Sunteți pe pagina 1din 5

Originea Universului

Universul reprezint lumea n totalitatea ei, probabil c nemrginit n spaiu i timp, infinit de variat n ceea ce
privete formele pe care le iau materia,energia i informaia n procesul dezvoltrii lor perpetue. Dei sunt mai multe teorii
despre modul cum a aprut Universul, acestea nu se dovedesc a fi credibile pentru toat lumea, motiv pentru care se
continu investigarea originii Universului. Cu privire la apariia Universului, teoria !ig !ang"ului este printre cele mai
populare i credibile astzi, c#iar i n lumea cretin, i acest lucru nu trebuie s ne mire, ntruc$t la originea acesteia se afl
un preot catolic, %eorges &ematre '()*+ , (*--. care era, n acelasi timp, i profesor de fizic i astronomie. /ermenul de
!ig !ang, n general, se refer la ideea c Universul s"a e0tins de la o singularitate primordial fierbinte i dens cu (1,21
miliarde de ani n urm 'cu o eroare de plus3minus (45 milioane de ani.. 6sadar la inceput nu e0ista numai vidul. 7n acest
imens nimic a izbucnit din senin o e0plozie uria, din care a luat natere Universul. 6cest prim Univers era at$t de
fierbinte, nc$t coninea doar energie pur. Dup numai o secund, o parte din aceast energie a fost transformat n partile
fundamentale ale materiei, iar Universul s"a umplut de o cea dens. /imp de patru sute de milenii, Universul a crescut iar
ceaa a nceput s formeze atomi. Dup un miliard de ani, un nor de cea a devenit at$t de dens nc$t a e0plodat, d$nd
natere primei stele. Ceilali nori i"au urmat e0emplul, iar stelele astfel formate s"au grupat ncet"ncet n gala0ii./eoria !ig
!angului ncearc deasemenea s e0plice de ce universul se e0tinde permanent nc de la apariia sa, i de ce pare a fi
uniform n toate direciile.
80ist trei indicii ma9ore care sustin veridicitatea teoriei !ig !angului:
";$rsta celor mai btr$ne stele este de (4"(1,4 miliarde de ani, adic ea corespunde parial cu vec#imea Universului.
"6naliza luminii emise de gala0ii indic faptul c obiectele galactice se ndeprteaz unele de altele cu o vitez cu at$t mai
mare, cu c$t sunt mai ndeprtate de <m$nt, ceea ce sugereaz c gala0iile erau altdat adunate ntr"o regiune unic a
spaiului si sustine faptul ca universul se afla intr"o continua e0pansiune=
">n ziua de azi, n toate regiunile Universului e0ist o radiaie de fond '?radiaie cosmic?. foarte slab, un fel de fosil,
rmi de pe urma torentelor de cldur i lumin din primele clipe ale Universului.
80ist fizicieni i matematicieni care, pe baza calculelor matematice, caut s gseasc e0plicaii asupra momentului zero al
e0ploziei iniiale " !ig !ang. 6stfel:
/eoria 3 fizica cuantic a permis unor cercettori fizicieni s emit o serie de teorii referitoare la cauza care a determinat !ig
!angul. Demonstraiile fcute n cadrul i pe baza teoriei fizicii cuantice, conform crora o particul elementar poate fi
detectat n dou locuri n acelai timp 'de unde i concluzia c particula este ntr"o permanent vibraie., au generat ideea
c spaiul i timpul sunt abstraciuni, iluzii ale g$ndirii omului.
80ist i teoria ?supragravitaiei?, bazat pe faptul c fora gravitaional este mult prea slab n raport cu fora
electromagnetic sau cu alte fore 'dei n Univers ea se manifest ca o for deosebit de mare i atotcuprinztoare.. 6ceasta
a postulat c gravitaia se scurge ntr"un ?univers paralel? i c fora gravitaional ce rm$ne n universul nostru este mult
diminuat.
6mbele teorii au condus la dezvoltarea @teoriei membranelorA sau /eoria B i au permis concluzia c n lumea real trebuie
s fie mult mai multe dimensiuni dec$t cele trei din universul nostru, i c deci e0ist mai multe universuri.
>ntr"un laborator din CU6 s"a reprodus ntr"o e0perien, pentru o milionime de secund '(5,2 secunde., modul cum ar fi
fost starea materiei imediat dup !ig !ang. 7deea este c !ig !angul a fcut s e0plodeze punctul ce coninea o enorm
cantitate de energie i care, datorit condiiilor, a nceput s se transforme n materie , @supa primordialA care nici teoretic
nu poate fi bine definit. Bateria rezultat imediat dup !ig !ang 'supa primordial. a fost denumit plasma= e0perimentul
n care s"a obinut aceast plasm a constat ntr"un bombardament de particule de aur greu i de deuteriu 'izotop al
#idrogenului.
Dou scenarii posibile au fost propuse pentru a descrie viitorul Universului: 6stfel, n prima variant, Universul are un
nceput la singularitate, urmat de o faz de e0pansiune= dac masa gala0iilor depete un anumit prag, aa"numita mas
critic, fora de gravitaie va putea depi ineria initial i va duce n cele din urm la ncetinirea e0pansiunii, apoi gala0iile
vor ncepe s se mite una spre cealalt, Universul sf$rind printr"o contracie ntr"o alt singularitatea, eveniment numit !ig
Crunc# 'marea contracie.. Cealalt posibilitate era ca masa materiei din Univers s nu a9ung la valoarea necesar pentru a
invinge viteza iniial, n care caz e0pansiunea ar continua la infinit, intr"o rat tot mai lent, dar care nu va a9unge niciodat
la zero.
/otui, observaii recenteD4E indic c Universul posed o rat de e0pansiune n continu acceleraie " altfel spus, se e0tinde
din ce in ce mai repede. 80plicaia pare a fi prezena unei forme de energie ' ?energia neagr? . care nu a fost luat n calcul
pana atunci.
Una dintre cele mai obsesive intrebari legate de nasterea universului si aparitia vietii este cea care se refera la momentul
zero: !ig !ang. Fumeroase carti, studii, teorii si conferinte au incercat sa e0plice sau macar sa inteleaga o parte din acel
proces misterios care a facut posibila e0istenta noastra astazi. Daca in urma cu numai o suta de ani, oamenii de stiinta erau
limitati de mi9loacele te#nologice, in zilele moderne, aflarea raspunsului pare mai aproape de noi ca niciodata.
Bisterioasele inceputuri
/eoria generala conform careia Universul a luat nastere in urma unei e0plozii puternice, cunoscuta sub numele de !ig !ang,
c#iar daca foarte populara, este e0act ceea ce pare a fi: o teorie. 7n fapt, lucrurile ar putea sa stea si altfel, iar oamenii de
stiinta ai secolului GG7 isi permit sa se 9oace cu acest puzzle enorm care este nasterea universului. O noua teorie elaborata
recent propune o perspectiva usor diferita asupra momentului 5. Daca in loc de !ig !ang am avea !ig !ounceH
8ste posibil ca Universul sa se fi dezvoltat nu in urma unei e0plozii '!ig !ang., ci ca urmare a uneiimplozii 'denumita de
catre cercetatori !ig !ounce., urmata de o e0plozie, toate sub puterea unuicuantum de efecte gravitationale. /eoria
relativitatii generalizate elaborata de 8instein cu participarea altor oameni de stiinta, promoveaza ideea ca universul a
inceput la momentul big bang, moment in care toata materia era concentrata intr"un singur punct de densitate infinita. 7nsa
teoria nu evidentiaza e0plicit o multime de aspecte, precum o componenta importanta a structuriispatiu"timp, care este
limita, cat de strans poate fi materia concentrata si cat de puternica poate deveni gravitatia. <entru a vedea e0act cum s"au
petrecut lucrurile, fizicienii au concluzionat ca au nevoie de o noua teorie, care se cuprinda si sa e0plice toate aceste
coordonate. Bai e0act, un cuantum de teorii.
O posibila candidata este teoria gravitatiei cuantice in bucle, care este o unificare a teoriei relativitatii generale cu
conceptele fundamentale ale fizicii cuantice. Conform acesteia, spatiul este subdivizat in atomi de volum si are o capacitate
finita de a inmagazina materie si energie, prevenind e0istenta unei singularitati. Daca este asa, timpul s"a e0tins inainte de
e0plozie, evoluand in directia unei iminente implozii catastrofale, care a atins un punct de ma0ima densitate, dupa care a
intervenit reversul procesului: e0plozia. C#eia descifrarii acestui mister pare sa fie insasi materialul care a ItesutA tot ceea ce
putem percepe azi in 9urul nostru: atomii.
O introducere in teoria !ig !ang:
&ungul drum al atomilor
7n prezent, atomii reprezinta o idee atat de banala, incat este greu sa ne mai aducem aminte de importanta pe care le"o
acordam cu numai putin timp in urma. Cand filosofii au teoretizat pentru prima data atomii, cu secole in urma,
diversi cercetatori s"au aratat uimiti de e0istenta a ceva atat de mic, astfel incat au inceput sa se intrebe daca atomii ar putea
fi considerati un cu adevarat unconcept stiintific. Dovezile e0istentei atomilor au inceput de9a sa se adune in (*5J, insa
fizicienilor le"a mai luat inca 45 de ani sa dezvolte o teorie care sa e0plice atomii, mecanica cuantica, si inca 15 de ani pana
cand fizicianul 8rKin Buller a surprins prima lor imagine. 7n zilele prezente, toate te#nologiile au la baza proprietatile
caracteristice ale atomilor. 80plicatia fizica a spatiului sitimpului urmeaza o cale asemanatoare, desi nu este nici pe departe
elucidata. 7ntocmai cum comportamentul materialelor indica consistenta lor atomica, comportamentul spatiului si timpului
sugereaza de asemenea o structura fina, fie un mozaic atomic al spatiului si timpului, fie o alta ItesaturaA la scara foarte
mica.
6tomul reprezinta cea mai mica unitate indivizibila a componentelor c#imice. Cimilar, atomii spatiului sunt cele mai mici
unitati indivizibile ale distantei. Ce crede despre acestia ca au o marime de (5,1Jmetri, prea mici pentru a putea fi depistati
c#iar si de catre cele mai puternice instrumente, care pot masura pana la (5,() metri. <rivind lucrurile din acest punct de
vedere, multi dintre oamenii de stiinta nu sunt de acord cu incadrarea stiintifica a perspectivei atomice asupra spatiului si
timpului. 7n sc#imb, unii cercetatori incearca sa abordeze alte cai pentru a demonstra e0istenta lor in mod indirect. Una
dintre cele mai promitatoare metode implica observatiile asupra cosmosului. Daca derulam inapoi procesul e0pansiunii
universului, vom vedea gala0iile convergand intr"un singur punct infinitezimal: momentul unic big bang. 7n acest
punct, teoria generala a relativitatiidezvoltata de 8instein sustine ca universul are o densitate si o temperatura infinita. 6cest
moment este considerat a fi inceputul Universului, nasterea materiei, spatiului si timpului. 7nterpretarea merge insa prea
departe, deoarece valorile infinite indica faptul ca insasi aceasta teorie nu mai poate fi aplicata. <entru a afla ceea ce s"a
intamplat cu adevarat la big bang, fizicienii trebuie sa transceada relativitatea. <entru acestia a devenit necesara elaborarea
si dezvoltarea unei teorii a gravitatiei cuantice, care ar putea ingloba structura fina a spatiului si timpului, fata de care
actuala teorie a relativitatii s"a aratat nepasatoare.
Detalii ale acelei structuri ar putea fi evidentiate in conditiile dense ale universului primordial, in vreme ce urme ale acestuia
pot supravietui c#iar si in aran9amentul actual al materiei si radiatiilor. <rin urmare, daca atomii spatiu"timp ar e0ista, nu vor
mai trece inca cateva secole pentru a le dovedi e0istenta, asa cum s"a intamplat in cazul atomilor materiali. Lizicienii
moderni spera ca vor descoperi adevarul, cu putin noroc, in doar cateva decade.
/impul dinaintea timpului
7n lipsa unei singularitati pentru a demarca inceputul timpului, istoria Universului se poate e0tinde cu mult inaintea
perioadei pe care cosmologii au crezut"o posibila. Fici una dintre teoriile elaborate in anii trecuti nu a putut e0plica pe de"a
intregul momentul zero al creatiei si ce s"a intamplat imediat dupa. 7n contrast, gravitatia in bucla reprezinta o posibila
interpretare. Ccenariile fondate pe aceasta teorie, desi simple, au la baza principii generale si evita introducerea unor noi
asumptii ad"#oc. Utilizand ecuatii diferite, putem incerca sa reconstruim trecutul foarte indepartat. Una dintre posibilitati
este ca stadiul initial de densitate ridicata s"a produs in momentul in care un univers pree0istent s"a prabusit sub forta
puternica a gravitatiei. Densitatea a crescut atat de mult, incat gravitatia a devenit repulsiva, iar Universul si"a inceput cea
de"a doua e0pansiune. Cosmologii se refera la acest proces ca la !ig !ounce. Una dintre teoriile de plecare mergea pe ideea
ca Universul inainte de !ig !ounce era remarcabil de similar cu al nostru: guvernat de relativitatea generala si, probabil,
ticsit cu stele si gala0ii. Daca lucrurile au stat intr"adevar asa, inseamna ca putem calatori, prin e0trapolare, pornind de la
Universul nostru, inapoi in timp, intocmai cum putem calcula pozitia initiala a doua bile de biliard in functie de traiectoria
urmata dupa coliziune. Cimularile ulterioare au aratat ca lucrurile nu sunt c#iar atat de simple si ca formarea
Universului este intr"adevar un caz special, fara a avea un corespondent in lumea actuala, fie el si la scara mica. Lluctuatiile
dinaintea si de dupa big bang nu par a fi foarte legate unele de celelalte. 8ste posibil ca Universul dinainte de big bang sa fi
fluctuat intr"un mod diferit decat a facut"o dupa acest eveniment. Daca este asa, aceste detalii nu au supravietuit dupa
momentul big bounce. <e scurt, Universul are probleme grave de memorie. !ig bang"ul nu mai reprezinta doar un inceput
fizic sau o singularitate matematica, insa pune o limita cunoasterii noastre, deoarece ceea ce a supravietuit nu poate oferi o
imagine completa asupra a ceea ce e0ista inainte.
Bai aproape de adevarH
Oamenii de stiinta au anuntat recent ca se afla pe punctul de a descoperi o lege care sa e0plice sensul tuturor fenomenelor
din univers, o teorie a corzilor si a super"corzilor, dupa cum este de9a numita. 6ceasta se afla in curs de formulare si va
include toate fortele din natura, combinand legile gravitatiei cu fizica cuantica. 6tunci va fi posibila corelarea legilor ce
guverneaza obiectele perceptibile cu fenomenele proprii domeniului subatomic. Lormularea acestei legi ne va facilita
intelegerea structurii, originilor, dar mai ales, a viitorului cosmosului.
Doi oameni de stiinta sustin ca, de fapt, !ig !ang"ul a fost creat de coliziunea ciclica a doua Universuri care au fost atrase
unul spre celalalt.
6tragerea celor doua Universuri ar fi fost creata, conform acestei teorii, de scurgerea de gravitatie dintr"unul,
informeaza DailM %ala0M.
Cei doi care au lansat noua teorie sunt Feil /uroN, de la Universitatea Cambridge si <aul Ctein#ardt, de la Centrul <rinceton
pentru Ctiinte /eoretice. 6stfel, Universul nu s"ar fi e0tins dupa !ig !ang, ci el ar fi avut de9a dimensiuni mari.
7n Univers ar fi e0istat si energia intunecata, ca efect al scurgerii de gravitatie din celalalt Univers in cel in care suntem. !ig
!ang"ul ar fi, conform celor doi, un pod spre trecut, un eveniment ciclic, si nu inceputul timpului. De fiecare data, !ig
!ang"ul ar fi insotit de crearea unei noi materii si formarea unor noi planete, stele si gala0ii.
7ntre cele doua Universuri nu ar e0ista comunicare, in afara atractiei gravitationale, singura care ar putea trece de granita
aflata intre ele. 6ceasta teorie e0plica si misterul materiei intunecate din Univers, cea care nu este altceva decat forta
gravitationala care atrage un Univers catre celalalt, dupa cum sustin ce doi teoreticieni.
<artea 7: Fasterea Universului
Fu suntem siguri cum si de ce a luat nastere Universul.
Cea mai populara teorie a nasterii Universului este cea numita !ig !ang, fiind admisa de ma9oritatea astrofizicienilor ca
model standard de formare a universului. 6ceasta teorie se refera la un fel de e0plozie speciala, deoarece nu s"a produs intr"
un spatiu de9a e0istent care a dus la e0istenta universului. 6ceasta teorie nu numai ca e0plica cum a luat nastere universul,
insa e0plica si de ce se e0tinde permanent inca de la aparitia sa, uniform in toate directiile.
!ig !ang"ul s"a produs acum (1.2 miliarde de ani in urma, data fiind apro0imata dupa varsta celor mai batrane stele,
corespunzand partial cu vec#imea Universului.
8ra primordiala
8poca <lancN
6strofizicienii nu pot e0plica inca aparitia universului la secunda IzeroA. 8i iau ca punct de plecare momentul (5O"+1
secunde dupa !ig !ang. /eoriile nu merg mai departe de momentul de la (5O"+1 secunde, izbindu"se de Izidul lui <lancNA.
7nca nu se poate e0plica comportamentul atomilor in conditiile in care forta de gravitatie devine e0trema, asa cum era
universul de (5O"11 cm. 6cest zid al lui <lancN reprezinta de fapt e0istenta limitelor minime fizice ale obiectelor, iar
IConstanta lui <lancNA 'Puantumul de actiune. reprezinta cea mai mica dintre cantitatile de energie e0istente in lumea
noastra fizica, adica limita divizibilitatii spectrale si limita e0trema a oricarei divizibilitati.
8poca inflationara
6ceasta perioada a avut loc dupa (5O"1- secunde dupa !ig !ang. 7n aceasta epoca raza Universului a crescut brusc,
e0ponential cu timpul, e0plicand , printre altele , aparitia diverselor neomogenitati in Univers.
8poca Barii Unificari
7n aceasta perioada, toate cele patru forte 'gravitationala, tare, slaba, electromagnetica. sunt una singura. 7n acest moment
Universul are varsta de (5O"11 secunde.
8poca 8lectroslaba
7n acest moment s"au diferentiat ultimele doua forte, cea slaba si cea electromagnetica, temperatura a9ungand la (5O(1Q, iar
diametrul crescand pana la (5O"(1 m. 7n cele din urma, forta slaba separandu"se de cea electromagnetica. 7n Univers vor
e0ista de acum incolo toate cele patru forte fundamentale cunoscute astazi.
8poca Radronica
!ig !ang"ul a dega9at radiatii, particule si nori de atomi.
Bacrocosmosul este plin de astfel de radiatii. 6cestea sunt mi0turi de electricitate si campuri magnetice ce cresc si mor,
sc#imband energie intre ele. Unele radiatii au o energie mai mare decat altele.
7n radiatiile cu energie mare transferul de energie se produce mult mai rapid decat in cele cu energie mai mica. Cunt mai
multe tipuri de radiatii, impartite in radiatii cu energie mare, precum: Sazele gama, razele G, ultraviolete, infrarosu,
microunde, radio etc. si radiatiile cu energie mica.
7n aceasta epoca s"au format Puarcii, gluconii si leptonii. 8i IpluteauA in Univers intr"o Isupa PuarN"gluonA.
<articulele sunt impartite in doua categorii: !osonii, particule forta, cu spin intreg si germionii, particule cu masa, clasificati
in leptoni si Puarcuri.
8poca &eptonica
7n aceasta epoca s"a inceput formarea nucleelor de #idrogen si a durat o secunda.
8poca Fucleosintezei
6ceasta este epoca la finalul careia reactiile nucleare nu se mai pot desfasura Iin mod naturalA, Universul fiind prea rece. 7n
acest moment, Universul fiind format din 2J T #idrogen, 4JT #eliu si urme de deuteriu, beriliu, bor si litiu. 6 durat 1
minute.
8poca Deionizarii
8poca Deionizarii a durat 12*.555 de ani si reprezinta finalul 8rei !ig !ang"ului. Bateria domina, sub forma de ioni,
energia electronilor fiind inca prea mare pentru ca acestia sa ramana inc#isi in interiorul atomilor.
8ra stelara
8poca dominarii materiei
6ici se inc#eie era !ig !ang"ului, si incepe era stelara.
Dupa apro0imativ 1)5.555 de ani dupa !ig !ang, Universul s"a racit suficient de mult pentru ca electronii sa fie capturati de
protoni iar particulele alfa de forma atomilor.
Un electron este atras de proton deoarece sunt incarcati de un curent electric opus, ramanand impreuna si formand un atom
de #idrogen. 7n acelasi mod doi electroni se atrag de fiecare particula alfa ce contine doi protoni, creand un atom de #eliu.
7n 9urul unui atom, electronul formeaza un fel de scut. 7nauntrul atomului este un spatiu gol, mai putin masa ocupata de
protonul din centru.
Odata ce electronii au fost prinsi in atomi, ceata Universului a disparut.
8poca formarii gala0iilor, stelelor si a reionizarii
%ravitatia a condensat atomii in gala0ii, unde au aparut si primele stele. Ctelele au creat noi tipuri de atomi cand au
imbatranit si au e0plodat, transformandu"se in supernove.
Universul a grescut si s"a racit. 6tomii au inceput sa fie atrasi de o forta numita forta gravitationala. 6ceasta este o atractie
dintre fiecare particula de materie din Univers, forta care ne tine si pe noi pe <amant.
%ala0iile sunt insule de miliarde de stele, separate de alte gala0ii. 'pentru mai multe informatii despre nasterea gala0iilor
cititi aici:#ttp:33KKK.descopera.org3nasterea"si"moartea"unei"gala0ii . Cea mai studiata si cunoscuta este gala0ia noastra,
Calea &actee. 7n intreg Universul e0ista alte miliarde de gala0ii, iar multe dintre acestea sunt foarte asemanatoare cu gala0ia
noastra. %ala0iile sunt de obicei in forma de spirala '25T. sau au forma eliptica '15 T.. /ot in aceasta perioada s"au format
si Puasarii.
Uuasarii sunt de (555 de ori mai mici decat o gala0ie, insa emit de (55 de ori mai multa lumina decat ele. &uminozitatea lor
enorma poate proveni de la faptul ca adapostesc %auri Fegre.
Lormarea Cistemului Colar
/urtirea gazului si prafului intrand in bratul spiral al gala0iei a dat nastere stelelor.
6tomii noi au fost eliberati inapoi in gala0ie, unindu"se si formand praful cosmic si moleculele. Ctelele noi precum Coarele
din sistemul nostru solar, s"a format din aceste materiale din bratul spiralat, iar praful si moleculele au format planetele.
Cistemul nostru solar s"a format in decursul a peste * miliarde de ani.
<amantul este singura planeta din sistemul nostru solar unde apa se afla in stare lic#ida, lucru esential pentru aparitia vietii.
<amantul este asezat la o distanta potrivita fata de Coare. <utin mai aproape si apa s"ar fi evaporat. Daca <amantul ar fi fost
mai departe de Coare, apa ar fi ing#etat.
<amantul, asemenea altor planete din sistemul nostru solar, are o orbita circulara aproape perfecta. Daca ar fi avut o orbita
ovala viata probabil nu ar mai fi aparut. <amantul face o rotatie completa o data pe zi, iar in 9urul Coarelui o data pe an.
<amantul s"a format acum +,JJ miliarde de ani din materia norului gazos al Febuloasei Colare, alaturi de Coare si de
celelalte planete din sistemul nostru solar. &una s"a format mai tarziu.
7nitial sub forma lic#ida, stratul e0terior al planetei s"a racit, dand nastere scoartei terestre. 8manatiile de gaze si eruptiile
vulcanice au format atmosfera primara. Condesarea vaporilor de apa, alaturi de g#eata din comete au format mai apoi
oceanele. 6ceasta puternica activitate c#imica a fost sursa aparitiei, acum + miliarde de ani, a unei molecule cu capacitatea
de a se inmulti spontan.
Dezvoltarea procesului de fotosinteza a permis ca energia Coarelui sa fie utilizata direct si eficient, o0igenul rezultat
acumulandu"se in atmosfera si dand nastere stratului protector de ozon.