ENIGMA OTILIEI

Roman realist balzacian.

In perioada interbelica, romanul romanesc a cunoscut o evolutie spectaculoasa, r
acordandu se siintegrandu se valorilor universale
.
Aria tematica s a largit considerabil, formulele epice traditionalecoexistand cu
solutii artistice moderne.In acest context, romanul lui George Calinescu, ilust
reaza stralucit formula romanului realist, de facturabalzaciana, (care radiograf
iaza societatea si caracterele umane) imbogatit insa considerabil cu elementeest
etice clasice, romantice si moderniste, oferind asadar un roman de sinteza estet
ica.Enigma Otiliei, publicata in 1938 este un roman de inspiratie sociala, insum
and dosare de existenta aleunor tipologii umane determinate in primul rand de ci
rcumstantele sociale, apoi de ?datul psihologic? side faptul ereditar, dar si un
roman cu problematica urbana, roman de dragoste si bildungsroman(surprizand eta
pele devenirii celor 2 adolescenti: Felix si Otilia).
Tema
fundamentala (balzaciana) este ceea a existentei societatii burgheze bucurestene
, in primul sfert alsecolului trecut, dezvoltata in cateva subteme: a mostenirii
, a paternitatii, a iubirii. Se poate identifica si osubtema a parvenirii, in ma
sura in care toate personajele cu exceptia lui Pascalopol, nazuiesc sa patrundai
ntr o sfera sociala superioaraprin bogatie, casatorie sau afirmatie profesionala
.
Titlu.
Daca titlul initial ?Parintii Otiliei? sublinia tema paternitatii, titlul sub ca
re a fost publicata cartea,pune in evidenta eternul mister feminin dar si mister
ul unei varste: ?aceasta criza a tineretii lui Felix, puspt a intaia oara in fat
a cu absurditatea sufletului unei fete , aceasta este enigma? afirma scriitorul
insusi.
Relatia incipit final.
Dupa model balzacian, romanul incepe prin fixarea coordonatelor temporale sispat
iale ale actiunii, utilizandu se tema acumularii detaliilor. Actiunea este plasa
ta intr un spatiugeografic correspondent real: Bucuresti si intr un timp istoric
prcis: ?intr o seara de la inceputul lui iulie1909, cu putin la inceputul orelor
10, un tanar de vre o 18 ani, imbracat in uniforma de licean, intra instrada An
tim??.Portretul initial al eroului (se recunoaste usor maniera balzaciana de a f
ace cunoscute personajele incade la intrarea in scena), se alcatuieste din detal
ii vestimentare, din elemente semnificative de fizonomiece impun imaginea unui a
dolescent insufletit de o mare vointa.Se identifica in incipit o relativizare a
omniscientei narrative deoarece lui Felix ii este transferat rolul deinstanta na
rativa, acesta devenind observator si personaj reflector in raport cu lumea necu
noscuta pecare o I a treptat sub stapanire. Odata cu Felix Sima, cititorul desco
pera pe rand strada, casa, fatada,interiorul ? detalii arhitectonice, dezvaluie
contrastul dintre aparenta (pretioase decoruri gotice,amestecate cu ornamente ar
hitectuale clasice, sugerand pretentiile de cultura ale localnicilor) si esentat
otul e doar o copie banara, realizata cu materiale ieftine si urate, un fals ce
dezvaluie prostul gust sizgarcenia.Finalul romanului, realizat tot prin perspect
iva aceluiasi personaj reflector Felix Sima, confera timpulrezumand un cleceniu
din existenta personajelor, in contrast cu ritmul destul de lent a naratiunii de
panaatunci. Finalul are si funcctia unui epilog, oferind informatii despre cari
era si casatoria fericita a lui Felix,despre revolutia lui Stanica Ratiu si depr
e despartirea Otiliei de Pascalopol. In decorul casei din stradaAntim, acum cu a
devarat parasita, ecoul vorbelor lui Mos Costahe: ?aici nu sta nimeni?, capata v
aloare deadevar tragic.
Perspectiva narativa.
Atitudinea scriitorului fata de lumea care o propune, este ceea a creatoruluidem
iurg, care se proiecteaza in textca narrator omniscient, omnipresent care relate
aza la persoana a3a,obiectiv, impersonal, neimplicat intr un stil neutru, urmari
nd relatia cauza-efect specifica realismuluibalzacian. Uneori se observa relativ
izarea omniscientei, naratorul mimand descoperirea unor relatii
odata cu cititorul, ca in incipit, prin transferul de instanta narativa sau din
comportamentism, in cazulOtiliei.
S
tructura si compozitie
Romanl are o compozitie clasica: cele 20 de capitole fara titlu se succed cronol
ogic. Se remarca oadevarata preocupare pt marcarea temporala intr un timp din ce
in ce mai accelerat deoarece aproapetoate capitolele debuteaza cu o sintagma te
mporala : ? intr o seara pe la inceputul lui iulie 1909, a doua zi, cu timpul, p
e la inceputul lunii august, in martie.?Structura romanului insumeaza 3 planuri.
Planul epic
principal urmareste destinul planului familiar,alcatuit din familiile inrudite:
Giurgiuveanu, Tulea, Ratiu ? el se ordoneaza in jurul istoriei mosteniriifiind d
inamizat de un conflict economic: lupta nesatioasa pt avere. Tot in acest plan s
e dezvolta sisubtema paternitatii ce reliefeaza un conflict de ordin moral.
Cel de al doilea plan
urmarestea povestea de iubirie dintre Felix si Otilia, eroi surprinsi in devenir
e, inconfruntarea cu lumea si cu ei, romanul capatand astfel valenta de bildungs
roman.
Planul cadru
contureaza monografic existenta burgheziei bucurestene la inceputul sec al 20 le
a, subtema parvenirii fiind definitorie pt acest plan.
Personajele
Arta portretului uimeste prin procedee de compozitie diverse, cele mai multe per
sonaje fiind construiterealist cu mijloace de caracterizare pronuntat balzaciene
. Sunt caractere deplin si definitiv conturate,ipostazele si situatiile existent
iale in care sunt surprinsi acesti eroi confirmand apartenenta lor la ocategorie
tipologica ( chiar potretul fizic reflecta trasatura morala alaturi de descrier
ea vestimentatieisau a mediului).Astfel,
Costache Giurgiuveanu
personajul principal al romanului se situeaza in miezul istoriei mosteniriideoar
ece determina direct sau indirect destinele celorlalti eroi. Apartine tipologiei
avarului fiind inrudit spiritual harpagon a lui Molliere ori Hagi Tudose a lui
Delavrancea. Se distanteaza insa de zgarcitul clasicprin complexitate.Portretul
fizic: fata spana, zambet stramb, vorbe balbaite asociat cu vestimentatia sa str
anie ori cuinteriorul tixit de mobile vechi si desperecheate sugereaza nehotarar
ea, lipsa de fermitate, teama de ceidin jur dar si zgarcenia absurda. Aparitia s
a este insa ambiguizata modern, prin iubirea pe care o poartaOtiliei, sincera, d
ar limitata nereusind totusi sa isi depaseasca limitele ( o iubeste pe Otilia at
at cat poateiubi un avar, visand mereu ca ii va construi o casa cu materiale din
demolari sau ca o sa o infieze). Nu isipierde nici instinctual de conservare ?
precum avarii clasici ? atunci cand se imbolnaveste are grija desatatea sa. Va s
farsi tragic din cauza violentei lipsite de scrupule ale lui Stanica.Parvenit di
ntr o familie numeroasa, fara resurse materiale,
S
tanica
este avocatul fara procese, un individlipsit de morala, adaptabil si profitor, d
ar inzestrat cu o remarcabila inteligenta speculative, mereu jovial,dezinvolt, v
olubil se incadreaza intr o dubla tipologie: ceea a aribist dar si a demagogului
.
Aglae Tulea
este prezenta feminine varsnica, intruchipand rautatea umana ferocitatea artagoa
sa,lacomia, invidia si incultura. Este ? baba absoluta fara cusur in rau? pe car
e niciuna dintre ipostazelefeminitatii nu o manizeaza deoarece este o sora odioa
sa, o sotie rea si o mama dominatoare ce vede incopii ei simple obiecte.
Aurica si Olimpia
sunt si ele ipostaze ratate ale feminitatii. Aurica este o fata batrana, obsedat
a decasatorie, mostenind rautatea, ura si marginirea mamei sale. Olimpia e o pre
zenta placida, farapersonalitete, sotie insipida si mama iresponsabila.
Titi si
Simion Tulea
sunt personaje realizata in maniera moderna, pt ca in cazul lor interesul sedepl
aseaza spre boala, spre cazul clinic ( retardatul si senilul)

Leonida Pascalopol
este personajul reprezentativ pt tipologia nobilului autentic, mosier rafinat, c
ult,discret, sensibil si generos, are puterea si nobletea de a i reda Otiliei li
bertatea atunci cand intelege caalaturi de ei nu mai este fericita.
Felix
Sima
este atat persoaj reflector, dar si actor in scenariul epic al romanului dominan
ta sa tipologicainscriindu l in tiparul tamarului surprins in procesul maturizar
ii dar si in tipologia ambitiosuluibalzacian.Portretul fizic si vestimentatia de
zvaluie educatia, caracterul hotarat si ambitia celui decis sa devina ocelebrita
te medicala. Portretul sau este surprins in 2 ipostaze: ceea a strainului patrun
s intr o lumenecunoscuta si ceea a tanarului ce iubeste aldolescentin, dar care
nu si pierde nici candoarea si niciputerea de a se consacra unui ideal invatand
sa si domine suferinta si deziluzia. Ipostaza finalainfatiseaza un Felix Sima ma
turizat in urma experientei traite si care a inteles ca, intr o lume in care tot
uleste supus degradarii, dragostea a incetat sa mai fie un sentiment netulburat
.Eroul este in final uninvingator, un ?fericit? casatorit in chip stralucit, dev
enind o personalitate in lumea medicala Europeana.
Otilia Marculescu
este personajul cel mai modern al romanului, prezenta complexa si enigmatica cu
unfarmec aparte, amestec de candoare si rafinament , de copilarie si maturitate,
de capriciu si devotement.Biografia eroinei este singulara si enigmatica . este
fiica vitrega a lui Mos Costache Giurgiuveanu care ardori sa o infieze dar aman
a implinirea aceste decizii din cauza avaritiei. Obisnuita cu luxul si rasfatata
decand mama ei traia, o data ajusa sub tutela tatalui vitreg, incepe sa invete
ce inseamna singuratatea sirautatea celor din jur. De aceea, dupa cum ii poveste
ste lui Felix, isi traieste cu bucurie viata fara a segandi vre un moment la vii
tor caci damele copilariei produse de zgarcenia lui Costache si de rautateaAglae
i au maturizat o. fetei I se aminteste mereu ca I crescuta din mila si ca nu e d
emna de numeleGiurgiuveanu: ?degeaba il lingusesti pe Costache ? ii spune Aglae
de fata cu toata lumea- si te zbenguiesti,Costache nu te iubeste. Eu sa fiu si n
u te as iubi daca nu ai fi copilul meu, din sangele meu.? Asa dar cu unstatut in
cert, Otilia isi gaseste singura protectie in Leonida Pascalopol fata de care nu
treste sentimenteamestecate.Mijloacele balzaciene contureaza cu o imagine contra
dictorie a fete, caci interiorul camerei sale dezvaluiepreocuparile artistice, n
aturaletea, cochetaria, spontainatatea, atractia spre nou. Dezordinea din camera
,papusile de stofa si patul scund dau incaperii aerul de zapaceala specific unei
adolescente ce abia adepasit anii copilariei.Portretul fizic surprinde tinerete
a, frumusetea, eleganta, delicatetea: ?fata parea sa aiba vre o 18,19 ani.Fata m
aslinie cu nasul mic si ochii foarte albastrii? toate aceste detalii se potrives
c atitudinii copilaroasea fete ce contrasteaza insa puternic cu stapanirea desav
arsita pe care o demonstreaza in relatia cuPascalopol.Procesul devenirii eroinei
este urmarit nu din perspectiva naratorului omniscient, ci prin tehnicamoderna
acum a comportamentismului caci pana in capitolul al 16, cititorul are acces la
psihologiapersonajului doar prin faptele, gesturile si replicile sale fara a sti
gandurile.Comportamentul fetei este contradictoriu si derutant, dar ascunde o i
ntuitie remarcabila si multamaturitate deoarece sub aparenta frivoritatii, a coc
hetariei, a mirajului luxului se disimuleazaconvingerea ferma a eroinei ca intr
o lume a barbatiilor o orfana fara zestre nu si poate gasi un locacceptabil deca
t prin lumina frumusetii, tineretii si a spiritului. Lucida si irationala, cunos
cand bine atat defectele cat si calitatile ( sunt numeroase pasajele de autocara
cterizare ) Otilia va lua decizia de al parasipe Felix si de ai deveni sotie lui
Pascalopol cel care o protejase patern pana atunci.In realizarea personajului s
e remarca si tehnica moderna a relativizarii acestuia prin insumarea unorperspec
tive multiple si divergente ( tehnica oglinzilor paralele). Se produce astfel o
ambiguizare apersonajului ce contribuie la aura de mister, dar si la limitarea o
mniscientei. Astfel Otilia este vazutadiferit de fiecare personaj in parte fiind
fetita cuminte care ii lumineaza batranetea pt mos Costache,tanara stralucitoar
e cu suflet capricios de artista pt Pascalopol ori fata admirabila pe care nu o
intelege pt Felix. In acelasi timp pt Stanica, Otilia nu e decat femeia desteapt
a care stie sa se descurce in viata, in timpce pt Aglae si Aurica e stricata, de
zmatata care suceste mintile barbatilor.

In esenta, relativizarea si problematizarea eroinei alaturi de : ambiguitatea de
factura moderna nu sunt decat forme prin care se sugereaza eternic mister femin
in, adica Enigma Otiliei.Arta narativa dezvaluie uluitoatea putere a naratorului
de a creea iluzia vietii. Epicul propriu zis esterelativ redus, fiind inlocuit
adesea cu dialogul sou momologul ( reprezentativa fiind in acest sens scenadin c
ap 18 structurata cu mijloace dramatice).Cele mai multe personaje traiesc mai al
es prin limbaj caci de la Caragiale nici un alt scriitor pana laCalinescu nu a d
ovedit un simt mai autentic al vorbirii citadine. Limbajul este asadar incarcat
in terminicitadini, in neologizme, de termini, abstractie de referinte culturale
, fiecare personaj vorbind limba epociiclasei si a cercului din care face parte
( de exemplu: Aglae pronunta ?Otilia e fala? ? marca a inculturii sia snobismului
) .Descrierile sunt si ele realizate in acelasi limbaj citadin si cult, de exemp
lu viziunea asupra Baraganuluise configureaza dupa legile geometriei si a arhite
ctonice citadine ? bivolii sunt vite lungi bituminoase?Si prin arta construirii
personajelor, ca si prin arta narativa sau stilul intelectualizat adecvat mediul
uicitadin, romanul lui G Calinescu isi demonstreaza virtutiile de sinteza esteti
ca constituiind o adevaratarealizare a prozei romanesti interbelice.