In vederea aderarii la Uniune Europeana si in scopul modernizarii Ministerului

Administratiei si Internelor, Politia Romana a cunoscut in ultima perioada ample

modificari de structura si fond, in ceea ce priveste domeniile de activitate. Pe de o
parte datorita faptului ca societatea a devenit mai complexa sub aspectul faptelor
infractionale ce intra in competenta Politiei si patrunderii influentelor mai bune sau
mai rele din exterior, a luat nastere necesitatea de a se creea o noua baza legala si de a
se modifica cea existenta, exemplul prim fiind modificarea Constitutiei si Codului
penal. ub aspectul activitatii profesionale, acest fapt presupune o specializare a
muncii de politie pe domenii care anterior nu aveau ec!ivalent in realitatea societatii
romanesti. Astfel si in ceea ce priveste asigurarea ordinii publice s"a adoptat o noua
perspectiva si s"au implementat concepte inexistente anterior, fie dupa modelul altor
state, fie proprii, specifice, situatiei operative, in functie de raza de competenta a
politistilor.
#emersurile amintite nu au avut loc in mod abstract doar in ceea ce priveste,
structura, ci scopul declarat a fost acela de a modifica atat perceptia opiniei publice
asupra institutiei politienesti si mai ales asupra oamenilor ce desfasoara activitati
specifice Ministerului Administratiei si Internelor. $ sc!imbare de perspectiva s"a
impus si in randul celor ce fac parte din categorie profesionala de politist de siguranta
publica, in sensul ca acestia vor trebui sa atinga un optim comportamental si
profesional care sa le permita desfasurarea activitatii profesionale la standarde cat mai
ridicate.
Concluzia ce se poate trage este aceea ca modificarile au avut ca centru de
interes tocmai individul, omul, care este implicat in activitate, caci fara aplicarea in
practica prin intermediul acestora, demersurile amintite ar ramane in faza de concept
sau teorie.
#in aceasta perspectiva scopul acestei lucrari este acela de a aborda din
perspectiva psi!ologiei conceptul de ordine publica si implicatiile acestuia si de a
evidentia pe baza sarcinilor profesionale ale politistului, a carui competenta se
%
manifesta in domeniul sigurantei publice, pe de o parte trasaturi de personalitate
necesare si pe de alta parte investigarea celor existente in scopul compatibilizarii si
completarii reciproce. Cercetarea are ca scop principal decoperirea profilului de
personalitate ideal al celor din aceasta categorie profesionala si compararea lui cu cel
obtinut de catre participantii la studiu.
Realizarea primului dintre profile are ca punct de pornire psi!oprofesiograma
agentului de siguranta publica, fapt ce face necesara expunerea activitatilor in care
acesta este implicat si care necesita aportul anumitor trasaturi de personalitate.
Categoria profesionala de agent de sigurana publica a fost preferata, pe de o parte
datorita contactului direct al acestora cu opinia publica si faptului ca reprezinta o
categorie profesionala compacta si bine organizata, iar pe de alta parte datorita
faptului ca prin modul in care are loc interactiunea, dat fiind ca si politistul este o
persoana ca oricare alta &cu nemultumiri, frustrari, bucurii', poate influenta perceptia
asupra activitatii desfasurate de institutia politieneasca in general.
Pentru a inlelege obiectul concret de activitate, trebuie mentionat faptul ca
organele de politie desfasoara o activitate complexa pentru prevenirea actelor de
tulburare a ordinii si linistii publice, aceasta defasurandu"se in mod curent,
principalele obiective ale actiunilor de acest fel fiind urmatoarele(
"prevenirea actelor de tulburare a ordinii si linistii publice)
identificarea si neutralizarea activitatii elementelor violente si a persoanelor cu
comportament violent)
"identificarea si tragerea la raspundere, conform prevederilor legale, a
persoanelor ce au comis acte de tulburare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor si
manifestarilor autorizate sau neautorizate)
"asigurarea unui control riguros a activitatii elementelor ce au comis
infractiuni grave de natura *uridica si a tentatiei de a se sustrage legii.
+. Abilitati de lucru necesare in activitatea structurilor de siguranta publica
+
Avand in vedere complexitatea si volumul sarcinilor de lucru ale agentului de
siguranta publica este necesar ca acesta sa manifeste abilitati de lucru specifice, care
vor luate in considerare la intocmirea fisei postului si la repartizarea sarcinilor
profesionale.
Implicarea in problemele comunitatii( politistul de siguranta publica incearca sa creeze
o atmosfera de respect si incredere reciproca. ocietatea civila este atrasa in
identificarea problemelor, cauzelor si conditiilor care favorizeaza savarsirea de
infractiuni si tulburarea ordinii publice, alaturi de Politie.
c!imbul de informatii( are loc interdepartamental in sensul ca dupa culegerea
informatiilor de interes operativ acesta le va transmite sectoarelor ce au competenta in
domeniul respectiv.
Identificarea si singularizarea( politistul colaboreaza cu cetatenii pentru a identifica si
singulariza problemele ce apar.
olutionarea problemelor( avand in vedere ca agentul de siguranta publica
cunoaste bine zona de competenta si populatia care locuieste pe aceasta raza, poate
contribui la elaborarea unor solutii pentru problemele aparute sau pentru a preveni
aparitia de noi probleme.
$rganizarea( politistul organizeaza atat activitati de prevenire, cat si initiative
care au la baza dorinta cetatenilor de a elimina anumite probleme concrete si de a
imbunatati ,calitatea- vietii, fapt oglindit in organizarea ec!ipelor de paza si
supraveg!ere a obiectivelor de interes din zona unde acestia locuiesc.
Comunicarea( agentul poarta discutii in numele institutiei si in baza sarcinilor
repartizate, cu indivizi si grupuri din societatea civila, in scopul educarii publicului in
legatura cu metodele de prevenire a infractionalitatii.
Rezolvarea conflictelor( mediaza, negociaza si rezolva conflictele in maniera
oficiala si neoficiala si incura*eaza oamenii sa rezolve in mod pasnic neintelegerile cu
ceilalti membri ai societatii.
Contacte( realizeza contacte atit cu persoane fizice cit si *uridice prin vizite la
domiciliu si la sediile firmelor din zona de competenta, pentru a"i informa despre
.
prevenirea infractionalitatii si pentru obtinerea spri*inului lor in cazul in care totusi
astfel de fapte au loc pe domeniul acestora.
Recrutare si supraveg!erea voluntarilor( solicita, instruieste si
supraveg!eaza voluntari din cadrul comunitatilor, incepand de la membri ai clerului si
pana la cei ce lucreaza cu minori si tineri.
Punerea in practica a proiectelor de prevenire a infractionalitatii.
Individualizarea grupurilor sociale cu potential infractional.
Conlucrarea cu sectorul privat.
Personalitatea / ca sistem de interactiune subiect / mediu
$mul este considerat o ,fiinta bio"psi!o"sociala- si pe aceasta structura are loc
dezvoltarea sa din ontogeneza pana in actualitate. Personalitatea umana ia nastere in
acest context si evolueaza in stadii, de la nastere pana la disparitie. 0ermenul de
personalitate desemneaza un concept mult prea complex pentru a putea fi strict definit,
avind diverse
acceptiuni in functie de componenta sistemului care prezinta interes la un moment dat.
Astfel inca din %1.2 au fost date definitiile de ,efect extern- ce apeleaza la
caracteristicile exterioare ale omului, ,structura interna- si ,pozitivism- &3ordon
Allport / ,tructura si dezvoltarea personalitatii-'.
%. definitiile prin efect extern / sustin ca personalitatea poate fi considerata modul in
care individul se manifesta in exterior si efectele pe care le produce in
comportamentul altor oameni.
+. definitiile prin structura interna / prezinta personalitatea ca pe o entitate obiectiva,
care exista cu adevarat si are pret
. #in aceasta perspectiva Allport defineste personalitatea ca ,organizarea dinamica in
cadrul individului a acelor sisteme psi!ofizice care determina gandirea si
comportamentul lor caracteristic-.
4
.. definitii pozitiviste / sustin ca structura interna, c!iar daca exista, nu poate fi
studiata, nu este accesibila stiintei
#in aceasta perspectiva personalitatea reprezinta( fie suma totala a efectului produs
de un individ asupra societatii, fie deprinderile sau actiunile care influenteaza cu
succes alti oameni, fie raspunsurile date de altii unui individ considerat stimul sau ce
cred altii despre tine.
#upa cum se poate vedea in toate acceptiunile personalittatea este considerata ca
sistem, un sistem alcatuit dintr"o serie de elemente care datorita interdependentei si
intrepatrunderii intre ele pot fi considerate subsisteme. Acestea sunt reprezentate de(
%.0emperament"latura dinamica si energetica a personalitatii.
+.Aptitudinea / latura instrumentala a personalitatii.
..Inteligenta / latura rezolutiv"productiva a personalitatii.
4.Creativitatea / latura transformativ /constructiva a personalitatii.
5.Caracterul / latura relational /valorica si de autoregla* a personalitatii.
%.0emperamentul / latura energetica a personalitatii
#intre componentele sistemului personalitatii, temperamentul este cel mai usor
accesibil cunoasterii in sensul ca isi produce efectele in exterior, fiind astfel usor de
observat si de categorizat. #efinitiile temperametului au fost de multe ori modificate si
reconsiderate in functie de criteriile pe care autorii lor le"au avut in considerare. Ca
latura dinamica si energetica a personalitatii, acesta determina un anumit tip de
comportament, general caracteristic, persoanelor care fac parte din acea categorie.
Cu privire la dotarea temperamentala este stiut ca temperamentele nu sunt supuse
clasificarilor de tip ,bun sau rau- si ca acestea nu se regasesc in stare pura, c!iar daca
trasaturile unui anumit tip temperamental se manifesta mai accentuat.
5
Cele patru tipuri temperamentale pot fi cuprinse in doua orientari de baza ale
personalitatii studiate si aduse in atentie de C.3.6ung.
Acestea se manifesta in directii diferite si in functie de aceasta, persoana isi pune in
valoare predominant(
a.latura extraverta / reprezentata de orientarea predominanta a persoanei spre lumea
exterioara, a obiectelor si fenomenelor si care determina preferintele, optiunile,
deciziile
b.latura introverta / in cazul careia viata psi!ica este centrata spre propriile idei despre
lume si despre sine.
In baza acestei conceptii 6ung sustine existenta mai multor niveluri psi!ice( psi!icul
constient, psi!icul inconstient personal si psi!ismul inconstient ar!etipal. Asfel autorul
considera ca ,modul in care se orienteaza eul constient in raport cu lumea si
complementar fata de orientarea inconstientului &7' felul si masura in care eul isi
dezvolta si stapaneste raporturile cu realul- dau nastere celor patru functii de
cunoastere( ,doua rationale( functia logica si functia valorica sau afectiva si doua
irationale( functia senzoriala si functia intuitiei-. #e la aceasta premisa pleaca teoria
tipurilor proprie aceluiasi autor, care indica o tendinta a persoanei de a prefera o
anumita functie de cunoastere, fapt ce il orientaza pe acesta catre un anumit mod de ,a
fi-, prin interiorizarea caracteristicilor si trasaturilor unui astfel de mod de contact cu
realitatea. Ca urmare a acestei orientari iau nastere opt tipuri psi!ologice bazale care
fac obiectul cercetarii si care vor fi descrise o data cu prezentarea datelor de cercetare.
+.tructuralitatea sistemului de personalitate
Are in vedere premisa conform careia componentele acestui sistem se comporta ca
elemente ale unei structuri, avand legaturi indispensabile unele cu altele si depinzand
unele de existenta altora, in sensul functionarii optime a intregului. 0rasaturile de
personalitate reprezinta efecte produse de interactiunea acestor componente de baza
8
care functioneaza in baza unui pattern format dealungul existentei individului. Un
anumit tip de stimul in planul personalitatii da nastere unui anumit tip de reactie
tradusa in latura energetica si dinamica a personalitatii.
Astfel are loc o specializare a trasaturilor de personalitate care nu se mai pot exprima
in termenii simpli de( temperament, inteligenta, caracter, creativitate sau aptitudine, ci
trebuiesc luate in considerare !olistic ca un amalgam al acestora, ca o noua materie
constituita din reactia si contopirea celorlalte. Imposibilitatea exprimarii acestui nou
nivel al personalitatii, superior celorlalte a dat nastere modelelor multifactoriale, in
care se studiaza rezultatele interactiunii trasaturilor de personalitate, dand nastere
unora noi, ce descriu o noua realitate. Unul dintre aceste modele care a facut si
obiectul de studiu al cercetarii este modelul 9ig":ive, care are in componenta cinci
factori primari, de baza care interactionand se nuanteaza si descriu punctual aspecte
ale personalitatii individului. Acesti factori primari se regasesc sub urmatoarele
denumiri(
%.extraversia / capacitatea de orintare a persoanei catre exterior, modul de implicare in
actiune, gradul de sociabilitate
+.agreabilitatea / reprezinta diferentele individuale ce iau nastere in urma interactiunii
sociale si are in vedere calitatile emotionale ale persoanei si comportamentele sale
prosociale.
..constiinciozitatea / modul caracteristic individului de a trata sarcinile, activitatile si
problemele care apar la un moment dat.
4.stabilitatea emotionala / diferentele individuale referitoare la caracteristicile emotive
ale ale unei persoane si la dificultatile emotionale pe care le poate intampina persoana.
5.cultura sau intelectul / dezvolta diversele functii intelectuale cum ar fi creativitatea,
desc!iderea la experienta.
2
Concluzii
Avand in vedere sarcinile de lucru descrise pentru categoria profesionala de agent de
siguranta publica, aplicarea celor doua probe a avut in vedere nivelul la care anumite
trasaturi de personalitate se dezvolta sau regreseaza in urma practicarii acestei profesii.
0emperamentul ca latura dinamica, manifesta a personalitatii, iese in evidenta in
primul rand in relatiile cu ceilalti si este stiut ca parerea despre ceilalti se formeaza in
primul minut de contact. Astfel este necesar ca politistul ce desfasoara activitati de
ordine publica, desi temperamentele nu pot fi sunt valorizate, sa prezinte un tip
temperamental care sa ii permita contactul cu oamenii. in cazul esantionul avut in
vedere s"a observat orientarea extroverta a tipurilor temperamentale ceea ce reprezinta
un avanta* in activitatile care presupun relationarea. $rintarea 0 determina asa cum
am mai mentionat tendinta de a se face utili grupurilor sociale carora le apartin. si da
nastere unui inalt simt al datoriei.
tructuralitatea personalitatii redata cu a*utorul domeniilor si fatetelor c!estionarului
;E$ PI R, a*uta la formarea unei opinii asupra profilului pe care agentul de siguranta
publica ar trebui sa il prezinte. in acest sens este utila compararea profilului obtinut in
urma interpretarii rezultatelor si a celui <ideal- obtinut in baza studierii domeniului
personalitate din cadrul psi!oprofesiogramei agentului de ordine &vezi subcapitolul
Anexe'.
Compararea celor doua profile scoate in evidenta atat fatetele cu risc in ceea ce
priveste accentuarea trasaturilor de personalitate specifice acestora, asfel in cazul
domeniului nevrozism, esantionul prezinta o medie de aproape cinci, in timp ce ar fi
preferabil ca aceasta sa nu depaseasca valoarea %. $ astfel de manifestare in planul
personalitatii poate afecta activitatea profesionala a individului dand nastere unor stari
de neliniste, angoasa in situatii cand acesta trebuie sa manifeste ec!ilibru.
#omeniul desc!idere care descrie contactul social facil este de preferat sa se situeze
peste valorile medii, in timp ce in cadrul esantionului are valori scazute. Acest fapt
=
poate influenta activitati din sfera profesionala, cum ar fi culegerea de informatii
deoarece aceasta presupune intrarea in contact si socializarea cu alte persoane.
si in ceea ce priveste agreabilitatea exista diferente intre cele doua valori, insa in acest
caz este semnificativa categoria sociala cu care agentul de siguranta publica intra in
contact, asfel in cazul infractorilor este de preferat ca nivelul acesteia sa fie redus.
Constiinciozitatea are valori apropiate ceea ce determina observarea modului serios in
care participantii la cercetare se raporteaza la sarcinile ce le sunt atribuite.
#intre fatetele nevrotismului, anxietatea, prezinta valori discrepante. #espre
necesitatea ca scorurile la aceasta fateta sa fie reduse am vorbit in cazul domeniului
nevrozism.
$stilitatea si depresia inregistreaza de asemenea valori mai crescute decat cele de
preferat, dar explicatia scorurilor crescute la depresie a fost scoasa in evidenta la
interpreatrea rezultatelor.
>alorile impulsivitatii se suprapun cu aproximatie, ceea ce asigura o buna reactie in
situatiile neprevazute, fapt ce reduce riscul aparitiei unor incidente nedorite.
>ulnerabilitatea se afla la poli opusi in cazul celor doua profile fapt ce poate
determina expunerea politistului la influente nefaste sau pierderea obiectivitatii
profesionale.
#esi putin probabil sa se manifeste in cazul unei astfel de profesii, fantezia
inregistreaza valori superioare in cazul esantionului.
Ultimele doua domenii constiinciozitatea si agreabilitatea prezinta scoruri inalte la
principalele fatete cum ar fi ( altruism & necesar in relatiile cu persoanele varstnice pe
care politistul trebuie sa le spri*ine', competenta, complianta, asertivitate, blandete
& necesara in cadrul grupurilor unde desfasoara activitati de prevenire a
infractionalitatii, cum ar fi institutiile de invatamant sau in situatia coordonarii
activitatilor de pregatire a cetatenilor in scopul de a reactiona prompt in fata
fenomenului infractional'.
1
Modestia este inca o trasatura de personalitate care nu ar trebui sa lipseasca
politistului.
Un alt domeniu, cel al constiinciozitatii este cel mai bine reprezentat, valorile
ma*oritatii fatetelor aflandu"se la un nivel inalt. Astfel competenta, ordinea, datoria,
auto"disciplina, deliberarea, categorii care fac parte din deontologia profesionala a
agentului de siguranta publica, se regasesc si in cadrul structurii de personalitate la
ma*oritatea celor evaluati.
#incolo de necesitatea manifestarii pregnante a unor trasaturi de personalitate, trebuie
luat in considerare faptul ca, desi activitatea profesionala pe care o desfasoara solicita
maxima obiectivitate, devotament, altruism, auto"disciplina, dorinta de realizare,
asertivitate, politistul, in cazul nostru categoria profesionala de agent de siguranta
publica, are propria individualitate, iar conditia sa de fiinta bio"psi!o"sociala, il
determina ca in unele situatii, sa fie la fel de <uman- ca si ceilalti semeni ai sai.
%?
9ibliografie
%.Andreescu A., Pruna st. / Psi!opedagogie militara, Ed. 0impolis, 0imisoara, %111
+.Colectiv / 9uletin de informare si documentare al #irectiei Politiei de $rdine publica, nr. ., +??+
..Colectiv / 0eorie si tactica politieneasca, Ed. Ministerului Administratiei si Internelor, 9ucuresti,
+??+
4.Colectiv / Management organizational in domeniul ordinii publice, vol. I si II, Ed. Ministerului
administratiei si internelor, 9ucuresti, +??%
5.Iosif 3!., Moldovan / c!olz M / Psi!ologia muncii, Ed. Universul, 9ucuresti, %118
8.Minulescu M. / Psi!odiagnoza moderna, C!estionarele de personalitate, Ed. :undatiei Romania de
maine, 9ucuresti, +??4
2.Moldovanu / c!olz M. / Managementul resurselor umane, Ed. Economica, 9ucuresti, +???
=.@egea nr. +%= A+??+, art. %?, privind organizarea si functionarea Politiei Romane
1.;ovac A. / tatistica sociala aplicata, Ed. BCperion DDI, 9ucuresti, %115
%?.Pitariu B. / Psi!ologia selectiei si formarii profesionale, Ed. #acia, Clu* / ;apoca, %1=.
%%.Planul de actiuni pentru implementarea trategiei de modernizare a Politiei Romane +??4 / +??5
/ actualizata
%+.PlonsEC M. / Psi!ologie cu stil, Un g!id de scriere, Universitatea din Fiscounsin, adaptare Roco
M.
%..Popa M. / tatistica psi!ologica in aplicatii P, Ed. Universitatii, 9ucuresti, +??%
%4.Rascanu Ruxandra / Introducere in psi!ologia aplicata, Ed. Ars #ocendi, 9ucuresti, +???
%5.0abac!iu A. / Psi!ologia muncii, Ed. UP9, 9ucuresti, %112
%%