UNIVBERSITATEA OVIDIUS

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
MASTERAT PSIHOLOGIE MILITARA
Conf. univ. dr. RODICA ENACHE Comandor r! dr. MARIAN SARBU
PREGATITREA PSIHOLOGICA A PERSONALULUI
NOTE DE CURS
CONSTANTA
"#$%
3
CUPRINS
CAPITOLUL. $. PSIHOLOGIA MILITARA ROM&NEASC' ()NTRE
*TIIN+' *I PROFESIE
1.1. Despre trecutul psihologiei militare romneti.
1.2. Despre prezentul psihologiei militare romneti.
1.3. Despre viitorul psihologiei militare romneti.
1.4. Instituia psihologic n armat i statutul psihologului militar ,n a-./
arma./.
C!I"#$%$ 2. &'(!#)(*I$I"+,I !&I-I)D !&'.+"I&'
!(I/#$#.IC+ !'&(#)$%$%I DI) &0" &#01)I'I.
CAPITOLUL % INTEGRAREA NATO(NECESITATEA
PROFESIONALI0ARII ARMATEI
3.1. (electia tinerilor pentru armata
CAPITOLUL 1. CONSILIEREA A2AT' PE PERFORMAN+'
1.$. $ocul2 rolul si atri3utiile su3o4iterului5consilier al coman6antului pentru
pro3lemele su3o4iterilor 7maistrilor militari8.
4.2. Consilierea a9ata pe per4ormanta
4.3. specte ale activitatii consilierului coman6antului pentru pro3lemele
su3o4iterilor ntr5o unitate.
CAPITOLUL 3.ADAPTAREA MILITARILOR LA CONDI+IILE
TETRELOR DE OPERA+II
:.1. Determinanti psihosociali ai a6aptarii.
:.1.1. &olul atitu6inilor n a6aptarea militarilor la me6iu
:. 1.2. &olul motivatiilor n a6aptarea militarilor la me6iu
:.1.3. In4luenta relatiilor interpersonale asupra procesului 6e a6aptare
:.1.4. In4luenta caracteristicilor speci4ice me6iului constrngator asupra
procesului 6e a6aptare
:.1.:. In4luenta trasaturilor 6e personalitate ale in6ivi6ului asupra procesului
6e a6aptare
:.2. 0o6alitati 6e 4acilitare a a6aptarii militarilor la con6itiile
constrngatoare ale teatrelor 6e operatii
CAPITOLUL 4. Sar5ini-/ 67/5ia-i6.u-ui ,n 8.iin9/-/ 6o5io(76i:o(
7/da;o;i5/ ,n 6/-/59ia 7/r6ona-u-ui< ,n 7r/v/nir/a 6i.ua9ii-or inada7.a.iv/
8i ,n 6u69in/r/a mi-i.ari-or ,n .im7u- mi6iuni-or
4.$.I6.ori5
4.". A6i6./n9a 76i:o-o;i5= 7/ .im7 d/ 7a5/.
4.%. A6i6./n9a 76i:o-o;i5= ,n 6i.ua9ii d/ 5ri>=.
4.1. Ro-u- 76i:o-o;u-ui mi-i.ar ,n >ona d/ o7/ra9ii.
C!I"#$%$ ;. "rainingul5o mo6alitate e4icient 6e management al
stresului n organizaia militar
;.1. Cteva 6intre elemente 6e4initorii ale stresului
*I*$I#.&<I'
)'='
P.4
P.4
P.?
P.?
P.$#
P. $#
P.$"
P.$%
P.$?
P.$?
P."#
P."#
P."%
P."%
P."%
P."%
P."1
P."3
P."3
P.%#
P.%#
P.%$
P.%$
P.%%
P.%3
P.%3
P.%4
P.1"
P.1%
4
CAPITOLUL. $. PSIHOLOGIA MILITARA ROM&NEASC' ()NTRE *TIIN+'
*I PROFESIE
3or6area pro3lematicii psihologiei militare romneti la nceputul mileniului
III presupune o atent analiz a 6evenirii ei ca tiin2 n general2 6ar i ca tiin
militar2 n special. Din perspectiva construirii statutului su ca tiin2 psihologia
militar romneasc se 4un6amenteaz pe o tripla con6iie 6e ntemeiere>
a8 ontologic2 prin care i 6e4inete i 6elimiteaz un sistem 6e re4erin o3iectual?
38 epistemologic2 prin realizarea unui sistem 6e concepte2 principii i ipoteze proprii?
c8 meto6ologic2 prin i6enti4icarea i operarea cu un sistem 6e meto6e2 tehnici i
proce6ee 6e cercetare speci4ice. "oto6at2 6in perspectiva i6ealurilor2 scopurilor2
o3iectivelor i 4inalitilor sale2 psihologia militar romneasc tre3uie acceptat i
neleas ca o aplicaie prepon6erent practic i acional realizat prin i 6e ctre
structurile sale organizaional5militare.
1.1. Despre trecutul psihologiei militare romneti.
Ca element al trecutului2 psihologia militar romneasc i trage seva 6in
ncercarile e4emere ale unor vizionari romantici care au sperat s construiasca2 n
vremuri tul3uri pentru ar2 structuri organizatorice 6e psihologie militar2 n scopul
e4icientizarii procesului 6e instruire a trupelor.
@nceputurile psihologiei militare romnesti2 ca 6omeniu al tiinei2 se origineaz
la cumpana secolelor =I=5==. !rimele in4ormaii cu valoare istoric militar le avem
6in anul 1ABB cn6 0arcu Cmpeanu prezinta la !aris con4erina cu tema C!sihologia
mulimii narmateD. De asemena2 acelasi autor2 n anul 1BE22 pu3lica prima carte 6e
psihologie militara2 intitulata sugestiv C@ncercari 6e psihologie militara in6ivi6ual i
colectivD.
@n plan internaional2 perioa6a !rimului &az3oi 0on6ial i cea ime6iat
urmtoare accelereaz preocuparile n 6omeniul psihologiei militare2 mai ales su3
aspectul selecionrii personalului. rmata &omna se nscrie alturi 6e armatele
<ranei2 .ermaniei2 0arii *ritanii i (tatelor %nite ale mericii printre puinele armate
ale vremii n care se iniiaza selecia personalului militar pe 3aze psihologice. st4el2 n
&omnia anului 1B1A2 6octorul militar -ictor tanasiu intro6uce2 pentru prima 6at n
armata romna2 selecia i controlul me6ical al personalului navigant.
@n paralel cu preocuparile e9perimental5aplicative ale psihologiei militare se
6ezvolt i o intens activitate pu3licistic. @n anul 1B222 la *ucuresti2 apare lucrarea
Cspectul psihologic al rz3oiuluiD 6e C. Caracostea2 iar n anul 1B33 ve6e lumina
tiparului lucrarea CContri3uie la psihologia i psihope6agogia militaraD 6e .. !re6a i
(. Coman. @n anul 1B322 neo3ositul practician Constantin tanasiu aplic primele
pro3e psihologice militarilor 6intr5un regiment 6e in4anterie i altul 6e artilerie. $a 1E
mai 1B342 n ca6rul colii !regtitoare 6e #4ieri *ucuresti2 a 4ost n4iinat $a3oratorul
6e !sihologie i !e6agogie plicat2 iar la 13.11.1B3F2 su3 n6rumarea Institutului 6e
!sihologie 6in CluG2 s5a n4iinat pe lnga 4iecare liceu militar un serviciu psihologic. @n
anul scolar 1B3;51B3A2 alturi 6e e9amenul o3inuit 6e a6mitere pentru liceele militare2
s5a intro6us i e9amenul psihologic Ccare s pun temei nu pe cunostinele pe care le
pose6a elevul2 ci pe nsuirile lui native2 6e inteligenD.
@n perioa6a 1B3A51B422 apare revista C(pirit 0ilitar 0o6ernD 4on6at 6e
generalul Constantin tanasiu i pro4esorul .heorghe Hapan2 iar n anul 1B3B2 apar
:
patru numere 6in pu3licaia IJurnalul 6e psihologie militarD al cpitanului le9an6ru
Chiappella. @n anul 1B3B2 prin lucrarea sa Ivem nevoie 6e un institut psihotehnic
militarD2 generalul -. 0itrea arta c C)aiunile mici K nu pot s treac cu succes
e9amenul suprem al unui viitor raz3oi2 6ect printr5o pregtire cu mult superioar. Ca
urmare a numeroaselor e4orturi ntreprinse 6e o serie 6e militari cu straluciri 6e geniu2
la propunerea (eciei a :5a Instrucie 6in 0arele (tat 0aGor2 la 1 aprilie 1B4E2 a 4ost
n4iinat Institutul !sihotehnic 0ilitar n ca6rul ca6emiei 0ilitare2 6ar acesta a
4uncionat 6oar pna n anul 1B41.
Con6ucerea militar2 6in 6orina 6e a accelera procesul 6e instruire a trupelor
impus 6e ritmul implaca3il al 6es4asurarii celui 6e5al Doilea &z3oi 0on6ial2 a
solicitat2 n perioa6a 1B4351B442 $a3oratorului 6e psihologie e9perimental al
%niversitii 6in *ucuresti e4ectuarea unor e9amene psihologice tuturor elevilor
scolilor 6e o4ieri i su3o4ieri activi i 6e rezerv 6in ara2 a6ica 2:.4B; elevi 6in :; 6e
scoli militare. Concluziile rezultatele au 4ost puse la 6ispoziia 0arelui (tat 0aGor2
pentru a se lua msurile necesare per4ecionrii nvmntului militar 6in vremea
respectiv.
# retrospectiv istoric asupra psihologiei militare tre3uie s remarce
preocuparile n 6omeniu avute 6e ctre o pleia6a 6e cunoscui militari 6in perioa6a
inter3elic2 ast4el> generalul C. /rGeu2 generalul I. Jitianu2 generalul C. Dragu2
generalul &. &osetti2 col. . $ocusteanu2 col. C. Cepleanu2 col. C. 0anolescu2 mr. C.
tanasiu2 mr. I. Cernaianu2 cpt. I. !opescu5(i3iu2 cpt. 0. !etala2 cpt. C. &6ulescu2 cpt.
... Da3iGa. De asemenea2 apreciem c n 6ezvoltarea unei autentice psihologii
militare s5au implicat i numeroase personalitai romnesti2 6intre care amintim pe>
)icolae Iorga2 Dimitrie .usti2 <lorin Lte4anescu5.oanga i Constantin &a6ulescu5
0otru.
!erioa6a 6e 6up 1B4: nu a 4ost una 4ericita pentru psihologia romneasc2
implicit i pentru psihologia militar2 ca 6e alt4el pentru aproape toate tiinele socio5
umaniste. Dar2 ntre 1BFF51B;F2 se pro6uce o a6evarat e4ervescen creatoare n
6omeniul tiini4ic romnesc. ceast energie 6escatuat a antrenat i psihologia
militar2 ast4el ca2 n acest conte9t2 n 3aza apro3rii ministrului aprarii naionale pe
raportul nr. E1AFM1B;4 i a or6inului e4ului 0arelui (tat 0aGor nr. C.$. E:B3M1B;4 a
4ost n4iinat i a nceput s 4uncioneze2 6in E1.EF.1B;42 *iroul 6e '9aminare
!siho4iziologic n ca6rul Centrului 6e Cercetari Ltiini4ice 0e6ico50ilitare. @n or6inul
6e n4iinare se speci4ica 4oarte clar c misiunea 3iroului era aceea 6e a stu6ia2 cerceta
i e9perimenta posi3ilitile intro6ucerii criteriului 6e aptitu6ini n practica seleciei i
repartiiei recruilor pe arme i specialiti militare2 n scopul creterii nivelului
pregtirii 6e lupt2 prin 4olosirea mai raional a 4actorului uman2 con4orm principiului
Iomul potrivit la locul potrivit.
-or urma o serie 6e trans4ormri i 6e schim3ri succesive n structura
organizatoric a 3iroului2 n resu3or6onarea acestuia2 n 6enumirea sa2 6ar mai ales n
ampli4icarea scopurilor2 o3iectivelor i misiunilor sale. !rin apro3area ministrului
aprrii naionale pe raportul nr. C0. EF3E 6in E:.EB.1B;B al prim5a6Gunctului
ministrului aprrii naionale i se4 al 0arelui (tat 0aGor se n4iineaz $a3oratorul 6e
selecie al armatei2 ca 4or meto6ologic unic n psihologia militar2 su3or6onat Direciei
0e6icale. cest la3orator ncepe s 4uncioneze la 1:.1E.1B;B2 prin unirea *iroului 6e
e9aminare psiho4iziologic i a Colectivului 6e psiho4iziologie 6in $a3oratorul 6e
F
cercetare to9icologie i psiho4iziologie e9istente n Centrul 6e Cercetari (tiini4ice
0e6ico50ilitare.
ctivitatea la3oratorului cuprin6e mai multe etape importante care au marcat
semni4icativ 6ezvoltarea psihologiei militare romneti2 ast4el>
5 !erioa6a 1BA151BA3 a presupus> realizarea i e9perimentarea meto6ologiei 6e
selecie i repartiie a recruilor 6upa aptitu6ini i generalizarea testrii la centrele
militare Gu6eene care n6eplinesc con6iiile speci4ice? ela3orarea si e9perimentarea
meto6ologiei 6e testare si selecie a can6i6ailor la a6miterea n instituiile 6e
nvmnt ale armate? per4ecionarea sistemului 6e selecie a ca6relor tinere pentru
nca6rri2 promovri2 misiuni? ela3orarea i a6aptarea programelor 6e prelucrare
automata a 6atelor testrii.
5 !erioa6a 1BA451BAF a prevzut> pentru toate centrele militare Gu6eene2
intro6ucerea i generalizarea seleciei i repartiiei recruilor 6upa aptitu6ini? stu6ierea
generalizarii seleciei pentru instituiile 6e nvmnt militar2 promovare pe 4uncii 6e
e4 6e stat maGor i 6e coman6ant 6e regiment i 6e 3atalion2 precum i a generalizrii
prelucrarii automate a 6atelor la toate structurile 6e pro4il.
5 !rin or6inul ministrului aprrii naionale nr. (M0. ;BEBM1BAF se e4ectueaz
e9amen psihologic pentru toate ca6rele 6in Coman6amentul "rupelor 6e .raniceri n
anul 1BA;2 iar n 3aza apro3rii ministrului aprarii naionale pe raportul nr. C:11 6in
13.E1.1BA;2 naintat 6e e4ii Direciei Ca6re i nvmnt i Direciei 0e6icale2 se
apro3 e9aminarea psihologica a can6i6ailor pentru toate liceele i colile militare pe
3aza unor IInstruciuni tehnice generale pentru e9pertizarea psiho4iziologic n
0inisterul prrii )aionaleD.
$a E1.E4.1BAB acest la3orator 6evine Centrul 6e '9pertiz !sihologic al
rmatei i trece 6in su3or6inea Direciei 0e6icale n su3or6inea 0arelui (tat 0aGor2
Direcia #rganizare50o3ilizare i !lani4icare5@nzestrare. Centrul i schim3
6enumirea n (ecia 6e '9pertiz !sihologic a rmatei i la 1F.EA.1BBE intr n
su3or6inea (tatului 0aGor .eneral2 4iin6 coor6onata 6e lociitorul acestei structuri
centrale 6in 0inisterul prrii )aionale.
$a E1.E;.1BBB secia 6evine Centrul 0eto6ologic pentru (elecie ptitu6inal i
!sihologic i trece n su3or6inea Direciei 0anagement &esurse %mane cu scopul 6e
a reintro6uce criteriul psihoaptitu6inal n selecie. $a E1.EA.2EEE centrul revine n
su3or6inea (tatului 0aGor .eneral.
@n paralel cu activitatea principalei structuri 6e psihologie 6in armat2 au
4uncionat i 4uncioneaz>
5 $a3oratorul 6e psihologie 7secia 6e psihologie8 6in ca6rul Centrului 6e
0e6icina eronautica 7Institutul )aional 6e 0e6icin eronautic i (paial82 o
creaie a regretatului psiholog 6r. -aleriu Ceausu2 care s5a i6enti4icat cu pro3lematica
psihologiei n 6omeniul aviaiei i z3orului cosmic2 timp 6e 6e peste 3E 6e ani2 n
perioa6a 1BFE51BB1?
5 $a3oratoarele 6e psihologie auto *ucuresti 71B;482 ulterior2 1BAE2 cu
schim3area locaiei2 cele 6e la (i3iu 7#ra6ea8 i &oman 7.alai8?
5 Ca3inete 6e psihologie n centrele militare Gu6eene i 6e sectoare 71BBE8?
5 Ca3inetele 6e psihologie 6in liceele militare2 cu o evoluie 6estul 6e sinuoas?
5 (ecia 6e sigurare !sihologica a rmatei 71BBE82 6evenita (ecia 6e #peraii
!sihologice2 n anul 2EE4.
;
5 Ca3inetul 6e psihologie 6e la D.I 71BB:8?
5 Centrele zonale 6e selecie i orinentare vocaional i pro4esional 6in *reaza2
l3a Iulia i Cmpulung 0o6ovenesc 72EEE8.
5 Ca3inete 6e psihologie n spitalele militare 6in ar.
Din cele prezentate se poate 6e6uce2 cu usurin2 4aptul c nevoia 6e selecie a
unei resurse umane2 apt s 4ie instruit rapi6 i s n6eplineasc e4icient misiunile 6e
lupt2 a impus cu puterea argumentului tiini4ic n4iinarea unor structuri 6e psihologie
care s materializeze n practic i6ealurile cunoaterii psihologice a personalitii
umane.
1.2. Despre prezentul psihologiei militare romneti.
Dac acesta este trectutul psihologiei militare romneti2 putem a4irma c
prezentul ei ncepe cu anul 2EE22 cn6 n con4ormitate cu #r6inul ministrului aprrii
naionale nr.0.1AM2EE2 i Dispoziia (.0...514M2EE22 se reorganizeaz sistemul 6e
psihologie 6in armat. @n acest conte9t2 se4ul (tatului 0aGor .eneral apro3a2 cu nr.
24;M2EE22 CConcepia privin6 selecia2 cunoaterea i asistena psihologic a
personalului n rmata &omnieiD. @n 3aza aceastor 6ocumente2 Centrul 0eto6ologic
pentru (elecia ptitu6inal i !sihologic se trans4orm n (ecia 6e !sihologie i
intr n compunerea Direciei #rganizare2 !ersonal i 0o3ilizare 6in (tatul 0aGor
.eneral. 'ste pentru prima 6at2 cn6 se reueste realizarea unei 6eontologii
pro4esionale i2 implicit2 a unui co6 al psihologului care lucreaz n me6iul militar.
cest co6 6eontologic se 6orete a 4i concor6ant cu principiile2 valorile i normele
celor mai puternice i recunoscute comunitaii pro4esionale naionale n psihologie cum
sunt cele american i 4rancez. !rin aceste prescripii normative2 psihologul militar
este 6e4init 6rept acea persoan2 cali4icat i a3ilitat legal2 care e4ectueaz cercetri
asupra proceselor mentale2 stu6iaz comportamentele umane2 in6ivi6uale i colective2
aplic cunotinele 6o3n6ite la promovarea a6aptrii 4iinelor umane pe plan
pro4esional2 social2 e6ucativ2 testeaz i 6etermin aptitu6inile i caracteristicile
mentale2 o4er consultaii2 analizeaz in4luena ere6itii2 precum i a 4actorilor sociali
i pro4esionali asupra mentalitii i comportamentului in6ivizilor.
De asemenea2 tot ca un element 6e noutate n peisaGul teoretic i aplicativ al
psihologiei militare romnesti2 se instituie un sistem 6e gestionare gra6ual a activitii
6e asisten psihologic a personalului2 n patru trepte 6e susiere2 consiliere2
intervenie i terapie2 n situaii 6e criz i la rz3oi2 ast4el>
)ivel 1> asistena psihologic primara 7colegi2 coman6ant etc.8?
)ivel 2> asistena psihologic secun6ar 7psiholog 6e unitate8?
)ivel 3> asistena psihologic ternar i asistena psihiatric primar 7echipa mi9ta cu
psiholog2 instructor pregatire 4izic2 psihiatru8?
)ivel 4> asistena psihologic cuaternar i asistena psihiatric secun6ar 7psihiatru2
psiholog clinician2 psihoterapeut2 asistent social8.
"rans4ormrile ra6icale 6in 6omeniul psihologiei2 mai ales 6in perspective
organizatorice i 4uncionale2 au generat2 in6u3ita3il2 i alte elemente 6e noutate. %n
ast4el 6e eveniment l5a constituit nca6rarea cu psihologi a unitilor militare
participante la misiuni 6e lupt sau umanitare n a4ara granielor rii2 cu scopul 6e a
o4eri asistena 6e specialitate att trupei2 ct i comenzii unitii respective. Ca o
recunoatere a statusului2 rolului i importanei pro4esiei 6e psiholog2 tot pentru prima
6at n istoria armatei romne2 ncepn6 cu E1.E1.2EE42 se apro3 i se cons4inete
A
psihologia ca specialitate militar2 n nomenclatorul armelor2 serviciilor2 specialitilor
militare ale o4ierilor2 maitrilor i su3o4ierilor2 n activitate i n rezerv2 6in
0inisterul prrii )aionale.
1.3. Despre viitorul psihologiei militare romneti.
!utem spune c viitorul psihologiei militare romnti a nceput o6at cu a6erarea
armatei noastre la )"#. "rans4ormrile2 reorgnizrile i restructurrile2 6ar mai ales
proiecia 6e 4ore 6e pn n 2E122 vor 6a o noua 6imensiune psihologiei militare
romneti. preciem c evoluia ascen6ent a psihologiei militare romneti va 4i
impulsionat inclusiv 6e tren6ul psihologiei la nivel naional. @n acest plan2 constatm
c2 6up o perioa6a 4oarte lunga 6e 4rmntri interne2 s5a reusit reorganizarea
sociaiei !sihologilor 6in &omnia2 care2 a pregtit i 6es4urat a6unri generale ale
asociaiei i con4erine naionale 6e psihologie. Dar poate ca cel mai important 4actor
6inamizator al progresului psihologiei romneti l constituie C$egea pro4esiei 6e
psiholog cu 6rept 6e li3er practic2 n4iinarea i 4uncionarea Colegiului !sihologilor
6in &omniaD2 care2 prin normele ei 6e aplicare2 va genera pro4un6e schim3ari 6e or6in
teoretico5meto6ologic2 practic5aplicativ i structural5organizaional2 inclusiv la nivelul
psihologiei militare romnesti.
1.4. Instituia psihologic n armat i statutul psihologului militar ,n a-./
arma./.
Dei psihologia ca 6isciplin tiini4ic a luat natere n ultimul s4ert al secolului
al =I=5lea2 se menin nc multiple reticene asupra in6epen6enei i necesitii
e9istenei sale2 ca urmare a 6ezvoltrii altor ramuri ale tiinei2 creterii numrului
a3solvenilor 6e 4acultate i uurinei n aplicarea i interpretarea rezultatelor sale.
De4iciene la care se a6aug 4aptul c2 6in contr2 muli i pun n ea sperana
soluionrii celor mai multe 6in pro3lemele 6e comportament generate 6e stilul 6e via
al societii actuale.
Cu toate c psihologia militar tiini4ic a aprut cu mai 3ine 6e opt 6ecenii n
urm2 certificatul de natere a instituiei psihologice n armat 6ateaz 6in anu- $?%?<
5@nd ,n arma.a SUA 6/ 5r//a>= Secia de Testri Psihologice 5ar/ /-aAor/a>= Army
General Classification Test AGCT82 instrument psihologic cu care au 4ost e9aminate2
n perioa6a celui 6e5al 6oilea rz3oi mon6ial2 peste 12 milioane 6e persoane n ve6erea
repartizrii lor pe arme i specialiti militare.
Biroul Serviciilor Strategice OSS!< ,n SUA 8i Secia Operaiilor Speciale
SOE!< ,n Mar/a Bri.ani/< au ela3orat meto6ologii speci4ice i numeroase 3aterii 6e
teste pentru selecia personalului2 punn6 3azele a ceea ce mai trziu au 6evenit
Centrele de Evaluare A66/66m/n. C/n./r6!.
ctivitatea psihologilor militari nu s5a re6us ns la selecie. @n egal msur ei
s5au implicat n proiectarea unor programe 6e instruire2 n investigarea i evaluarea
atitu6inilor2 a motivaiei i moralului mai ales n lupt2 n i6enti4icarea i
prevenireaMatenuarea e4ectelor cmpului 6e lupt2 ale operaiilor militare asupra
personalului2 n optimizarea con6ucerii militare etc.
Dac la nceput psihologii militari i5au 6es4urat activitatea n institute 6e
cercetare i n la3oratoare specializate2 cu timpul ei au 6evenit2 n unele armate2 o
prezen o3inuit n am3ientul militar i chiar pe cmpul 6e lupt. O /.a7=
im7or.an.= ,n /vo-u9ia in6.i.u9i/i 76i:o-o;i5/ ,n arma.= o r/7r/>in.= 7/rioada
B
ani-or BC# ( BD#< 5@nd ,n maEori.a./a arma./-or o55id/n.a-/ au -ua. fiin9= 6.ru5.uri
or;ani>a9iona-/ 5u 6ar5ini 67/5ifi5/ ,n dom/niu- 76i:o-o;i/i. st4el2 6e e9emplu2 n
arma.a ;/rman= au fo6. ,nfiin9a./< ,n $?C#< Centrul de Pregtire oral
Psihologic !i "nstitutul de #tiine Sociale al Bundes$ehrului< iar ,n anu- $?D$ a fo6.
5r/a.= Asociaia pentru Pregtirea oral%Psihologic a ilitarilor 8i Centrul de
Psihologie ilitar a Bundes$ehrului< care aveau ca sarcini2 printre altele2
cunoaterea situaiilor con4lictuale 6in colectivele militare i mo6ul 6e soluionare a
acestora2 motivaia n e9ersarea pro4esiei n *un6esNehr2 orientarea i selecia
pro4esional2 ela3orarea 6e teste pentru veri4icarea psihologic n scopul sta3ilirii
aptitu6inilor pentru serviciul militar a recruilor etc.
(tructuri asemntoare2 cu sarcini similare2 au 4ost create i n alte armate
occi6entale> Serviciul de Psihologie al Armatei< ,n Au6.ria< Centrul Socio%Psihologic<
,n I.a-ia< Serviciul de Psihologie ilitar< ,n S7ania /.5.
!entru e4ectuarea cercetrilor n 6omeniul psihologiei militare2 care au ca scop
gsirea unor 4orme i meto6e e4iciente 6e in6icare a capacitii com3ative a armatei
(%2 a 4ost creat o reea larg 6e instituii i organisme specializate. Din cele peste
13E 6e institute2 centre i organe e9istente n (%2 AE sunt incluse n sistemul 4orelor
armate. !rintre temele 6e cercetare cele mai 4recvente2 a4late pe agen6a psihologilor
militari2 se pot meniona> rolul 4actorului moral n rz3oi2 motivaia sol6ailor
americani n rz3oaiele limitate viitoare2 psihologia microgrupurilor2 4actorul stres2
starea moral5politic a 4orelor armate etc. @n maGoritatea rilor 6ezvoltate2 activitatea
psihologic se 6es4oar astzi ntr5un conte9t social i organizaional nou2 total 6i4erit
6e cel speci4ic anilor O;E i chiar OAE> re6ucerea 3ugetelor militare2 C6eclinulP accentuat
al armatei 6e mas2 schim3area tipului 6e misiuni ncre6inate <orelor rmate2
creterea timpului 6e 6es4urare a unor misiuni2 apariia unor pro3leme supra5
a6ugate2 n special a celor legate 6e 4amiliile militarilor i2 n 4ine2 e9istena unor
incertitu6ini privin6 implicaiile i consecinele schim3rilor 6in s4era progresului
tehnologic2 a structurilor 4orelor i a geopoliticii.
m proce6at la aceast scurt intro6ucere 6eoarece a6esea se mani4est o
nelegere re6ucionist a sarcinilor pe care le are psihologul2 imaginea stereotip
4i9n6u5se pe aplicarea unor teste psihologice i pe interpretarea lor 7Cpsihologul Q
omul cu testulP8. @n realitate2 psihologul este persoana cali4icat i a3ilitat legal2 care>
e4ectueaz cercetri asupra proceselor mentale? stu6iaz comportamentele umane2
in6ivi6uale i colective? aplic cunotinele 6o3n6ite la promovarea a6aptrii 4iinelor
umane pe plan pro4esional2 social2 e6ucativ? testeaz i 6etermin aptitu6inile mentale?
o4er consultaii? analizeaz in4luena ere6itii2 precum i a 4actorilor sociali i
pro4esionali asupra mentalitii i comportamentului in6ivizilor. )u ne putem pronuna
6ac sintagma Cpsiholog militarP reprezint o nou pro4esie sau 6oar o ocupaie
speci4ic. Cert este ns 4aptul c specializarea n 6omeniu tre3uie s 4ie mai
accentuat2 mai pro4un62 poate chiar prin 4orme instituionalizate. )umai n acest 4el
psihologii militari pot 7pentru c tre3uie8 s 4ie o 4or pozitiv i 4oarte consistent.
C!I"#$%$ 2. &'(!#)(*I$I"+,I !&I-I)D !&'.+"I&'
!(I/#$#.IC+ !'&(#)$%$%I DI) &0" &#01)I'I.
@n rmata &omniei responsa3ilitatea pregtirii psihologice a personalului o are
Dir/59ia 7/r6ona- 8i moAi-i>ar/ din S.a.u- MaEor G/n/ra-.
1E
Dom/nii d/ r/67on6aAi-i.a./F
$. mana;/m/n.u- 7/r6ona-u-uiG
". or;ani>ar/a 8i 7r/;=.ir/a 7/n.ru moAi-i>ar/ a arma./iG
3. coor6onarea activitii 6e recrutare i selecie a personalului militar
pro4esionalizatG
1. 5/r5/.ar/a 6o5io-o;i5= a 7roA-/m/-or 6o5ia-/G
3. /va-uar/a 76i:o-o;i5= a 7/r6ona-u-uiG
4. 7-anifi5ar/ 8i r/;-/m/n.=ri 7/r6ona-.
Prin5i7a-/-/ a.riAu9ii ,n dom/niu- mana;/m/n.u-ui 7/r6ona-u-ui>
1. coor6onarea procesului 6e management al carierei personalului militar?
2. evi6ena personalului 6in structurile a4late n responsa3ilitate?
3. managementul personalului 6esemnat pentru misiuni permanente i temporare
n strintate?
4. evaluarea2 ierarhizarea i selecionarea ca6relor militare n comisiile 6e
selecie.
@n 6omeniul organizrii i pregtirii pentru mo3ilizare a armatei>
1. coor6onarea i evaluarea pregtirii pentru mo3ilizare a <orelor rmatei
&omniei i a pregtirii populaiei i economiei naionale pentru aprare prin e9erciii i
antrenamente 6e mo3ilizare?
2. coor6onarea i evaluarea plani4icrii2 4ormrii i utilizrii rezervei
operaionale i generale?
3. ela3orarea cererilor 6e 3unuri rechiziiona3ile i prestri 6e servicii2
necesare 0inisterului prrii n situaii 6e criz2 la mo3ilizare i rz3oi?
4. ela3orarea propunerilor privin6 proiectul 3ugetului 6e stat pentru rz3oi?
:. organizarea2 coor6onarea i controlul evi6enei militare a cetenilor
ncorpora3ili.
)n dom/niu- 5oordon=rii a5.ivi.=9ii d/ r/5ru.ar/ 8i 6/-/59i/ a 7/r6ona-u-ui
mi-i.ar 7rof/6iona-i>a.F
$. 5ondu5/r/a a5.ivi.=9ii d/ r/5ru.ar/ a 7/r6ona-u-ui 7/n.ru 7rof/6ia
mi-i.ar=G
". 5ondu5/r/a a5.ivi.=9ii d/ 6/-/59i/ a 7/r6ona-u-ui 7/n.ru 6i6./mu- mi-i.arG
%. /-aAorar/a 5adru-ui norma.iv 67/5ifi5 7romov=rii 7rof/6i/i mi-i.ar/<
r/5ru.=rii 8i 6/-/59i/i 7/r6ona-u-uiG
1. 5oordonar/a a5.ivi.=9ii 5/n.r/-or mi-i.ar/.
)n dom/niu- 5/r5/.=rii 6o5io-o;i5/ a 7roA-/m/-or 6o5ia-/F
$. /va-uar/a 6.=rii d/ 67iri. a 7/r6ona-u-ui 8i a mo.iva9i/i 7/n.ru 5ari/ra
mi-i.ar=G
". ana-i>a 8i /va-uar/a 5-ima.u-ui or;ani>a9iona- a- Arma./i Rom@ni/iG
%. id/n.ifi5ar/a 7roA-/m/-or 6o5ia-/ a-/ 7/r6ona-u-ui 8i 5oordonar/a
7ro;ramu-ui d/ 5r/8./r/ a 5a-i.=9ii vi/9ii -a niv/-u- S.a.u-ui MaEor
G/n/ra-G
1. 5oordonar/a a5.ivi.=9ii d/ 67riEin a- fami-ii-or mi-i.ari-or 5ar/ 7ar.i5i7= -a
mi6iuni ,n afara ./ri.oriu-ui 6.a.u-ui rom@n.
11
)n dom/niu- /va-u=rii 76i:o-o;i5/ a 7/r6ona-u-uiF
$. /-aAorar/a m/.odo-o;ii-or 7rof/6iona-/ d/ u.i-i>ar/ a in6.rum/n./-or<
./:ni5i-or 8i 7ro5/d//-or d/ 6/-/59i/ 8i /va-uar/ a 7/r6ona-u-uiG
". 5oordonar/a a5.ivi.=9ii d/ /va-uar/ 76i:o-o;i5= a 7/r6ona-u-ui 7/n.ru
7ar.i5i7ar/a -a 5ur6uri 8i mi6iuni ,n 6.r=in=.a./G
%. /va-uar/a 76i:o-o;i5= a 7/r6ona-u-ui du7= ,nd/7-inir/a mi6iuni-or din
6.r=in=.a./.
)n dom/niu- 7-anifi5=rii 8i r/;-/m/n.=ri-or d/ 7/r6ona-F
1. ela3orarea 6inamicii 6e personal 6in structurile a4late n responsa3ilitate?
2. ela3orarea reglementrilor n 6omeniul managementului resurselor umane?
3. monitorizarea n6eplinirii o3ligaiilor 6e personal asumate 6e rmata
&omniei n relaia cu )"# i %'?
4. controlul i monitorizarea n6eplinirii planurilor2 reglementrilor i
proce6urilor 6e personal n structurile 6in su3or6ine.
CAPITOLUL % INTEGRAREA NATO(NECESITATEA PROFESIONALI0ARII
ARMATEI
6erarea tarii noastre la lianta )or6 5 tlantica implica 6ezvoltarea urmatoarelor
apacitatii operationale ale fortelor militare:
5 capacitatea 6e angaGare e4icienta ?
5 6es4asurarea rapi6a si mo3ilitate ?
5 superioritatea 4ortelor si in4rastructurii si spriGinul incluzn6 logistica si rotatia
4ortelor.
<olosirea acestor capacitati presupune utilizarea unei tehnologii avansate2
a6ecvate2 mentinerea superioritatii in4ormationale n operatiile militare si a unui
personal cali4icat2 cu un larg spectru 6e competente. <ortele eriene2 "erestre si
)avale2 luate mpreuna2 tre3uie sa 4ie 6e o calitate2 cantitate si pregatire su4iciente
pentru a contri3ui la 6escuraGarea si apararea mpotriva atacurilor limitate asupra
statelor mem3re ale liantei. lianta tre3uie sa poata 4orma grupari mari 6e 4orte prin
ntarirea lor2 prin mo3ilizarea rezervelor sau prin reconstituire ast4el nct sa ai3a
capacitatea 6e raspuns la orice schim3are a me6iului 6e securitate.
ceste 4orte vor 4i pregatite sa sustina actiuni 6e 6urata n interiorul sau n a4ara
teritoriului national2 inclusiv prin rotatia 4ortelor 6es4asurate. "re3uie creata2 n acelasi
timp2 capacitatea 6e ntarire si realimentare n timp util2 pentru realizarea unui nalt
gra6 6e asigurare2 mo3ilitate si 4le9i3ilitate.
'ste necesar ca 4ortele sa 4ie capa3ile sa n6eplineasca ntreaga zona 6e misiuni
pentru care a 4ost creata lianta2 iar aceasta sa 4ie cre6i3ila si e4icienta.
0isiunile esentiale vor inclu6e> controlul? protectia si apararea teritoriului?
asigurarea 4olosirii nengra6ite a liniilor 6e comunicatie maritime2 aeriene si terestre?
controlul maritim si proteGarea 6es4asurarii 4ortelor 6e 6escuraGare stationate pe mare?
con6ucerea unor operatii aeriene2 in6epen6ente si multinationale2 asigurarea unui spatiu
aerian sigur si a unei aparari aeriene e9tinse si e4iciente? supravegherea2 protectia
in4ormatiilor2 actiuni 6e recunoastere si raz3oi electronic? 4urnizarea 6e 4acilitati 6e
coman6a si control e4iciente si 4le9i3ile2 inclusiv un stat maGor multinational ntrunit.
liatii vor mani4esta precautie 4ata 6e capacitatile 6e raz3oi chimic si 3iologic ale
a6versarului.
Capacitatea 6e a constitui 4orte mai mari2 corespunzator echipate si instruite2 n
12
mo6 e4icient si la un nivel care sa le asigure posi3ilitatea 6e a n6eplini ntreaga gama
6e misiuni ale liantei2 va contri3ui n mo6 esential la e4ortul 6e gestionare a crizei si
la aparare. ceasta se re4era la capacitatea 6e interventie n orice 6omeniu supus
riscului si la sta3ilirea prezentei 4ortei multinationale n momentul si locul un6e este
nevoie.
3.1. (electia tinerilor pentru armata
Criteriile unice pentru cunoasterea si selectia psihologica a militarilor angaGati pe
3aza 6e contract2 ca militari ai mileniului III2 corespun6 noilor e9igente cerute 6e
a6erarea tarii noastre la )..".#.
Cunoasterea particularitatilor 6e or6in psihic ale militarilor angaGati pe 3aza 6e
contract ncepe cu e9amenul psihologic 6e la recrutare5ncorporare2 urmat 6e e9amenul
6e selectie n ve6erea angaGarii si continuat cu e9amenele psihologice sustinute n
ve6erea rennoirii contractului sau pentru alte genuri 6e activitati.
'9aminarea psihologica a militarilor angaGati pe 3aza 6e contract se 4un6amenteaza pe
meto6e stan6ar6izate2 care aGuta la surprin6erea si 6iscriminarea aptitu6inilor personale
potrivit naturii solicitarilor speci4ice categoriei investigate2 precum si a mo6ului n care
acestea se repercuteaza asupra per4ormantelor pro4esionale. In4ormatiile o3tinute sunt
convertite n semni4icatii psihologice2 care concura la 6e4inirea pro4ilului psihologic ca
pre6ictor al succesului pro4esional.
!rincipalele criterii psihologice 6e selectie sunt >
1. potentialul intelectual general ?
2. trasaturile structurii 6e personalitate ?
3. per4ormantele psihopro4esionale ca militar n termen ?
4. evolutia personala5surprinsa n etapele 6e cunoastere psihologica?
:. potentialul aptitu6inal special 7n 4unctie 6e arma8.
Deci2 pro4ilul psihoaptitu6inal al militarului mileniului III s5ar concretiza n
urmatoarele caracteristici >
5 gn6ire 4le9i3ila2 6isponi3ilitatea 6e asumare constienta a riscului2 n con6itiile
evaluarii e9acte a gra6ului 6e 6i4icultate a sarcinii2 comparativ cu posi3ilitatile proprii
6e a o realiza2 o 3una capacitate 6e nvatare2 posi3ilitati 6e ntelegere si e9ecutare
corecta si in6icatiilor si sarcinilor primite ?
5 personalitate 6inamica2 realista? actiuni rapi6e si 6ecizii corecte2 constanta n
actiuni2 maturitate si autocontrol2 socia3ilitate2 cooperare2 o 3una a6erare la normele
sociale si 6e grup2 o 3una integrare sociala2 sta3ilitate emotionala2 o3iectivitate2
toleranta crescuta la 4rustrare2 o motivatie intrinseca pentru armata2 capacitati empatice
pentru o 3una relationare interpersonala contri3uin6 la coeziunea grupului militar2
optimism2 perseverenta?
5 sa pose6e o 3una inteligenta emotionala 7Inteligenta emotionalR nu este un
concept nou n sine2 6ar a stat n um3ra celui 6e DinteligentR rationalRD. Cele 6ouR
concepte nu sunt contra6ictorii2 ci 6oar separate. Inteligenta emotionalR este a3ilitatea
unei persoane 6e a ntelege si a5si gestiona e4icient emotiile sale2 6e a ntelege si a se
6escurca cu emotiile celor 6in Gur. Inteligenta emotionalR nseamnR 4olosirea inteligentR
a emotiilor n viata pro4esionalR si personalR. 3ilitRtile intra5 si interpersonale pe care
le cuprin6e inteligenta emotionalR vin n completarea celor legate 6e inteligenta
rationalR. Inteligenta emotionalR 7'S8 a6augR mai multe calitRti care ne 6eterminR sR
4im cu a6evRrat oameni. n timp ce IS5ul creste 6e la o generatie la alta2 'S5ul are
13
ten6inta sR sca6R2 4iin6 n strnsR legRturR cu 6iverse pro3leme sociale2 6epresia2
agresivitatea2 6elinventa2 6e4icitul 6e atentie.
5 nivelul 6e e6ucatie5stu6ii me6ii sau superioare.
Deprin6eri practice >
5 operare !.C. ?
5 permis 6e con6ucere auto ?
5 cunoasterea lim3ii engleze ?
5 o 3una pregatire 4izica.
!ro4ilul psihomoral al luptatorului antiterorist 6escris 6e psiholog 6r. &a6u
)icolae inclu6e urmatoarele varia3ile >
5 echili3rul psihic ?
5 simtul responsa3ilitatii ?
5 capacitate 6e e9ecutie ?
5 atentie ?
5 memorie ?
5 toleranta la 4rustrare ?
5 capacitate 6e analiza ?
5 in6epen6enta ?
5 autocontrol ?
5 camara6erie ?
5 socia3ilitate 5un temperament participativ2 persoana este 6ispusa spre
interrelationare cu ceilalti ?
5 prezenta sociala se e9prima prin siguranta 6e sine2 echili3ru emotional2
e4icienta n actiune2 simt practic si capacitate 6e 6ecizie 6e nivel superior?
5 acceptarea 6e sine prezinta multumirea 6e sine2 perseverenta n actiune si
constientizarea propriilor valori?
5 sentimentul 6e 3unastare personala prezinta optimismul2 ncre6erea n 4ortele
proprii? persoana este energica2 ncrezatoare cu un nivel 6e aspiratie ri6icat2 are
capacitatea sa 4aca 4ata solicitarilor misiunilor speci4ice ?
5 comunalitatea semni4ica pentru ntreg esantionul un nivel 6e con4ormism si
optimism mai mare 6ect me6ia etalonului national? o persoana organizata2 cu simtul
6atoriei si al responsa3ilitatii 4ata 6e misiunile ce5i revin si cu o con6uita
psihocomportamentala echili3rata?
5 realizarea prin con4ormism in6ica 4aptul ca persoana are un nivel 6e aspiratie
ri6icat2 am3itios2 cu o 3una orientare 4ata 6e autoritate si regulile sta3ilite2 tin6e spre
prestigiul pro4esional? in6epen6enta pronuntata n gn6ire si actiune2 vivacitate
intelectuala si hotarre n urmarirea o3iectivelor propuse ?
5 realizarea prin in6epen6enta 5 re4lecta interesul persoanei pentru acele situatii
n care se pune n valoare potentialul propriu2 in6epen6enta n gn6ire si actiune ? sigur
pe sine2 luptatorul antiterorist pre4era sa actioneze practic 6ect sa 4aca planuri ?
5 e4icienta intelectuala 5 persoana prezinta o gn6ire logica2 curiozitate 4ata 6e
nou si o 3una capacitate 6e ntelegere a situatiilor ?
5 autocontrolul 5 in6ica 4aptul ca persoana este precisa2 sigura pe sine n actiune
si cu o 3una capacitate 6e a6aptare la normele 6e convietuire sociala ?
5 toleranta la 4rustrare releva lipsa preGu6ecatilor si 6eschi6erea catre e9terior?
intuitiv2 cu o gn6ire logica2 3inevoitor si altruist2 luptatorul antiterorist i accepta pe
14
ceilalti asa cum sunt ?
5 4le9i3ilitatea 5 evi6entiaza a6apta3ilitatea n gn6ire si comportament social2 o
toleranta crescuta la am3iguitate si nesiguranta? persoana este ne4ormala2 cu nevoie 6e
miscare si actiune2 cu simtul umorului si cu posi3ile ten6inte 6e supra6imensionare a
propriilor calitati.
$a aceste caracteristici psihice ale luptatorului antiterorist2 prezentate n
cercetarea 6e mai sus2 recoman6am implicarea militarului pro4esionist ntr5un proces 6e
nvatare continua incluzn6 si activitatea 6e calire psihica.
!rezentam n continuare structura unei aplicatii 6e calire psihica>

#3iective 0o6 6e materializare
1. (pirit 6e or6ine
2. Disciplin
3. !unctualitate
4. !romptitu6ine
:. Deprin6erea 6e a e9ecuta
ntocmai or6inele
F. Deprin6erea 6e a aciona n
or6ine
;. "recerea ime6iat la e9ecutarea
or6inelor2 4r ntre3ri inutile sau
6iscuii
larmarea participanilor cu
a6ucerea lor 6e la 6omiciliu
sau 6eclanarea aplicaiei la
ieirea 6in tura 6e serviciu.
1. tenie voluntar
2. 0emorie
3. Calmul2 stpnirea 6e sine
Comunicarea misiunii>
participarea la capturarea
iMsau nimicirea unui grup
terorist care a atacat un
o3iectiv
1. &api6itatea
2. Calmul
3. $initea
!regtirea pentru aciune>
echipare2ri6icarea
armamentului2 m3arcarea
n autovehicule
1. (piritul 6e orientare
2. (ta3ilitatea ateniei
3. $initea2 calmul
Deplasarea la locul aciunii
1. tenia2 vigilena De3arcarea
1:
#3iective 0o6 6e materializare
2. (piritul 6e orientare
3. tenia
4. #perativitatea
!recizarea misiunii
Deplasarea pe Gos spre
aliniamentul 6e 6es4urare
1. tenia2 vigilena
2. (piritul 6e o3servaie
3. &eacii prompte n caz 6e surpriz
4. <olosirea a6posturilor
:. &api6itatea manevrelor
F. Camara6eria
&espingerea unui atac
e9ecutat prin surprin6ere 6e
ctre un grup terorist
1. sumarea riscurilor
2. (tpnirea 6e sine
3. gilitatea2 rapi6itatea
4. -igilena
Capturarea teroritilor
1. <olosirea terenului i
acoperiului
2. (piritul 6e o3servaie
3. Ingeniozitatea
4. tenia concentrat i
6istri3utiv2 cu volum mare
:. 0emorarea peisaGului
F. (esizarea schim3rilor 6in peisaG
;. Camara6eria
A. Calmul
B. 'vitarea zgomotului i a
micrilor inutile
"recerea temporar n
6ispozitivul 6e aprare a
o3iectivului
cor6area primului aGutor
celor rnii2 evacuarea
acestora
#rganizarea o3servrii i
aprrii
1F
#3iective 0o6 6e materializare
1E. &6area
1. Calmul2 linitea
2. Disciplina2 spiritul 6e or6ine
3. .riGa 6e armament
Ieirea 6in 6ispozitivul 6e
paz2 punerea n or6ine a
inutei i a tehnicii 6e lupt
m3arcarea i nceperea
6eplasrii spre unitate
1. '9ecutarea ntocmai a or6inelor2
4r 6iscuii i comentarii
2. Calmul2 stpnirea 6e sine
3. (uportarea cu calm a o3oselii
4. tenia2 vigilena
:. &ezistea 4izic
F. 'vitarea zgomotelor inutile
;. (piritul 6e orientare
A. 0eninerea 6ireciei i a
legturii pe timpul 6epirii
o3stacolelor
B. (piritul 6e ntraGutorare2
camara6eria
1E. (piritul activ2 energia
11. Capacitatea 6e a reaciona
prompt n situaii surpriz
12. /otrrea2 perseverena n
n6eplinirea misiunii
13. nvingerea rezistenei interioare
7reinerii8 la traversarea not a unui
curs 6e ap
!rimirea pe timpul
6eplasrii a or6inului 6e a
se 6eplasa pe Gos la K
scotocin6 p6urea Kn
scopul 6escoperirii i
capturrii unui grup 6e
teroriti semnalat n zona K
De3arcarea 6e pe miGloacele
6e transport i e9ecutarea
unui mar pe Gos 6e : T F
Um pentru a aGunge la
poligonul 6e tragere.
#colirea unor o3stacole
naturale
&ipost a6ecva la 4ocul
6eschis 6e teroriti
"raversarea unui curs 6e
ap not sau prin va62 a unei
mlatini
'scala6area unor o3stacole
cor6area 6e aGutor
camarazilor 6e teren prin
care tre3uie s treac grupul
&aportarea rezultatelor
1. (piritul 6e ntraGutorare
2. Iniiativa
cor6area 6e aGutor
camarazilor care nu tiu s
noate
1;
#3iective 0o6 6e materializare
1.'9ecutarea ntocmai a or6inelor
2. Disciplina
3. .riGa 6e 3unuri 7armament8
4. Calmul2 linitea2 spiritul 6e
ntraGutorare
:. Contiinciozitatea
F. &36area
;. &ezistena la tentaii
Curarea armamentului
Controlul armamentului
Igienizarea personal i
intrarea la mas.
&eacie prompt la un atac
terorist 76eznuit n timpul
servirii mesei8
1. '9ecutarea tragerii n con6iii
6e stres 4izic i psihic 7vacarm2
e9plozii apropiate8
2. Calmul2 stpnirea 6e sine
3 tenia concentrat
Intrarea n poligonul 6e
tragere i e9ecutarea unei
e6ine prin 4oc la gura
evii2 precum i 6in mers2
4rontal i lateral 4a 6e
o3iective2 n con6iii 6e
vacarm
1. M/moria vi>ua-= a
di67un/rii 67a9ia-/ a unor
oAi/5.iv/< a fi;urii uman/!
2. 'la3orarea unui portret ro3ot
3. tenia
naliza rezultatelor tragerii
Ieirea 6in poligon i
testarea n scris a celor
memorate pe timpul unui
moment anterior 7schema
zonei cercetate2 a unui grup
6e autovehicule2 6escrierea
unei persoane ntlnite pe
parcurs etc.8


CAPITOLUL 1. CONSILIEREA A2AT' PE PERFORMAN+'
1.$. $ocul2rolul si atri3utiile su3o4iterului5consilier al coman6antului pentru
pro3lemele su3o4iterilor 7maistrilor militari8.
@n (tatul 0aGor .eneral2 Directia 0anagement &esurse %mane2 statele maGore
ale categoriilor 6e 4orte ale armatei2 coman6amentele 6e corp 6e armata si 3riga6a2
precum si n scolile 6e maistri militari si scolile 6e aplicatie se intro6uce n statul 6e
organizare2 4unctia 6e consilier al coman6antului pentru pro3lemele su3o4iterilor
7maistrilor militari8.
(u3o4iterul 5 consilier si n6eplineste rolul asigurn6 consilierea coman6antului
7se4ului8 n toate pro3lemele ce privesc militarii 6in corpurile su3o4iterilor2 maistrilor
militari2 militarilor angaGati pe 3aza 6e contract2 militarilor cu termen re6us si
militarilor n termen.
(u3o4iterul 5 consilier este li6erul su3o4iterilor si o 3una parte 6in rolul lui n
1A
realizarea o3iectivelor organizatiei implica evaluarea per4ormantelor militarilor 6in aria
6e responsa3ilitate si 6iriGarea lor pentru a 6es4asura o munca e4icienta.cest rol
presupune consilierea acestora.
Cei mai multi coman6anti nu au timp sa se preocupe 6e consilierea n
pro4unzime a su3or6onatilor n materie 6e cariera sau n pro3lemele personale. ici
intervine su3o4iterul 5 consilier care i aGuta pe su3o4iteri sa rezolve pro3lemele care
inter4ereaza cu o3iectivele organizatiei n acest conte9t2 consilierea poate viza
per4ormantele n munca2 pro3lemele care a4ecteaza per4ormantele n munca sau
aspiratiile pro4esionale care se intersecteaza cu nevoile organizatiei sau cele personale .
4.2. .Consilierea a9ata pe per4ormanta
Consilierea a9ata pe per4ormanta este o parte a sistemului 6e evaluare a
per4ormantelor la nivelul ntregii organizatii .!entru ca aceasta sa 4ie e4icienta tre3uie
sa ne 6iriGam atentia mai nti spre evaluare si apoi spre 6ezvoltare.
Consilierea2 ca prima etapa a procesului 6e crestere a per4ormantei pro4esionale2
presupune n principal2 interactiunea su3o4iterului5consilier cu persoana care este
consiliata. !rin aceasta activitate se o3tin si se o4era in4ormatii2 pe 3aza carora se vor
6erula celelalte etape. (arcina su3o4iterului5consilier este sa5i aGute sa5si 6ezvolte
ncre6erea n sine2 sa 6escopere noi alternative2 sa ia 6ecizii pentru a se realiza n
cariera. (u3o4iterul5consilier tre3uie sa sta3ileasca o relatie apropiata cu militarul
consiliat si sa5l implice n rezolvarea propiei pro3leme.
!reocuparea principala a su3o4iterului5consilier va 4i gasirea mo6alitatilor 6e
ameliorare rapi6a a per4ormantelor si 6e prevenire a posi3ilitatii 6e a apare noi
6e4iciente n activitatea viitoare a personalului 6in aria 6e responsa3ilitate. (u3o4iterul5
consilier tre3uie sa constate 6aca 6e4icientele nregistrate sunt pro6use 6e lipsa unor
a3ilitati sau 6e lipsa motivatiei corespunzatoare. #6ata 6eterminate cauzele
neaGunsurilor2 planul 6e reme6iere va 4i ela3orat prin reunirea e4orturilor su3o4iterului5
consilier si a personalului 6in aria 6e responsa3ilitate. (5ar putea ca acest moment sa
inclu6a si aplicarea unor sanctiuni. "re3uie nsa avut n ve6ere ca pe6eapsa2 aplicata pe
termen scurt2 poate 6uce la rezultate mai 3une.
4.3. specte ale activitatii consilierului coman6antului pentru pro3lemele
su3o4iterilor ntr5o unitate.
#amenii nu se angaGeaza ntr5un comportament 6e schim3are 6ect n situatia n
care se con4runta cu o nevoie 6e schim3are. &olul 6e consilier este perceput n general
ca aGutorul pe care cineva l 6a altcuiva. @n ca6rul organizatiilor militare2 rolul
su3o4iterului consilier cuprin6e 6oua aspecte>
1 5 aGutorul pe care acesta l 6a coman6antului 7se4ului8 n 6eciziile care tre3uiesc
luate cu privire la su3o4iteri 7pe6epse2 recompense2 6ezvoltare n cariera2
per4ectionare8?
2 5 aGutorul pe care l acor6a su3o4iterilor pentru a5si rezolva pro3lemele2 pentru
a5si m3unatati per4ormantele2 precum si 6rumul pe care tre3uie sa5l urmeze n cariera.
# provocare n ce priveste consilierea este alegerea mo6ului 6e a3or6are initiala
n 4unctie 6e situatie. !entru a consilia e4icient2 tehnicile 4olosite tre3uie sa se
potriveasca situatie si cerintelor. (unt situatii n care m3unatatirea per4ormantelor
rezulta 6in schim3area comportamentului in6ivi6ului si situatii cn6 schim3arile
tre3uie sa ai3a loc la nivelul organizatiei.
1B
"oti su3o4iterii5consilieri tre3uie sa5si m3unatateasca propiile a3ilitati 6e
consiliere. cest lucru se poate 4ace prin stu6ierea comportamentului uman2 nvatarea
pro3lemelor cu care se con4runta in6ivizii si ela3orarea atitu6inilor interpersonale.
ceste tehnici pot 4i 6i4erite 6e la persoana la persoana si 6e la se6inta la se6inta.
0eto6ele 4olosite au 4ost>
5 o3servarea 6irecta2 participn6 la toate evaluarile 4acute la instructie mpreuna
cu echipele 6esemnate 6e la *iroul #peratii si Instructie2 precum si la veri4icarile
perio6ice ale maistrilor militari si su3o4iterilor
5 ascultarea activa2 n ca6rul se6intelor 6e consiliere cu tot personalul 6in aria 6e
responsa3ilitate
5 interviul structurat2 aplicat tot n se6intele 6e consiliere2 n timpul caruia am
4ost interesata sa a4lu parerea su3o4iterilor 6espre nivelul 6e per4ormanta atins precum
si cauzele care2 cre6 ei2 au 6us la el.
!rocesul a 4ost 6estul 6e 6i4icil 6eoarece nu am avut instrumente specializate 6e
cercetare psihologica si competentele su3o4iterului5consilier sunt 6estul 6e limitate. Cu
toate acestea2 am reusit sa i6enti4ic o serie 6e pro3leme cu care se con4runtau unele
ca6re militare2 sa ncerc sa le e9plic cauzele 6e aparitie si sa propun coman6antului
mo6alitati 6e rezolvare.%nele 6intre aceste pro3leme sunt prezentate mai Gos>
1. 24V 6in ca6re nu cunosteau 6estul 6e 3ine elementele reesite 6in 4isa postului2
nu ntelegeau criteriile pe 3aza carora s5a 4acut evaluarea2 con4un6au atri3utiile postului
cu stan6ar6ele 6e per4ormanta. st4el erau nemultumiti 6e evaluarea 4acuta 6eoarece
consi6erau ca 6aca au n6eplinit o sarcina tre3uiau notati cu D<oarte 3ineD2 in6i4erent 6e
cum era n6eplinita sarcina 7timp2 calitate8. Dispare satis4actia 6e a munci 6eoarece2
6atorita ten6intei crescute 6e supraapreciere2 aceste ca6re consi6era ca nu li se recunosc
meritele iar evaluarea era ar3ritara sau inGusta. vn6 suport 6irect n satis4actie2
6ispare ast4el si motivatia 6e a munci2lucru care 6etermina ran6amentul scazut al
activitatii acestor ca6re. $a or6inul coman6antului s5au revizuit toate <isele postului2
s5au sta3ilit stan6ar6ele 6e per4ormanta2 criterii 6e evaluare a per4ormantelor si s5au
a6us la cunostinta n scris tuturor ca6relor. <iin6 parte activa n acest proces2 toate
aceste activitati 6es4asurn6u5se n se6inte 6e consiliere se45su3or6onat2 s5a realizat
creerea unei atitu6ini mai receptive 6in partea ca6relor2 precum si mo6i4icarea unor
comportamente.
2. n ceea ce priveste motivatia ca6relor2 rezultatele nu au 4ost 6eloc
ncuraGatoare. (u3 12V 6in ca6rele cuprinse n stu6iu au speci4icat ca asteapta
avansarea n cariera2 iar 6intre acestia A2V erau cuprinsi n intervalul 6e vrsta 2E53:
6e ani. "eama pier6erii locului 6e munca si nesiguranta unor venituri viitoare
6etermina ran6amentul scazut al activitatii. !entru a se ntari ncre6erea n viitor2 n
ca6rul a6unarilor 4ara or6ine 6e zi cu categoriile 6e personal incluse n stu6iu s5a luat
masura 6e a 4i 6ez3atute teme 6e inters general ca> &e4orma &esurselor umane n
rmata &omniei? &econversia personalului militar? .hi6ul carierei militare2 etc.
3or6area acestor pro3leme a clari4icat traiectoria evolutiei in cariera precum si
alternativele posi3ile la trecerea n rezerva. (porin6 sentimentul 6e autoncre6ere a
crescut si motivatia ca6relor.
3. Datorita restructurarii 4ortelor armate au 4ost numiti n 4unctie su3o4iteri 6e
alte arme si specialitati. %nii 6intre acestia erau nemultumiti 6e 4aptul ca n situatiile n
care cer aGutorul colegilor sau a se4ilor se simt 6evalorizati. De o3icei sunt luati n
2E
6er6ere 6e colegi iar se4ii sunt nemultumiti ca nu pot rezolva singuri pro3lemele
ntmpinate n ca6rul procesului 6e instructie. Datorita acestui comportament2 att al
se4ilor ct si al colegilor2 aceste ca6re renuntau sa mai ceara s4atul2 pre4ern6 sa
proce6eze n necunostinta 6e cauza. De cele mai multe ori rezultatele ca urmare a
acestui comportament con6ucea la o calitate sla3a a instructiei2 antrenn6 si mai mult
reprosurile se4ilor.
Coman6antul unitatii a recoman6at se4ilor si ca6relor vechi cu e9perienta sa si
corecteze acest comportament prin aprecierea 6orintelor ca6relor nou venite 6e alte
specialitati care solicitau aGutorul 6e a 4ace ct mai 3ine activitatea. Deasemenea2 cu
spriGinul *iroului #peratii si Instructie a 4ost ncuraGata per4ectionarea continua a
acestor ca6re att prin trimiterea la cursuri 6e specializare ct si prin 6erularea unor
programe 6e pregatire n unitate.
Ca6rele au nceput sa nu5si mai ascun6a 6e4icitul 6e in4ormatie si au 4ost mult
mai receptivi att la sugestiile colegilor ct si ale se4ilor. Calitatea procesului 6e
instructie a crescut simtitor prin 4aptul ca aceste ca6re au cautat n permanenta sa nvete
cum sa5si 4aca mai 3ine trea3a si erau valorizati pentru preocuparea lor.
4. Ca6rele nca6rate la su3unitatile luptatoare consi6erau ca se4ul le acor6a
atentie 6oar cn6 gresesc si este in6i4erent cn6 o3tin rezultate peste asteptari. Ca
urmare au renuntat sa a6uca m3unatatiri semni4icative n activitatea lor2 concentrn6u5
se e9clusiv pe a nu gresi2 sau si mai rau2 a se ascun6e 6e munca com4orm principiului
DCine nu munceste nu gresesteD.
@n ca6rul se6intelor 6e lucru ale coman6antului s5a recoman6at se4ilor ierarhici
sa i6enti4ice cel putin un aspect ce merita evi6entiat pozitiv n activitatea zilnica si
e9primarea acestuia 4ata 6e su3or6onati2 precum si acor6area 6e multumiri scrise la o
perioa6a 6e cel mult o luna. Ca6rele la nceput au privit cu suspiciune comportamentul
coman6antilor2 nsa n timp2 acestia au mani4estat o mai mare preocupare pentru
o3tinerea aprecierilor2 cren6u5se chiar un spirit competitiv n acest sens.
(ituatiile prezentate reprezinta 6oar pro3lemele mai 6es ntlnite n timpul se6intelor 6e
consilere.
Daca militarii 6in aria 6e responsa3ilitate cre6 ca su3o4iterul 5 consilier
actioneaza n interesul lor2 atunci ei se vor angaGa 6e 3una voie in realizarea
o3iectivelor organizatiei. De asemenea2 6aca n viziunea lor2 su3o4iterul 5 consilier se
preocupa 6e 6ezvoltarea si viitorul lor pro4esional2 atunci evaluarea per4ormantelor va
4i primita 4avora3il.
!rin consiliere putem aGunge la o noua viziune asupra realitatii si 6ezvolta
planuri 6e actiune care ti vor garanta succesul. #rice pro4esie am avea2 nevoia 6e i6ei
creative2 6e solutii mai e4iciente este permanenta.
CAPITOLUL 3.ADAPTAREA MILITARILOR LA CONDI+IILE TETRELOR DE
OPERA+II
:.1. Determinanti psihosociali ai a6aptarii.
@n calitatea sa 6e proces relational2 a6aptarea2 este in4luentata2 @n 6inamica sa2 6e
21
o multime 6e 4actori 6e natura 4izica si psihosociala. Din categoria 4actorilor 4izici2
amintim2 @n treacat2 pe urmatorii> temperatura2 umi6itatea2 zgomotul2 luminozitatea2
socurile mecanice2 poluarea etc. Desi acest gen 6e 4actori are e4ecte @n special asupra
componentei 3iologice a organismului2 pro6ucn6 solicitari a6aptative 3io54iziologice2
ei 6eclanseaza si reactii psihologice importante.
Din categoria 4actorilor psihosociali care actioneaza 6irect asupra procesului
a6aptarii2 in4luentn6u5l2 atitu6inile2 motivatiile2 relatiile interpersonale2 trasaturile 6e
personalitate in6ivi6uale5n6eplinesc roluri importante n 6inamica sa.
@n acest conte9t2 a6aptarea militarilor la con6itiile speci4ice ale me6iilor 6e
6islocare2 numite n continuare constrngatoare2 constituie o provocare2 att pentru
persoanele care participa la aceste misiuni2 ct si pentru guvernele care trimit trupele.
st4el2 n 4unctie 6e calitatile personale si e9perienta militarilor2 pe 6e o parte si
6e con6itiile 6e vietuire2 pe 6e alta parte2 procesul a6aptarii la noul me6iu 6e viata2
poate 4i 6i4erit2 6e la in6ivi6 la in6ivi62 4ie n sensul integrarii in6ivi6ului n acesta2 4ie
n sensul esecului a6aptativ. 7<igura nr. 18
<igura nr. 1 5 Determinantii procesului a6aptativ si evolutia sa.
W
:.1.1. &olul atitu6inilor n a6aptarea militarilor la me6iu
Cercetarile 6es4asurate n tara si n strainatate cu privire la relatia 6intre
atitu6inea in6ivi6ului 4ata 6e misiune si a6aptarea sa la noul me6iu 6e viata au pus n
evi6enta 4aptul ca acei militari care aveau o parere pozitiva 6espre misiune2 4iin6
convinsi n mare masura ca ceea ce 4ac reprezinta Dun lucru 3unD2 s5au a6aptat mai
repe6e 6ect colegii lor care au trait sentimentul ca respectiva misiune reprezinta o
Dmare gresealaD2 Dun gest ne4on6atD ori Deste un act 6e imi9titu6ine neGusti4icat n viata
unui anume poporD.
:. 1.2. &olul motivatiilor n a6aptarea militarilor la me6iu
nalizn6 motivele n 4unctie 6e tipul lor 7personale2 pro4esionale si patriotice82
rezulta ca motivele 6e natura personala 7cstigul 4inanciar2 6orinta 6e vizitare a unor
tari2 6emonstrarea calitatilor personale2 spiritul 6e aventura etc.8 sunt 6ominante si mult
mai 6iversi4icate 6ect cele pro4esionale 7m3ogatirea e9perientei pro4esionale2
4acilitatile 6e promovare n cariera etc.8 si patriotice 7mn6ria nationala8. "oto6ata2
stu6iile au pus n evi6enta 4aptul ca n ultima parte a misiunii se pro6uce o schim3are
22
n ierarhia acestora2 n sensul ca cele 6e natura pro4esionala si patriotice cstiga teren n
4ata celor personale. cest 4apt a 4ost evi6ent pentru F:V 6intre participantii la misiuni
n a4ara granitelor nationale.
Din punct 6e ve6ere al tipului 6e motivatie 5 intrinseca2 respectiv e9trinseca2 s5a
constatat ca principalele motivatii sunt 6e natura e9trinseca2 remarcn6u5se n mo6
6eose3it cstigul 4inanciar si 6orinta 6e a 4i promovatMrecompensat. Din categoria
motivatiilor 6e natura intrinseca2 amintesc> 6orinta 6e a5si m3ogati e9perienta
pro4esionala si 6e a5si pune n valoare calitatile personale. 0ai tre3uie remarcat 4aptul
ca pe parcursul misiunii D3alantaD ntre motivele 4un6amentate cognitiv si cele 3azate
6e sentimente este nclinata n 4avoarea celor DcognitiveD pentru militarii la care
pre6omina motivatiile 6e natura e9trinseca si n 4avoarea celor Da4ectiveD2 pentru
militarii la care pre6omina motivatiile 6e natura intrinseca. cest 4apt se e9plica prin
aceea ca su3iectii motivati n special 6e cstigul 4inanciar consi6era misiunea2 n
ansam3lul ei2 asemenea unei a4aceri si evita implicarea emotionala2 spre 6eose3ire 6e
persoanele care sunt motivate intrinsec si 6au 6ova6a 6e o implicare emotionala mai
accentuata. st4el2 cu ct intensitatea motivatiei este mai mare2 cu att a6aptarea la
me6iu 6evine mai 4acila.
:.1.3. In4luenta relatiilor interpersonale asupra procesului 6e a6aptare
naliza 6atelor 6e natura psihosociala re4eritoare la in4luentarea a6aptarii2 6e
catre natura relatiilor interpersonale2 pe timpul misiunii a pus n evi6enta comple9itatea
acestor corespon6ente. st4el2 n ca6rul conceptului mai larg al relatiilor interpersonale
se au n ve6ere relatiile 6intre militarul participant la misiune2 pe 6e o parte si camarazi
7coman6anti si colegi82 li6eri politico5militari nationali2 4amilie si populatia locala 6in
zona 6e 6islocare2 pe 6e alta parte. <iecare 6intre aceste relationari e9ercita e4ecte
semni4icative asupra proceselor 6e a6aptare. De 6eparte2 relatia cu 4amiliaMgrupul 6e
prieteni 6e acasa are o in4luenta marcanta asupra militarului2 care2 6esi se a4la la mii 6e
Uilometrii 6e cei 6ragi 6in tara2 el continua sa se gn6easca activ la acestia2 train6
intens pro3lemele cu care ei se con4runta. !rezenta unor relatii pozitive si active2 att
cu cei 6e acasa2 ct si cu actorii 6in teatrul 6e operatii2 4ie ei coman6anti2 camarazi ori
localnici reprezinta un atuu al unei 3une a6aptari la me6iul constrngator.
:.1.4. In4luenta caracteristicilor speci4ice me6iului constrngator asupra
procesului 6e a6aptare
cest 4actor 6e in4luenta este 6e 4apt Dum3relaD su3 care se regasesc> con6itiile
6e cazare2 echipare2 hranire2 calitatea armamentului si tehnicii 6in 6otare2 e4ectele
pro6use 6e 6istrugerile provocate 6e raz3oi2 6i4erentele geo5climatice2 caracteristicile
misiunii2 gra6ul 6e recuperare 6upa e4ort si 4actorii culturali.
<iecare 6intre aceste aspecte speci4ice me6iului 6e 6islocare este trait 6i4erit 6e
participantii la misiune si 6etermina reactii psihologice speci4ice2 n 4unctie 6e
6uritateaMviolenta mani4estarii sale.
!erceptia acestor caracteristici ale me6iului este in4luentata 6e o serie 6e
elemente2 6intre care cele mai importante sunt> nivelul asteptarilor militarilor vis5a5vis
6e con6itiile 6in teatrul 6e operatii2 6i4erenta 6intre stan6ar6ul 6e viata 6e acasa si
con6itiile 6in teatru2 toleranta la 4rustrare a participantilor la misiune2 opiniile grupului
n legatura cu caracteristicile misiunii2 6i4erentele percepute 6intre con6itiile 6e viata
ale altor contingente nationale si propriile con6itii2 6i4erentele 6intre con6itiile 6e viata
ale localnicilor si con6itiile o4erite 6e 3aza militara2 4recventa si tipul contactelor cu
23
ororile raz3oiului 76istrugeri2 victime umane2 mutilati 6e raz3oi2 re4ugiati etc.82 gra6ul
6e recuperare 6upa e4ort2 nivelul 6e rela9are2 nivelul asistentei psihologice etc.
Deose3it 6e comple9 prin trasaturile sale caracteristice2 acest 4actor actioneaza la
nivelul tuturor 6imensiunilor a6aptarii2 6eopotriva2 att secvential2 ct si plenar. st4el2
o m3unatatire a perceptiei uneia 6intre trasaturile acestui 4actor are e4ecte 4avorizante
asupra a6aptarii2 6upa cum 6eprecierea perceptiei re4eritoare la caracteristicile me6iului
constrngator con6uce la a3or6area 6e catre participanti a unor comportamente
6eza6aptate.
:.1.:. In4luenta trasaturilor 6e personalitate ale in6ivi6ului asupra procesului 6e
a6aptare
Con4orm 6atelor rezultate n urma analizarii acestui DparametruD se poate trasa
un posi3il portret psihologic al militarului usor a6apta3il2 care ar inclu6e cu preca6ere
urmatoarele trasaturi> am3itia2 6ominanta2 optimismul2 responsa3ilitatea2 siguranta pe
sine2 ingeniozitatea2 in6epen6enta2 toleranta2 socia3ilitatea2 competenta2 inteligenta2
spontaneitatea2 simtul umorului2 neconventionalitatea2 spiritul 6e aventura2 capacitatea
6e a comunica usor2 e4icienta n munca2 loialitatea2 toleranta2 cumpatarea2 altruismul.
!e 6e alta parte2 portretul psihologic al su3iectului greu a6apta3il ar inclu6e cu
preca6ere urmatoarele trasaturi> pesimismul2 timi6itatea2 nemultumirea2 intoleranta2
irasci3ilitatea2 super4icialitatea2 nen6emnarea2 lenea2 ignoranta orgoliul2
egocentrismul. # selectie psihologica riguroasa a militarilor2 nainte 6e plecarea n
misiune poate permite i6enti4icarea celor greu a6apta3ili si preveni potentiale
comportamente 6eza6aptate2 pe timpul misiunii n teatrul 6e operatii.
:.2. 0o6alitati 6e 4acilitare a a6aptarii militarilor la con6itiile constrngatoare ale
teatrelor 6e operatii
Din interpretarea 6atelor re4eritoare la 6inamica proceselor 6e a6aptare2 a
militarilor la me6iul constrngator2 speci4ic teatrului 6e operatii militare2 se contureaza
trei 4aze ale acestuia 74igura nr. 282 care au urmatoarea con4iguratie>
<aza I 5 <aza pre6islocarii n me6iul constrngator?
<aza a II5a 5 <aza 6islocarii propriu zise n me6iul constrngator?
'tapa 1 5 Initiala sau 6e contact cu me6iul constrngator?
'tapa 2 5 Integrativa sau 6e con4runtare cu solicitarile me6iului?
'tapa 3 5 <inala a 6islocarii n me6iul constrngator?
<aza a III5a 5 <aza reintegrarii n societatea 6e origine?

<igura nr. 2 5 <azele a6aptarii5integrarii n me6iul constrngator
24
W
Din analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii re4eritoare la a6aptarea
militarilor la me6iile constrngatoare2 s5au 6esprins 6oua perspective principalele 6e
ela3orare a unui D!rogram 6e 4acilitare a procesului a6aptativD.
!rima porneste 6e la premisa ca procesul 6e a6aptare poate 4i m3unatatit prin
actiuni la nivelul 4actorilor care l in4luenteaza2 iar a 6oua are la 3aza o serie 6e
6emersuri 6erulate pe parcursul 4azelor procesului 6e a6aptare. st4el2 6in perspectiva
4actorilor ce l in4luenteaza2 propunem 6oua 6irectii 6e actiune pentru 4acilitarea
procesului 6e a6aptare> in6ivi6uala si institutionala 7generata 6e organizatia n care
su3iectul si 6es4asoara activitatea8.
st4el2 Directiile 6e actiune care tin 6e in6ivi6 si care in4luenteaza pozitiv
procesul 6e a6aptare vizeaza>
Dezvoltarea unor atitu6ini pozitive 4ata 6e me6iul constrngator2 prin>
5 o 4ocalizarea atentiei asupra aspectelor pozitiveMavantaGoase ce pot 4i
ntlnite n me6iul constrngator 7contactul cu militari apartinn6 altor
contingente nationale2 largirea universului 6e cunoastere etc.8? o
constientizarea 4aptului ca ceea ce urmeaza a se 4ace este util 6eopotriva
pentru sine2 pentru grupul 6e apartenenta si pentru oamenii 6in spatiul 6e
6islocare?
5 ntarirea motivatiilor intrinseci2 prin> o concentrarea pe 3ene4iciile a6use
propriei persoane 6e participarea la o misiune 6es4asurata ntr5un me6iu
constrngator 7cresterea rezistentei psihice si 4izice2 6ezvoltarea unor
trasaturi pozitive 6e caracter2 m3ogatirea nivelului 6e cultura generala etc.8?
5 Dezvoltarea relatiilor interpersonale2 prin> o legarea unor prietenii
a6evarate? intensi4icarea comunicarii? sporirea numarului 6e prieteni si
cunoscuti? mentinerea legaturii cu cei 6ragi2 6e acasa.
5 m3unatatirea perceptiei asupra con6itiilor 6e viata 6in me6iul
constrngator2 prin> practicarea unor tehnici 6e rela9are si 6etensionare
in6ivi6uale? solicitarea consilierii psihologice2 atunci cn6 este necesar.
Directiile 6e actiune care tin 6e institutie si care in4luenteaza pozitiv procesul 6e
a6aptare2 se pot concentra pe>
2:
6ezvoltarea unor atitu6ini pozitive 4ata 6e viata n me6iul constrngator2
prin> pregatirea militarilor2 nainte 6e misiune2 cu privire la importanta acesteia
pentru tara2 pentru populatia 6in zona si pentru participanti? me6iatizarea
importantei misiunii2 precum si a e4orturilor participantilor2 prin interme6iul
mass 5 me6ia interna si internationala? vizitarea perio6ica a trupelor 6e catre
personalitati politico5militare2 cu scopul su3linierii atentiei pe care li6erii
politico5militari o acor6a respectivei misiuni? crearea unei atitu6ini nationale 6e
spriGin si soli6aritate 4ata 6e militarii romni care e9ecuta misiuni n 6i4erite
teatre 6e operatii 6in lume?
ntarirea principalelor motivatii i6enti4icate la participantii la misiune2
prin> motivatia personala2 n special cea 4inanciara2 actiunea poate 4i concentrata
pe recompensarea 4inanciara? pentru motivatia pro4esionala actiunea va consta n
stimularea n cariera a participantilor la misiune2 prin acor6area 6e
6ecoratiiMme6alii2 avansarea n gra6 a celor merituosi etc? pentru motivatia
patriotica actiunea va consta n 6erularea unor actiuni cu speci4ic national2 n
zona 6e 6islocare 7ziua portilor 6eschise2 schim3ul 6e o3iecte si sim3oluri
nationale si militare reprezentative2 spectacole sustinute 6e artisti romni n zona
6e 6islocare etc.8?
6ezvoltarea relatiilor interpersonale2 prin> pregatirea li6erilor militari cu
privire la a3or6area unor stiluri 6e con6ucere 4le9i3ile2 proactive si 6inamice?
promovarea unor relatii interpersonale 3azate pe valori ca principialitatea2
camara6eria ostaseasca2 cinstea respectul reciproc etc? 6iagnosticarea
permanenta a starii relatiilor interpersonale 6in su3unitati2 6e catre psihologul
6etasamentului? acor6area 6e asistenta psihologica 6e specialitate militarilor
i6enti4icati ca avn6 pro3leme 4amiliale? 6ezamorsarea rapi6a a con4lictelor ce
pot apare2 prin interventia prompta2 4ie a coman6antilor2 4ie a psihologului?
nlesnirea comunicarii cu cei 6ragi 6e acasa2 prin asigurarea la timp a
primiriiMtrimiterii corespon6entei si o4erirea accesului perio6ic la
tele4onMI)"'&)'"? acor6area2 atunci cn6 misiunile au o 6urata 6e peste F luni
a unor permisii?
m3unatatirea perceptiei con6itiilor 6e viata 6in me6iul constngator2
prin> pregatirea temeinica2 n 6etaliu a participantilor la misiune2 nca 6in tara si
cu privire la elementele 6e noutate2 6i4icultatile maGore si pericolele care se pot
ivi pe timpul 6islocarii n teatrul 6e operatii? organizarea unor activitati e4iciente
si placute 6e DrupereD a monotoniei misiunii? respectarea cu strictete a 6uratei
misiunii2 n sensul repatrierii militarilor la timp? organizarea unor spatii 6e cazare
con4orta3ile2 capa3ile sa asigure con6itiile 6e igiena corespunzatoare2 securitate2
con4ort termic2 sonor si luminos2 ventilatie 7aerisire8 si chiar con6itii 6e pastrare
a intimitatii militarilor? asigurarea unui echipament in6ivi6ual potrivit con6itiilor
geo5climatice 6in zona 6e 6islocare2 rezistent si capa3il sa o4ere protectie
in6ivi6uala corespunzatoare? asigurarea con6itiilor necesare igienei
echipamentului in6ivi6ual si acor6area la timp2 n cantitatile prevazute 6e
normative si 6e calitate superioara a materialelor consuma3ile necesare igienei
personale si colective? asigurarea materialelor si pieselor 6e schim3 la timp2 6e
calitate si n cantitatile corespunzatoare? asigurarea unei hraniri ct mai apropiate
6e cea tra6itionala2 inclusiv atunci cn6 aceasta este asigurata 6e alte contingente
2F
nationale? 6otarea militarilor care e9ecuta misiuni n me6ii constrngatoare cu
tehnica 6e lupta si armament per4ormante? pregatirea participantilor la misiune2
nca 6in tara2 cu privire la ntlnirea cu 6istrugerile provocate 6e raz3oi. ceasta
pregatire se poate realiza prin 6i4uzarea unor 4ilmeM4otogra4ii cu ast4el 6e
6istrugeri2 nsotite 6e e9plicatii si 6e s4aturi practice cu privire la
comportamentul cel mai potrivit pentru 4iecare situatie n parte?
o pregatirea participantilor la misiune2 nca 6in tara2 cu privire la
particularitatile geo5climatice si culturale 6in zona 6e 6islocare?
o asigurarea2 re4acerii 6upa e4ort a personalului 6in teatrul 6e operatii?
selectarea corespunzatoare a militarilor pentru misiune2 prin> e4ectuarea
unei testari psihologice severe2 n ve6erea selectionarii militarilor care pose6a
trasaturile 6e personalitate potrivite pentru a participa la o misiune ntr5un me6iu
constrngator? i6enti4icarea oportuna2 pe timpul misiunii2 a militarilor care se
6ove6esc a nu 4ace 4ata solicitarilor me6iului constrngator si stu6ierea
posi3ilitatii 6e repatriere a acestora.
Cea 6e5a 6oua perspectiva 6e ela3orare a programului 6e 4acilitare a procesului
a6aptativ are la 3aza 4azele acestuia>
<aza I 5 <aza pre6islocarii n me6iul constrngator2
<aza a II5a 5 <aza 6islocarii propriu zise n me6iul constrngator si
<aza a III5a 5 <aza reintegrarii n societatea 6e origine.
<iecarei 4aze2 n 4unctie 6e caracteristicile sale speci4ice i sunt 6e6icate actiuni
specializate 6e 4acilitare a procesului a6aptativ2 6upa cum urmeaza>
<azei I2 6e pre6islocare n me6iul constrngator i se su3or6oneaza urmatoarele
actiuni principale 6estinate 4acilitarii a6aptarii>
!regatirea militarilor pentru viata ntr5un me6iu constrngator.
ctivitatile speci4ice sunt> pregatirea militara 6e specialitate 7corespunzator
activitatilor prevazute a se 6erula n zona 6e 6islocare82 pregatirea 4izica 7care
consta n m3unatatirea con6itiei 4izice2 pentru a 4ace 4ata solicitarilor 4izice
impuse 6e noul me6iu8 si pregatirea psihologica 7pregatirea militarului cu privire
la greutatile pe care le poate ntlni pe timpul misiunii si cu privire la 6epasirea
acestor greutati8. n ca6rul pregatirii psihologice2 un loc important tre3uie sa5l
ocupe 4amiliarizarea militarului cu D4ilmulDMsuccesiunea starilor pe care le va trai
pe timpul 6islocarii?
!regatirea militarilorM4amiliilor acestora pentru 6espartire 7consiliere
psihologica2 crearea unui site specializat pe I)"'&)'" sau 6istri3uirea 6e
materiale tiparite cu privire la re6ucerea e4ectelor negative cauzate 6e 6espartire
etc.8?
!regatirea psihologica 6estinata accentuarii atitu6inii pozitive 4ata 6e
misiune 7ceremonialuri militare2 me6iatizarea importantei misiunii2 ntlniri cu
li6eri politico5militari sau personalitati pu3lice2 inclusiv veterani2 mani4estari
culturale speci4ice etc.8.
<azei a II5a2 a 6islocarii propriu zise n me6iul constrngator i se su3or6oneaza
urmatoarele actiuni principale2 pentru 4iecare etapa>
'tapa 15 Initiala sau 6e contact cu me6iul constrngator. !rincipalele actiuni ce
se pot e9ecuta n aceasta etapa sunt reprezentate 6e> 4amiliarizarea militarilor cu noul
me6iu 6e viata2 prin ncercarea 6e a re6uce ct mai mult 6i4erentele 6intre acesta si cel
2;
6e acasa2 4avorizarea relatiilor interpersonale2 crearea unor con6itii 4avora3ile pentru
o6ihna2 petrecerea timpului li3er si contactul cu cei 6ragi 6e acasa2 actiuni 6e
ampli4icare a atitu6inilor pozitive 4ata 6e misiune.
'tapa 2 5 Integrativa sau 6e con4runtare cu solicitarile me6iului. !rincipalele
actiuni ce se pot e9ecuta n aceasta etapa sunt reprezentate 6e> cele apartinn6 etapei
anterioare2 la care se pot a6auga urmatoarele> utilizarea 6i4eritelor prghii
motivationale2 ntarirea trasaturilor 6e personalitate 4avora3ile a6aptarii2 consilierea
psihologica in6ivi6uala si perio6ica2 e4ectuarea 6e son6aGe 6e opinie 6estinate
6iagnosticarii parametrilor psihosociali ai organizatiei militare 7pe su3unitati82
6erularea unor activitati sportive si culturale 6estinate rela9arii2 asigurarea con6itiilor
necesare re4acerii potentialului psiho54izic al militarilor etc. @n ca6rul acestei etape un
rol 6eose3it 6e important n rn6ul actiunilor 6e natura psihologica l reprezinta
raspunsul la situatiile traumatizante. vn6 n ve6ere ca operatiile militare 6es4asurate
n 6i4eritele teatre 6e actiuni militare au loc n me6ii2 6e regula2 ostile2 pro3a3ilitatea 6e
pro6ucere a unor evenimente psiho54izice cu e4ecte negative asupra militarilor 7raniri2
contactul cu ororile raz3oiului2 pier6erea unor camarazi2 lupta n sine etc.8 este 6estul
6e ri6icata. n asemenea situatii rolul psihologului2 att n calitate 6e psihoterapeut2 ct
si 6e consilier 6evine esential. $ui i se pot a6auga actiunile 6e suport moral2 4ata 6e cel
a4ectat2 venite 6in partea coman6antilor2 camarazilor si 4amiliei respectivului. st4el 6e
evenimente ne4aste pot avea loc n orice moment al misiunii2 ele 4iin6 aproape
imposi3il 6e prevazut. preciem ca o interventie psihologica prompta si cali4icata
ntr5o asemenea situatie are e4ecte 3ene4ice marcante att asupra su3iectului a4ectat2 ct
si asupra colectivului 6e militari 7su3unitatii82 n ansam3lul sau.
'tapa 3 5 <inala. !rincipalele actiuni ce se pot e9ecuta n aceasta etapa sunt
reprezentate 6e consilierea psihologica 6estinata 4acilitarii rea6aptarii participantilor la
misiune la viata 6in societatea 6e apartenenta2 6e ri6icare a moralului militarilor prin
acor6area 6e 6istinctii militare etc.
<azei a III5a2 6e reintegrare n societatea 6e origine i se su3or6oneaza actiuni 6in
partea armatei2 6in partea 4amiliei2 si 6in partea participantului la misiune2 consilierea
psihologica Gucn6 un rol important n 4iecare 6intre ele.
st4el2 institutia tre3uie sa puna la 6ispozitia participantilor la misiuni 6erulate n
me6ii constrngatoare centre specializate 6e consiliere si asistenta psihologica.
0oment 6e o e9traor6inara traire emotionala pentru am3ii soti2 rentlnirea2 se
prelungeste2 6e regula2 potrivit stu6iilor statistice2 ntr5o verita3ila Dluna 6e miereD2
pentru cele mai multe cupluri. &entlnirea poate a6uce nsa2 si o serie 6e 4rustrari si
tensiuni2 n special cn6 aceasta este amnata 6in 6i4erite motive sau intervine prin
surprin6ere. 0ilitarii reveniti acasa se asteapta2 n cele mai multe cazuri2 sa 4ie primiti
ca eroi2 iar a3senta acestei primiri cal6e n 4amilie poate lasa urme puternice.
Desi2 6orinta 6e a se rentlni a 4ost 4oarte mare si am3ii soti se 3ucura 6e acest
moment2 n multe cazuri2 arata stu6iile n 6omeniu2 este necesara Do reconectare
emotionalaD a partenerilor. cest lucru poate 6ura chiar luni 6e zile.
%n alt aspect interesant2 se re4era la Din6epen6entaD cstigata 6e sotia ramasa
acasa2 pe timpul ct sotul s5a a4lat n misiune. sa6ar2 multe sotii chiar se consi6era ele
nsele 6rept DeroiD2 6eoarece au avut griGa 6e casa2 6e copii2 au lucrat2 au rezolvat multe
situatii critice2 n timp ce sotul a avut griGa numai 6e el nsusi si acest lucru n con6itiile
n care totul i era asigurat 6e armata 7cazare2 hranire2 igiena etc.8
2A
Dorinta unor soti 6e a reveni la rolul Gucat 6e ei nainte 6e a pleca n misiune2
constituie n cele mai multe cazuri2 un moment 6e tensiune n 4amilie. !entru 6epasirea
acestei etape critice este necesar ca sotul rentors acasa sa tina cont 6e schim3arile
intervenite n mo6 4iresc n a3senta sa. cestea se re4era la plusul 6e autonomie si
in6epen6enta cstigat 6e sotie2 la 4aptul ca anumite prioritati n 4amilie s5au schim3at2
copii au crescut etc. D'ste ast4el neGusti4icat si a3erant sa te ntorci acasa 6upa o
perioa6a lunga 6e a3senta si sa te astepti ca totul sa 4ie e9act asa cum ai lasat.D5 este
opinia maGoritatii sotiilor. &enegocierea rolurilor sotilor si a responsa3ilitatilor ce revin
4iecaruia2 poate constitui o solutie pentru evitarea tensiunilor intra54amiliale.
&entlnirea copiilor este o noua provocare att pentru sotul ntors 6in misiune2
ct si pentru copii. (entimentele acestora pot 4i 6iverse2 n 4unctie 6e vrsta lor2 osciln6
6e la teama si timi6itate e9cesiva2 pna la ncercarea 6e a acapara ntreaga atentie a
parintelui proaspat rentors 6in misiune. De aceea este recoman6at ca nou5rentorsul
parinte sa nu ncerce sa impuna trans4ormari ra6icale n or6inea gasita n 4amilie
ime6iat2 6esi unii se simt lezati n Damorul propriuD. &ea6aptarea la viata 6e 4amilie
este o parte a procesului mai vast 6e resocializare la viata 6in tara2 iar aceasta
resocializare nu se poate petrece peste noapte. $a acest 4apt se a6auga si acumularile
stresului 6in timpul misiunii2 care se sting lent2 n timp.
!rocesul 6e reintegrare poate 4i mult mai 6i4icil si complicat n cazul militarilor care se
rentorc acasa n postura 6e invalizi 6e raz3oi sau oameni cu pro3leme
neuropsihologice.
CAPITOLUL 4. Sar5ini-/ 67/5ia-i6.u-ui ,n 8.iin9/-/ 6o5io(76i:o(7/da;o;i5/ ,n
6/-/59ia 7/r6ona-u-ui< ,n 7r/v/nir/a 6i.ua9ii-or inada7.a.iv/ 8i ,n 6u69in/r/a
mi-i.ari-or ,n .im7u- mi6iuni-or
4.$.I6.ori5
Chiar i nainte 6e 6ezvoltarea psihologiei mo6erne i a aplicaiilor ei n 6omeniul
militar2 selecionarea personalului pentru trupele speciale a constituit o pro3lem mult
mai comple9 6ect recrutarea i ncorporarea militarilor n termen pentru 6i4eritele
specialiti ale armatei. "reptat a nceput s 4ie recunoscut necesitatea e9istenei a cel
puin cteva stan6ar6e i criterii o3iective pentru a6miterea n ca6rul trupelor speciale.
Dar aceste stan6ar6e sau criterii au 4ost2 mai nti2 6e natur e6ucaional i me6ical.
)oua tiin2 psihologia2 nu a avut se pare2 un impact prea mare n practic2 pn la
!rimul &z3oi 0on6ial. Din rn6ul populaiei naiunilor implicate n con4lict2 psihologii
i5au o4erit serviciile2 6ar e4ectul ime6iat al activitii lor pare s 4i 4ost 6estul 6e limitat.
!sihologia a Gucat un rol mult mai important n cel 6e l Doilea &z3oi 0on6ial2
iar 6up ncheierea pcii2 categoriile 6e 4ore armate ale naiunilor occi6entale victorioase
au pstrat multe 6intre meto6ele i tehnicile psihologilor i au continuat s 4oloseasc
psihologi2 att civili ct i militari. Chiar i noile naiuni aprute au nceput s 4oloseasc
psihologia aplicat n selecionarea militarilor. Cercetarea n s4era con6ucerii a avut 6e
asemenea rsunet asupra contri3uiei psihologilor la meto6ele 6e selecionare a trupelor
speciale. !rimele cercetri au 4ost concentrate asupra mo6ului n care se corelau
tresturile i caracteristicile personalitii pentru a rezulta un li6er sau pentru
6es4urarea cu succes a con6ucerii.
nalizn6u5se cercetrile e4ectuate s5a aGuns la concluzia c per4ormanele2
capacitile intelectuale2 sentimentul responsa3ilitii2 participarea2 activismul2 statutul 6e
2B
prestigiu erau asociate noiunii 6e con6ucere2 6ei pro4ilul caracteristicilor varia 6e la un
cercettor la altul. Cercetri ulterioare au evi6eniat rolul 4actorilor situaionali n
succesul con6ucerii2 n special natura misiunii i structura grupului. ceste cercetri au
in6icat 4aptul c 6epin6e i 6e situaie2 cine i cum se a4irm ca persoan capa3il s
con6uc. Concluzia acestor 6ou a3or6ri a 4ost c tre3uie s se pun accent pe
interaciunea i compati3ilitatea 6intre caracteristicile personale2 grup i situaie.
CImpactul cercetrilor n 6omeniul con6ucerii a 4ost pro3a3il acela 6e n6emnare
a psihologilor s renune oarecum la entuziasmul i ncercarea lor 6e a consi6era
trsturile 6e personalitate 6rept singurul in6iciu al potenialului trupelor specialeP
&ezultatul a 4ost c psihologii au pus apoi un mare accent pe evaluarea intelectului2 n
parte n 3aza 4aptului c persoana inteligent poate nva mai uor s 4ie con6uctor.
4.". A6i6./n9a 76i:o-o;i5= 7/ .im7 d/ 7a5/. (istemul 6e asisten psihologic i
6e4inete strategia pentru urmtoarele situaii speci4ice>
X pe timp 6e pace?
X n situaii 6e criz?
X pe timp 6e rz3oi.
sistena psihologic i social pe timp 6e pace are ca o3iectiv prioritar pregtirea
militarilor pentru a 4ace 4a solicitrilor psiho4izice ale cmpului 6e lupt. 'a vizeaz un
comple9 6e msuri 6e or6in organizatoric i acional care s realizeze selecionarea
specializat2 instruirea a6ecvat in6ivi6ual i n echip2 coeziunea 6e grup2 con6ucerea2
competena2 motivarea pentru lupt i logistica impeca3il.
@n ca6rul procesului 6e instruire i e6ucare psihologul tre3uie s acor6e o mare
importan pregtirii psihologice pentru lupt. ctivitatea 6e pregtire psihologic pentru
lupt se va orienta2 6e ctre specialist2 i asupra mo6alitilor complementare care au rol
catalizator i 6inamizator n procesul 6e 4ormare a lupttorului mo6ern. !sihologul va
ncerca s urmreasc n6eplinirea urmtoarelor aspecte>
X 4ormarea calitilor morale i 6e lupt?
X cultivarea ncre6erii n li6er2 tehnic i armament2 n sine i n grup?
X 6ezvoltarea la coman6ani a priceperilor i aptitu6inilor psihope6agogice?
X nsuirea i recunoaterea mo6alitilor 6e mani4estare a strilor generate 6e apariia
stresului 6e lupt i2 a celor provocate 6e team2 4ric2 spaim?
X nsuirea proce6eelor 6e com3atere a stresului 6e lupt. naliza stresului2 rela9area2
autosugestia2 me6itaia2 tehnica aGutorului psihologic2 antrenamentul psihoton.
4.%. A6i6./n9a 76i:o-o;i5= ,n 6i.ua9ii d/ 5ri>=. sistena psihologic n situaii 6e
criz are conotaii speci4ice i tre3uie particularizat pe cazuri concrete. (peci4icitatea
cmpului 6e lupt con6uce la a4irmarea necesitii e9istenei i 4uncionrii unui sistem
6e asisten psihologic 6e lupt. #3iectivele asistenei psihologice n lupt>
X prevenirea 6iminurii rezistenei psiho4izice in6ivi6uale?
limitarea aciunii 4actorilor puternic a4ectogeni?
X i6enti4icarea i tratarea n regim 6e prim aGutor a militarilor a4ectai 6e stresul 6e lupt?
X n6eprtarea 6in grup a militarilor a4ectai psihic2 care pot 4i surs 6e contaminarea
pentru grup.
sistena psihologic n lupt tre3uie s ai3 n ve6ere urmtoarele mani4estri la
nivel>
a8 individua- H apariia stresului 6e lupt i2 n cazuri e9treme2 instalarea traumelor
psihice?
3E
38 6uAuni.a./ H potenialitatea i iminena instalrii 4enomenelor 6e Cteam prin
contaminareP iMsau panic?
0ani4estrile stresului 6e lupt se pot o3serva sau nu2 6ar 4iecare lupttor are
6atoria 6e a le raporta n momentul instalrii lor i toto6at s ia msuri 6e autocontrol i
6e aGutorare a camarazilor a4lai n aceast stare. 0ani4estrile stresului 6e lupt pot 4i
catalogate ast4el>
a8 0ani4estri ale stresului 6e lupt n propriul corp>
Y mani4estri vegetative?
Y mani4estri motorii?
Y mani4estri mentale?
Y mani4estri a4ective?
38 0ani4estri ale stresului 6e lupt la alii>
Y consumul e9agerat 6e alcool iMsau 6roguri?
Y e9plozii emoionale?
Y negativism ver3al?
Y incoeren?
Y tremurat?
c8 0ani4estri ale stresului 6e lupt n grup>
Y a3sen nemotivat?
Y con4licte minore?
Y insatis4acie?
Y sensi3ilitate la critic?
Y ipohon6ria?
Y ignorarea or6inelor?
Y e4icacitatea sczut?
Y lips 6e coeziune.
(istemul principiilor generale 6e asisten psihologic n lupt genereaz i
mo6alitile 6e structurare a meto6elor 6e control2 6ominare i tratare a stresului 6e lupt
i a traumelor psihice 6e lupt. Dintre meto6ele 6e control ale stresului 6e lupt2 n
general i a e4ectelor 4enomenelor 6e team2 4ric2 panic2 o3oseal2 lipsa somnului etc.
pot 4i enumerate>
5 evaluarea real a situaiilor 6e lupt?
5 cunoaterea i in4ormarea oportun?
5 con6ucerea sigur2 4erm i hotrt?
5 6iscuii cu lupttorii?
5 contientizarea 4enomenelor 6e solicitare 4izice i psihice?
5 motivarea intrinsec i e9trinsec pentru eliminarea sentimentului 6e team?
5 ver3alizarea2 e9plicarea2 comunicarea sentimentului 6e team?
5 autoanaliza2 e9teriorizarea motivelor 6e team?
5 climatul psihosocial a4ectiv pozitiv?
5 coeziunea 6e grup?
5 ocupaie2 activitate permanent?
5 proce6ee i tehnici 6e psihoterapie?
5 recreere2 optimism2 gn6ire pozitiv.
ceste meto6e sunt 6intre cele mai utile i e4iciente pe care le pot utiliza
psihologii pentru rezolvarea i 6es4iinarea 6ilemelor Ccapcanei psihologiceP care se
31
mani4est2 su3 4orma stresului 6e lupt2 cu cea mai mare intensitate n primele trei pn la
cinci zile 6e la 6eclanarea aciunilor 6e lupt.
sistena psihologic n lupt are la 3az importante cercetri statistice care au
evi6eniat c n primele 1 52 zile 6e lupt se nregistreaz urmtoarele pier6eri> 2E T 2:V
6in e4ectiv este reprezentat 6e mori2 rnii2 6isprui? 1: T 2EV reprezint pier6eri 6e
natur psihic. Din procentul 6e 2E T 2:V a4ectai psihic2 apro9imativ Gumtate2 pot 4i
cuprini ntr5un tratament 6e scurt 6urat n apropierea teatrului 6e aciuni2 iar ceilali
vor 4i tratai ntr5o unitate special 6estinat.
M/.oda am/ri5an= H este rezultatul unor stu6ii i cercetri 6e 6urat care au
anulat concluziile rezultate 6in cele 6ou rz3oaie mon6iale2 precum i a celor 6in Coreea
i -ietnam. 0eto6a are la 3az principiile tra6iionale 6e tratament a traumelor psihice2
6intre care se 6etaeaz pro9imitatea2 rapi6itatea i simplitatea. 'sena meto6ei rezi6 n
tratamentul 6e scurt 6urat2 lng teatrul 6e aciuni2 prin> re4acerea 4izic2 posi3ilitatea
relatrii amnunite a e9perienelor 6e lupt pentru contientizarea cauzelor i a
semni4icaiei acestora 6e ctre in6ivi6 n ve6erea stingerii con4lictului psihic.
(copul meto6ei este acela 6e reintegrare rapi6 a com3atanilor n uniti.
&ezultatul tratamentului aplicat a 4ost acela c FEV 6intre cei traumatizai psihic s5au
ntors pe cmpul 6e lupt. (arcina me6ical i psihoterapeutic a revenit grupelor
me6ico5psihologice2 care au 4uncionat la 2 T : Um 6e linia 6e contact i 6in a cror
compunere au 4cut parte> 1 psihiatru2 1 T 2 psihologi i 2 T 3 asisteni sociali. Ca o
concluzie putem meniona c nu e9ist un sistem teoretic unitar i coerent cu privire la
asistena psihologic a lupttorilor pe timp 6e pace i n situaii 6e criz.
.estionarea activitii psihologice n timp 6e pace i n situaii 6e criz se poate
4ace gra6ual2 n patru trepte 6e susinere2 consiliere2 interve6nie i terapie2 ast4el>
a8 )ivelul I T asisten psihologic primar 7coman6ani2 colegi etc.8
38 )ivelul II T asisten psihologic secun6ar 7psiholog 6e unitate8
c8 )ivelul III T asisten psihologic ternar i asisten psihologic primar 7echip
mi9t cu psiholog2 instructor pregtire 4izic2 psihiatru8?
68 )ivelul I- T asisten psihologic cuaternar i asisten psihiatric secun6ar
7psihiatru2 psiholog clinician2 psihoterapeut2 asistent social8.
4.1. Ro-u- 76i:o-o;u-ui mi-i.ar ,n >ona d/ o7/ra9ii. &omnia implic 4ore
com3atante n zone 6e operaii internaionale2 potrivit angaGamentelor militare asumate
4a 6e parteneri i aliane. <orele respective vor 4i nca6rate cu psiholog militar. <a 6e
aceast 6ecizie salutar este necesar 6e menionat care sunt rosturile sale ntr5o zon 6e
operaii.
!sihologia militar este ramur a psihologiei2 6istinct2 prin o3iect2 6e oricare alta.
Dup !aul !opescu )eveanu 71B;A8 C76i:o-o;i/ mi-i.ar=2 n sens e9tensiv2 presupune
transpunerea i reelaborarea specific n ca6rul vieii i activitii militare a ntregului
sistem 6e psihologie cu toate ramurile sale? respectiv2 se re4er la stu6iul speci4ic al
stilului activitii militare i la personalitatea militarului, la pro3lemele luptei armate,
instruciei i organizrii militareP.
Ceea ce 4ace a3solut 6istinct psihologia militar 6e oricare alt ramur a
psihologiei este 4aptul c stu6iul impune oA6/rva9i/ 7ar.i5i7a.iv=< 4r 6e care o3iectul
nu poate 4i cunoscut i neles. #3servaia participativ privete n primul rn6 lupta2 ale
crei con6iii nu pot 4i mo6elate n la3orator sau poligon? ele pot 4i 6oar teoretic
monitorizate 6e la 6istan2 prin miGloacele in4ormaionale ale unei mari puteri
32
tehnologice.
@nelegerea con6iiei lupttorilor pe cmpul 6e lupt impune 6emers
4enomenologic i re4erina autointrospectiv. @n acest sens2 4acem 6istincie net ntre
con6iia 6e 76i:o-o; im7-i5a. n sistemul militar T respectiv psihologul 6e la3orator T i
76i:o-o;u- mi-i.ar.
#ricine este cali4icat psiholog poate 4i psiholog 6e la3orator. (e consi6er c nu
poate 4i psiholog militar cineva care nu are e9periena militar complet T 6e la con6iia
6e sol6at la con6iia 6e o4ier T i 6.a.u.u- d/ 5omAa.an.? iar n armele speciale este
nevoie 6e e9perien militar complet n arma respectiv. @n a4ara acestei con6iii2 nu
e9ist posi3ilitatea nelegerii 6e 4on6 a o3iectului2 a interpretrii 6atelor 6e investigaie2 a
conceperii 6e instrumente 6e investigaie i 4ormulrii 6e ipoteze 6e cercetare tiini4ic.
@n special2 nu /6./ 7o6iAi- a55/6u- /f/5.iv -a 6uAi/59i 8i -a inf-u/n9ar/a -or.
@ntr5o unitate operativ2 n situaia n care aceasta intr n regim 6e rz3oi2
psihologul militar2 4ie el i salariat civil2 tre3uie s se nca6reze n con6iia Guri6ic 6e a 4i
moAi-i>a. cu statut 6e o4ier i trimis cu unitatea n lupt. @n a4ara acestui regim2 4uncia
nu ar/ ro6.. !entru un specialist ntr5un asemenea post se spune> IT:/ mi-i.arJ mu6.
.rain psihologists to a.ra5. them .o mi-i.arJ 5ar//r an6 to provi6e them Nith the
specialitZ e9pertise re[uire6 in varios militarZ settingsP. 6ic> Crmata tre3uie s5i
atrag pe psihologi ctre cariera militar2 asigurn6 ast4el o e9pertiz 6e specialitate n
6i4erite situaii speci4ice me6iului militarP. 7114EB CommonNealth Drive )o. 3E22
&ocUville2 0arZlan6 2EA:2 an6 Department o4 !sZchologZ2 %(<2 n6reNs <*2
0arZlan62 %(2 citate 6e 0angels6or44. /an63ooU o4 0ilitarZ !sZchologZ2 1BB12 p.
:B38. 'ste 6e su3liniat c nu oricine are con6iia personal necesar pentru a n6eplini
4uncia 6e psiholog militar2 cu e9igenele2 servituile i riscurile ei2 i c n aceast
4uncie2 6e o3iecei unic ntr5o unitate2 psihologul militar se cere a avea autoritate
4ormal pentru d/5i>ii mi-i.ar/ 67/5ifi5/ i su3or6onare 6irect2 4r interme6ierea unui
e4 oarecare 6in a4ara specialitii2 4a 6e coman6a unitii2 similar cu me6icul e4 al
unitii. @n materia sa2 psihologul militar este cel care pro6uce avize 6e specialitate i este
consilier 6e specialitate al coman6antului.
!ro4esional2 psihologul militar aGunge n 6eplintatea competenei i autoritii
pro4esionale2 cu 6rept 6eplin 6e 6ecizie psihologic2 76i:o-o; 7rin5i7a-2 calitate
con6iionat 6e e9perien2 e9amen2 n perspectiva ime6iat 6e titlul aca6emic 6e 6octor
n psihologie2 respectiv stu6ii masterale i 6octorale ncheiate cu 6iplom. # poziie
unic2 ntr5o unitate militar operatic2 nu poate 4i ocupat 6e un stagiar. Care poate 4i
rostul unui psiholog integrat structurii unui 3atalion 6e lupttori pro4esioniti romni2
6islocat ntr5o zon 6e operaii aliate2 n a4ara rii\ Dac este psiholog militar2 ataat
comenzii 3atalionului2 e9pertiza i competena tre3uie s 4ie cele corespunztoare
atri3uiunilor psihologului militar2 i anume> e9pertiza special pentru pro3leme
psihologice ale grupului militar n lupt i ale lupttorului? e9pertiza n evaluarea
punctual2 su3 raport psihologic2 a misiunilor i integritii capacitii psihice a grupului
i in6ivizilor pentru misiune? capacitatea 6e prognoz a pier6erilor n 4uncie 6e starea
psiho54izic a personalului? e9pertiza n gestionarea stresului 6e lupt? e9pertiza i
capacitatea 6e recuperare a psihotraumelor.
Capacitatea 6e 6etectare a atacurilor psihice i e9pertiza n contracararea lor. eme
psihologice ale grupului militar n lupt i ale lupttorului? e9pertiza n evaluarea
punctual2 su3 raport psihologic2 a misiunilor i integritii capacitii psihice a grupului
33
i in6ivizilor pentru misiune? capacitatea 6e prognoz a pier6erilor n 4uncie 6e starea
psiho54izic a personalului? e9pertiza n gestionarea stresului 6e lupt? e9pertiza i
capacitatea 6e recuperare a psihotraumelor. Capacitatea 6e 6etectare a atacurilor psihice
i e9pertiza n contracararea lor. '9pertiza n evaluarea calitii surselor 6e in4ormaii i a
veri6icitii in4ormaiilor. 3iliti 6e negociator cu civilii. !sihologul militar tre3uie s
poat evalua o3iectiv capacitatea psiho4izic 6e lupt a personalului i grupului n orice
moment2 respectiv s raporteze starea psiho4izic2 s prognozeze evoluia n sarcin2 s
preva6 n timp i conGunctur criza acestor capaciti2 s in4ormeze coman6antul 6espre
ele i s in6ice2 a6aptat2 msuri 6e conservare sau recuperare a capacitilor respective
precum i msurile tehnic corecte pentru trecerea crizelor. ( Goace rol 6irect n cuparea
crizelor2 ca psihoterapeut. re capacitatea 6e in4luenare curent i oportun2
meto6ologic i prin persoana sa2 a moralului ntregului personal2 i special T n situaii
6e criz. Deine a3ilitatea 6e a recupera n teren2 ime6iat2 psihotraumele 6e lupt i a
preveni contagiunile psihoentropice.
!entru toate acestea psihologului i se cere s ai3 e9pertiza necesar2 e9periena
psihologic2 prestigiu2 charisma2 stpnire 6e sine2 4or psihic2 rezisten 4izic2 curaG2
6evotament militar2 prestan2 capacitate 6e sacri4iciu2 toate a4irmate2 con4irmate2
veri4icate i recunoscute. !sihologul militar este parte organic a 3atalionului. 'l nu poate
4i o ane9 supraa6ugat conGunctural i circumstanial2 6ect 6ac nu i se atri3uie rol i
este personal i pro4esional nul2 ast4el nct s nu aspire a Guca unul2 care cu asemenea
premiz poate 4i 6e a4lator n trea32 pertur3ator. !entru sta6iul n care se a4l nc
organizarea 6e lupt 6in ara noastr i e9periena 6e rz3oi2 este 4un6amental ca
psihologii militari integrai 3atalioanelor 6ispersate n zone 6e operaii s 4ie capa3ili 6e a
acumula in4ormaie psihologic n lupt i 6e a pune n circulaie aceast in4ormaie
riguros structurat psihologic2 precum i aspectele cantitative2 calitative2
psihosociologice2 psiho4iziologice i clinice.
C!I"#$%$ ;. "rainingul5o mo6alitate e4icient 6e management al stresului n
organizaia militar
;.1. Cteva 6intre elemente 6e4initorii ale stresului
Cercetatorii au 6emonstrat ca n 'uropa mai mult 6e 4E 6e milioane 6e oameni sunt
a4ectati 6e stresul 6atorat locului 6e munca. (tresul la locul 6e munca este responsa3il
pentru milioane 6e zile lucratoare neutilizate n 4iecare an si pentru milioane 6e
conce6ii 6e 3oala. Desi ci4rele care re4lecta pier6erile umane si 3anesti sunt
semni4icative2 multe ntreprin6eri nu realizeaza ct a4ecteaza stresul la locul 6e munca
viata economica. *iroul 6e (tatistica a 0uncii 6in (% numeste e4ectele stresului
ocupational ca reactii )eurotice la stres. tt (% ct si %niunea 'uropeana vor
acor6a o atentie 6eose3ita pro3lematicii stresului n anii urmatori.
%n raport recent al 'uropean ]orUing Con6itions #3servatorZ arata ca munca la
un nivel ri6icat al intensitatii a6uce cstiguri 6oar pe termen scurt. !lusul 4inanciar
o3tinut 6e o companie n urma cresterii e4icientei se trans4orma n pagu3a pe termen
lung 6atorita cheltuielilor celor a4ectati 6e stres. @n anul2 2EE12 6e e9emplu n #lan6a
s5au pier6ut F miliar6e 6e euro 6in cauza zilelor 6e munca n care angaGatii stresati au
lipsit 6e la serviciu2 sau 6in cauza nlocuirii lor masive2 iar o parte 6in 3ani au 4ost
cheltuiti pe conce6ii me6icale. (tu6iul arata ca prevenirea stresului costa 6e 3 ori mai
putin 6ect tratarea e4ectelor acestuia. utorii raportului au aGuns la concluzia ca n ;
34
state mem3re ale %niunii 'uropene 5 Danemarca2 <inlan6a2 <ranta2 .ermania2 #lan6a2
(pania si (ue6ia2 stresul este 4avorizat 6e controlul prea stric e9ercitat 6e superiori
asupra angaGatilor2 6e sarcini monotone2 prea comple9e n raport cu responsa3ilitatile.
(elZe 6escrie stresul ca avn6 patru variatii 4un6amentale2 6ispuse pe 6oua
6imensiuni> 6istresul vs. eustresul si hiperstresul vs. hipostresul. "ermenul 6e DeustresD
6esemneaza nivelul unei stimulari psihoneuroen6ocrine mo6erate2 optime2 care
mentine echili3rul si tonusul 4izic si psihic al persoanei2 starea 6e sanatate si in6uce o
a6aptare pozitiva la me6iu. (tresul ce 6epaseste o intensitate critica2 a carei valoare
variaza n limite largi 6e la in6ivi6 la in6ivi62 este 6esemnat prin termenul 6e D6istresD.
Distresul este provocat 6e suprancarcari2 suprastimulari intense si prelungite2
care 6epasesc resursele 4iziologice si psihologice personale2 rezultn6 sca6erea
per4ormantei2 insatis4actie2 tul3urari psihosomatice si 4izice 7"hoits2 /annam2 1B;B?
%rsin2 0urison2 1BA48.
@n maGoritatea cercetarilor stresul este masurat n termeni 6e DsolicitareD 6in
partea me6iului a6resata in6ivi6ului si n termeni 6e raspunsuri negative ale acestuia la
solicitarile e9terne. %nii cercetatori ca (elZe2 evocasera eustresul2 insistn6 asupra
satis4actiei pe care un in6ivi6 o poate o3tine n urma unei tensiuni e9terioare2 or acest
tip 6e satis4actie este rareori evocat si mai putin masurat. st4el !aZne gasise ntr5unul
6in stu6iile sale ca 6in cele 43 6e puncte ale chestionarului2 B 4usesera consi6erate ca
4oarte satis4acatoare.
%neori2 stresul pro4esional este consi6erat ca un element pozitiv2 cu e4ect 3ene4ic
asupra per4ormantelor. ceasta se re4era la IeustressD care se tra6uce prin activarea2
mo3ilizarea resurselor in6ivi6uale. 'ste important sa se 4aca 6istinctie ntre IeustressD
si I6istressD2 ca o stare 6e stres cu e4ecte 3ene4ice2 respectiv cu e4ecte negative asupra
sanatatii. @n con6itiile n care o e9igenta a me6iului pro4esional este motivanta pentru
in6ivi62 aceasta actioneaza ca un 4actor 6e stres pozitiv. @n acelasi timp2 6aca o
constrngere este perceputa ca neplacuta2 6i4icila si se mani4esta permanent2 ea poate
con6uce la stress 7I6istressI8 si la e4ectele sale negative.
$un6 n consi6eratie cercetarile anterioare am reusit sa 6esprin6em 6oua
6imensiuni 4un6amentale ale conceptului 6e eustres2 iar la capatul 6iametral opus poate
4i asociate 6imensiunile conceptului 6e 6istres. 0o6ul n care au 4ost conceptualizate
6imensiunile ne apartin2 aplicarea la cmpul psihologiei organizationale 4iin6 pna
acum prea putin investigata.
a. Dimensiunea mo3ilizatoare si motivanta a resurselor in6ivi6ului. ceasta
6imensiune presupune mani4estarea unui comportament 6e lupta2 un comportament
o4ensiv2 n i6eea 6e a 6a tot 6e a nu renunta in6i4erent 6e eventualele pie6ici care ar
putea aparea2 4iecare 6in acestea avn6 rolul 6e a 6a un im3ol6 6e a n6rGi si mai mult
in6ivi6ul pentru o3tinerea succesului.
3. Dimensiunea 6emo3ilizatoare si 6emotivanta a resurselor in6ivi6ului
!rin asociere la polul celalalt se va mani4esta un comportament 6e renuntare a
in6ivi6ului2 care va 4i caracterizata printr5un a3an6on sau printr5o re4ugiere n
consumul unor su3stante.
c. Dimensiunea 6e a6aptare a in6ivi6ului la me6iu2 la situatie.
ceasta 6imensiune presupune mani4estarea unui comportament necom3ativ2 n
care in6ivi6ul accepta situatia chiar 6aca nu este 6e acor6 cu ea2 6oar pentru a prevenii
aparitia unui con4lict.
3:
6. Dimensiunea 6e a6aptare 6e4ectuasa a in6ivi6ului la me6iu2 la situatie
ceasta 6imensiune presupune mani4estarea unui comportament necom3ativ2 n
care in6ivi6ul accepta situatia chiar 6aca nu este 6e acor6 cu ea2 4acn6 apel la reactii
care 4ie l vor con6uce catre o stare 6e 4rustrare2 4ie va ncerca gasirea unui tap
ispasitor.
2. (tresul si organizatiile militare.
Cunoasterea mo6ului unic n care in6ivi6ul reactioneaza la stres si gaseste o
utilitate 6eose3ita n cazul structurilor militare. '9plicatia este simpla> stresul este un
4enomen 6eloc strain 6e activitatea n ca6rul organizational militar. !entru a ne
convinge 6e acest a6evar vom trece pe scurt n revista cei opt 4actori i6enti4icati 6e
literatura 6e specialitate 7H. *ogathZ2 0anual 6e psihologia muncii si organizationala2
'6. !olirom2 Iasi2 2EE48 ca stresori la locul 6e munca si vom su3linia impactul lor
asupra organizatiilor militare>
a. (tilul 6e con6ucere. 'ste unul prin e9celenta unul autoritar nsa unul n care
este posi3il ca in6ivi6ul2 mai ales cel a4lat la 3aza ierarhiei2 sa resimta neconsultarea si
neimplicarea n luarea 6eciziilor si n mo6i4icarile la locul 6e munca ca 4actor 6e stres
7sentimentul lipsei 6e control sau sigurnata8.
3. (tatutul2 rolul n organizatie. @n acest caz se poate vor3i uneori 6e un nivel
mult prea nalt al responsa3ilitatii la locul 6e munca. De aici 6eriva tensiunea 6atorata
4ricii 6e a nu termina la timp sau a nu 4ace 4ata tuturor sarcinilor.
c. Cariera. @n acest punct e9ista 6oua surse maGore 6e stres. # posi3ilitate este
aceea ca in6ivi6ul sa resimta ca 4rustranta lipsa 6e avansare pe scara ierarhica. lta este
aceea ca o avansare recenta sa provoace stres 6atorita sentimentului noutatii si a
incertitu6inii privin6 noile responsa3ilitati.
6. Decizie si control. sociat cu stilul 6e con6ucere2 pre6ispune la neconsultare
n anumite situatii.
e. &elatii la locul 6e munca. (tresul se mani4esta ca urmare a izolarii 4izice sau
sociale sau a legaturii sla3e sau tensionale cu superiorii.
4. !roiectarea locului 6e munca. #rganizatiile militare pre6ispun n anumite
cazuri la sarcini 6e munca repetitive si monotone. %nii in6ivizi pot resimti lipsa 6e
competenta.
g. (arcina 6e munca si ritmul 6e munca. @n structurile militare 6eciziile se iau
a6esea rapi6 iar aplicarea lor nu tre3uie ntrziata. (e instaleaza a6esea sentimentul 6e
suprasolicitare.
h. !rogramul 6e lucru. 'ste n mo6 cert unul in4le9i3il sau mult prea putin
4le9i3il. %neori este solicitat lucrul suplimentar sau e9ista perioa6e suprancarcate n
activitati 7care apar regulat sau spontan8.
vn6 n ve6ere toate acestea putem concluziona ca stu6ierea reactiei la stres n
me6iul organizational militar se prezinta ca o autentica necesitate2 pentru ca numai o
3una cunoastere a acestuia va putea con6uce catre rezultate semni4icative n procesul
6e management al stresului.
3. "rainingul5implicatiile practica a cunoasterii reactiei la eustres56istres n
organizatia militara
Din cercetarile initiate cu privire la cunoasterea reactiei la eustres56istres au 4ost
6esprinse o serie 6e implicatii practice valoroase pentru managementul stresului. st4el
acestea au vizat procesul 6e selectie2 apoi procesul 6e 4ormare a grupurilor 6e munca2
3F
cel 6e interventie2 6e consiliere n cariera2 6e analiza a per4ormantelor si nu numai.
"rainingul este un proces 6e nvatare2 iar 6espre nvatare putem spune ca nu are
vrsta. D(chim3area psiho5comportamentalaD ce caracterizeaza actul nvatarii 6epaseste
nivelul copilului si tnarului. Chiar 6aca nu su3 4orma activitatii clasice 6e pre6are5
nvatare2 e6ucatia este realizata la vrsta a6ulta prin 6iverse cai si are un impact
6i4erentiat n 4unctie 6e trasatuirile in6ivi6uale si n 4unctie 6e me6iul social si
pro4esional 6e provenienta. Cu alte cuvinte2 nu toate categoriile pro4esionale pro4ita n
egala masura 6e 4ormele 6e e6ucatie a a6ultilor. cestea se cer particularizate 6upa
tipul 6e activitate. Din acest punct 6e ve6ere2 me6iul militar solicita o 4ormare
continua2 o permanenta m3unatatire a a3ilitatilor2 o 4ormare a acelor 6eprin6eri care sa
permita realizarea sarcinilor ntr5un timp optim si cu un consum re6us al resurselor.
ceste rezultate nsa nu sunt gata 4ormate2 ci necesita timp si energie pentru a se
trans4orma n realitate.
@n ultimele 6ecenii2 ntre 4ormele 6e e6ucare a a6ultilor s5a impus DtrainingulD2
cuvnt care 6esemneaza ansam3lul 6e meto6e 7n special 6e tipul e9ercitiului8 care
stimuleaza asimilarea 6e cunostinte siMsau 4ormarea 6e a3ilitati. Daca tra6us n lim3a
romna DtrainingD 6uce cu gn6ul la DantrenamentD el este cu mult mai mult 6ect o
simpla e9ersare. De aceea2 n literatura romneasca 6e specialitate s5au evi6entiat 6oua
concepte inter5relationate> 4ormare si 4ormator. !utem nota o ten6inta evi6enta 6e a
apropia trainingul 6e i6eea 6e Da3ilitateD mai mult 6ect 6e cea 6e DcunostinteD. 0ai
mult2 trainerul este privit ca un 4ormator sau chiar un 4acilitator. 'l nu este pro4esorul
care pre6a si care evalueaza ci este persoana care Dghi6eazaD a6ultul n procesul 6e
nvatare2 6e per4ectionare si trans4ormare 6e sine. "rainerul tre3uie2 n acest sens2 sa
4aca 6ova6a unor calitati precum> respectul pentru pro4esie si participant2 cunoasterea
temelor propuse2 responsa3ilitate si entuziasm2 natura socia3ila2 rela9ata2 ncrezatoare.
)u tre3uie uitat nicio6ata 4aptul ca trainerul este 6e 4apt un catalizator al ntregului
proces si ca2 n lipsa acestor trasatuiri personale2 actul 6e nvatare nu se va realiza sau
cel putin nu va atinge toata gama 6e 4inalitati presta3ilite.
!e lnga toate calitatile mentionate mai sus trainerii care si propun sa si
6es4asoare activitatea n me6iul militar tre3uie sa 4aca 6ova6a responsa3ilitatii2 a unei
4oarte 3une gestiuni a timpului2 a corectitu6inii si a rigorii n prezentare2 a seriozitatii si
auto56isciplinei2 6ar mai ales a unei 3une cunoasteri a activitatii pe care ca6rele carora
li se a6reseaza programul2 o 6es4asoara. )umai asa se vor putea situa la un nivel 6e
egalitate2 nivel care 4ara 6oar si poate reprezinta o varia3ila aparte pentru succesul
acestui 6emers. De ce sunt toate acestea necesare\ Deoarece 6e cele mai multe ori
trainerul Goaca un rol 6e e9emplu pentru grupul 6e participanti. &eusita unui mo6el 6e
training 6epin6e 6e acest 4actor. (a presupunem ca2 n timpul trainingului2 trainerul ar
mani4esta con6uite sau ar e9prima atitu6ini care contravin celor impuse 6e me6iul 6e
activitate al participantilor 7n e9emplul nostru2 ar glumi peste masura2 ar ntrzia2 ar
promova li3ertatea a3soluta a in6ivi6ului n 6e4avoarea normelor 6e grup sau al celor
organizationale etc.8. '9ista n acest caz 6oua con6itii 6oua tipuri 6e risc. !rimul ar 4i
ca participantii sa se simta contrariati2 sa resimta 6isonanta 6intre propriul sistem 6e
valori si cel al trainerului2 caz n care s5ar 6ezvolta o atitu6ine 6e4ensiva care ar elimina
6isponi3ilitatea 6e a nvata. l 6oilea caz2 6esi mai rar ntlnit2 este acela n care
participantii 7sau cel putin o parte a lor8 ar 4i Dse6usiD 6e atitu6inea trainerului si ar
consi6era ca aceasta este cea a6ecvata2 ceruta chiar2 6in moment ce persoana 6in 4ata
3;
lor a 4ost investita cu sarcina 6e a i aGuta sa se per4ectioneze.
@nainte 6e a prezenta pe scurt principalele tipuri 6e training este necesar sa
6istingem ntre DteachingD 76e la englezescul DteacherD care nseamna pro4esor8 si
DtrainingD. Daca n cazul pre6arii accentul ca6e n special pe cunostinte si aspectele
6i6actice ale nvatarii2 n cazul trainingului cel mai important 4actor este e9perienta. @n
4apt2 participantii la training nvata prin e9perimentare2 nvata 6in e9perienta lor trecuta
si 6in e9perienta altora. cest 4apt 4ace ca trainingul sa ai3a un aspect interactiv2
6inamic 7o atentia 6eose3ita este acor6ata D6inamicii 6e grupD8. "rainingul este in6icat
atunci cn6 vor3im 6espre e6ucatia a6ultilor. #rice 6esign 6e training respecta
e9perienta 6e viata a a6ultului si con6uce la ampli4icarea acesteia. 6ultul se simte
respectat2 competent2 pus n valoare. cest 6in urma element 4ace ca trainingul sa ai3a
o utilitate cu att mai mare n cazul structurilor militare2 caci e4ectele sale sunt 6emne
6e su3liniat> sporirea ncre6erii n sine2 a coeziunii 6e grup2 a capacitatii 6e a auto5
analiza si 6e inter5cunoastere.
@n esenta2 trainingul este 6e 6oua tipuri> 6e continut si 6e proces. !entru a
ntelege mai 3ine nsa aceasta 6i4erentiere este in6icat sa prezentam pe scurt Dteoria
ice3erguluiD. <acn6 o analogie cu un ice3erg2 e9pertii consi6era nvatarea n timpul
unui training ca 4iin6 o treime continut 7a6ica ceea ce se a4la la supra4ata apei8 si 6oua
treimi proces 7care nu se o3serva2 4iin6 su3 nivelul apei8. tunci can6 ne propunem sau
ne este solicitata sustinerea unei teme printr5un training2 vom ncerca sa transmitem
participantilor cunostinte legate 6e tema respectiva 7teorii2 mo6ele2 scheme8 sau o vom
6iscuta pur si simplu n ve6erea o4eririi 6e in4ormatie. cesta este elementul 6e
continut. n acelasi timp nsa2 prin e9ercitiile si sarcinile propuse2 vom crea o anumita
6inamica personala si 6e grup. !articipantii vor simti2 vor gn6i2 vor reactiona iar
mo6ul n care 4ac aceste lucruri m3raca o 4orma procesuala care poate si tre3uie sa 4ie
constientizata. cesta este elementul 6e DprocesD. !oate parea 6i4icil sa realizam o
separare clara a continutului 6e proces iar acest lucru este 6atorat 4aptului ca ele sunt
intim relationate. Ce tre3uie retinut este 4aptul ca la ntre3area Dce\D vom raspun6e prin
punctarea elementelor 6e continut iar la ntre3area Dcum\D prin punctarea celor 6e
proces. Concluzionn62 trainingurile 6e continut pun accent pe in4ormatiile o3tinute 6e
participanti 76e e9emplu2 traininguri la care se 6oreste a3ilitarea participantilor n a
utiliza o tehnologie noua8 iar n cele 6e proces accentul ca6e pe 4ormarea a3ilitatilor
sociale si 6e auto5cunoastere 76e e9emplu2 un training 6e tip team3uil6ing8.
vn6 n ve6ere toate elementele prezentate mai sus consi6eram ca 4iin6 e9trem
6e utila n me6iul organizational militar organizarea 6e traininguri care sa ai3a ca
tematica stresul si managementul stresului. ceste traininguri sunt att traininguri 6e
continut ct si 6e proces 7cu alte cuvinte participantii o3tin si cunostinte si 6eprin6eri8.
@nainte 6e a realiza 6esignul acestui tip 6e training este necesar sa sta3ilim
scopul si o3iectivele pe care 6orim sa le atingem. cestea tre3uie sa 4ie realiste si
cuanti4ica3ile 7prin miGloce calitative si cantitative8 pentru ca ele vor ghi6a att
construirea 6esignului speci4ic 6e training ct si evaluarea e4icientei sale.
n esenta scopul general care ghi6eaza livrarea unui training pe tema stresului este
4ormulat n urmatorii termeni> Dm3unatatirea si e9ersarea capacitatii 6e gestionare a
stresuluiD. .ama o3iectivelor care con6uc la atingerea acestui scop 76estul 6e larg
4ormulat8 este n consecinta 4oarte mare si vom enumera o parte 6intre ele mai Gos
7retinn6 4aptul ca2 pe masura ce ne propunem un numar mai mare 6e o3iective2 6urata
3A
trainingului creste2 putn6 sa aGunga 6e la trei zile la o saptamna8>
1. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa 6e4ineasca stresul.
2. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa listeze 4actorii stresori.
3. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa 6i4erentieze ntre eustres si
6istres.
4. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa 6escrie reactia 6e tip eustres si
reactia 6e tip 6istres.
:. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa i6enti4ice propria reactie la
stres.
F. $a 4inalul triningului participantii vor putea sa analiza consecintele reactiei la
stres.
;. $a 4inalul trainingului participantii vor putea numi principalele tipuri 6e
raspuns la stres su3 un raport triplu> 4iziologic2 psihologic2 social.
A. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa 6ezvolte a3ilitatea 6e a
controla propria reactie la stres su3 raportul starii emotionale.
B. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa i6enti4ice mo6alitatile prin
care 6istresul poate sa 4ie trans4ormat n eustres.
1E. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa evalueze necesitatea 6e a
elimina 6istresul si 6e a mani4esta o reactie 6e tip eustres.
11. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa i6enti4ice resursele interioare
care 4avorizeaza o rectie 6e tip eustres.
12. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa sta3ileasca legaturi ntre
reactia la stres si satis4actia n munca.
13. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa sta3ileasca legaturi ntre
reactia la stres si e4icienta n munca.
14. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa evalueze reactia la stres a
oamenilor cu care lucreaza.
1:. $a 4inalul trainingului participantii vor putea sa i6enti4ice elementele care pot
con6uce la un raspuns 6e tip eustres n cazul grupului.
ceste o3iective 74ormulate mai sus 6in 6orinta 6e a e9empli4ica8 sunt atinse
6i4erentiat n 4unctie 6e timp2 6e numarul 6e participanti ca si 6e pregatirea lor n
6omeniu. 0ai este necesar sa precizam 4aptul ca2 nainte 6e a realiza 6esignul e4ectiv
6e training este imperativ sa 4ie realizata o 6iagnoza amanuntita a grupului care va
urma trainingul sau cel putin a tipului si a nivelului reactiei la stres. De asemenea este
in6icat ca participantii sa 4ie chestionati 6irect n legatura cu nevoile si 6orintele lor
raportate la un training 6e management al stresului. cest 4apt va con6uce la o
conturare mult mai clara si mai a6ecvata a o3iectivelor si2 n consecinta2 la o crestere a
crestere semni4icativa a sanselor 6e reusita ale trainingului.
@n planul organizatiilor militare2 anticipam ca rezultate generale ale realizarii
unui training 6e gestionare a stresului urmatoarele>
0ilitarii si vor putea constientiza propria reactie la stres2 vor promova conceptul 6e
stres pozitiv2 lucru care si va pune amprenta asupra personalitatii lor 6ar si asupra
personalitatii organizatiei militare si va atrage cresterea pro6uctivitatii si a pro4itului?
0ilitarii si vor putea controla mai 3ine reactiile emotionale si comportamentale n
situatiile 6e stres.
rmonia n relatiile 6intre militari va con6uce catre un numar mai mic 6e con4licte 6e
3B
munca. !articipantii se vor e9prima cu mai multa usurinta si se vor a6apta unul n
4unctie 6e celalalt. De asemenea se va nregistra o 6iminuare a numarului con4lictelor si
ntre militari?
0ilitarii nu vor mai resimtii asa 6e intens teama 6e nou2 6e necunoscut a6aptn6
strategii 6e management al stresului capa3ile sa le creeze o a6aptare n 4unctie 6e
situatia nou creata?
Cresterea ncre6erii va atrage 6upa sine o crestere a satis4actiei militarilor si o mai
mare e4iceinta la locul 6e munca.
&ezultatele e9puse 6oresc sa puna n evi6enta impactul comple9 pe care
capacitatea 6e a gestiona stresul o are asupra 6inamicii 6in ca6rul oricarei organizatii2
cu att mai mult a uneia 6e tip militar. tingerea o3iectivelor trainingului 6e
management al stresului 4avorizeaza toate aceste rezultate. 'ste necesar sa realizam
nsa 4aptul ca ele sunt 6estul 6e am3itioase 7mai ales ca urmaresc schim3ari la un nivel
pro4un62 al atitu6inilor si al tipului 6e reactivitate8 si 6e aceea este cel mai pro3a3il ca
trainingul sa ai3a nevoie 6e mai multe sesiuni ulterioare sau 6e inclu6erea sa ntr5un
program mai amplu 6e e6ucare a a6ultului.
!asul care urmeaza sta3ilirii o3iectivelor este acela al ela3orarii 6esignului2 al
alegerii meto6elor si tehnicilor 6e training potrivite. ceasta munca cere un 6eose3it
e4ort 6e a anticipa2 6e a crea2 6e a organiza. @n 4apt2 nu orice 6esign 6e training se
potriveste 4iecarui grup 6e participanti. @n mo6 tra6itional2 activitatile 6es4asurate ntr5
un training sunt>
'9punerea?
Dez3aterea si argumetarea?
Discutiile 6iriGate si euristice?
$ucrul n grupuri mici?
(tu6iile 6e caz?
'9perientele structurate si analiza lor?
(imularea?
Jocul 6e rol etc.
<iecare 6intre acestea se 6es4asoara con4orm unei meto6ologii speci4ice si
necesita resurse materiale si 6e timp 3ine 6e4inite. @n cazul unui training tinut pentru
organizatii militare toate miGloacele 6e mai sus sunt in6icate nsa ntr5un mo6 6i4erentiat.
Consi6eram ca 6eose3it 6e utile n acest caz> 6ez3aterile2 lucrul n grup mic2 6iscutiile
6iriGate si simularile. 0ilitarii au ast4el ocazia 6e a e9prima propriile opinii2 6e a o3serva
reactiile celor 6in Gur si 6e a constientiza mo6ul personal 6e a reactiona. (imularile sunt
6e o reala valoare2 ele punn6 militarii e4ectiv n situatii 6e stres2 acest situatii 4iin6 nsa
4ictive2 controlate. naliza acestor e9periente a6uce un cstig e9traor6inar n planul
6ezvoltarii personale si a grupului. Cunoastere inter5personala este liantul care sporeste
coreziunea 6e grup si2 6in acest punct 6e ve6ere2 trainingul reprezinta ocazia e9celenta
6e a construi grupuri armonioase2 echipe centrate pe sarcina.
@n 4inal nu putem ncheia 4ara a 6escrie ceea ce consi6eram a 4i cea mai valoroasa
veriga a unui training2 mai ales unul 6e proces2 si anume procesarea e9perientei. cesta
se poate realiza prin mai multe cai nsa e9perienta noastra ne5a convins 6e 4aptul ca una
6intre cele mai e4iciente este cea 6enumita n literatura 6e specialitate prin sintagma
'.I.... ceste initiale provin 6e la patru termeni care se trans4orma n etape ale
4E
procesarii> ' 5 e9perienta2 I 5 i6enti4icare2 5 analiza si . 5 generalizare. st4el2 orice
situatie sau e9ercitiu realizate n timpul trainingului constituie n sine o e9perienta att
pentru in6ivi6 ct si pentru grup 7sau pentru grupul mic n care s5a lucrat8. @n continuare
vom lucra pe un e9emplu pentru a ilustra mai 3ine mo6ul 6e realizare al unui '.I.... si
pentru a sugera relevanta sa practica.
*I*$I#.&<I'
1. llen2J... 71BB:8 Coping Nith "rauma2 merican !sZchiatric !ress2 ]ashington.
2. llport2 ..]. 71BF18 !attern an6 .roNth in !ersonalitZ2 )eN ^orU.
3. *a33ie2 '. 71BB28 "he !ractice o4 (ocial &esearch2 ]a6sNorth !u3lishing CompanZ2
*elmont2 Cali4ornia.
4. *aechler2 J. 71B;B8 (uici6es2 *locUNell2 #94or6.
:. *artone2 !. 71BBA8 (tress in the militarZ setting2 n C. Cronin _ (.J. College
0ilitarZ !sZchologZ> n Intro6uction. %.(..2 (imon _ (chuster Custom !u3lishing.
F. *ecUham J. C.2 0oore (. D.2 <el6man 0. '.2 /ertz3erg 0. .2 `ir3Z . C.2 _
<air3anU J. . 71BBA82 /ealth status2 somatization2 an6 severitZ o4 posttraumatic stress
6isor6er in -ietnam veterans Nith posttraumatic stress 6isor6er2 merican Journal o4
!sZchiatrZ.
;. Deci2 '.$.? &Zan2 J. 71BA:8 Intrinsec motivation an6 sel456etermination on human
3ehavior2 !lenum2 )eN ^orU.
A. /ol6evici2 I. 72EEE8 meliorarea per4ormantelor in6ivi6uale prin tehnici 6e
psihoterapie2 '6.#rizonturi2 *ucuresti.
B. )eculau2 . 7coor6.8 72EEE8naliza si interventia n grupuri si organizatii2 '6.
!olirom2 Iasi.
1E. )eculau2 .? !ierre De -isscher 7coor6.8 72EE18 Dinamica grupurilor2 '6. !olirom2
Iasi.
11. (elZe2 /. 71B;:8 $e stress 6e la vie. $e pro3leme 6e lOa6aptation2 .alimor62 !aris.
12. (imons2 !? `alichman2 (? (antrocU2 J.]. 71BB48 /uman 6Gustment2 ]C* *roNn
*enchmarU !u3lishers2 0a6ison.
13. (e6locU2 ..? (talneZ2 J. 71BB28 (ocial research "heorZ an6 0etho6s2 llZn an6
*acon2 *oston.
14. schiopu2 %.? -erza2 '. 71BA18 !sihologia v rstelor2 '6. Di6actica si !e6agogica2
*ucuresti.
1:. -asilescu2 !. 71BAF8 !sihologia riscului2 '6. 0ilitara2 *ucuresti.
1F. -aillant2 .. 71B;;8 6aptation to $i4e2 $ittle2 *roNn2 *oston.
1;. Hlate2 0. 72EE48 "ratat 6e psihologie organizational5manageriala2 '6. !olirom2 Iasi.
41
)'= )&. 1
!u3licat in 0onitorul #4icial2 !artea I nr. F;E 6in 2BMEBM2EEA
0inisterul pararii
!entru aplicarea 6ispozitiilor art. 14 alin. 728 6in $egea nr. 42M2EE4 privin6 participarea
4ortelor armate la misiuni in a4ara teritoriului statului roman2 in temeiul preve6erilor art.
33 alin. 718 6in $egea nr. 34FM2EEF privin6 organizarea si 4unctionarea 0inisterului
pararii2
ministrul apararii emite prezentul or6in.
Ar.. $
(e apro3a Criteriile si meto6ologia privin6 selectionarea personalului si sta3ilirea 6uratei
participarii acestuia la misiuni in6ivi6uale in a4ara teritoriului statului roman2 prevazute
in ane9a care 4ace parte integranta 6in prezentul or6in.
Ar.. "
718 !rezentul or6in intra in vigoare la 6ata 6e 1 octom3rie 2EEA.
728 $a 6ata intrarii in vigoare a prezentului or6in se a3roga D0.&.%.5:2 )orme privin6
selectia si pregatirea personalului pentru trimiterea la misiuni in strainatate si utilizarea
ulterioara a acestuiaD2 apro3ate prin #r6inul ministrului apararii nationale nr.
0.13FM2EE2a8.
bbbbbbbbbbb
a8 #r6inul ministrului apararii nationale nr. 0.13FM2EE2 nu a 4ost pu3licat in 0onitorul
#4icial al &omaniei2 !artea I2 6eoarece avea ca o3iect reglementari 6in sectorul 6e
aparare a tarii si securitate nationala.
Ar.. %
!rezentul or6in se pu3lica in 0onitorul #4icial al &omaniei2 !artea I.
ANE2A ( CRITERII SI METODOLOGIE 7rivind 6/-/5.ionar/a 7/r6ona-u-ui 6i
6.aAi-ir/a dura./i 7ar.i5i7arii a5/6.uia -a mi6iuni individua-/ in afara ./ri.oriu-ui
6.a.u-ui roman
Ca7i.o-u- I ( Di67o>i.ii ;/n/ra-/
Ar.. $
!rezentul or6in reglementeaza mo6ul 6e selectionare a personalului 6in 0inisterul
pararii in ve6erea participarii la misiuni in6ivi6uale in a4ara teritoriului statului roman.
Ar.. "
718 0isiunile in6ivi6uale se ocupa prin 6etasare si au 6urata 6e pana la un an.
42
728 0isiunile in6ivi6uale sunt acele misiuni in 4unctii 6e stat maGor 6in structuri )"#2
%'2 #)%2 #(C' si alte structuriMorganizatii internationale la care &omania este parte2
precum si in 4unctii apartinan6 4ortelor 6in teatrele 6e operatii2 inclusiv 4unctii 6e
vizi3ilitate.
738 !rin 4unctii 6e vizi3ilitate se intelege 4unctiile prevazute cu gra6ul 6e colonelMsimilar
si generalMsimilar.
Ar.. %
0isiunile in6ivi6uale in a4ara teritoriului statului roman a caror 6urata este mai mare 6e
un an se reglementeaza separat2 prin or6in al ministrului apararii.
Ca7i.o-u- II ( Cri./rii-/ 7rivind 6/-/5.ionar/a 7/r6ona-u-ui
Ar.. 1
(electionarea personalului in ve6erea participarii la misiuni in6ivi6uale in a4ara
teritoriului statului roman se 6es4asoara pe 3aza urmatoarelor criterii>
a8 criterii eliminatorii?
38 criterii 6e ierarhizare.
Ar.. 3
718 Criteriile eliminatorii2 prevazute in ane9a nr. 12 se analizeaza in 3aza 6ocumentelor 6e
evi6enta a personalului si a testelor speci4ice sustinute 6e can6i6ati.
728 Can6i6atii care nu in6eplinesc criteriile eliminatorii sunt respinsi si nu mai pot 4i
ierarhizati.
738 Criteriile 6e ierarhizare2 prevazute in ane9a nr. 22 sta3ilesc ierarhizarea can6i6atilor pe
3aza punctaGului o3tinut 6e catre acestia.
Ar.. 4
!entru 4unctiile 6e vizi3ilitate se organizeaza si se 6es4asoara si pro3a 6e interviu 6e
evaluare.
Ca7i.o-u- III ( M/.odo-o;ia 7rivind 6/-/5.ionar/a 7/r6ona-u-ui
Ar.. C
!ersonalul 6in 0inisterul pararii poate 4i trimis in misiuni in6ivi6uale in a4ara
teritoriului statului roman prin concurs2 cu apro3area ministrului apararii.
Ar.. D
(copul 6es4asurarii concursului este 6e a ierarhiza can6i6atii care au in6eplinit criteriile
eliminatorii.
Ar.. ?
718 Concursul se organizeaza2 6e regula2 cu 4 luni inainte 6e 6ata sta3ilita pentru ocuparea
43
postului sau trimiterii personalului la misiuni in6ivi6uale in a4ara teritoriului statului
roman.
728 In situatii 6eose3ite2 selectionarea personalului in ve6erea participarii la misiuni
in6ivi6uale in a4ara teritoriului statului roman se poate 4ace si prin proce6ura 6e urgenta2
proce6ura ce consta in selectionarea can6i6atului 6in 3aza 6e 6ate e9istenta.
Ar.. $#
(ituatiile 6eose3ite precizate la art. B alin. 728 sunt urmatoarele>
a8 intoarcerea 6in misiune a celui 6etasat 6in motive o3iective?
38 perioa6a 6intre momentul lansarii o4ertei 6e catre structurileMorganizatiile
internationale si cel pentru ocuparea postului este mai mica 6e 4 luni.
Ar.. $$
!entru organizarea concursului2 (tatul 0aGor .eneral2 prin Directia personal si
mo3ilizare2 ela3oreaza un plan propriu 6e masuri2 con4orm mo6elului prezentat in ane9a
nr. 32 si o 3aza 6e selectie2 con4orm mo6elului prezentat in ane9a nr. 42 in scopul
respectarii principiilor transparentei si egalitatii 6e sanse2 precum si a criteriilor 4ormulate
6e organismele internationale2 cu in6icarea surselor 6e selectie si a numarului 6e
can6i6ati.
Ar.. $"
!entru rezolvarea pro3lemelor tehnice 6e organizare a interviului 6e evaluare se
in4iinteaza secretariatul comisiei 6e evaluare a can6i6atilor pentru 4unctiile 6e vizi3ilitate2
4ormat 6in 2 mem3ri ai structurii 6e personal 6in Directia personal si mo3ilizare. Comisia
6e evaluare a can6i6atilor pentru 4unctiile 6e vizi3ilitate este 6esemnata 6e catre
6irectorul (tatului 0aGor .eneral2 are o componenta varia3ila in 4unctie 6e nivelul
gra6elor can6i6atilor si nu va avea mai mult 6e : mem3ri.
Ar.. $%
Concursul cuprin6e urmatoarele etape>
a8 ierarhizarea can6i6atilor 6eclarati a6misi in procesul 6e selectie pe 3aza evaluarii
6atelor 6in memoriul originalM6osarul pro4esional?
38 6es4asurarea interviului 6e evaluare a can6i6atilor?
c8 sta3ilirea ierarhiei 4inale?
68 apro3area 6e catre ministrul apararii a can6i6atului care urmeaza sa ocupe postul scos
la concurs.
Ar.. $1
718 Ierarhizarea can6i6atilor se e4ectueaza in or6ine 6escrescatoare2 pe 3aza punctaGelor
stan6ar6 acor6ate in urma evaluarii 6atelor 6in memoriul original.
728 In cazul celor care solicita ocuparea 4unctiilor 6e vizi3ilitate2 punctaGul o3tinut la
interviul 6e evaluare 5 prin insumarea notelor2 pe o scara 6e la 1 la 1E 5 se inmulteste cu
coe4icientul E2F si se insumeaza cu punctaGul rezultat in urma evaluarii 6atelor 6in
memoriul original 5 inmultit la ran6ul sau cu coe4icientul E24. Ierarhia 4inala a
can6i6atilor se realizeaza pe 3aza me6iei pon6erate a celor 2 termeni.
'9emplu>
44
!unctaG la interviul 6e evaluare> BcBcBcAcAQ43
!unctaG in urma evaluarii 6atelor 6in memoriul original> 14
!unctaG 4inal> 7439E2Fc149E248>2Q72:2Ac:2F8>2Q3124>2Q1:2;
Ca7i.o-u- IV ( R/67on6aAi-i.a.i-/ 6.ru5.uri-or 7rivind 6/-/5.ionar/a 7/r6ona-u-ui
Ar.. $3
Departamentul pentru politica 6e aparare si plani4icare analizeaza solicitarile
structurilorMorganizatiilor internationale prevazute la art. 2 alin. 728 si oportunitatea
participarii cu personal 6in 0inisterul pararii la misiuni in6ivi6uale in a4ara teritoriului
statului roman si2 6upa caz2 apro3a sau inainteaza spre apro3are 6ocumentatia necesara
pentru luarea 6eciziei.
Ar.. $4
(tatul 0aGor .eneral are responsa3ilitati privin6 gestionarea2 selectia2 organizarea2
6es4asurarea concursului si instruirea personalului 0inisterului pararii2 cu e9ceptia
personalului Directiei generale 6e in4ormatii a apararii2 in ve6erea trimiterii la misiuni
in6ivi6uale temporare in a4ara teritoriului statului roman.
Ar.. $C
Directia generala 6e in4ormatii a apararii are responsa3ilitati privin6 plani4icarea2 selectia2
instruirea2 gestiunea si evaluarea personalului 6in structurile su3or6onate pentru
participarea la misiuni in6ivi6uale temporare in a4ara teritoriului statului roman2 con4orm
reglementarilor proprii.
Ar.. $D
Directia personal si mo3ilizare e9ercita urmatoarele atri3utii>
a8 evalueaza 6atele 6in memoriile originaleM6osarele pro4esionale ale can6i6atilor
6eclarati a6misi in urma 6es4asurarii procesului 6e selectie2 pe 3aza punctaGelor stan6ar62
prevazute in ane9a nr. 2?
38 centralizeaza 6atele si intocmeste ta3elul cu ierarhizarea tuturor can6i6atilor?
c8 pregateste 6ocumentatia necesara pentru sustinerea interviului 6e evaluare 6e catre
can6i6atii pentru 4unctiile 6e vizi3ilitate si transmite prese6intelui comisiei 6atele
necesare convocarii acesteia?
68 comunica rezultatele 4inale ale concursului structurilor 6in care provin can6i6atii?
e8 intocmeste raportul a6resat ministrului apararii pentru apro3area can6i6atilor ce
urmeaza sa ocupe posturile scoase la concurs? raportul cu can6i6atii care au sustinut
interviul 6e evaluare va 4i semnat si 6e prese6intele comisiei?
48 initiaza 6emersurile necesare emiterii or6inului 6e 6etasare a can6i6atilor 6eclarati
a6misi.
Ar.. $?
!entru evaluarea can6i6atilor in ve6erea selectionarii2 se a3iliteaza urmatoarele structuri
cu atri3utii speci4ice2 ast4el>
a8 (ectia psihologie militara a (tatului 0aGor .eneral si (ectia psihologie a Directiei
generale 6e in4ormatii a apararii2 pentru e9aminarea psihologica?
38 (pitalul Clinic 6e %rgenta 0ilitar Central DDr. Carol DavilaD2 prin am3ulatoriul 6e
4:
specialitate2 pentru e9aminarea me6icala?
c8 (ectia politie militara a (tatului 0aGor .eneral2 pentru veri4icarea cunostintelor si
6eprin6erilor privin6 circulatia pe 6rumurile pu3lice si con6ucerea autovehiculelor?
68 Directia management resurse umane2 prin Centrul national militar 6e testare lim3i
straine2 pentru a6ministrarea testelor 6e plasament pentru cursul 6e invatare a lim3ii
engleze americaneMmerican $anguage Course !lacement "est2 6enumit in continuare
$C!"2 pentru 4unctiile 6e stat maGor2 si a testelor 6e sta3ilire a pro4ilului lingvistic
stan6ar6izat2 pentru 4unctiile 6e vizi3ilitate.
Ca7i.o-u- V ( Di67o>i.ii fina-/
Ar.. "#
718 Duratele man6atelor si alte cerinte 6e personal pentru participarea la misiuni
in6ivi6uale sunt precizate in 4isele posturilor transmise 6e structurileMorganizatiile
internationale prevazute la art. 2 alin. 728 in care personalul urmeaza sa 4ie 6etasat.
728 Instruirea personalului 6in ca6rul 0inisterului pararii care participa la misiuni
in6ivi6uale in a4ara teritoriului statului roman se reglementeaza prin or6in al ministrului
apararii si se e9ecuta cu cel putin 2E 6e zile inainte 6e plecarea in misiune.
Ar.. "$
718 !ersonalul care a participat la o misiune in6ivi6uala in a4ara teritoriului statului roman
poate 4i selectionat pentru a in6eplini o noua misiune 6e acelasi tip2 numai 6upa o
perioa6a 6e cel putin un an.
728 In scopul inca6rarii unor 4unctii pentru care nu e9ista can6i6ati2 se4ul (tatului 0aGor
.eneral si 6irectorul general al Directiei generale 6e in4ormatii a apararii pot apro3a
participarea la selectie si inainte 6e e9pirarea termenului prevazut la alin. 7182 pentru
personalul 6in su3or6ine.
ne9e
Ar.. ""
ne9ele nr. 154 4ac parte integranta 6in prezentele criterii si meto6ologie.
ANE2A Nr. $ -a 5ri./rii 6i m/.odo-o;i/ ( CRITERII ELIMINATORII 7rivind
4F
6/-/5.ionar/a 5andida.i-or 7/n.ru mi6iuni individua-/

c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
55555555555555c
d)r. d Criterii d Con6itii d 0o6ul 6e veri4icare d (tructura
care d
dcrt.d d d d veri4ica d
c5555c55555555555555c5555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555555555555555
c555555555555555555555555d
d 1. dCompetenta d!regatirea militara generala d d
d
d dpro4esionala c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d
d
d d d!regatirea 6e specialitate d d d
c5555c55555555555555c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d
d
d 2. dCerinte 6e d3ilitati 6e lucru in me6iul international d d
d
d dstat maGor c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d
d
d d dCapacitatea 6e a re6acta 6ocumente in lim3a d d
d
d d dengleza d d d
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d d
d d dCunostinte 6e 3aza privin6 operarea !C2 0( #44iced d
d
c5555c55555555555555c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d
d
d 3. d.ra6ul d(u3o4iterMmaistru militar la general 5 in 4unctied'valuarea competentei
d(tructura care d
d d d6e cerintele postului dpro4esionale si dpropune
can6i6atii d
c5555c55555555555555c5555555555555555555555555555555555555555555555555dveri4icarea cerintelor 6ed
d
d 4. d-arsta d(a nu implineasca limita 6e varsta in gra6 pe dpersonal 5 stu6iul d
d
d d dtimpul misiunii d6ocumentelor 6e evi6enta d
d
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d d
d d d2:5:E 6e ani pentru o3servatorii militari d d d
c5555c55555555555555c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d
d
d :. dCerinte 6e d(a ai3a cel putin un an 6e la intoarcerea 6in d d
d
d dpersonal dultima misiune d d d
4;
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d d
d d d(a nu ai3a pro3leme personale sau 4amiliale d d
d
d d d6eose3ite si sa nu 4ie urmarit2 cercetat penal d d
d
d d dsau a6ministrativ2 aspecte care sa necesite d d
d
d d dprezenta in tara d d d
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d d
d d d(a nu 4i 4ost repatriat sau sanctionat pe timpul d d
d
d d dunei misiuni internationale d d d
c5555c55555555555555c5555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555555555555555
c555555555555555555555555d
d F. d(tarea dpt psihologic d"est 5 a6misMrespins d(ectia
psihologica d
d dsanatatii c5555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555555555555555
c555555555555555555555555d
d d dpt me6ical con4orm cerintelor 4isei me6icale d d
d
d d dstan6ar6 #)% d d d
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555d dm3ulatoriul 6e
d
d d dCon6itie 4izica 4oarte 3una certi4icata 6e d-izita me6icala 5
dspecialitate 6in ca6rul d
d d dme6icul unitatii la capitolul antece6ente da6misMrespins d(pitalului
Clinic 6e d
d d dpersonale si 6ate antropologice 6in 4isa me6icalad d%rgenta
0ilitar Central d
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555d dDDr. Carol DavilaD
d
d d dCapacitate 6e lucru in con6itii grele si d d d
d d dpericuloase d d d
c5555c55555555555555c5555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555555555555555
c555555555555555555555555d
d ;. dCunoasterea d5 pentru o3servatorii #)% sau #(C' 5 cel putin d
dCentrul national militard
d dlim3ii englezedAE 6e puncte $C!" d"est $C!" d6e
testare lim3i strained
d d d5 pentru personalul 6e stat maGor 5 cel putin d d6in ca6rul
Directiei d
d d d;E 6e puncte $C!" d dmanagament
resurse d
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555555555555555dumane
d
d d d!entru 4unctiile 6e vizi3ilitate d("). FEE1 d
4A
d
c5555c55555555555555c5555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555555555555555
c555555555555555555555555d
d A. dCon6ucerea d!osesor al permisului 6e con6ucere categoria * d d
d
d dautoturismelorc5555555555555555555555555555555555555555555555555d d
d
d d6e teren dCel putin 2 ani e9perienta 6e con6ucator auto d d
d
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555d!ro3a teoretica si d(ectia
politie militara d
d d d3ilitati in con6ucerea vehiculelor 494 dpractica 5 a6misMrespins d
d
d d c5555555555555555555555555555555555555555555555555d d d
d d dCunostinte privin6 e9ecutarea intretinerii d d
d
d d dzilnice a autoturismelor d d d
c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
55555555555555c
ANE2A Nr. " -a 5ri./rii 6i m/.odo-o;i/ ( CRITERII DE IERARHI0ARE a
5andida.i-or 6/-/5.iona.i 7/n.ru mi6iuni individua-/

c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
555c
d)r. d Criteriul d )ivel d!unctaGd!unctaGd
dcrt.d d d do3tinutd
c5555c5555555555555555555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
c5555555d
d 1. d<unctii in6eplinitedComan6ant 6e plutonMsimilar d 1 d d
d d5 se puncteaza o c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
c5555555d
d dsingura 4unctie 6indComan6ant companieMsimilar d 2 d d
d d4iecare categorie. c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
c5555555d
d d!entru su3o4iteri dComan6ant 3atalionMsimilar d 3 d d
d dse vor evalua c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
c5555555d
d d4unctiile d#4iter 6e stat maGor la nivel 3atalionMsimilar d 2 d d
d dcorespunzatoare c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
c5555555d
d d6omeniului 4isei d#4iter 6e stat maGor la nivel 3riga6aMsimilar d 3 d
d
d dpostului 6in teatruc55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
4B
c5555555d
d dsi esalonului un6e d#4iter 6e stat maGor la nivel categorii 6e 4orte ale armateiMsimilard
3 d d
d dsunt inca6rati. d d d d
c5555c5555555555555555555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
c5555555d
d 2. dCursuriMsimilare dCurs 6e 3aza d 1 d d
d dpentru su3o4iteri c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
c5555555d
d d dCurs avansat d 2 d d
d d c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555c5555555d
d d dCurs stat maGor d 3 d d
d d c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555c5555555d
d d d<acultatea 6e coman6a si stat maGorM%$D d 4 d d
d d c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555c5555555d
d d dCurs 6e operatiuni 6e pace d 4 d d
d d c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555c5555555d
d d dCurs 6e con6ucere a operatiunilor multinationale intrunite 5 J#I)" d 4
d d
c5555c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555
c5555555d
d 3. d!articiparea la alte misiuni in6ivi6uale in a4ara teritoriului statului roman d 1
d d
c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
555c
c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
555c
d &'H%$"" #*"I)%" d
d puncte d
c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
555c
#3servatii>
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................

ANE2A Nr. % -a 5ri./rii 6i m/.odo-o;i/
5 mo6el 5

&#01)I )'('C&'"
0I)I("'&%$ !&&II '9emplarul
:E
nr. ..................
(tatul 0aGor .eneral
Directia personal si mo3ilizare
.......... 2EEA
)r. ....................
*ucuresti pro3

!$) D' 0(%&I
pentru selectia organizata in perioa6a ............ pentru inca6rarea
4unctiei ............ in perioa6a .................

c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
55555555555555555c
d)r. d ctivitatea dData si loculdCine
e9ecutad#3servatiid
dcrt.d d d d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d 1. d'la3orarea cerintelor 6e personal d d d
d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d 2. dIntocmirea planului 6e masuri si sta3ilizarea 3azei 6e 6ate 6e selectie d d
d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d 3. d"ransmiterea solicitarilor 6e personal catre structurile mentionate in 3aza 6e d
d d d
d dselectie la structurile evaluatoare d d d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d 4. dCentralizarea propunerilor primite si pregatirea 6ocumentatiei necesare d
d d d
d d6es4asurarii selectiei 5 ta3ele nominale2 4ise me6icale2 4ormulare 6e lucru etc.d d
d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d :. dIntalnire cu can6i6atii2 instructaG privin6 programul selectiei2 preluarea d d
d d
d d6ocumentelor solicitate si inmanarea 4iselor me6icale d d
d d
d d'9aminarea psihologica d d d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d F. d'valuarea cunostintelor 6e lim3a engleza d d d
d
:1
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d ;. d'9aminarea cunostintelor si 6eprin6erilor auto d d d
d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d A. d'9aminarea me6icala d d d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d B. d-eri4icarea in6eplinirii cerintelor 6e personal d d d
d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d1E. dCentralizarea rezultatelor e9aminarilor d d d
d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d11. dIntocmirea 6ocumentelor si prezentarea rezultatelor can6i6atilor2 in ve6erea d
d d d
d dsta3ilirii participantilor la misiune d d d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d12. dInitierea raportului 6e misiune d d d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d13. dComunicarea rezultatelor d d d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d14. d(olicitarea certi4icatelor 6e securitate d d d
d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d1:. dInstiintarea Directiei operationalizare2 generare si evaluare 4orteMJ.; privin6 d d
d d
d dperioa6a 6e pregatire centralizata d d d d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d1F. dInapoierea memoriilor originale d d d
d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d1;. d'miterea or6inelor 6e 6etasare d d d
d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d1A. d'9pe6ierea e9traselor 6in or6inul 6e 6etasare d d d
:2
d
c5555c55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c5555555555555
c555555555555c5555555555d
d1B. dctualizarea 3azei 6e 6ate d d d d
c5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
55555555555555555c
(e4ul2 Intocmit
........................... ...........................

...........................
ANE2A Nr. 1 -a 5ri./rii 6i m/.odo-o;i/
mo6el 5
*H D' ('$'C"I'
pentru activitatea 6in perioa6a ...........................

c555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c
d)r. d d d (olicitari d d
dcrt.d Co6 6enumire 4unctie d .ra6ul c5555555555555555555555555555d "otal d
d d d d (tructura d)r. 6e can6i6atid d
c555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555d
d Coman6amentul <ortei 0ultinationale2 *ag6a6 d
c555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555d
d d d d (0<" d d d
d d d c55555555555c5555555555555555c555555555d
d 1. d d d (0< d d d
d d d c55555555555c5555555555555555c555555555d
d d d d (0<) d d d
c555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555d
d Coman6amentul Corpului 0ultinational2 *ag6a6 d
c555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555d
d d d d d d d
d 2. d d c55555555555c5555555555555555c555555555d
d d d d d d d
c5555c555555555555555555555555c555555555c55555555555c5555555555555555c555555555d
d .. d d d d d d
c5555c555555555555555555555555c555555555c55555555555c5555555555555555c555555555d
d .. d d d d d d
c5555c555555555555555555555555c555555555c55555555555c5555555555555555c555555555d
d .. d d d d d d
:3
c5555c555555555555555555555555c555555555c55555555555c5555555555555555c555555555d
d .. d d d d d d
c555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555d
d Coman6amentul *rigazii Inaintate -est2 "allil d
c555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555d
d d d d d d d
d d d c55555555555c5555555555555555c555555555d
d n d d d d d d
d d d c55555555555c5555555555555555c555555555d
d d d d d d d
c555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555c
(e4ul2 Intocmit
........................... ...........................

)'= )&. 2
N/ 7u./m mandri 5u PSKOPS(u- roman/65
:4
Interviu cu colonelul 0I/I$5)"#) D%0I"&'(C%2 se4ul (ectiei #peratii
!sihologice 6in Directia #peratii a (tatului 0aGor .eneral
5 (5a nascut la 2; mai 1B:E in localitatea "argoviste2 Gu6. Dam3ovita?
5 urmat cursurile $iceului 0ilitar CDimitrie CantemirI2 (colii 0ilitare 6e
#4iteri ctivi C)icolae *alcescuI si ale ca6emiei 6e Inalte (tu6ii 0ilitare. 'ste licentiat
in stiinte politice2 stiinte militare si sociologie. a3solvit cursuri 6e specializare si
postuniversitare la 6i4erite institutii militare si civile 6e invatamant superior.
5 4ost ca6ru 6i6actic in institutii militare 6e invatamant2 $iceul 0ilitar CDimitrie
CantemirI si ca6emia 6e Inalte (tu6ii 0ilitare2 a 6etinut 4unctii in state maGore 6e
regiment si 6ivizie.
5 $ucreaza in 6omeniul operatiilor psihologice 6in 1BB42 in prezent 4iin6 se4ul
(ectiei #peratii !sihologice 6in Directia #peratii a (tatului 0aGor .eneral. organizat si
con6us numeroase aplicatii2 e9ercitii si antrenamente 6e specialitate in tara2 cu caracter
national sau multinational2 a in6eplinit o serie 6e misiuni in teatrele 6e operatii 6in a4ara
tarii. 4ost prezent cu articole si stu6ii 6e specialitate in paginile pu3licatilor militare si
civile.
T Domnule colonel2 as vrea sa incepem 6iscutia noastra prin a preciza cum este
organizata si care sunt misiunile (ectiei #peratii !sihologice\
T (ectia #peratii !sihologice 4ace parte 6in Directia #peratii a (tatului 0aGor .eneral si2
in momentul 6e 4ata2 este compusa 6in 6oua 3irouri> *iroul naliza "inta si 'valuare si
*iroul !lani4icare si Con6ucere a #peratiilor !sihologice. ceste 3irouri2 6in punct 6e
ve6ere al 6enumirii2 organizarii si misiunii lor2 sunt in 6eplina concor6anta cu cele ale
structurilor similare 6in tarile mem3re )"#. Inainte 6e restructurarea sectiei noastre2
lucram tot pe 6oua 3irouri2 insa 6enumirile si misiunile erau altele. De e9emplu2 aveam
*iroul 6e In4luentare !sihologica a Inamicului2 care nu mai e9ista in momentul 6e 4ata.
ctivitatea (ectiei #peratii !sihologice este reglementata 6e Doctrina pentru #peratii
!sihologice2 apro3ata si a4lata in 4unctiune 6in anul 2EE32 si 6e 0anualul 6e #peratii
!sihologice care se gaseste intr5o 4aza avansata 6e ela3orare. !ro3a3il ca pana la s4arsitul
acestui an va intra in vigoare.
Din structurile 6e operatii psihologice ale armatei noastre mai 4ace parte si Centrul 6e
#peratii !sihologice2 6espre care as vrea sa vor3esc ceva mai incolo.
0isiunile (ectiei #peratii !sihologice pot 4i impartite in 6oua categorii> misiuni pe plan
intern si misiuni pe plan e9tern. In plan intern2 principala misiune a celor care compun
sectia este aceea 6e a ne pregati permanent pentru a in6eplini or6inele si misiunile pe care
le primim pe linie ierarhica2 pentru a asigura suportul2 6in punct 6e ve6ere al operatiilor
psihologice2 al oricarei operatii militare 6es4asurate 6e armata noastra.
!ro3a3il ca2 in viitor2 4iecare 3atalion care va 6es4asura actiuni 6e lupta sau 6e pregatire
pentru lupta va avea o componenta 6e operatii psihologice. )e propunem ca2 pentru
::
inceput2 3rigazile mecanizate2 6e vanatori 6e munte2 6e in4anterie usoara sa 3ene4icieze
6e spriGin in 6omeniul operatiilor psihologice.
0isiunile pe care le 6es4asuram pe plan e9tern sunt cele pe care le primim 6in partea
)"#. st4el2 militarii si structurile noastre 6e operatii psihologice2 a4late in 6iverse
teatre 6e operatii2 e9ecuta or6inele 6ate 6e coman6antii esaloanelor )"# in care sunt
inca6rati. vem militari specialisti in operatii psihologice care participa in
coman6amente multinationale )"# cum este2 6e e9emplu2 cel 6e la !rietina 7`osovo8.
In ceea ce priveste misiunile 6es4asurate 6e (ectia #peratii !sihologice2 as vrea sa
su3liniez ca2 6in punctul nostru 6e ve6ere2 unul 6intre cele mai importante elemente care
contri3uie 6ecisiv la in6eplinirea misiunilor pe care le primim sunt in4ormatiile.
In4ormatiile le o3tinem 4ie 6e la structurile specializate 6e in4ormatii2 4ie prin e4orturi
proprii. 'chipele noastre tactice 6in teren e4ectueaza2 pe timpul 6es4asurarii stu6iilor 6e
zona2 stu6ii 6e tinta si culegere 6e in4ormatii care vor 4i 4olosite pentru realizarea
pro6uselor 6e tip au6io2 vi6eo2 ra6io etc. a6aptate zonei si tintei careia noi 6orim sa5i
schim3am opiniile2 atitu6inile sau comportamentul2 in 4unctie 6e o3iectivele si scopurile
sta3ilite la nivel strategic2 operativ si tactic. (arcina noastra este aceea 6e a culege
in4ormatii2 6e a le stoca si prelucra2 6e a concepe si realiza2 pe 3aza acestora2 pro6use
speci4ice 7tiparite2 au6io2 vi6eo8. ceste pro6use sunt apoi pretestate2 corectate si2 in 4inal2
sunt 6iseminate catre tinte. %rmeaza etapa 6e veri4icare a e4icientei acestor pro6use care2
in urma analizei2 pot su4eri corectii 6e im3unatatire. In 4inal2 ele sunt 6in nou transmise
catre pu3licul vizat. cest proces comple9 6e plani4icare2 concepere si realizare a unei
operatii psihologice este similar cu procesele 6es4asurate in cazul unei operatii militare.
)oi 4acem parte intot6eauna 6in structurile 6e operatii si suntem implicati 6irect in
ela3orarea si realizarea conceptiei 6e lupta2 venin62 prin activitatile pe care le 6es4asuram2
in spriGinul in6eplinirii o3iectivelor si scopurilor coman6antului.
T van6 in ve6ere importanta 6eose3ita care se acor6a acum structurilor specializate in
gestionarea in4ormatiilor T structurile 6e relatii pu3lice2 structurile 6e in4ormatii2
structurile 6e operatii psihologice etc. T cum ve6eti locul 6umneavoastra in ran6ul acestor
structuri\
T cestor structuri responsa3ile cu gestionarea 6e in4ormatii li se acor6a2 astazi2 o atentie
6eose3ita atat 6e catre )"#2 6ar si 6e 4actorii 6e raspun6ere 6in armata noastra.
m reusit sa realizam2 in ultimul timp2 o cola3orare 3una cu structurile 6e in4ormatii2
cola3orare care pana acum nu era la nivelul 6e e4icienta pe care ni5l 6oream. (i nu
vor3im numai 6e cola3orarea la nivelul con6ucerii strategice sau operative2 ci si 6e cea 6e
la nivelurile 6e Gos ale acestor structuri.
vem numeroase e9emple 6in teatrele 6e operatii un6e specialistii nostri isi 6es4asoara
activitatea2 cola3oran6 4oarte 3ine cu celelalte structuri 6e in4ormatii ale armatei noastre.
(e 4ace 4oarte e4icient un schim3 6e in4ormatii intre aceste structuri2 ceea ce o4era tuturor
posi3ilitatea 6e a veri4ica 6i4eritele tipuri 6e in4ormatii cu care lucreaza. (igur2 nu ne
re4erim la toata plaGa 6e in4ormatii vehiculate 6e respectivele structuri. <unctioneaza si in
:F
acest 6omeniu al in4ormatiilor principiul Csa stii atat cat tre3uieI.
vem o cola3orare 4oarte 4ructuoasa pentru ca2 6e multe ori2 echipele noastre tactice2
specialistii nostri a4lati in teren au posi3ilitatea sa veri4ice 6i4erite tipuri 6e in4ormatii
venite pe 6iverse canale 6e in4ormatii2 6e la 4elurite surse si pe care le pot pune la
6ispozitia structurilor 6e in4ormatii ce au nevoie 6e ele. In acelasi 4el2 specialistii nostri
pot 3ene4icia 6e in4ormatii punctuale 4oarte utile 6e la alte structuri specializate in
6omeniul in4ormatiilor.
ceasta intrepatrun6ere si conlucrare 6intre structurile 6e actiuni psihologice2 cele 6e
relatii pu3lice si cele 6e in4ormatii este un concept 4oarte actual si 4oarte amplu 6iscutat
in )"#. cest concept poarta 6enumirea 6e In4o#ps 7#peratii In4ormationale8. In
viziunea specialistilor )"#2 In4o#ps5ul presupune prezenta mai multor 6omenii
coor6onate unitar pentru realizarea unui scop comun 6e spriGinire a activitatii
coman6antului. Din In4o#ps pot 4ace parte specialisti in raz3oi electronic2 specialisti in
6omeniul CI0IC 7relatii civili5militari82 specialisti in operatii psihologice2 in relatii
pu3lice2 specialisti in culegere 6e in4ormatii si 6in alte 6omenii. In4o#ps5ul tre3uie sa
ai3a un rol integrator si 6e coor6onare in ca6rul structurilor specializate in gestionarea
in4ormatiilor.
%nele tari mem3re ale )"# si5au ela3orat o 6octrina In4o#ps. $a nivelul )"#2 ca
organizatie2 se gaseste in 4aza 6e rati4icare o 6octrina In4o#ps la care si armata noastra a
a6erat.
$a noi2 s5au purtat 6iscutii 6aca este sau nu oportun sa se in4iinteze o structura 6e
In4o#ps proprie. <ie ca vrem sau nu2 mai 6evreme sau mai tarziu2 aceasta structura va
tre3ui sa e9iste pentru ca se cere sa 4im interopera3ili. (5a mai luat2 6e asemenea2 in
6iscutie locul si rolul unei ast4el 6e structuri in armata. (5a sta3ilit 6eGa2 la nivelul )"#2
ca aceste structuri In4o#ps sa 4aca parte 6in structurile 6e operatii.
)oi 6eGa avem elemente 6e In4o#ps in armata noastra. De e9emplu2 Coman6amentul 2
#perational2 si nu numai2 are structuri hi3ri6e 6e In4o#psT!(^#!( 6e mici 6imensiuni.
Din ne4ericire2 ele sunt suspen6ate pentru ca nu au la esaloanele superioare structuri
similare si nici nu au in su3or6ine alte su3unitati 6e In4o#ps5!(^#!(. ceste structuri
sunt acum in 4aza 6e initiere2 6e pregatire2 6ar este 4oarte 3ine ca ele e9ista.
!e timpul plicatiei *icaz52EE42 la care am participat cu un element 6e spriGin 6e nivel
corp 6e armata2 am 4ost intre3ati 6e persoane cu 4unctii 6e raspun6ere 6in armata 6aca nu
4olosim in ca6rul e9ercitiului si elemente 6e In4o#ps. "re3uie sa va spun ca am 4olosit
elemente 6e In4o#ps care s5au concretizat intr5o cola3orare 3una cu celelalte structuri 6in
6omeniul in4ormatiilor. )u putem sa ne gra3im sa ne implicam 4oarte mult in 6omeniul
In4o#ps pentru ca2 pe 6e o parte2 in momentul 6e 4ata 6oar in 6omeniul !(^#!( e9ista
6ocumente clare ce reglementeaza activitatea specialistilor nostri iar2 pe 6e alta parte2
sunt putine persoane in armata care au o i6ee clara 6espre ce inseamna In4o#ps. !ro3a3il
ca in plicatia *icaz 2EE:2 care se va 6es4asura pe la Gumatatea anului 2EE:2 vom putea
sa 4olosim mult mai mult elemente 6e In4o#ps.
:;
T "inan6 seama 6e statutul tarii noastre 6e mem3ru al )"#2 nu se mai poate 6iscuta
astazi 6espre structuri militare romanesti per4ormante 4ara a 4ace re4erire la interope5
ra3ilitate. Care este gra6ul 6e interopera3ilitate a structurilor !(^#!( romanesti cu cele
similare ale )"#\
T &aspunsul la aceasta intre3are ar putea trezi suspiciunea ca suntem lipsiti 6e mo6estie2
insa2 6upa parerea mea2 suntem interopera3ili cu structurile similare ale )"# in
proportie 6e BEV. ceasta concluzie am tras5o si in urma aprecierilor pe care le5am
primit 6in partea specialistilor a4lati la niveluri 4oarte inalte in )"#2 care au avut ocazia
sa va6a prestatia noastra in 6iverse misiuni2 e9ercitii si aplicatii internationale. ceasta
interopera3ilitate nu este 6ata numai 6e cunoasterea 4oarte 3una a lim3ilor straine2 in
special engleza si 4ranceza2 ci si 6e nivelul 4oarte 3un 6e pregatire pro4esionala a
specialistilor nostri2 6e usurinta cu care ei s5au integrat in structurile 6e operatii
psihologice ale )"# si 6e e4icienta pe care au 6ove6it5o in in6eplinirea misiunilor
incre6intate.
Din punct 6e ve6ere al 4actorului uman2 putem vor3i 6e o interopera3ilitate 4oarte
ri6icata. !rocentul 6e 1EV care ne lipseste pentru a 4i complet interopera3ili se re4era la
4aptul ca cele 6oua mari structuri 6e operatii psihologice T (ectia #peratii !sihologice si
Centrul 6e #peratii !sihologice T nu pot 4ace 4ata la momentul actual2 6in punct 6e
ve6ere al inca6rarii si al 6imensiunii lor2 la cerintele comple9e pe care )"# le are si le
va avea. De asemenea2 mai avem 6e recuperat unele intarzieri in 6otarea cu tehnica.
(igur ca2 in ultimul timp2 am 3ene4iciat 6e 4on6uri materiale si am inregistrat progrese
3une pe linia mo6ernizarii 3azei materiale speci4ice2 insa nu suntem2 6eocam6ata2 la
nivelul 6e 6otare care se cere. )oi 4olosim2 inca2 statii 6e ra6io6i4uziune 6estul 6e vechi2
in gama un6elor me6ii si scurte. 'le sunt 4unctionale2 6ar gra6ul lor 6e uzura morala este
mare. (tatiile 6e ra6io cele mai ascultate la ora actuala sunt cele in gama 6e un6e
ultrascurte sau <0.
vem2 in schim32 elemente 6e tehnica pe care alte armate nu le au. m surprins placut la
unele aplicatii si e9ercitii internationale can6 am 4olosit tehnica 4oarte mo6erna pe care
alti colegi 6in )"# nu o aveau.
In concluzie2 structura 6e operatii psihologice centrala a armatei noastre si Centrul 6e
#peratii !sihologice sunt interopera3ile cu cele ale )"#. Despre celelalte structuri2 6e
la nivel central in Gos2 nu putem spune ca sunt interopera3ile pentru ca2 6eocam6ata2 ele
sunt 4oarte mici si2 6esi au oameni 3ine pregatiti2 nu pot raspun6e satis4acator2 6in toate
punctele 6e ve6ere2 la e9igentele 6e interopera3ilitate ale )"#.
T (tim ca acest gra6 6e interopera3ilitate a permis specialistilor !(^#!( romani sa5si
6ove6easca pro4esionalismul in 6iverse misiuni in strainatate. Ce ne puteti spune 6espre
aceste misiuni2 6espre rezultatele si 3ene4iciile pro4esionale o3tinute 6e militarii romani
ca urmare a participarii la aceste misiuni\
:A
T (pecialistii !(^#!( romani sunt prezenti in toate teatrele militare importante e9istente2
in momentul 6e 4ata2 pe mapamon6. tat in cele 4ier3inti2 cum este cazul IraUului si
4ganistanului2 un6e avem specialisti romani 6e apro9imativ un an2 cat si in cele mai
putin 4ier3inti2 6aca le putem spune asa2 cum sunt cele 6in `osovo si 6in *osnia un6e2 6e
asemenea2 am avut si avem 6islocate 4orte 6e operatii psihologice importante 6in punctul
6e ve6ere al posi3ilitatilor noastre. In `osovo2 am 6etinut 4unctii importante pe linie 6e
!(^#!(2 ceea ce spune mult 6espre valoarea specialistilor nostri. &ecent2 am 6islocat in
`osovo si o echipa tactica 6e operatii psihologice2 ceea ce reprezinta o alta recunoastere a
posi3ilitatilor romanesti in 6omeniul operatiilor psihologice. !ana la sosirea echipei
noastre2 statele care 6etineau asemenea structuri in zona erau (%2 .ermania2 Italia2
<ranta. In viitor2 vom incerca sa re6ucem contri3utia noastra pe linie 6e !(^#!( in
`osovo si sa o crestem in 4ganistan2 pentru ca ni se cere cu insistenta acest lucru.
(olicitarea noastra in teatre 6e operatii 6i4icile2 cum este cazul celui 6in 4ganistan2 este
o alta 6ova6a ca specialistii romani sunt 4oarte 3ine apreciati si incre6erea care li se
acor6a 6in partea )"# este mare. In toate aprecierile 6e serviciu cu care oamenii nostri
se intorc 6in misiuni 4igureaza cali4icative 6e 4oarte 3un si e9ceptional. De asemenea2
specialistii !(^#!( romani au 4ost 6e multe ori 6ecorati si recompensati cu premii2 ca o
recunoastere a valorii lor2 a capacitatilor lor pro4esionale 6eose3ite. '9ista 4oarte multe
solicitari 6in partea )"# pentru cresterea 4ortelor romanesti 6e operatii psihologice in
6iverse teatre 6e operatii. Domnul ministru !ascu2 in urma unei 6eplasari in `osovo2 a
6eclarat2 pe 3aza in4ormatiilor primite 6e la reprezentantii )"#2 ca nu stia cat 6e 3uni
sunt specialistii romani in 6omeniul operatiilor psihologice. ceasta 6eclaratie ne5a
3ucurat 4oarte mult si ne5a 6at inca o satis4actie pro4esionala.
In ceea ce priveste castigul pro4esional pe care oamenii nostri il o3tin in ast4el 6e misiuni2
el este incomensura3il. In procesul 6e pregatire2 noi am trimis specialisti la cursuri 6e
per4ectionare2 in misiuni 6e 6ocumentare teoretica. Dar participarea intr5o misiune 6e
sase luni2 intr5unul 6in teatrele 6espre care am vor3it2 inseamna mult mai mult 6ecat
cursurile teoretice 6e pregatire.
$a momentul 6e 4ata2 specialistii nostri sunt 4oarte 3ine pregatiti teoretic2 insa 6in punct
6e ve6ere practic este necesar sa acumuleze o cat mai mare e9perienta pro4esionala. #rice
noua misiune inseamna un castig e9trem 6e important pentru ca nicio6ata o misiune nu
seamana cu cealalta. <iecare misiune are speci4icul ei. De e9emplu2 un specialist analiza
tinta 6in `osovo va veni cu un set 6e in4ormatii si cu mo6alitati 6e a3or6are a tintei
6i4erite 6e cele ale specialistilor a4lati in misiune in 4ganistan si in IraU. Desi aparent
e9ista similitu6ini intre misiunile 6in 4ganistan si IraU2 in realitate2 6in punct 6e ve6ere
al operatiilor psihologice2 ele 6i4era 4un6amental. %n specialist pregatit in `osovo nu
poate 4ace 4ata cu acelasi succes in 4ganistan2 ca unul care a actionat acolo o perioa6a
su4icienta 6e timp2 pentru ca tintele2 con6itiile si meto6ele care tre3uie 4olosite in cele
6oua teatre sunt 4oarte 6i4erite.
T Care sunt viitoarele misiuni ale specialistilor !(^#!( romani\
T vem solicitari si pentru alte tipuri 6e misiuni. m primit cereri 6e specialisti !(^#!(
:B
pentru 6iverse coman6amente )"#. DeGa unul 6intre colegii nostri a plecat la post intr5
un coman6ament )"#2 in Italia. De asemenea2 in 2EE: vom participa la toate e9ercitiile
internationale mari organizate 6e )"#2 care vor implica prezenta structurilor 6e
operatii psihologice2 iar pe plan intern vom participa la '9ercitiul *icaz 2EE:2 o aplicatie
6e anvergura2 plani4icata2 organizata si 6es4asurata 6e Coman6amentul 2 #perational.
'ste o provocare si o mo6alitate 6e pregatire 4oarte utila noua2 pentru ca se simuleaza un
caz real la care tre3uie sa 4acem 4ata cu succes 6in punct 6e ve6ere !(^#!(. )u in
ultimul ran62 in4iintarea viitoare a structurilor 6e In4o#ps2 6e care vor3eam2 este o
provocare pentru noi in a pune la 6ispozitie pentru ela3orarea 6octrinei acestor structuri
e9perienta pe care am acumulat5o in 6omeniul !(^#!(.
)e preocupam2 6e asemenea2 ca structurile noastre 6e operatii psihologice sa sporeasca
6in punct 6e ve6ere numeric pentru ca2 6incolo 6e calitatea specialistilor2 e9ista anumite
limitari in 6es4asurarea activitatilor noastre2 6atorate numarului mic 6e personal.
T Cu ce 6i4icultati va con4runtati in momentul 6e 4ata si care sunt mo6alitatile posi3ile 6e
6epasire a acestora\
T %na 6intre2 sa5i spunem2 insatis4actiile pro4esionale este 6ata 6e 4aptul ca nu
intot6eauna si nu la toate nivelurile organizatiei militare este 3ine inteles locul si rolul
structurilor 6e !(^#!( in structurile si actiunile militare. Daca la nivel central2 cei care
ne con6uc au inteles locul si rolul nostru2 nu la 4el stau lucrurile si la celelalte niveluri 6e
con6ucere. (unt coman6anti care nu va6 corect locul si rolul 4ortelor 6e operatii
psihologice in sistem. )u inteleg cum sa utilizeze e4icient specialistii !(^#!( pe care ii
au in su3or6ine in procesul 6e pregatire pentru lupta si in in6eplinirea 6i4eritelor misiuni.
m incercat sa reme6iem aceasta situatie prin 6i4erite actiuni. nul trecut2 in ca6rul
plicatiei puseni 2EE32 la initiativa se4ului (tatului 0aGor .eneral2 au 4ost invitati toti
coman6antii 6e 3rigazi si 6e corpuri 6e armata2 pentru a ve6ea practic2 in teren2 ce
inseamna o aplicatie cu speci4ic !(^#!(2 cum este organizata2 cum se 6es4asoara etc.
Coman6antii invitati au participat e4ectiv la aplicatie2 au pus intre3ari2 au 6iscutat2 au
4acut o3servatii. $i s5au pus la 6ispozitie materiale si pro6use speci4ice operatiilor
psihologice pe care sa le poata stu6ia si 4olosi ulterior.
De asemenea2 la unele e9ercitii si aplicatii invitam specialisti 6e la 6i4erite
coman6amente pentru a le o4eri posi3ilitatea 6e a intelege mai 3ine care sunt
speci4icitatile operatiilor psihologice.
m 6etasat la (ectia #peratii !sihologice 6i4eriti specialisti !(^#!( 6in teritoriu care au
avut ocazia sa acumuleze o importanta e9perienta teoretica si practica pe care o vor putea
4olosi in viitor. !entru noi2 ei reprezinta o importanta resursa umana 6e specialisti in
operatii psihologice.
"ot in spriGinul popularizarii scopului si rolului structurilor 6e operatii psihologice2 am
trimis specialistii nostri in teritoriu2 la 6iverse coman6amente2 un6e au 6iscutat pe teme
speci4ice 6omeniului nostru si au prezentat materiale care sa contri3uie la o mai 3una
FE
intelegere a pozitiei pe care o ocupa si pe care tre3uie sa o ocupe !(^#!( 5ul in armatele
mo6erne.
(5a reusit organizarea si 6es4asurarea unui curs 6e specialitate in ca6rul Colegiului 6e
&az3oi 6in %niversitatea )ationala 6e parare. $a acest curs au participat ca6re militare
6in teritoriu2 reprezentanti ai unor structuri 6in a4ara 0inisterului pararii )ationale ca2
6e e9emplu2 specialisti ai 0inisterului 6ministratiei si Internelor cu care cola3oram
4oarte 3ine atat in tara2 cat si in strainatate. In `osovo2 am cola3orat 4oarte 3ine cu toate
unitatile si su3unitatile 0inisterului 6ministratiei si Internelor prezente acolo> 6e
politie2 6e Gan6armi etc.
# alta pro3lema cu care ne con4runtam este 4luctuatia 6e personal. #amenii 4oarte 3ine
pregatiti au 6reptul si aspira catre alte 4unctii. )u ii putem opri sa ramana pe 4unctii care
nu mai raspun6 pregatirii si capacitatilor lor. 'ste o 6i4icultate 6in punctul nostru 6e
ve6ere2 pentru ca un specialist in operatii psihologice se 4ormeaza in patru5cinci ani2 6upa
participarea la una56oua misiuni internationale2 6upa participarea la mai multe cursuri in
tara sau in strainatate. Cu toate acestea2 nu ii putem tine pe loc. %nii sunt ceruti in
coman6amentele )"#2 altii se muta pe alte 4unctii2 un6e este garantata evolutia lor2
ceea ce 4ace ca numarul personalului in structurile noastre 6e operatii psihologice sa
sca6a. Chiar 6aca la momentul 6e 4ata nu avem atatea 4on6uri cate am 6ori2 pentru a ne
6ota cu toate miGloacele tehnice si materiale 6e care am avea nevoie2 noi am inteles 4oarte
3ine situatia armatei noastre si a societatii romanesti si ne stra6uim sa ne 4acem 6atoria
cat mai 3ine cu ceea ce avem in 6otare la acest moment.
T &evenin6 la un su3iect mentionat la inceputul interviului nostru2 care este situatia
actuala a celeilalte structuri importante a !(^#!( 5ului romanesc2 Centrul 6e #peratii
!sihologice\
T Incepan6 cu anii 2EE152EE22 la 4ostul Centru "ehnic 6e ctiuni !sihologice si actualul
Centrul 6e #peratii !sihologice s5au pro6us mo6i4icari structurale 4oarte importante.
(tatul 6e organizare al acestei structuri este2 in momentul 6e 4ata2 cel al unui element 6e
spriGin pentru operatii psihologice 6e tip )"#. cea prepon6erenta a activitatilor
tehnice in ca6rul misiunilor acestei structuri este 6e acum 6e 6omeniul istoriei. Centrul a
6evenit2 prin pregatire2 prin 6otare si prin misiunile pe care le poate primi o unitate
operativa. 'l reprezinta2 6in punct 6e ve6ere uman si tehnic2 un element 6e spriGin 6e
nivel 3riga6a si chiar 6e corp 6e armata. De aceea2 programul 6e pregatire2 selectionarea
personalului si structura 6e organizare a Centrului au 4ost mo6i4icate. (5a terminat
procesul 6e restructurare care a 6us la re6ucerea personalului Centrului 6e #peratii
!sihologice. De la in4iintarea lui si pana in momentul 6e 4ata s5a re6us numarul
personalului cu 6oua treimi. Desi restructurarea se poate 4ace nu 6oar prin re6ucere 6e
personal2 ci si prin re6istri3uirea personalului catre acele 4unctii care sunt 6e mai mare
actualitate si mai utile. Dincolo 6e micile pro3leme cu care ne con4runtam2 suntem
convinsi ca o3iectivele propuse pentru restructurarea acestui centru pana in 2EE;2
o3iective asumate in 4ata responsa3ililor )"#2 se vor atinge.
s vrea2 in incheiere2 sa va multumesc pentru onoarea pe care mi5ati 4acut5o 6e a aparea
F1
cu acest interviu in paginile revistei (pirit militar mo6ern2 revista pe care eu si colegii
mei o apreciem 4oarte mult. # apreciem nu numai 6in postura 6e cola3oratori si cititori
4i6eli2 ci si 6in perspectiva specialistului in 6omeniul sociologiei si psihologiei2 in
6omeniul ela3orarii pro6uselor tiparite2 pro4esioniste si e4iciente. &evista reprezinta
pentru noi o sursa 6e in4ormatii utila2 e4icienta2 6e 3una calitate2 care se inca6reaza
e9celent in spiritul militar mo6ern pe care il promoveaza.
F2