ah= url! Aslan. 4$ati con#ins. A#eti o inim! de aur. %u de dragul demnit!tii tale, Pispirici, ci
pentru dragostea pe care ti$o poart! oamenii t!i, si mai cu seam! pentru bun!tatea pe care mi$
au ar!tat$o cu mult timp .n urm!, c9nd au ros s5orile cu care eram legat de 4asa de Piatr! Gdesi
ati uitat, atunci ati de#enit soareci cu#9nt!toriH, .ti #ei primi din nou coada.
%ici nu terminase bine de #orbit Aslan, c! Pispirici a#ea din nou coada la locul ei. Apoi, la
ordinul lui Aslan, Peter .l 5!cu pe Caspian Ca#aler al Ordinului "eului, iar Caspian, de .ndat! ce
5u 5!cut ca#aler, .i 5!cu si el, la r9ndul s!u, ca#aleri pe 49nc!$tru5e, pe Bunil! si pe Pispirici7 pe
doctorul Cornelius .l numi "ord Cancelar si pe ursul ?r!sunil! martor o5icial la dueluri. 'rmar!
aplaue.
:up! aceasta, ostenii Telmarinieni 5ur! condusi, 5erm, dar 5!r! .mbr9ncituri ori lo#ituri, .n orasul
Beruna, unde 5ur! .nchisi, si unde li se d!du carne de #it! si bere. @!cur! mare ca la
tra#ersarea apei 5iindc! le era team! de apa curg!toare tot asa cum le era team! de p!duri si
de animale. :ar, .n cele din urm!, se potolir!7 si urm! partea cea mai pl!cut! a ilei.
"ucy, care st!tea l9ng! Aslan si se simtea nemaipomenit de bine, se .ntreba ce$or 5i 5!c9nd
copacii. "a .nceput, i se p!ru c! dansau7 se roteau, .ncet, .n dou! cercuri, .n unul de la dreapta
la st9nga, iar .n cel!lalt de la st9nga la dreapta. Apoi obser#! c! aruncau .ntruna ce#a .n
mi3locul cercurilor. 'neori, a#ea impresia c! .si taie lungi su#ite de p!r7 alteori i se p!rea c! .si
rup buc!tele din degete $ dar, .n acest ca, .nsemna c! a#eau multe degete si c! nu$i durea
c9nd si le rupeau. :ar, orice$o 5i 5ost ceea ce aruncau pe 3os, .n clipa .n care a3ungea pe
p!m9nt, se trans5orma .n bete uscate sau #reascuri. :up! care ap!rur! #reo trei sau patru pitici
rosco#ani cu niste cutiute cu iasc! si d!dur! 5oc gr!meii, care la .nceput p9r9i apoi 5u cuprins!
de 5l!c!ri si, .n cele din urm!, .ncepu s! ard! ca un ade#!rat 5oc .ntr$o noapte de #ar!. (e
asear! toti .n cerc .n 3urul 5ocului.
Apoi, Bacchus, (ilenus si menadele pornir! un dans cu mult mai s!lbatic dec9t cel al copacilor7
nu era un dans de petrecere si nici un spectacol Gdesi era 5oarte 5rumosH, ci un dans magic al
abundentei7 locurile pe care le atingeau cu m9inile ori le lo#eau cu picioarele se umpleau de
bucate de osp!t< m9nc!ruri de carne ce umpleau poiana cu mirosuri delicioase, pr!3ituri din
5!in! de gr9u si pr!3ituri din 5!in! de o#!, miere, di5erite 5eluri de ah!r, de toate culorile,
sm9nt9n! groas! ca m!m!liga, piersici, nectarine, rodii, pere, struguri, c!psuni, meur! $
piramide si gr!mei .ntregi de 5ructe. Ap!rur! apoi, .n cupe si pocale mari din lemn, decorate cu
ieder!, #inurile7 .nchise la culoare si groase, ca siropul de dude, ori roalii ca 3eleul, #inuri g!lbui
si #eri, g!lbui$#erui ori #eri$g!lbui.
Pentru oamenii$copaci, .ns!, 5ur! preg!tite alt5el de bucate. C9nd o #!u pe c9rtita lop!t!reasa
.mpreun! cu celelalte c9rtite d9nd la o parte iarba .n locurile pe care li le indicase Bacchus,
"ucy .si d!du seama c! arborii urmau s! m!n9nce p!m9nt7 se cutremur!. :ar, c9nd #!u ce 5el
de p!m9nturi li se preg!teau pentru osp!t, .si schimb! p!rerea, .ncepur! cu un lut maroniu care
ar!ta a ciocolat!. (em!na, de 5apt, at9t de tare cu ciocolata, .nc9t 6dmund gust! o buc!tic!,
dar nu$i pl!cu deloc. :up! ce li se ast9mp!r! 5oamea c9t de c9t cu lutul !sta, copacii trecur! la
un 5el de p!m9nt ca acela pe care$l puteti #edea .n (omerset, aproape ro.
(puneau c! e mai usor si mai dulce, .n loc de br9n!, primir! un p!m9nt cretos, apoi trecur! la
pr!3ituri din cele mai delicate 5!cute din pietricelele cele mai 5ine si pudrate cu nisip argintiu.
Tu5isurile b!ur! putin #in dup! care de#enir! 5oarte #orb!rete.
Cei mai multi copaci .ns! .si ast9mp!rar! setea cu un amestec de rou! si ap! de ploaie,
.nmiresmat cu 5lori de p!dure si aseonat cu gust de aer din norii cei mai delicati.
Aslan .i osp!ta pe %amieni p9n! dup! as5intitul soarelui7 sclipeau pe cer primele stele, iar 5ocul,
care era acum mai putin gomotos si mai puternic, str!lucea ca un 5ar c!l!uitor .n p!durea
.ntunecoas!7 Telmarinienii speriati .l #edeau din dep!rtare si se .ntrebau ce$o 5i. "ucrul cel mai
pl!cut la aceast! petrecere era c! nimeni nu pleca7 treptat, pe m!sur! ce con#ersatia de#enea
mai linistit! si mai calm!, unul c9te unul .ncepur! s! mot!ie p9n! c9nd adormir! de$a bine$lea,
cu picioarele spre 5oc si .ncon3urati de prieteni, p9n! c9nd se 5!cu liniste de 3ur$.mpre3urul
5ocului si se putu aui din nou susurul apei care curgea peste pietrele +adului de la Beruna. :ar
toat! noaptea Aslan si "una se pri#ir! cu ochi #eseli.
A doua i, 5ur! trimisi soli Gma3oritatea #e#erite si p!s!riH .n .ntreaga tar! cu o proclamatie c!tre
Telmarinieni $ 5ireste, si c!tre cei care erau prionieri la Beruna. "i se spunea c! acum Regele
%arniei este Caspian si c! %arnia #a apartine de acum .ncolo .n egal! m!sur! animalelor
cu#9nt!toare, piticilor, driadelor, 5aunilor si altor creaturi, precum si oamenilor. Toti cei care
doreau s! r!m9n! trebuia s! accepte acest lucru7 dar, celor c!rora nu le sur9dea ideea, Aslan
le o5erea un alt teritoriu. Toti cei care doreau s! mearg! .n acest teritoriu erau chemati s! se
.nt9lneasc! cu Aslan si cu Regii la +adul de la Beruna peste cinci ile, la amia!. %u e greu de
imaginat c! asta i$a pus pe Telmarinieni pe g9nduri. 'nii dintre ei, mai cu seam! cei tineri,
auiser!, cum auise si Caspian, po#esti despre #remurile de$odinioar! si 5ur! .nc9ntati c! era
din nou ca atunci, .ncepuser! de3a s! se .mprieteneasc! cu celelalte creaturi. Acestia hot!r9r!
s! r!m9n! .n %arnia, dar cei mai multi dintre cei .n #9rst!, mai cu seam! cei care 5useser!
persoane de #a! .n timpul lui 4ira, erau bosum5lati si n$a#eau nici un che5 s! tr!iasc! .ntr$o
tar! .n care nu mai puteau 5i conduc!tori.
$ Aui, s! tr!iesc aici cu 5el de 5el de animale= (i s! nu$mi 5ie team!, spuneau unii.
$ (unt si sta5ii, ad!ugau altii, cutremur9ndu$se. @iindc!, de 5apt, ce sunt driadele alea; 6
periculos.
6rau 5oarte ne.ncre!tori.
$ %$am .ncredere .n ei, spuneau, .n orice ca, nu .n leul !la. %$o s!$si tin! ghearele departe de
noi prea mult! #reme. O s! #edeti.
:up! care .ncepur! s! aib! suspiciuni .n leg!tur! cu noul teritoriu.
$ O s! ne duc! .n #iuina lui si$o s! ne m!n9nce unul c9te unul, morm!iau.
(i cu c9t #orbeau mai mult cu at9t de#eneau mai sup!rati si mai suspiciosi. :ar, .n iua
con#enit!, ap!rur! mai mult de 3um!tate dintre ei.
Aslan poruncise ca .n cap!tul poienii s! 5ie aseati doi pari, putin mai .nalti dec9t un stat de om,
la dep!rtare de un metru unul de cel!lalt. :easupra lor 5u legat! o bucat! subtire de lemn care
le unea7 sem!na cu o us! dinspre nic!ieri spre nic!ieri, .n 5ata acesteia se a5la Aslan, a#9ndu$l
.n dreapta lui pe Caspian si la st9nga pe Peter. Bn 3urul lor se a5lau (usan si "ucy, Bunil! si
49nc!$tru5e, "ordul Cornelius, +i5or$din$+ale, Pispirici si altii. Copiii si piticii se 5olosiser! din plin
de ceea ce g!siser! prin si5onierele din castelul lui 4ira, care era acum al lui Caspian7
.mbr!cati .n m!t!suri si haine aurii, cu p9neturi albe ca !pada ce se !reau prin m9necile
despicate, .n c!m!si din ale argintii, cu teaca s!biilor .mpodobit! cu nestemate, purt9nd coi5uri
aurii sau p!l!rii cu pan!, erau at9t de str!lucitori .nc9t .ti luau ochii. Chiar si animalele purtau
lanturi groase la g9t. Cu toate acestea, nimeni nu se uita la ei. Aurul coamei lui Aslan, str!lucitor
si neted, era mai 5rumos dec9t orice altce#a. Ceilalti #echi narnieni st!teau de o parte si de alta
a poienii, .n cap!tul cel!lalt erau Telmarinienii. (oarele str!lucea puternic, iar steagurile 5luturau
.n #9nt.
$ Oameni ai Telmarului, .ncepu Aslan, care doriti s! mergeti pe un alt teritoriu, ascultati$m!= +!
#oi trimite .n tara #oastr! pe care eu o stiu, dar #oi nu.
$ %u ne mai amintim cum era Telmar. %u mai stim unde este. %u stim cum e acolo, morm!ir!
Telmarinienii.
$ Ati #enit .n %arnia din Telmar, spuse Aslan. :ar si .n Telmar #eniser!ti din alt! parte. +oi nu
apartineti acestei lumi. Ati #enit aici cu multe generatii .n urm! din lumea din care #ine si Regele
Peter.
Auind aceasta, 3um!tate din Telmarinieni .ncepur! s! se #!ic!reasc!.
$ Ai #!ut; Ti$am spus eu. O s! ne omoare, o s! ne trimit! .n alt! lume.
Cealalt! 3um!tate .ncepur! s! se um5le .n pene, s! se bat! pe um!r si s! spun! .n soapt!<
$ Ai #!ut; Trebuia s! ne d!m seama c! nu putem 5i din lumea asta ciudat!, cu creaturi
nesu5erite si ne5iresti. A#em s9nge regesc, o s! #ei.
Chiar si Caspian, Cornelius si copiii se .ntoarser! spre Aslan plini de mirare.
$ "iniste= spuse Aslan cu glas p!trun!tor. P!m9ntul p!ru s! se cutremure usor, iar toate
#iet!tile din poian! r!maser! .ncremenite.
$ Caspian, spuse Aslan, ar 5i trebuit s!$ti dai seama c! nu poti 5i ade#!ratul Rege al %arniei
dac! nu ai 5i, ca Regii de odinioar!, 5iu al lui Adam, #enit din lumea 5iilor lui Adam. Ceea ce si
esti. Cu multi ani .n urm!, .n lumea aceea, un #as de pirati, care na#iga pe o mare ad9nc!,
numit! 4area (udului, a 5ost purtat de 5urtun! spre o insul!. Acolo au 5!cut ceea ce ar 5i 5!cut
orice pirat< i$au omor9t pe localnici, s$au .nsurat cu 5emeile acestora si$au .nceput s! 5ac! #in de
palmier7 beau p9n! se .mb!tau, !ceau la umbra palmierilor, iar c9nd se treeau se luau la
ceart!. :in c9nd .n c9nd, se omorau .ntre ei. Bntr$una din aceste certuri, sase dintre ei au 5ost
pusi pe 5ug! de ceilalti7 au 5ugit cu tot cu 5emeile lor spre centrul insulei, sus pe un munte,
cre9nd c! se #or putea ascunde .ntr$o pester!. :ar acolo era unul din locurile magice ale
acelei lumi, un loc unde lumea aceea se .nt9lneste cu cea de aici. Bn #remurile de odinioar!
erau multe asemenea locuri de trecere dintr$o lume .n alta, dar acum s$au .mputinat. Acesta era
unul din ultimele< nu am spus ultimul. Asa c! au c!ut sau au urcat sau au intrat pur si simplu .n
lumea de aici, pe t!r9mul Telmarului, care era pe atunci nelocuit. :e ce nu era locuit este o alt!
po#este pe care n$am s! #$o spun acum. 'rmasii lor au 5ost un popor de oameni crui si tru5asi7
dup! mai multe generatii, .n Telmar a 5ost o 5oamete cumplit!, asa c! au in#adat %arnia, unde
situatia era tulbure pe$atunci Gdar si asta este o alt! po#esteH, au cucerit$o si au r!mas st!p9ni.
4! asculti, Rege Caspian;
$ :esigur, r!spunse acesta. (peram s! am niste str!mosi mai onorabili.
$ Te tragi din Adam si 6#a, .i spuse Aslan. Chiar si ultimul cersetor trebuie s! 5ie m9ndru de
asta, dar si destul de rusinat si s!$si plece capul .n 5ata marelui .mp!rat al lumii. @ii multumit.
Caspian 5!cu o plec!ciune.
$ Acum, continu! Aslan, b!rbati si 5emei din Telmar, #reti s! #! .ntoarceti .n insula aceea din
lumea oamenilor, de unde au #enit str!mosii #ostri la .nceput; %u e un loc r!u. (tirpea acelor
pirati care au g!sit$o a disp!rut, acum este nelocuit!. Are 59nt9ni cu ap! bun! si rece, p!m9nt
roditor, lemn pentru construit case si peste .n lagune. Ceilalti oameni din lumea aceea nu au
descoperit$o .nc!. +! puteti .ntoarce7 dar trebuie s! #! a#ertie c! odat! trecuti .n lumea
cealalt!, nu #! mai puteti .ntoarce aici niciodat!. Pe usa aceea nu se #a putea trece dintr$o
lume .n alta.
O clip! se 5!cu liniste. Apoi, unul dintre soldatii Telmarinieni, cu .n5!tisare de om bun, iesi .n 5at!
si spuse<
$ 6u accept o5erta.
$ Ai ales bine, spuse Aslan. (i, 5iindc! ai 5ost cel dintii care a #orbit, se #a pogor. magia asupra
ta. Te asteapt! un #iitor bun .n lumea aceea. Apropie$te=
Omul, care acum era usor palid, se apropie. Aslan si suita sa se d!dur! .ntr$o parte, 5!c9ndu$i
loc s! treac! prin usa dintre gr!meile de lemne.
$ Treci prin usa aceea, 5iule, .i spuse Aslan, aplec9ndu$se spre el si ating9ndu$i nasul cu nasul
s!u.
:e cum 5u atins de r!su5larea leului, se !ri o mirare .n pri#irea lui de parc! ar 5i .ncercat s!$si
aminteasc! lucruri uitate de mult. Apoi .si plec! umerii si trecu prin us!.
Pri#irile tuturor etau atintite c!tre el. +edeau cele trei buc!ti de lemn, iar printre ele, copacii, si
iarba, si cerul %arniei. Bl #!ur! pe om .ntre cei doi stilpi7 apoi, .ntr$o clipit!, acesta disp!ru
complet.
:in cap!tul cel!lalt al poienii ceilalti Telmarinieni .ncepur! s! tipe<
$ Aei= Ce i s$a .nt9mplat; +rei s! ne omori; %u trecem pe acolo.
Apoi, unul dintre Telmarienii mai destepti spuse<
$ %u #edem nici o alt! lume dincolo de betele alea. :ac! #rei s! te credem, de ce nu trece pe
acolo unul de$ai #ostri; Prietenii t!i stau toti departe de bete.
Pispirici iesi pe dat! .n 5at! si 5!cu o plec!ciune.
$ :ac! e8emplul meu .ti poate 5i de #reun a3utor, Aslan, spuse, #oi trece cu unspreece soareci
prin usa aceea atunci c9nd .mi 5aci semn.
$ %u, micutule, spuse Aslan, pun9ndu$si usor laba cati5elat! pe capul lui Pispirici. Te$ar pune s!
5aci 5el de 5el de lucruri groanice .n lumea aceea. "as!$i pe altii s! mearg! mai .ntii.
$ Aaideti, le spuse Peter lui 6dmund si lui "ucy. 6 timpul s! plec!m.
$ Cum adic!; .ntreb! 6dmund.
$ Pe aici, spuse (usan, care p!rea s! stie despre ce$i #orba. Trebuie s! mergem .n p!dure s!
ne schimb!m.
$ Cum s! ne schimb!m; .ntreb! "ucy.
$ :e haine, 5ireste, spuse (usan. Am ar!ta ca niste nebuni .n hainele astea pe un peron dintr$o
gar! de tar! din Anglia.
$ :ar ne$am l!sat lucrurile la castelul lui Caspian, spuse 6dmund.
$ Ba nu, spuse Peter, a5und9ndu$se si mai mult .n p!dure. (unt aici toate. Au 5ost aduse ai$
dimineat!. 6 preg!tit totul.
$ :espre asta ati #orbit tu si (usan cu Aslan ai$dimineat!; .ntreb! "ucy.
$ :a, si despre asta printre altele, spuse Peter, 5oarte serios. %u #! pot spune totul. 6rau lucruri
pe care a #rut s! ni le spun! lui (u si mie 5iindc! noi n$o s! ne mai .ntoarcem .n %arnia.
$ %iciodat!; strig! 6dmund, .ngroit.
$ +oi doi o s! #! mai .ntoarceti, .i r!spunse Peter. Cel putin, din ceea ce mi$a spus, am .nteles
c! #oi #eti mai #eni aici cu sigurant!. :ar (u si cu mine nu. A is c! suntem prea mari.
$ Oh, Peter, spuse "ucy. Ce ghinion= Cum poti suporta;
$ Cred c! pot, ise Peter. 6 alt5el dec9t credeam c$o s! 5ie. Ai s! .ntelegi c9nd o s! 5ie si pentru
tine ultima dat!. :ar acum repede, lucrurile noastre sunt acolo.
(e simtir! ciudat si nu prea pl!cut c9nd se .ntoarser! .n acea mare adunare .mbr!cati din nou
.n hainele lor de scoal! Gcare erau si si5onate pe deasupraH. +reo doi Telmarinieni r9ser!
r!ut!cios. :ar celelalte creaturi ibucnir! .n urale si se ridicar! .n cinstea Regelui Peter
4agni5icul, a Reginei (usan, a Regelui 6dmund si a Reginei "ucy. Bsi luar! emotionati si cu
lacrimi .n ochi G.n caul lui "ucyH la re#edere de la bunii lor prieteni $ ursii gr!sani .i .mbr!tisar!
si$i s!rutar!, d!dur! m9na cu Bunil! si se .mbr!tisar! cu 49nc!$tru5e, care$i g9dil! cu mustata.
Bine.nteles, Caspian .i d!du cornul .napoi lui (usan, iar aceasta, 5ireste, .i spuse c!$l poate
p!stra. Apoi, minunat si dureros .n acelasi timp, .si luar! r!mas$bun de la .nsusi Aslan. Peter se
ase! primul .n r9nd, cu m9inile lui (usan pe umeri, apoi 6dmund cu m9inile pe umerii lui
(usan si "ucy cu m9inile pe umerii lui, pe urm! primul Telmarinian cu m9inile pe umerii lui "ucy
si asa mai departe, .ntr$un r9nd nes59rsit care .nainta spre us!. 'rm! un moment greu de
descris< copiii a#ur! senatia c! #!d trei lucruri .n acelasi timp. 'nul era gura unei pesteri care
ducea spre o insul! #erde$alb!struie din Paci5ic, unde urmau s! a3ung! toti Telmarinienii .n clipa
.n care treceau prin us!. Al doilea era o poian! din %arnia, unde se !reau chipurile piticilor si
ale animalelor, ochii mari ai lui Aslan si petele albe de pe obra3ii Bursucului. :ar al treilea Gcare
le .nghiti repede pe celelalte dou!H era peronul cenusiu din gar! si o banc! .ncon3urat! de
baga3e, pe care st!teau chiar ei, de parc! n$ar 5i plecat de$acolo niciodat!, putin cam banal
dup! toate locurile pe unde 5useser!, dar, .n mod surprin!tor, 5rumos .n 5elul lui, 5iindc! a#ea
mirosul acela cunoscut de gar! si cerul engleesc si... trimestrul de scoal! .n 5at!.
$ Asta da a#entur!= spuse Peter.
$ @ir$ar s! 5ie= spuse 6dmund. 4i$am uitat lanterna cea nou! .n %arnia.
%OTITE BIOBIB"IO?RA@ICE
C"I+6 (TAP"6( "6KI( G1191$19/,H, critic, teolog, autor de science 5iction si literatur! pentru
copii.
%!scut la Bel5ast, a 5ost din anii copil!riei un cititor pasionat care s$a e8ersat de timpuriu .n arta
scrisului. 4oartea mamei sale, c9nd el a#ea doar ece ani, a .nsemnat s59rsitul unei copil!rii
5ericite si ocrotite si totodat! .nt9lnirea cu o nou! lume, cea a scolilor si internatelor de b!ieti.
Adolescentul si$a g!sit re5ugiul .n mitologie si .n muic!, si$a pierdut credinta .n :umneeu, dar
a continuat s! scrie. A repurtat c9te#a succese scolare, iar mai t9riu a publicat un #olum de
poeii si a .nceput s! studiee limbi clasice si 5iloso5ia la O85ord, .n .ncheierea studiilor, s$a
dedicat literaturii englee, iar din 19*- a 5ost primit la 4agdalen College, remarc9ndu$se ca un
e8celent orator si dasc!l, .n aceast! perioad!, casa lui a de#enit locul de .nt9lnire a unui grup
de scriitori, printre care se num!ra si C.R.R. TolLien. Bn 19-& s$a mutat la Cambridge, unde a
de#enit primul titular al Catedrei de literatur! engle! medie si renascentist!.
Bntre 19*9 si 19,1, C.(. "e)is s$a recon#ertit la crestinism, iar aceast! important! e8perient! a
de#enit o surs! si o constant! a .ntregii sale opere, .ncep9nd cu prelegerile si cu lucr!rile sale
de specialitate si p9n! la trilogia (@ GOut o5 the (ilent Planet7 Perelandre7 That Aideous
(trengthH sau ciclul de po#estiri 5antastice pentru copii CRO%ICI"6 :I% %AR%IA.