Epopeea lui Ghilgame este un poem epic din Mesopotamia antic.

Este cea
mai veche scriere literar pstrat a umanitii, datnd de la nceputul mileniului al
III-lea .Hr. i aparine culturii sumero-babiloniene. S-a pstrat, lacunar, pe 12
tblie de lut, n biblioteca regelui asirian Assurbanipal, de la Ninive i povestete
faptele eroice ale legendarului rege al cetii Uruk. Poemul a fost descoperit abia n
secolul al XIX-lea. Probabil de origine sumerian, dar absorbit i adaptat de
civilizaiile succesive ale Mediteranei orientale, poemul conine multe elemente
mitologice care aveau s apr n literaturile i tradiiile mitologico-religioase ale
civilizaiilor ulterioare
Mitul creaiei reprezint setul de credine ce explic, ntr-o manier
legendar, imaginar i filosofic, apariia fiinei umane, ca rezultat al svririi
actului creator. Mitologiile diverselor popoare certific faptul c actul creaiei
este realizat printr-o exercitare a puterii divine, att n credina monoteist, ct i
n cea politeist. De multe ori, mitul creaiei cuprinde i ideea sacrificiului sau a
jertfei aduse de zei. Profunzimea mitului originar este relevant n modelul actului
primordial, care susine respectiva credin mitologic. Actul primordial are
calitatea de a fi, pe lng unic i original, un desvrit act sacru, svrit de i prin
sacralitate. Dintr-o alt perspectiv, creaia este reprezentarea ornduirii haosului
iniial, prin construirea unei ordini, a unei structuri. Conform cosmogoniilor
diverselor popoare, naintea creaiei a existat doar haos, iar puterea capabil de a
transforma haosul n ordine este de factura sacr, sacralitatea fiind singura
capabil de o creaie continu, printr-o energie creatoare.