1

Dinu Karina Ana Maria

Facultate de istorie
Sectia RISE
Anul al III-lea, sem. I


Motto: "Din punct de vedere istoric, thatcherismul
va fi vzut ca un lucru mplinit"
Margaret Thatcher



Thatcherismul reformele conservatoare ale singurei femei
in functia de premier britanic



Alaturi de liberalism si de social-democratie, conservatorismul repezinta una dintre marile
ideologii ale lumii. Acesta este o doctrina politica, sociala , economica si culturala care a
aparut ca o reactie la fenomenul revolutionar din Franta, primele sale manifestari fiind scrieri
critice la adersa fenomenului revolutionar francez (cea mai reprezentativa lucrare, considerata
si fundamentul ideii conservatoare este scrisa de Edmund. Burke, Reflections on the
Revolution in France aparuta in 1790).

Putem defini ideologia politica conservatoare ca un ansamblu de idei, care vizeaza
organizarea si conducerea sotietatii pastrand pe o durata lunga de timp structurile politice
traditionale. De asemenea, ca si liberalismu, conservatorismul are la baza principiul statului
de drept, insa acesta sustine idea inegalitatii intre oameni si necesitatea existentei claselor
sociale, distinctiei si ierarhizarii.

Ca rol primordial, conservatorismul sustine propietatea privata, apararea ordinii sociale, a
religiei, idea inegalitatii persoanelor si a claselor sociale. Doctrina conservatoare considera ca
statul are sarcina de a apara si reglementa ordinea sociala.

In functie de epoca si nevoile timpului in care a fost adoptata idea conservatoare,
conservatorismul a luat forma nevoilor vremurilor, putand astfel vorbii de mai multe variante
ale acestuia:

- Conservatorismul clasic ( are ca baza ideea pastrarii institutiilor traditionale fata de
schimbarile sustinute de revolutia burgheza dar si de doctrina liberala);

- Neoconservatorismul ( apare in perioada interbelica, cunoscand o larga raspandire in
tarile dezvoltate; acest tip de conservatorism este caracterizat de sustinerea institutiilor
politice traditionale create, in principal, pe baza doctrinelor liberale).
1


Nu toate studiile, dictionare si manualele prezinta conservatorismul ca fiind o
ideologie politica, spre exemplu, in Enciclopedia Blackewell, Noel OSullivan
prezinta conservatorismul ca pe o filozofie a fiintei umane a carei esenta rezida in
convingerea politica, dar nu pot fi complet eliminate. Imbinand o viziune generala

1.Mihaela Miroiu, Ideologii politice actuale. Semnificatii, evolutii si impact, (Bucuresti, ed. Polirom,
2012), 165-170
2





despre existenta cu conceperea politicii ca o activitate limitata, putem defini conservatorismul
drept arta compromisului politic, a echilibrului si moderatiei in interesul pastrarii unui stil
limitat in politica.

In lucrarea sa de referinta Reflectii asupra Revolutiei din Franta, Edmun Burke, fondatorul
doctrinei conservatoare, sustine aprarea ordinii sociale, a ideilor si instituiilor tradiionale.
Acesta era impotriva nnoirilor i schimbrilor afirmate de revoluionarii francezi si de
doctrinarii liberali, care au inspirat revoluia francez.

Pe langa Edmund Burke, considerat fondatorul conservatorismului, mai sunt invocai Louis
de Bonald, Michael Oakeshitt i Joseph de Maistre. Dar aceasta nu inseamna ca idea
conservatoare a luat nastere odata cu acestia trei. Desi conceptul a fost fondat de ei, ideea si
principiile conservatoare au luat nastere cu mult timp inainte, fiecare societate avand o
retinere pentru nou, preferand in schimb traditionalul, cea ce cunosteau. Dup cum spune i
Nisbet, cuvintele conservator i conservatorism, cu referire la politic, nu au aprut n
Occident dect prin 1830; substana lor ns le-a precedat cu mult timp apariia.
2


Princialele elemente ale gandirii conservatoare sunt:

Omul ca fiinta eminamente religioasa, intruchipare a ratiunii, a instinctului si a
emotiei, iar religia elementul fundamental al societatii civile;
Comunitatea ca element teologic anterior individului;
Drepturile ca urmare fireasca a obligatiilor individuale;
Raul considerat inradacinat in fiinta umana si nu in institutiile statului;
Inegalitatea umana ( nu si din punct de vedere moral) ca urmare a organizarii sociale
complexe;
3


Conservatorismul, avand o forma reformata, a devenit popular incepand cu anii 1980, cand
accentul va cadea pe libertate, proprietate, limitarea puterilor statului si unele valori
comunitare, mai degraba decat elitele, traditia sau autoritatea, valor tipice versiunii originale
burkeene. Schimbarea societatii americane a avut ca reactie adaugarea versiunii de
conservatorism social si cultural, declinul unor traditii, ideile miscarii pentru drepturie civile;
ambele curente iau amploare in timpul administratiei Reagan.

Adeptii noului conservatorism, fiind inspirati de increderea in eficienta pietei libere, au
promoat politicii de privatizare a serviciilor publice, combaterea inflatiei, reducere a puterii
sindicatelor si incurajarea inovatiilor tehnologice. Utilizand acest model, doamna de fier a
Marii Britanii, Margaret Thatcher, a redus cheltuielile guvernamentale civile, aceasta reducere
fiind acompaniata de cresterea somajului dar si de scaderea taxelor directe si sporirea celor
indirecte. De asemenea, a reformat sistemul de sanatate pentru realizarea unor competitii mai
intense si implicarea sectorului privat. Din punct de vedere social, a pus accentul pe familie,
considerat baza societatii, intr-o interpretare traditionala (urmarind modelul victorian) a
rolurilor de gen
.4


2. Eugen Huzum, Teorii si ideologii politice, (Iasi, Institutul European, 2013), 12-13
3.Adrian Paul Iliescu, Supremaia experienei. Conservatorismul anglo-saxon , (Bucuresti, ed. Ideea European,
2008) , 1
4. .Mihaela Miroiu, Ideologii politice actuale. Semnificatii, evolutii si impact, (Bucuresti, ed. Polirom, 2012),
173
3

O atentie speciala a fost acordata securitatii nationale, astfel fiind crescute cheltuielile
militare, investitiile in tehnologi noi, astfel fiind intarita eficacitatea statului de supravegherea
interna cu scopul combaterii terorismului. Noii conservatori au desfasurat o politica externa
mai activa, inclusiv prin intermediul armatei, si si-au manifestat scepticismul in legatura cu
functionarea organozatiilor internationale. Intarirea frontierelor pentru combaterea migratiei
reprezinta o alta caracteristica intalnita la politica noului conservatorism.
5


Margaret Thatcher este prima, si singura, femeie ce a detinut scaunul de premier al Marii
Britanii. De asemenea, aceasta este si primul premier ce a avut trei mandate consecutive,
performanta realizata mult mai tarziu de Tony Blair. Datorita reformelor sale, politicilor
ferme si inovatoare avea sa ramana in istorie drept una dintre cele mai proeminente figuri
politice ale secolului XX, reusind sa ramana in memoria colectiva drept cea mai puternica
femeie lider din lume. De asemenea, gratie neclintirii sale in cea ce priveste crezurile si
principiile sale dupa care si-a creat reformele au facut-o cunoscuta ca femeia de fier a
Europei, fiind numita prima oara astfel de catre rusi. Aceasta a fost o adevarata personalitate
inovatoare care a avut o contributie majora la modernizarea Marii Britanii si, implici, la
modernizarea viitorului Europei.
6


Intre anii 1979 si 1990 administratia conservatoare a incercat combatrea valorilor
fundamentale de serviciu impartial si loial cu idealurile de eficienta si economic ce aveau sa
duca la crearea unor reforme radicale ale administratiei publice. Prin aceste reforme s-a
incercat concentrarea atentiei guvernelor britanice asupra modelului de functionare a
aparatului administrativ pentru a simplifica formularea politicilor publice si gestionarea
implementarii acestora.

Perioada guvernului conservator sub conducerea lui Margaret Thatcher a fost una de
schimbari profunde pentru procesele si structurile politicilor publice. Datorita reformelor
drastice si inovatoare, perioada in care Margaret Thatcher a fost premier al Marii Britanii a
fost denumita Thatcherism.

Conceptul de thatcherism a fost inventat si folosit pentru prima oara de catre oponentii sai
pentru a evidentia forta cu care masurile luate de premierul britanic erau impuse, aceste
masuri nefiind agreate nici de populatie nici de membrii Partidului Conservator
7
pentru ca,
intr-un final, termenul de thacherism sa fie cu precadere folosit de catre sustinatorii
masurilor luate. Actualmente, termenul desemneaza masurile politice, sociale si economice
adoptate in timpul celor trei mandate de Thatcher. Pentru membrii Partidului Conservator,
thatcherismul reprezinta o ideologie caracterizata ca nefiind conservatoare
8
desi a fost
dezvoltata in cadrul partidului mai sus amintit, fiind in acelas timp un fenomen economic si
politic
9
.

Marea Britanie a trecut de lacea ce Hughes numea o era a Administratiei publice la cea de
Management public. Prin acceptarea acestei premise, altii au caracterizat reformele


5. .Mihaela Miroiu, Ideologii politice actuale. Semnificatii, evolutii si impact, (Bucuresti, ed. Polirom, 2012),
174
6. http://www.bbc.co.uk/history/people/margaret_thatcher
7.Shirley Robin Letwin, The Anatomy of Thatcherism, (SUA, HarperCollins Publisher, 1992), 17
8.Ivor Crewe, Donald D. Searing, Ideological Change in the British Conservative Party, ( American Political
Science Review, vol. 2, nr. 2), 346
9.Geoffrey Garret, The Political Consequences of Thatcherism, (Political Behaviour, vol.14, nr. 4, 1992) 361-
370

4

fundamentale implementate in aceasta perioada ca reprezentand disparitia vechii administratii
publice si inlocuirea sa cu noul Management Public.
10


Putem descrie administratia publica traditionala ca fiind o administratie sub controlul formal
al conducerii politice, ce se bazeaza pe un model strict ierarhic de birocratie, avand
functionari permanenti si neutrii, motvati numai de interesul public, servind orice partid aflat
la guvernare in mod egal. Aceasta nu contrbuie la elaborare politicilor publice, ci doar
administreaza acetse politici decise de politicieni.
11


Administratia publica traditionala, in miezul sau, cauta sa se asgure ca exista o distinctie clara
intre functionarii publici numiti pana la politicienii alesi. Desi sunt condusi de politicieni,
functionarii trebuie sa actioneze obiectiv, conform cu regulile si procedurile stabilite, facand o
scrupuloasa distinctie intre interesele personale si cele ale serviciului lor.


O data cu inceperea anilor `70, acest model a inceput a fi atacat din diferite perspective
politice, unii considerandu-l elitist si birocratic, fiind departe de a servi politicienilor alesi,
birocratii permanenti formand un grup puternic servind doar intereselor sale. Acestia au fost
acuzati de a incurca politicile publice elaborate si adoptate de cei alesi pentru a favoriza
propria lor agenda corporatista de prosperitate. Acest asalt sustinut al acestor manageri noi a
fost hotarator in decizia luata de mai multe tari de a-si reforma sectorul public, insa nu au fost
atat de determinate si hotarate ca Margaret Thatcher in timpul mandatelor sale.


Intre 1979 si 1990, guvernul conservator condus de Margaret Thatcher a solicitat o noua
abordare a sectorului public in Marea Britanie, devenind cunoscut ca Noul Management
Public. Acesta:
acorda o mai mare atentie rezultatelor si responsabilitatilor personale ale fiecarui
functionar sau manager;
creaza o trecere de la ierarhiile inalte la structuri de management mai plat, mai
felexibil;
sunt mai clar definite obiectivele institutionale si individuale, acestea incluzand
stabilirea unor noi indicatori principali de performanta fata de care sa se poata masura
rezultatele obtinute;
o mai mare atentie se va acorda economiei, eficientei si eficacitatii, incluzand un mai
mare angajament fata de proceduri precum tastarea pietei si licitatiile concurentiale
obligatorii.
reducerea rolului statului, asigurarea serviciilor in favoarea companiilor privatizate si
stabiliea de piete in zone considerate in trecut ca prezervare de monopoluri sau
administratori publici.

Reformarea guvernului central dar si a altor sectoare, sub guvernarea lui Margaret Thatcher, a
continuat sa puna accent asupra obtinerii de valoare, sub forma eficientei si eficacitatii
diminuand prin descentralizare si delegarea puterii, dar si o atentie sporita asupra rezultatelor
si produselor. Un important pas la reprezentat delegarea autoritatii Trezoreriei si Oficiului
Cabinetului catre departamente, de la departaente la unitati contabile (precum agentiile) si de
la unitatile de persoane la manageri de varf catre managerii de linie.
12


10. Campbell C., Wilson G., The end of Whitehall: Death of a Paradigm, (Marea Britanie,ed. Oxford:
Blackwell, 1995), 22
11. Mihaela Pacesila, Implicatiile procesului de reforma asupra sistemului administrativa si asupra procesului
politicilor publice in Marea Britanie, (Bucuresti, Cercetri practice si teoretice n Managementul Urban, Anul
2, Nr. 3, 2007), 23
12. Ibidem, 24-25

5


Privatizarea si testarea pietei, cea mai inaintata dintre aceste reforme, a avut ca rezultat
reducerea cu mult a numarului de functionari publici. Cele mai inaintate reforme au avut in
veddere urmatoarele aspecte:
scrutinele de eficienta (incepute in 1979)
initiativa ManagementluiFinanciar (inceputa in 1982)
lansarea initiativei Pasilor urmatori (1988)
Scrutinele de eficienta au inceput la scurt timp dupa alegerile din 1979. Acestea au constat in
controale scurte si concentrate, vizand activitatea departamentelor recent introduse si aveau ca
scop gasirea unei modealitati de economisire a banilor in cadrul bugetelor respectivelor
departamente. Aceste controale au fost folosite cu succes in acest scop in toata administratia
centrala.
Initiativa Managementului Financiar (FMI) a devenit o initiativa revolutionara, din aceasta
luand nastere toate celelalte fie in totalitate, fie in parte. FMI a avut ca obiectiv general
imbunatatirea managementului in cadrul administratiei publice prin asigurare ca toti
managerii stiu care sunt obiectivele pe care trebuie sa le indeplineasca, dar si cum vor fi
evaluate realizarile lor
Succesul FMI in crearea unei reforme financiare si manageriale a convins guvernul sa
stabileasca etapa urmatoare care trebuia parcursa in aplicarea reformei. Aceasta avea sa se
constituie in Pasii Urmatori.
In februarie 1988, Margaret Thatcher a lansat initiativa Pasilor Urmatori, in urma unui raport
intitulat Imbunatatirea Managementului in guvernare: pasii urmatori. Aceasta a adus
schimbari majore in modul de conducere al administratiei publice, dar si in cultura
manageriala a structurilor executive ale serviciului public.
13

Venirea lui Margaret Thatcher la putere a reprezentat intoarcerea partidului conservator
britanic la teza de ca plecasera, si anume legatura puternica dinte libertatea economica si cea
politica. Andrei ranu, in lucrarea sa Doctrine politice moderne i contemporane spunea:
Capitalism este singura form de economie care conduce la fericire pentru c este singura
form economic dreapt i liber.
14

Thacherismul are la baza concepte fundamentate pe problemele cu care societatea britaniza
s-a confruntat mai ales dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, acestea fiind inderptate de catre
guvern.

Supunerea in fata normelor si a regulilor reprezinta ideea in care credea cel mai tare Margaret
Thatcher. Aceasta era de parere ca valorile Victoriene trebuiau respectate si ca razboiul a
facut ca oamenii sa uite de disciplina, valori si respect. Pentru Thatcher, valorile Victoriene


13. Mihaela Pacesila, Implicatiile procesului de reforma asupra sistemului administrativa si asupra procesului
politicilor publice in Marea Britanie, (Bucuresti, Cercetri practice si teoretice n Managementul Urban, Anul
2, Nr. 3, 2007), 26-28
14. Andrei ranu, Doctrine politice moderne i contemporane, (Bucureti: Ed. Fundaiei Pro, 2005), 43.
6


defineau nu doar sensul sensul principal al acestora, ci importanta lor in modelarea spiritului
uman. Altfel fiind spus, prin pretuirea acestor valori va (re)aparea respectul fata de munca, iar
munca va fi perceputa ca un scop social
15
.

Reformele thatcheriste au avut grija de sindicatem de privatizari, de impunerea
monetarismului, castigand intr-un final suportul si simpatia britanicilor.

Primul pas al revolutiei thatcheriste a fost transformarea chiriasilor in proprietari, masura
luata chiar de la inceputul perioadei thatcheriste, ce a avut ca rezultat vinderea a peste un
milion de imobile in aproape sapte ani (1980-1987). Aceasta masura a facut ca cei care inainte
erau chiriasi, devenind proprietari sa inteleaga impotanta inevstitiei facute, astfel crescandu-le
interesele dar si modul deperceptie asupra ideii de bunastare.

De asemenea, privatizarea industrie a ocupat un loc important pe agenda Thatcher. Ideea de
baza a privatizarii era aceea de retragere a statului din industrie, lasand oamenii sa o conduca.
Aceasta masura a favorizat cresterea economica. Aceasta masura a privatizari accentua
increderea oamenilor, deja formata prin cumpararea de case, si le sporea responsabilitatea.
Faptul ca lucrau pentru ei, oamenii nu mai sunt dezamagiti, sentimentul de a fi obligati sa
lucreze pentru binele statului dispare. Retragerea statului din politica sociala lasa loc liber
dezvoltarii iniiativei, a economiei private, modernizand atat economia cat si societatea. De
asemenea, aceasta masura incurajaza spiritul competitiv si intreprinzator, scotand in acelas
timp cetatenii din starea de letargie adusa de beneficiile serviciilor sociale.
16


Ofensiva impotriva sindicatelor este un alt pas important facut in revolutia thatcherista.
Urmand dictonul divide et impera, Margaret Thatcher a incercar si a reusit sa scada
importanta sindivatelor, numarul membrilor din sindicate scazand considerabil. Desi aceasta
luta a facut ca Thatcher si Partidul Conservator sa piarda mult din popularitate, pemierul nu a
renuntat la lupta, iesind invingatoare. Inchiderea unui numar de mine neproductive a facut sa
apara divizarea sindicala. Ca si consecinta, apar greve ce se intetesc. Aceste proteste neluate
in seama de Thatcher au durat un an de zile, avand ca si consecinta pierderi economice mai
mult decat importante. Dupa aceasta perioada, minerii invinsi de intorc la lucru pierzand
puterea pe care o detinusera si avand un sindicat destramat.
17


Desi la inceput s-a crezut ca schimbarea sistemului de taxe va fi o masura care nu va crea
probleme, pe parcurs aceasta s-a dovedit a fi total nepopulara. Aceasta masura a fost urmata
de greve si nemultumiri ce au atins apogeul prin blocarea Londrei (protesstul din Trafalgar
Square).
18


Cu toate ca societatea britanica a inteles avantajele pe care le aduce scaderea implicarii
statului in cadrul comunitatii si adoptarea unei atitudini mai responsabile a cetatenilor,
revolutia thatcherista nu a fost niciodata prea populara. Populatia britanica, marea sa
majoritate, nu era pregatita pentru aceasta modernizare subita sa societatii, nu era pregatita
pentru urmarile negative la nivel social si chiar economic ale programului de reforme creat de
Thatcher. Cu toate acestea, nu putem nega succesul in alegeri al lui Margaret Thatcher, care
se datoreaza insa mainii de fier cu care a stiut sa conduca statul, politicilor din domeniul


15. http://www.margaretthatcher.org/document/105087
16. http://www.dadalos.org/rom/parteien/grundkurs_4/gb/hintergrund.htm
17. http://ro.scribd.com/doc/40314341/Margaret-Thatcher-%C8%99i-reforma-de-fier-din-Marea-Britanie
18.Ibidem

7


taxelor si impozitelor, al politicilor finaniciare, al unei opozitii slabe si, am putea adauga, al
circumstantelor (victoria din Rzboiul din Insulele Falkland din 1982). Cu toate acestea,
perioada Thatcher a marcat istoria, devenind o ideologie, un model care continua sa traiasca la
zeci de ani de la retragerea lui.
19













































19. http://www.dadalos.org/rom/parteien/grundkurs_4/gb/hintergrund.htm


8

Bibliografie

1. Mihaela Miroiu, Ideologii politice actuale. Semnificatii, evolutii si impact, (Bucuresti,
ed. Polirom, 2012)
2. .Adrian Paul Iliescu, Supremaia experienei. Conservatorismul anglo-saxon ,
(Bucuresti, ed. Ideea European, 2008)
3. http://www.bbc.co.uk/history/people/margaret_thatcher
4. Shirley Robin Letwin, The Anatomy of Thatcherism, (SUA, HarperCollins Publisher,
1992)
5. Ivor Crewe, Donald D. Searing, Ideological Change in the British Conservative Party,
( American Political Science Review, vol. 2, nr. 2)
6. Geoffrey Garret, The Political Consequences of Thatcherism, (Political Behaviour,
vol.14, nr. 4, 1992)
7. 7. Campbell C., Wilson G., The end of Whitehall: Death of a Paradigm,(Marea
Britanie,ed. Oxford: Blackwell, 1995)
8. Mihaela Pacesila, Implicatiile procesului de reforma asupra sistemului administrativa
si asupra procesului politicilor publice in Marea Britanie, (Bucuresti, Cercetri
practice si teoretice n Managementul Urban, Anul 2, Nr. 3, 2007)
9. Mihaela Pacesila, Implicatiile procesului de reforma asupra sistemului administrativa
si asupra procesului politicilor publice in Marea Britanie, (Bucuresti, Cercetri
practice si teoretice n Managementul Urban, Anul 2, Nr. 3, 2007)
10. Andrei ranu, Doctrine politice moderne i contemporane, (Bucureti: Ed. Fundaiei
Pro, 2005)
11. . http://www.margaretthatcher.org/document/105087
12. http://www.dadalos.org/rom/parteien/grundkurs_4/gb/hintergrund.htm
13. http://ro.scribd.com/doc/40314341/Margaret-Thatcher-%C8%99i-reforma-de-fier-din-
Marea-Britanie
14. Eugen Huzum, Teorii si ideologii politice, (Iasi, Institutul European, 2013)