Sunteți pe pagina 1din 14

Curs 1

Estetica e un element regasit in lumea materiala si spiritual, inducand o estetica si la modul functional si design
(definitie) estetica studiaza legitatiile si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de propria creatie
La modul general reprezinta o dezvoltare de frumos, util si practice.
Practica e un fel de aplicatie a utilului. Porneste din vremuri timpurii, din paleolitic, epoca de piatra, bronz. In aceasta
perioada a aparut ideea de frumos care ingloba si probleme sociale.
Ex: pesteri cu desene stilizate exceptional poate reprezenta un avertisment sau o admiratie fata de natura -> diferente
mici intre primitive si omul contemporan prin puterea de simplificare usor de citit
A evoluat in timp, ajungand sa fie catalogata ( la greci )
Perioada de abordare a esteticii:
Faza de contemplare porneste din paleolitic pana inainte de ev. Mediu; a durat aprox. 1000 de ani; e o faza de
admiratie necondintionata a naturii observabila in pictura, sculptura, filozofie; in paleolitic semnele cele mai imp. Au
aparut in pesterile rupestre picturi murale; calitatile tehnice erau deosebite pt ca imaginea si culorile au rezistat peste
2000 de ani in mediu umed
Faza de traire afectiva pleaca din ev. Mediu pana in sec. 18-19; aceasta faza de traire se caract. prin senzatia ca
pictorul a simtit starea mentala fiziologica din acel moment al obiectului pe care l-a pictat; aceste faze de trairi sunt
caract. prin privire; in ev. Mediu sunt reprez. scene de lupta, nat. moarta, portrete neuter care nu vorbesc, sunt doar o
coaja; in renastere incep sa se intrevada sentimente; G.D.-ul a devenit un sist. General valabil prin stasuri si cotare;
exista o motivatie la felul in care pers. Pictata transmite mesaje; Van Gogh autoportret sugereaza o faza accentuata
de nebunie
Faza de valorizare se caract. prin participare sociala a pictorului si atitudine asupra a ceea ce se intampla in jurul sau
d.p.d.v. social; Francisco Goia a facut crochiuri a societatii din vremea resp.; fapt ce a dus la arestarea si la moarte pe
rug; ducele de Alba l-a ajutat sa scape sustinand ca crochiurile realizate sunt defapt cosmaruri; Goia e primul care a facut
o participare sociala, protest; apar apoi: Picasso, Shagal, Salvador Dali, Pablo Louise; Dali face filosofie prin picturile lui cu
mesaj puternic filosofic ceas topit, girafa cu flacari, scene de viata; maj. societatii antice a facut filosofie a binelui, a
raului, esteticii
Fazele esteticii:
Prima per. pleaca de paleolitic si merge pana in sec 3 e.n. Contribuie o serie de tari din bazinul mediteranean (grecii,
egiptenii). Grecia a reusit sa ordoneze ordinele arh grecesti dar si din imprejurimi, fiind un sistematizator de notiuni
teoretice. Imita in piatra coloanele din lemn, frize cu reprez. de Frunze. Preiau din Egipt, Babilonia influente pe sist.
Estetice. Apar teorii ale lui Platon, aristotel, care incearca sa introduca si elem. de traire cu filosofia, insa cu aplicabilitate
practica.
In mom. inceperii filosofiei, greci se manifestau material (a durat 2000 de ani). Intai a fost manifestarea mateiala apoi
cea scrisa; firesc era invers.
Creuzetul nasterii filosofiei e Grecia care a abordat pt prima data notiuni estetice.Partea practica si teoretica ajung sa se
suprapuna act. subconstientului, apoi esteticul
primul e Platon, a trait in per. aparitiei esteticii ca si cunoastere
primele sisteme coerente estetice s-au gasit la sf. Sec. 18
definirea esteticii d.p.d.v. filosofic a fost definite de un autodidact (B. Alexander)
aparitia esteticii este o entitate; aceasta e def. si d.p.d.v. al termenului initial grecesc ,,systetilos, care inseamna o
sistematizare a cunostintelor despre estetica
germanul Wundt spune ca estetica formeaza, impreuna cu logica si etica triada stiintelor normative; ansamblul de
reguli care se transpun vietii sunt legate de estetica
la francezi, estetica are 3 tinte: regulile artei, frumosului si a gustului
grecii pornesc insa cu binele, frumosul si utilul; notiunea de bine vine dupa frumos si util
atitudinea esteticii poate fi un atribut al umanitatii, ea fiind valabila in toate partile lumii
prin incercarea de a sistematiza estetica, filosofii au evidentiat dualitati apartinand domeniului esteticii (sunt in nr de 8)
Perceptia sensoriala, dupa I. Kant, este legata de filosofia pura despre estetica nu se poate pune problema, ci de o
,,critica a judecatii -> elem. De conflict au fost leg. De o interpretare fata de ceva
in per. Lui Kant exista grupe si atitudini formale care dau o judecata asemanatoare unui juriu
filosofia esteticii pune in valoare ochiul, privirea
nu toti vedem la fel d.p.d.v. fizic si psihologic
Kant vb de estetica prin judecata valorile alese de noi, abordate la nivel diferit de fiecare in parte devine o filosofie de
viata
Aparitia ideilor estetice canoane privind arhitectura, picture, sculptura
Aparitia ideilor de ordonare a idei elem. De arh. Este recunsocut ca miracol grecesc, fiind considerat atribut al umanitatii
dionisiac, materialism dialectic, apolimae
Estetica greaca a avut in prima faza materialismul classic: Homer, Pitagora
Atitudini ale acestor filosofi:
Pitagorieni sec 6 I Hr. considera nr ca esenta a lucrurilor
Socrate 469 399 I Hr. antropocentrism, functionalism esthetic
Platon si-a promovat ideile filosofice in dialoguri filosofice
Din dialectica platoniciana putem desprinde niste idei conceptual de frumos inseamna initiere
D. Wisman a propus o schema a evolutiei esteticii legata de faptul ca elem essential e iubirea desprinsa in iubire
formala si sufleteasca
Exista 4 etape : dragostea de : 1. Forme sensibile
2. sufleteasca
3. dobandirea unor cunostinte la nivel de stiinta
4. atragerea intelectului
- ideile cardinale ale esteticii: - bine, adevar si frumos


Are o latura filozofica mai profunda si se refera la gandirea unor filozofi fata de fortele adevarului, ale naturii si ale
societatii umane.
Primul filozof a fost Platon, urmat de Aristotel cu Rationalismul aplicat - o contemplare a naturii neoprita de
nimic, fac arhitectura sa evolueze. Gandirea lor a suscitat in 1700 in Europa un puternic interes despre ce inseamna bine
si adevar.
Curs 2
Aparitia sistemelor estetice.
Cu precadere comentate de Kant. Filozofia antica, comentata de Kant in jurul lui Platon, sub eticheta dogmatismului s-au
putut identifica atitudini fundamentale asupra esteticii la modul fundamental. Astfel din cele 8 scoli filozofice din
Renastere (fiecare diferita ca si concept una fata de cealalta) au generat cateva concepte:
1. cartezianismul - literatura franceza clasica
Celelalte scoli (7) s-au considerat a fi relevante pentru 3 concepte: 2. relativismul cartezian, 3. intelectualism
4. senzualism anglo-saxon
Toate 3 fiind considerate si de Guismann ca fiind relevante din cele 8 scoli

Rene descartes (1596-1650) - a asociat gandirea esteticii de atunci intr-un dictionar de estetica generala in care
tema esteticii a fost impartita in clasicism, rationalism cat si a intrat pentru prima data in arta a spiritului metodei.
Rationalismul Francez a dat nastere la foarte multe controverse imbratisand cele doua teorii relativiste ale lui
Kant si Leibnitz (imbratisati de scoala franceza). Kant reuseste sa defineasca primatul Gustului asupra Frumosului in sine.
Leibnitz (1646-1716) aprofundeaza cartezianismul (mobilitatea conceptului de viata-forma-scop). Se refera la
faptul ca forma ( cnturul aparent al materiei). El spune ca forma nu poate fi indiferenta si pentru a servi ca satisfactie
structurii mentale umane -> forma-scop este de fapt aplicatia dupa care Leibintz interpreteaza lumea.
Leibintz constientizeaza 4 trepte ale cunoasterii:
1. cunoasterea obscura si intunecata
2. cunoasterea clara dar confuza
3. cunoasterea distincta - in cadrul careia exista o posibila definitie sau o explicatie stiintifica
4.cunoasterea adecvata sau intuitiva
In general, cunoasterea estetica e plasata in filozofia lui la minim 2 - nu e cel mai important plan al filozofiei.

Cunoasterea obscuratista e mai ampla in antichitate. Explicatiile erau greoaie.
Cunoasterea clara, dar confuza - se cunosc bine problemele, insa metodele nu sunt bine definite
Cunoasterea distincta - nu se generalizeaza totul, e o filozofie distincta, .
Cunoasterea intuitiva reprezinta finalitatea filozofiei lui Leibnitz

Senzualismul Englez are ca discipoli pe Hume si Locke: daca nu am avea noi sentimentele frumosului, hainele, cladirile
ar fi doar utile si nu frumoase
Frumosul e definit: Frumosul e legat de un sentiment de placere care face sa se nasca dragostea, ce va relaxa muschii si
nervii.

Imanuel Kant (1724-1804) Haegel despre Kant:Kant a condus in mod ireprosabil analiza frumosului si a sublimului, pe
care il distinge de frumos. Reprezentant si cititor al criticismului, Kant a scris in perioada precritica (critica e criticismul
care l-a avantajat pe Kant): 1764 observatii asupra sentimentului frumosului si sublimului.

O mare descoperire a lui Kant consta in noua teorie a gustului: o judecata a sentimentului dar si un sentiment de
judecata. Aceasta interpretare in sistem Kantian sta sub semnul unor dualitati dintre care amintim lumea obiectiva,
sensibila si inteligibila, o necesitate a libretatii.
Esteticul este cel care pune de acord subiectivitatea cu obiectivitate. Pentru Kant, arta este o creatie constienta
de biecte, producand la cel care contempla impresia ca au fost create fara intentie, ca si natura.

Post Kantienii - ca o reactie pozitiva a esteticii lui Kant dupa o perioada de incubatie s-au remarcat o serie de
continuatori si adepti ai acesei filozofii, printre care cei mai importanti sunt Goethe si Novalis.

Alti descendenti discreti in literatura de specialitate sunt Haegel si Schoppenhauer. Fiecare din ei au fost personalitati ai
filozofiei si a artei de a scrie in Europa.
Deasemenea, Schiller si Heagel, Schoppenhauer, sunt filozofi si scriitori germani.
Schiller (1758-1805) ii revine meritul de a fi indraznit premiul sa depaseasca critica maestrului sau dupa Heagel. Este
poate si filozof, a simtit nevoia de a reconcilia lumea sensibilitatii cu cea a rationalitatii pe care Kant le opune pragmatic.

Schiller afirma ca asta este fica libertatii: frumosul este libertatea sub forma aparenta. Un frumos fara conditii, dar
care e defapt un superlativ. Frumosul poate insemna modelul estetic, atitudinea vis-a-vis de oameni. Frumosul abstract
e diferit de frumosul estetic. Frumosul se leaga de gandirea universala, fapt care face atitudinea filozofica cu atat mai
complexa.

Schelling (1775-1854) a consideratexponent al idealismului absolut, curent in cadrul caruia pentru prima data in istoria
gandirii europene estetice a devenit pivotul miscarii filozofice.

1854 inseamna un momment de rascruce pentru filozofie.
Urmatorul ganditor este Heagel (1770-1831). Este considerat cel mai mare estetician al tuturor timpurilor. A impartit
estetica in 4 volume. Se incearca reconcilierea dialectiva a antagonismelor. Frumusetea ar fi : aparitia sensibila a ideii, iar
ideea este continutul artei.
Idealismul este o forma de gandire, in opozitie cu rationalismul.(in rationalism se pot naste lucruri mai frumoase decat
in idealism, dar sub tutela unei reguli). Antagnistii (idealism-rationalism) au ca scop binele. Schelling incearca sa gaseasca
o cale de mijloc intre aceste dualitati.

Filozofia a aparut mai repede decat revolutiile ce au dat nastere socialismului. Dupa Heagel, ideile sale despre
arta s-au impartit in 3 perioade:
1. arta orientala
2. arta greceasca
3. arta moderna ( conform contemporaneitatiilor lui Heagel)

Acest aspect deschis de Heagel se refera la o serie de consecinte asupra acestor etape legate de diverse arte.

Schoppenhauer (1788-1860). Marcheaza pendulare intre filozofia Kantiana si filozofia lui Platon ( care discuta natura).
Reuseste o mediere intre cele doua filozofii.
Filozofia studiaza scopul pe pamant, mersul societatii, etc. Filozofia e asemenea personalitatilor, dezvoltandu-se pe baza
antagonismelor, acestea creaza factorul evolutiv care incearca sa limpezeasca confuzia prin incercarea de a gasi legaturi.
Estetici moderne si contemporane sec 17. Curs 3
Interpretare si analiza filozofica, in domeniul artei se indreapta tot ce se leage de estetica.
Romania. Mircea Eliade apreciaza intreaga cultura europeana supusa sub imperiul profanului iluminismului, martismului,
feudism, rasism, istoricismului. Toti sunt factori ai acestei evolutii unilaterale avand ca scop interptretarea evolutiei
esteticului.
Ideea lui Eliade se regaseste la un alt ganditor, filosof:
La Croce, care a formulat ev. astfel o preistorie a eticii care a durat mai bine de 2000 de ani (primul volum analizat). Al
doilea volum e din secolul 17 pana astazi cu o istorie a evolutiei teorii esteticului a.i La Croce imparte in 4 aceasta teorii
a esteticii precontiene: Kant a impartit lumea esteticii (teorii considerate teorii de evolutii) si dupa el (o serie de adepti
au format o serie de teorii care il accepta si care dezvolta ideile sale coresp. perioadelor din evolutia teoriilor esteticii)
4 teorii: 1. t prekantiana care dezvolta per de adm, fata de natura si diverse etape
2. T kantiana in timpul lui Kant, se refera la conceptia lui Kant despre estetica si lume, El considera ca
evolutia esteticului si realizeaza dupa niste percepte metafizicii. unul dintre cei care a dezvoltat aceasta idee in Romania
este Lucian Blaga, Perioada postkantiana au adus o serie de adepti care i-au dezvoltat conceptia
3.T pozitivismului si psihologismului pana in sec 19 , legatura intre sec. 19 si contemporan e analizata
de o serie de ganditori si analisti care au dezvoltat o serie de idei f interesante si variabile definind esteticul si lumea de
azi, legatura intre secolul de azi si sec 19 a fost studiat de Nietzche (mentorul si istoricul lui Hitler a dezvoltat idei cu leg
cu valorile in care trebuie privite)
Nietzche Nasterea tragediei Cazul Wagner
O serie de teorii morbide pt. per. resp. derivate din faptul ca N. a fost propagandistul lui Hitler, dezv. idei de
performanta a rasei sup., care a considerat ca adeptii lui Hitler erau de fapt oameni de rase- sup deci si preocuparile lor
estetice erau de performate ariana.
A avut contributii deosebite in ce priveste arta si filozofia, dezv. rasei superioare care a facut mult rau umanitati
in periaoda respectiva. Aceste imbinare intre arta si rasism nu duc la un echilibru in intelegearea artei pure. Teoriile
pozitive Nasterea tragediei dezv, ideea ca teoria nu ar mai concepe arta si arta ar ingloba teoria. Partea pozitiva: La N.
gasim toate premizele aparitii artei moderne. In aceiasi periaoda gasim o serie de teorii, de asem. nascute in per, critici,
Maj. teoriilor se nasc in jurul per. critice (ex. art nouveau se naste intr-o perioada critica)
Aceasta per. de efervescenta filozofica a dus la t. ce definesc periaoda teoriilor despre estetica devim motoul
sec 19,20 pornesc de la aceasta filozofie a artei.
Esteticiile pozitive tind sa ajunga la utilizarea unor metode comparabile cu cele stintifice exacte. Astfel, filozofia arteli
lui Water Taime este rezultatul a 3 impulsuri Mediul, Momentul, Rasa . ele incearca sa puna inainte mecanismul de
influenta locala teporizat cu celalalte filozofii.
Estetica filozofica e o terie de asemeanea nascuta in perioada respectiva. titlul al unei lucrarii 1877 a lui Grant
Allen. tot el a infiintat la Leibzig la 1876 a primului laborator d epsihologie experimentala.
Un alt reprezentant pe aceasta perioada este G. T. Fehner (1807- 1887) este nasul eteticii experimentale in zilele
noastre estetica experimentala s-a repliat asupra faptelor marunta formand o microstructura care a urmarit un sistem
programatic care ajuta sa restranga ideile noi aparute si sa le aduca la certitudini cu campul uniformational din arta.
Cautarile de astazi ale semioticii si ale semiologiei (stiinte ale semnelor dar care la randul lor det. evenim din lumea
esteticii si din arta)
La nivelul esteticii pozitiviste sta de fapt estetica marcsista care ca si evenim a marcat perioada lungai in istoria
esteticii , dar care a fost marcata de arta sde conditonare de factura sociala cu o infrastructura economica precara.
Estetica pozitivista , ca latura a umanismului are o persistenta deosebita si consideram ca luata ca minfest sau
disimulata ca prezenta va fi mereu in colimatorul ascultarii de specialitate.
Un studiu interesant se regaseste in:
Tolstoy , Ce este Arta? , in eseul sau, a condamnat arta culta absentizand valorile estetice ale artei (1828-1910)
Edgard Allon Poe (1809 - 1849) E autorul unei lucrari cu principii poetic: ratiunea versului si filozofiei a
compromisului a.i rastaorna in lucrarile sale succesiunea artelor plastice, consacrate de estetica anterioara, ideile sale
sunt dezv. ulterior de catre Baudelaire (in art. nouveau)
John Ruskin inainte 1900 , denunta si combate rev, indu situandu-se in postura de profet a frumosului , ca
reilgie. El exprima dragostea pt. natura, admiratia pt. antichitate, combatand civilizatia industriala.
Henry Baudelaire a preluat ideile lui E. A. Poe (Poe a scris o serie de eseuri cu pb. ratiunea versului si filozofia
compromisului. Consacra estetica anterioara ca fiind cea de valoare.) Arta a trecut minte prin aceste per, dat, contributii
acestor filozofi.
Henry Bergursone (1859-1941) ascoziaza impresionismul cu pper. impresonisionismului, are ca adepti pe Proust, Musill,
Kafka.
Esteticile critice, ca si individ arta e amenintata cu disparitia nu pentru ca si-a realizat destinatia ci pentru ca
rationalitate iesit din per, lui Platon este preluata de iluminsti ca Haigel si Cante.
J.H .W. Adirne - sociolog, filozof, muzicolog , estetician, critic. E unul din vedetele scolii de la Frankfurt.



curs 4 filozofia artei
Exista din punct de vedere filozofic un continut al acestei relatii. Estetica a apartinut codului filozofic si de-a lungul
istoriei a fost perceputa ca o relatie filozofica determinata de dorinta de a atinge unitati de masura conceptuale din
realitate ( frumos, adevarat si gust ). Aceste 3 criterii de apreciere a esteticii au aparut din perioada republ. lui Platon
Pana in zilele noastre s-au dovedit partial aceste relatii fiind influentate de o serie de critici de cult. Filozofia esterica s-a
numit necesitatea de a teoretiza intr-un sistem coerent categorii si capricii conceptuale ( frumos, imagine, gust si stil)
Optiunea filozofica estetica a constat o constatam in cadrul general in care se misca reflexia estetica. Estetica e in
realitate o filozofie iluminata care priveste autocritic. O serie de initiati in domeniul filozofiei si artei au apreciat aceasta
relatie intre arta si filozofie in functie de conceptia lor despre viata. Astfel Roman Ingarden numim o serie de probleme
fundamentale ale esteticii filozofice : antologia generala si filozofica. t. salvarii.
Esteticii filozifice i se desemneaza urmatoarele domenii de cercetare: fenomenologia comportamentului artistic poate fi
impartita in mai multe etape, problematica stilurilor valorilor acestui stil, stiluri ca si fenomen artistic care conduce la o
traire estetica.
Privind problema filozofiei Artei ( arta ca un pers capabil de filozofie in acest context) Arta capata personalitate
cuprinzand o semnificatie mai vasta.
Acest interes pentru arta s-a declarat pe vremea lui Aristotel si Platon. Arta nu mai este o latura a esteticii ca si fenomen
natural ci o interventie a omului. Pana in renastere arta a fost ob de admiratie. Din antichitate arta a evoluat in contextul
acestui deziderat 9 nat moarta scene de viata portrete priviri de sticla fara semnificatie) In renastere pers au sentimente,
pictorul interpune in lucrarile lui.
Atitudinea artistului in opera de arta in contextul in care filozodia face parte din arta. se precizeaza: - nat artei, criteriul
si val in arta, gustul si stilul in arta
Daca la inceput arta a fost vazuta ca o initiere a nat. naturalism, verism, conceptul de valoare. Toate acestea definesc
criteriile dupa care se identifica val ob de arta.
Arta are parametrii cu care se apreciaza de cei in domeniu.
1 naturalism incercarea de copiere si contemplare a naturii.
2 conceptul de valoare
3 verism = mom de retribuire a val. artei in fazele urmatoare, ev mediu si renastere
datorita religiei natura e admirara ca fiint o interfata a religiei.
In domeniul artei exista imbunatatiri. interventia in arta dupa per de contemplare e distantabila. S-a incercat o gasirii a
adevarului s-au desprins de Dumnezeu si a dat valenta naturii.
Denise wesman spune ca arta cea mai simpla e cea care conduce la adevar.
Arta figurativa dementiala infantila aceste caracteristici fiind in faza primara de realism, si o idealizare min da nastere
unei arte vulgare. Se refera la starile primare care sunt adevarate fiind consid ca un adevar in arta,
Wisman considera ca un om trivial e mai sincer in legatura cu ara decat un om care interpreteaza. Arta se naste din niste
contacturi directe cu simturile. totusi arta trebuie dusa cat mai aproape de acceptiunea generala.
El considera ca adevarul in arta e corelat cu starile de trairi primare si care declanseaza val certe in arta.
Emille Zola. Giordano Bruno cu latura progresului lor naturalist ei sunt defapt niste idealisti. Pt sustinerea celor de mai
sus putem aminti de inscenarea lui rodame(sculptor inaintea lui brancuri. franta) Rodame a adaugat compozitiilor sale
sculpturale pers. reale. Cu toate acestea interventiile val artei in realitate s-a modificat. Toate lucrarile sale par realiste
tocmai pentru ca oamenii reprezentate de el nu au talpile picioarelor lipite de pamant. In majoritatea cazurilor pers sunt
in miscare cu talpile desprinse de la sol fapt ce da dinamism.
caii nu au portiuni ale picioareleor pe sol in in incercarea de a-i oferi dinamism prin ridicarea in aer. Acest comportament
il regasim la Schagal unde pers din lucrarile sale ajung in punct extrem senzatia de idealism si de materializare a unor
compotari sociale din acea perioada.
Lupta dintre artisti a fost data de dorinta de a se inteparta de dogmele nat. Fenomenul distinctiv complex misc. e la
superlativ. realit. sociala. Se face dif intre arta si non arta care nu mai comunica nimic. Realitatea in sine det adevarul
din momentul respectiv.
Aristotel asa cum struct. e mai adevarata decat mulajul iar pictura e mai maturala decat fotografia. Probabil ca arta
apare ca transpunere a modului si mijloacele unor firme specifice. .....
CRITERIILE DE ARTA
Exista probleme de a recunoaste val. de a deosebi arta si nonarta de a face distinctie intre arta si nonarta.
Ch la Roch. spunea ca artele autentice sunte printre actele umane care fabrica in mod intentionat lucruri sau entitati
singulare. Arta ar fi pt industrie la fel cu creatia pt productie.
Emille Gunau la venir de les estetique este o noua ipostaza a artei de a contribui la dezvoltarea individului si la
primirea unor alte valente in viata sociala. Dpdv al designului in normele iau fost implementate in estetica.
Pt a vb de arta e necesar sa intelegem un alt aspect legat de t de arta autentica. diversi scriitori prin latura lor pasionala.
P.... afirma ca pt anumiti artisti arta e o relazare un mom de dezvoltare a simturilor estetice si o delectare a spiritului.
L da Vinci spunea ca atunci cand vb de arta adevarata e utilitate.

Valoarea in arta.
valoarea e considerata in arta ca un produs al creatiei asociologice. El prezinta scopul dorintele sau interventiile,
idealurile transformationale in realitate. Daca capital e sa recunoastem faptul ca peste tot unde se ascunde un germene
de adevar rel intre arta si filozofie transpare cu o forta dubla
Aceasta dualitate intre dogmele esteticii resp ale filozofiei artei si filozofiei in general sunt cont. pana la un punct cand
generalizeaza. Cand sunt la obiect criteriile fundamentale restabileste relatiile artistice conceptuale fata de arta.
Estetica s-a desprins din trunchiul filozofiei constituindu-se defapt un sist filozofic independent de globabil si de evitare
de wvitare a exceselor si diversitate.




C5
Psihologia creaiei
Arta s-a nscut din contemplare, care a fost primordiala dup aceea urmnd creaia artistica. Creaia artistica abordata
de orice artist plastic presupune o implicare in cele 3 principii vitruviene: utilitatea, frumuseea, structura. Cele 3 aspecte
at trebui sa defineasc o creaie artistica pe toat durata evoluiei sale ncepnd cu momentul zero.
Filozofia artei include si critici de arta. Unele obiecte de arta sunt sau nu kitchuri in funcie de aprecierea pe baza unor
valori asumate.
Victor Basch se situeaz din acest punct de vedere in partea descendenta a filozofiei kantiene. Adepii lui Kant au adncit
filozofia lui. Rolul esteticii consta in realizarea unei trsturi de unire , a unei reconcilieri intre o lume sensibila si restul
lumii in aa fel nct intre necesitate si libertate, intre natura si estetic sa apra spiritul. Spiritul artei a ptruns in
contiina oamenilor formnd un concept ce definete parametrii de apreciere pt toi care se ocupa de arta. Astfel
putem vb de nelegerea si cunoaterea spiritual apta sa foloseasc trilogia contemplaia, creaie si interpretabilitatea
care nu poate epuiza toate perceptele artistice. Aceasta trilogie include toate abordrile pe care le-au parcurs filozofii
de-a lungul timpului. Ex: blocurile erau considerate o arh a comunismului. De fapt blocurile sunt un rspuns la un efect
social si anume migraia spre ora.
Stilurile in arh au fost acceptate in unele cazuri, in altele nu, totul pornind de la o filozofie a celor care fac arta si a acelor
care o consuma. Filozofia leag toate evenimentele care duc la o rezolvare in arh. Filozofismul ca exces poate fi
considerat ca favorizant al subiectivismului. O direcie specifica o consta personalizarea artei, o interpretare freudiana.
Demonstrarea naturii comune a normalului si a patologiei.
Normalul in arta si abordarea normalului este egala cu procentul pe care populaia l absoarbe. Aspectul presupune ca
majoritatea oamenilor merg pe intuiie. Doar unii indivizi se bazeaz mai mult pe calitile filozofice. Acest element de
apreciere devine pt filozofia artei un element de control. In arta normalul cu patologicul conlucreaz.
Natura comuna a normalului si patologicului poate fi realizata in orice context social avnd grija ca metodele, criteriile
abordate sa fie corecte si fata de o atitudine si fata de alta.


Contemplaia artistica
Titus Mocanu spune despre contemplaia artistica ca ar fi un proces de desf a sensibilitii estetice in condiiile
confruntrii acestora cu opera de arta. In abordarea echilibrata a acestei forme de apreciere intervine intuiia ce poate
declana urmtoarele 2 caliti: fantezia si expresivitatea.
Cele 3 caliti luate ca si structuri alctuite pe parametrii si in temeiul unor componente de percepii, se organizeaz in
sistem si primesc informaii att din partea operei de arta cat si din partea percepiei (parteneri in opera de creaie.)
Mai presus dect contemplaia e considerata sensibilitatea estetica care include unghiul de abordare a creatorului
(capacitatea de reflectare a realitii), al doilea element fiind participarea publicului la actul artistic, capabil de
perfecionare prin cultivare.
In creaia de arh intuiia nu e suficienta, fiind nevoie de cultivare si cunotine vaste de estetica. Ce semnificaie are si
cum se definete conceptual? Lucrarea de arhitectura e tot un mesaj, dar contient nu ntmpltor.
Denis Wismann argumenteaz atitudinea fata de arta: aa cum sunetul unor instrumente deformeaz o prere despre
opera, sau doar cteva versuri ne incanta atunci cnd le luam in citim, tot aa formele, culorile ne plac sau nu ne plac.
Aceste sentimente sunt considerate sentimente estetice.
Basch susine ca artistul e mai nti un contemplator si pe urma un creator. Estetica cultiva 5 atitudini umane care s-ar
diferenia de toate celelalte ca fiind fundamentale. Aceste atitudini reuesc sa contureze un tot unitar din punct de
vedere filozofic. Astfel subiectivitatea estetica are dublu efect: primul este contemplaia cu fundament intelectual iar al
doilea sentimentul artistic de natura afectiva (partea nativa a individului e legata de contemplatie-flozofica, de aceea e
nevoie sa intervin artistul prin intelect.)
Subiectivitatea estetica are dublu efect: sentimental cuplat cu partea afectiva si intelectul.
Contiina artei
Se realizeaz prin 3 moduri:
1. Indiferenta politicoasa moderna
2. Placerea reala subliniind natura operei
3. Bucuria interioara - starea de extaz
1. Indiferenta politicoasa moderna neinteresul fata de partea estetica a vieii, persoanele fiind implicate ntr-un alt
sistem care nu are un nivel estetic. Acest tip de oameni sunt canalizai pe alt sistem partea lor afectiva fiind atrofiata.
Sunt 3 arh: Italiana - pune accentual pe estetic f mult, insa nu are partea germana legata de tehnologie
Germana forme simple cu finisaje deosebite
Japoneza mbinare intre celelalte 2
Sunt intelectuali pe care ii intereseaz estetica si pe care nu.
2. Placerea reala subliniaz opera e o latura a afectivului care include semnificaiile filozofice
3. Bucuria interioara e o stare de extaz in fata unei opera. E nevoie de un intelect deosebit care accepta si prile tehnice
dar si calitile afective estetice. Presupune o serie de cunotine prin care se poate depi pura percepie.
Creaia pura se exemplifica cele 9 categorii estetice ale lui Ch. Lalock. Vibraia e una din formele cu care un artist
plastic le folosete sa fie original. Ex: Picasso are simboluri religioase. Orice crez ar avea artistul acesta trebuie transpus
in opera. Fiecare om are un crez.
Dup renatere, orice creaie ncearc sa transmit un simbol, fapt datorat si dezvoltrii tehnicii perspectivei, umbra
(ambele descoperite de Manje). Dup funcionalismul din Art Nouveau apare pictura abstracta cu un mesaj.















Curs 6 estetica
Arta implicate, arta cu socializare
Psihologia sociala a artei considera ca de-a lungul timpului interventiile filosofiei au det. o reactive a publicului. Intre
1800-1900 s-a conturat crezetul asupra opiniei sociale a artei. Concepte filozofice marcau comportamentele sociale. In
acea perioada s-a dezvoltat marxismul cu ideile socialiste, dar si arhitectura ( Van de Velde) au luat atitudine in dom.
artei. Comparatiile si interventiile sociale (din partea societatii ) au fost minore. Comparativ, filosofii au exacerbat
calitatile artei.
Socializarea artei d.p.d.v. istoric poate fi comparata cu cele 3 etape ale esteticii:
Dogmatismul
Criticismul => lor le corespund cele ale filosofiei psihologia artei si sociologia artei
Pozitivismul
Se remarca un raport al credintelor desi istoria artei care pune accent si pe biografia autorilor.
Atitudinea populatiei fata de problemele artei erau minore, de accea concluziile in arta erau trase din biografia
autorilor ( circuit inchis, care nu ajungea la public) . De aceea s-au facut investigatii in domeniul psihologiei populatiei,
neinteresata de arta sau care neaga in necunostinta de cauza. Daca nu exista atitudinea de apreciere, negarea o face
nejustificata nefiind bazata pe cunoastere si cunostinte.
Aceasta abordare ( negare) tinde sa ii faca pe filosafi sa acorde atentie experientelor proprii biografice. Anchetele
asupra sociologiei artei au totusi interes, fiind de neconceput fara.?
Publicul in aceasta privinta: Gheorghe Stroia ( critic de arta) definea publicul drept comunitate umana caruia I se
adreseaza creatorii de arta prin operele lor. Conditia pp a publicului de a fi intr-un loc anume ( dincolo de limitele stricte
ale unui timp si/sau spatiu determinant). Publicului I s-ar fi propus o anumita diversitate: social istorica, de educatie,
varsta, de mediu si gust esthetic precum si o evolutie corelata cu dezvoltarea artelor.
Mai nuantat se poate considera ca, contemplarea filosofica se produce in comunitate, publicul diferentindu-se sau
socializand prin specializare.
In ceea ce priveste succesul de public o serie de atitudini ale unor ganditori au declansat interesul social ( public), astfel
Stendhal a atribuit publicului 3 aspecte vizavi de declaratiile mecaniscismului public:
Stendhal- intriga ce sta la baza propulsarii interesului pt arta
Nodlier considera ca politica e motorul ce impinge dezvolarea artei
Nietsche- considera ca forta e motorul e dezvoltaerea artei in plan social
Bodlaire scriitor/poet francez considera ca mediocritatea e mecanismul care impinge societatea inainte. Daca
pregatirea unui grup e incomplete deci concluzia unui grup e incomplete, aducand la ceva nou.

Sociologia artei ar putea elabora raspunsuri si limita arbitrariul ( o dezvoltare haotica, necontrolata) . Lipsa de atitudini
ferme a unui grup(nu a nunei personae) poate modifica cursul istoriei. In secolul 19 au aparut cele mai multe inventii.:
bicicleta, liftul, b.a., etc. = ..? populatiei functionalism. Aceste inventii introduc pop. resp. au avut un impact major
asupra psihologiei populatiei.

Opera, opera de arta ( subcapitol)

Rezultatul unei actiuni umane specific caracterizat prin structura unui material in vederea posibilitatii de a incadra
structura obisnuita in sfera valorii esteticii.

Cel mai mare roman in sec 19 este nu al lui Stendhal ci Batista albastra a lui Etienne Equiet. La scurt timp I s-au opus
Stendhal, Bodlaire considerand romanul ca fiind o poveste de dragoste usoara.
Dupa 1900, arta cu tehnica ajung sa mearga mana in mana. Arta sociala genereaza modificari capital. Opera de arta
trebuie insusita de un numar majoritar, fapt care s-a intamplat cu art nouveau.
Conflictul intre arta si societate trebuie cautata semnificatia care exusta in sec 19 intre tehnicile de apreciere ale
artei si paradoxul declansarii unor atitudini contradictorii. Curentul sec respective ( al inventiilor) au generat un conflict
care trebuia analizat cu privire la modul de descriere a tehnicii in arta.
Consolidata prin atitudini ferme de valoare, s-au conditionat o serie de atitudini:
Pt Nietsche conditiile sociale erau supuse revitalizarii unor factori sociali determinant: mediul, momentul si moda.
Mediul determina tipul de atitudine artistica mediocre, neutral. Moda prescrie inflexiunile temporale ale societatii pt un
om, iar momentul e legat de prezenta unui eveniment artistic care poate perturba sau declansa o noua atitudine ( garile
sunt construite pe structura metalica un curent dezvoltat pe tendinta de a folosi fierul turnul Eiffel, poduri si apoi
gari).
Varfurile in arta sec 19 au declansat o serie de perioade positive ce au marcat conceptele lui Lensi. Astfel, in 1935
raportul intre arta si societate era apreciat de P. Abraham prin 3 elemente:
Indiferenta sau refuz
Atentie-observatie
Supunere sau opozitie
Indiferenta sau refuzul creaza un sentiment nociv. Refuzul inseamna atitudinea in arta fiind atitudine ferma.
Atentie sau observatie a fi atent e a fi pe faza, a percepe noi concepte. Observatia e mai puternica.
Supunerea sau opozitia- supunerea- ce insuseste total o lucrare. Supunerea e o intelegere intre cel care ilustreaza si cel
care isi insuseste atitudinea. Opozitia poate duce la conflict .

Denis Wismonn emite opinii conform carora sociologia creatorului ar fi posibila atunci cand paradoxul consta in
a aplica unui creator unic studiul sociologic ca si plan universal .
La Lock metode si obiective ale esteticii sociologice se intreaba daca anomalia si patologia pot fi asociate
creatiei.
Mediul, in perspectiva estetica ar fi totalitatea structurilor programate care conditioneaza aprecierea operei de
arta. Mediul uman da nota proasta sau buna unei opera de arta fiind apreciata pozitiv sau negative. O atitudine politica
poate determina o abordare gresita ( muzica tradusa pe vremea lui Ceausesc )


C7

Disonanata intre modul de a percepe arta si modul in care ar putea fi interpretata moral
-in antichitate intre arta si morala - Chintesenta este un echilibru intra arta si morala.
De-a lungul timpului au fost perioade mai fierbinti si altele mai relaxate In Evul Mediu datorita terorii inchizitiei, morala
era in prim plan, arta subordonandu-se atat legislatiei in vigoare avand o nota puternic religioasa.
-arta era subordonata moralei religioase
In perioada renasterii si dupa renastere artistii vremii au continua sa considere morala ca un rau imprimat artei:
Se pare ca n-a luat atitudine incat neconcordanta intre morala si arta constatata in perioada lui Moliere de
exemplu, a dus la discutii vehemente chiar cu implicarea autoritatilor, astfel incat Moliere a fost victima unei cenzuri
abuzive.
Un alt scriitor Teophil Gautie afirma: Nu stiu cine a zis, nu stiu cand, cum ca literatura si artele influenteaza
asupra moravurilor. Oricine ar fi fost, este neindoielnic un mare prost. Ar fi ca si cum ai spune, ca mazarea face sa
creasca primavara.
Baudelaire ia si el atitudine afirmand : Implicarea autoritatilor in problemele de gestiune a artei duce la
diminuarea valorii artei prin implicatiile pe care le contine.

Sistemele artelor frumoase (sisteme clasice)
-In urma acestor framantari artistice , morfologia artei e din ce in ce mai necesara. Ca o sistematizare a artelor care ar
tine seama de principiile estetice ar putea evolua corespunzator contemporaneitatii.
Sistemele clasice sunt responsabile de o anumita clasificare, separare intre artele spatiului si artele timpului.
Toti cei care experimentau, cautau un adevar, au incercat sa clasifice artele. Cele 7 arte, ce au devenit 10. Mai
exista alte clasificari dupa simturi.
O prima clasificare (traditionala) primele 7 arte la baza sistemului de apreciere
-arte plastice (arhitectura, sculptura, pictura)
-arte ritmice ( dansul, muzica, poezia)
-cinematograful
+cele datorita inventiilor (radiodifuziunea, televiziunea, desenul animat)
Foarte interesant e ca arte precum literatura, teatrul, nu isi gasesc locul in aceasta clasificare
Semnificatie: in jur de 1950 primele televiziuni in SUA, 56 Europa, 57 Romania (prima statie de emisie in Bucegi)
-desenul animat gestica transmiterea emotiilor
Exista cateva clasificari clasice
In perioadele in care Guillaume Apollinaire a studiat raporturi plastice intre gol si plin, de asemenea Mallarme
cauta spatiul pentru poezie folosind desenele non-figurative.
Guillaume Apollinaire:
Alte exemple vizeaza esentialitatea timpului pentru arta si pictura. El face referire la templul grecesc, goticul,
flamboiant, barocul, tusa lui Van Gogh, pictura lui Matisse, discursul lui Bruno Zevi, dinamica lui Rudolf Arnheim.
Rudolf a interpretat pana si programele deconstructiviste .

Metodele esteticii:
O clasificare a dus la realizarea de care Maurice Nedoncelle in cartea Introducere in estetica: O catacteristica
exacta, umana si pe principii stiintifice poate deveni unanim recunoscuta daca implica realitate si adevar.

Clasificarea contemporana se restrange din punct de vedere al functiunii pe ideea concentrarii celor importante.
Au incercat sa clasifice arta contemporana dupa simturi:
Arta vederii (arhitectura, pictura, sculptura)
Arta auzului (muzica, literatura)
Arta de sinteza vizuala si auditiva (teatrul, cinematograful)

Datele vizuale nu pot fi considerate corespunzatoare unei clasificari reale fiind de fapt lipsite de realitate, urmarind
acelasi demers in continuare ar trebui sa avem Arte gastronomice ( gustul); senzatia senzoriala (tactila, vizuala,
olfactiva) ne gliseaza spre remarci prozaice cu iz Freudian.
Orice lucru ce produce emotii estetice, oricat de dificil ar fi de acceptat, trebuie clasificat ca o contributie la
perpetuarea esteticii si in concluzie a artei. (fie ca e stiintifica sau nu)
In ultimii ani stiinta a evoluat atat de mult incat corespondentele artei cu tehnologia au facut ca intre arta
vizuala si cea clasica sa se creeze o corespondenta care au dus la pierderea distinctiei intre artele minore si artele
majore, arte temporale si spatiale, artele vazului si auzului, artele gustului si senzatiei tactile.
Principiul e al dezvoltarii la nesfasit a unor diversi artisti pentru a-si promova arta si pentru a o clasifica intr-un
domeniu cunoscut a unor specializari ale artei.
Aceste domenii de multe ori au sfidat imposibilul astfel incat au depasit posibilitatile stiintifice.
Un domeniu ce nu apare in clasificari: tehnica colajului (desi e recunoscuta de artisti) ar putea fi considerata ca
o extindere a unor etichete ce transmit un mesaj nu au reguli in principiu
-pe langa arta, exista si un procent de stiinta



Curs 8.
Arta si morala
Sistemele artei frumoase(sisteme clasice)
Exista o disonanta intre modul de apreciere al artei si morala. In antichitate nu exista o disonanta. Platon spunea ca
kintesenta unei arte veritabile e acest echilibru intre arta si morala. Din acest punct de vedere au fost perioade
m.intense si m relaxate.
In evul mediu, datorita terorii produse de inchizitii, morala era in prim plan, arta subordonandu-se legislatiei de atunci in
vigoare cu o nota puternic religioasa. Arta era subordonata moralei religioase catolice din acea perioada.
In Renastere si dupa Renastere, autoritatile au continuat sa considere morala ca un rau imprimat artei. S-a luat atitudine
astfel incat discordanta intre morala si arta constata in perioada lui Molier a dus la discutii vehemente , cu implicarea
autoritatilor, astfel incat Molier a fost victima unei cenzuri abuzive.
Theofil Gothie afirma urmatoarea remarca: nu stiu cine a scris, nu stiu cand, cum ca literatura si artele influenteaza
asupra moravurilor. Orcine ar fi fost , neindoielnic un mare prost. Ar fi ca si cum ai spune ca <mazarea face sa creasca
primavara>. Din acelasi punct de vedere, Baurdelaire ia si el atitudine: implicare autoritatilor in probleme de gestiune
ale artei duce la diminuarea valorii artei prin implicatiile pe care le folosim. In urma acestor framantari artistice,
morfologia artei e din ce in ce mai necesara. Cosistematizarea artei care va tine seama de principiile esteticii, artele vor
putea evolua corespunzator contemporanitatii. Sistemele clasice sunt responsabile de o anume clasificare si separare
intre artele sp. si artele timpului.
Primordialitatea celor 7 arte dupa simturi, auz, voce.
O prima clasificare clasica a artelor s-a facut cu cele prime 7 arte considerand la baza sistemului:
primele 3 arte plastice ar fi : arta, picture si sculptura.
urmatoarele 3 arte ritmice: dans, muzica , poezie.
ultima arta : cinematograful.

Exista cateva clasificari clasice care cuprind si arhitectura. In perioada in care Guinard a studiat rapoartele clasice intre
gol si plin de asemenea si Mohame cauta.frizand desenele nonfigurative .Alte exemple frizeaza esentialitatea
timpului pentru pictura si arhitectura. Ion Apalisuire face aluzii la templul grecesc, goticul flamboiant, ? de pictura a lui
Van Gogh: ia in discutii discursul lui Bruno Zevi, dinamica lui Rudolph Armhein si Eshes (un fel de al doilea Duser) descrie
si incerca sa interpreteze stari de fapt, aratand iluziile optice care se pot obtine prin desen.
Din acest punct de vedere majoritatea artistilor asemenea lui Rudolph Aembeion au interpretat si programele
deconstructiviste.
Metodele esteticii cuprind in colimator tot ce inseamna clasificare astfel incat o clasificare prea concreta a dus la
realizarea lui Maris R. Introducere in estetica ca o clasificare corecta pe principia juste poate deveni unanim cunoscuta
daca implica realitate si adevar.
Conflictele sunt de orgolii si independente.
Conflictele contemporane se restrang dpdv al functiunii pe ideea concentrarii elementelor importante: asemenea
esteticii au incercat sa clasifice arta dupa simturi:
-arta vederii: arhitectura, pictura, sculptura
-arta auzului: muzica si literatura
-arta de sinteza vizuala si auditiva: teatru si cinema
In concluzie datele senzoriale nu pot fi date unor clasificari reale, urmarind acelasi demers ar trebui sa avem arte
gastronomice in care gustul ar face clasificarea. Teoria a luat nastere dupa al doilea razboi, odata cu diversele inovatii:
televiziune, radio, aparatura de inregistrat.S-a constatat ca prin copier se altereaza calitatea initiala fapt care a dus la
diferite competitii intre firmele de aparatura. Primul mijloc de inregistrare a fost pe disc de bachelita(se zguduie discul,
poluare fonica), apoi pe banda magnetica (nu poate produce sunete inalte). Ultima inventive e inregistrarea laser.
Orice lucru care produce emotii, oricat de dificil e de acceptat trebuie clasificat ca o contributie la estetica concreta a
artei.
In ultimii 20 de ani stiinta a evoluat atat de mult incat corespondenta intre stiinta si arta a dus la aparitia distinctiilor
intre artele minore si majore, intre artele auzului si vazului, a gustului sau a senzatiei tactile.
Principiul e al unei dezvoltari la nesfarsit a solutiilor gasite de diversi artisti pentru a clasifica arta intr-un sistem
necunoscut. Aceste clasificari de multe ori au frizat imposibilul, au deposit posibilul(ex:arta spray-ului- la inceput era
considerate triviala, evolutia stiintei a facut ca spray-ul sa nu se mai intrepatrunda- fapt care a dus la o adevarata arta.ex
graffitiul va ajunge sa fie considerat o forma de adevar in arta, o manifestare)

CURS 9
Sistemele clasice de sistematizare a esteticii includ si domeniul artei. Ele sunt responsabile de o anumita separare intre
artele spatiului si artele timpului.
Sunt considerate astazi 7 arte. O clasif. devenita traditionala contine 7 capitole:
3 plastice (arh, sculptura, pictura)
3 ritmice (dansul, muzica, poezia)
cea de-a 7-a (cinematograful)
Aceasta clasificare e din anii 70-80 (1970). In continuare a aparut radio-difuziunea, televiziunea si desenul animat.
In prima faza televiziunea este considerate tehnologie inalta. Cinematografia e facuta de sine statator ca arta,
pe cand televiziunea sustine cinematografia si reproducerea reala.
Filme consecrate precum Noapte lui Ariton Ioni reprez. o adevarata opera de arta participand nu doar la
cultura cinematografica cat si la tot repertoriul artelor. Desenul animat s-a nascut prin televiziune si cinematografie.
Conceptul, calitatea desenului le fac adevarate opera de arta.
Romanul sau teatrul si literatura nu si-au gasit loc in aceste clasificari, ele fiind tot laturi ale artei.
Un alt aspect important pt spirit e aprecierea lui Emete Sureatt a altor subiecte pt timpurile noastre - arh,
pictura, sculptura, cu referire la templul grecesc, goticul flamboyant, baroc, la tusa lui Van Gogh. Toate contribuie la
interventiile facute de Motiz, Bruno Zevi si Rudolf Arnheim.
Arnheim si-a adus contributia a.i. arh. si-a gasit locul intre acestea.
SISTEME ACTUALE
In per. contemporana s-a propus un sistem al artelor frumoase, referitor la ______ care s-a bucurat de multa publicitate.
doua grupe se desemneaza in multitudinea de arte: artele solitare si se societate. Este o selectie veridica din care se
desprind clar urmatoarele idei: desenul, picture, sculptura, olaritul, si chiar un anume gen de arh poate induce ideea ca
raportul artizanului cu lucrul poate exista ca si grupare indiferent de atitudinea umana. El considera artele colective si
solitare ca fiind urmare a unui talent.
S-au facut f multe clasif. in aceasta perioada dupa diverse interventii ale unor timpuri:
Sisteme structurale auditive
Sisteme structurale vizuale
Sisteme structurale de sensibilitate
Aceasta impartire s-a realizat recent si incearca sa concentreze niste faze de clasificare.
Un critic francez incearca sa faca o alta catalogare. Maria Medonsel ne introduce in estetica facand o clasificare mai
simpla, bazata pe simturi, si care apropie clasificarea de normalitate si masura cea mai simpla.
Arta a devenit un domeniu al stiintei cu conditia ca, clasificarea sa se refere la interpretarea frumosului ca
neutralitate.
De gustibus non discutamus o remarca cu specific subiectiva- frumosul e ceea ce imi place. Acest balans intre
intuitie si experienta duce la un adevar. Intuitia e unul din sentimentele ce tine si de subconstient. Picasso intrebat de
unde-i vin ideile a raspuns: nu gasesc, apoi caut, nu caut si apoi gasesc- fapt prin care se neaga procesul de cautare.
Intai idea, apoi se cauta mijloace de aplicare.
METODOLOGIA ARTEI
Metodologia esteticii e construita dintr-un ansamblu de metode, procedee, regului, care comprima si definesc
disciplina.
Intreg sistemul privit istoriceste defineste un aspect istoric constituit cu asa-zisul proces de constituire si de
autonomizare a stiintei esteticii cat si o continua amplificare, innoire a tehnicilor de investigare.
Aceasta metodologie e necesara pt ierarhizarea _______ din domeniul artei. Artele frumoase se includ in acest
proces de ierarhizare si de clasificare, astfel, un sub capitol care defineste notiunea este obiectul esteticii.
Dpdv al acestei metode, estetica are un capitol separat si poate fi definita ca un domeniu desprins, desi critca de
arta este o justificare a unor judecati comune de valoare. Dimensiunea axiologica regasita in timp e apreciata de critici in
mod normal fara interventii exterioare (vezi esteticile moderne si contemporane.)
Ethienne Sureau face o comparatie intre studierea operei si analiza exhaustiva a esteticii ca intre un ___ si
filozofii care il conving despre verticalitatea studiilor facute de ei.
Olarul in timp ce lucreaza e pastorit de filozofi; cu toate ca olarul isi stie meseria, lucreaza mai departe fara sa ii auda pe
cei din jur filozofii care monitorizeaza se refera la faptul ca artistii plastici lucreaza prin intuitie. Incercarile de
clasificare a lui Sureau sunt subiective iar artisul ar trebui inclus asa cum este. Opera nu e identica cu personalitatea
artistului.
METODELE ESTETICII
Se considera faptul ca dorinta de a desprinde estetica de critica de arta s-a intamplat la majoritatea criticilor.
Wiesmann considera ca estetica oscileaza intr-o analiza sociologica foarte subiectiva fiind o constanta
metafizica. Adevarata metoda a esteticii ca si a oricarei stiinte nu e negativa ci pozitiva. Se considera dezideratul Gaeton
Picasi Introducerea in estetica a literaturii ca sa puna capat confuziei dintre estetica, critica si filozofie, pt a putea fi
considerat de aici inainte ca o stiinta, stiinta artei.
PERSPECTIVE
Aceasta aspiratie de scientizare a esteticii care poate suscita si a suscitatat numeroase obiectii care vizau posibilitatea
realizarii unei stiinte a gustului si chiar a unei filosofii a artei. Arbitariul intruchipat de celebrul gustibus nondiscutamus
i s-a raspuns de catre Haegel chiar in primul capitol al esteticii sale: estetica nu e o stiinta pt ca nu se bazeaza pe
fenome obiective si particularitati, ci pe idee.
Platon in lucrarea sa Hippias maior spunea ca ar trebui considerate nu obiectele, particulare clasificate ca
frumoase, ci frumosul in sine.
Cat de greu este sa faci estetica filozofica in zilele noastre si sa ascezi la aceasta aspiratie. Aceasta aspiratie e
comuna tuturor oamenilor si rezulta din aspiratiile lui Platon, ce nu accepta in academia sa discipoli care nu cunosteau
geometria geometria determina daca discipolul are o gandire profunda. Nu foloseau geometria in academia lui Platon.
Cine ar trebui sa cunoasca lumea in zilele noastre? Filozoful si implicit esteticianul si creatorul sau doar filosoful?
Cursul de estetica se adreseaza studentilor din an final- acestia au o expresie estetica cel putin infromala,
eventual neconstientizata si o experienta. Un aspect rezulta din necesitatea tinerilor de a se valida professional si in
sistemul de invatamant.
Cursul are 4 module si 14 capitole si constituie estetica generala.
Partea 1: Estetica in devenirea sa istorica
Partea 2: Domeniile esteticii exprimate in 3 mari titluri de estetica
Partea 3: Inventarierea problematicii esteticii (axiologia-sisteme si metodologii)
Partea 4: 5 capitole, fiind consacrate expansiunii contemporane a frumosului.




Curs 10


Definirea limitei intre arta si non arta are o preocupare foarte veche inclusiv in arhitectura antica greaca arta manuala
era considerata un fel de lucru tehno . Disputa intre arta mestesugareasca manuala resp activitatea artistica care s-a
nascut in prima faza fata de natura (contemplare ) de-a lungul timpului s-a dezv notiunea estetica si interpretarea ei . S-a
demonstrat scalabilitate de perceptie artistica . Una din cauze ar putea fi o perceptie gresita fata de arta Constiinta
obiectiva a produs o deformare a intelesului estetic colectiv. De asemenea manifestarile artistice si accesul inegal al
oamenilor la msg transmis a perturbat raportul corect de intelegere al act. aristice cat si a celor tehnice.
O alta cauza ar fi lipsa de educatie, mediul de provenienta si specificul national.
O alta cauza e conceptul trad de arta. In momentul de fata exista un grup de specialisti care consid ca arta trad. are ca
sursa nu numai formele artistice ci si natura. Formele din natura nu pot avea acelasi statut ca si formele artistice.
Creatia are si ea deci doua forme de manifestare : creatie divina si creatie umana , creatia artistica fiind un segment desi
cea umana : creatia umana care consta intr-o interventie constienta a omului asupra unui material.
Comportamentul artistului fata de materie si acceptiunea fizica clara modeleaza prin propriile lui perceptii , acel material
, urmarind structura si definind pana la urma un obiect care poate deveni la urma un obiect de arta.
Contemplatia in timp ar putea viza absolutul dar atunci era succeptibil de a deveni o interpretare subtire a adevarului.
Pentru estetica trad , se retine primatul complexelor de trairi , dispozitie , sentim , generate de simpla contemplare.
Bagajul de sentimente este defapt '' trusa de scule '' a mesterului artist din repertoriul artistului. Originalul rezulta din
transportul eului artistului asupra materiei pe care o modeleaza.


2. Mutatii in ? aprecierea estetica
Datorita modif. fundamentale val. esteticii s-au schimbat.
Dupa unii autori exista ideea ca mutatiile sunt atribuite alterarii rel. esteticii din cauza trecerii de la arta artizanala la
cea indirecta . Prod . ind trecute prin prototip trec in etapa a2a in produs de serie in asa fel incat in final nu se mai
distinge ob artistic prototip de cel serial. In final seria de produse imediat ar constata o interventie umana indirecta cu
apreciera artistica limitata la nivelul prototipului . Opozitia formelor imediate fata de formele artistice ar fi totala .
Esteticienilor englezi , martori ai sec 17-18 a expansiunii industriale li s-a datorat opozitia fundamentala orginal serial ,
original structural .
Interpretarile formate de-a lungul secolelor au contribuit in mare masura negativ asupra noilor arte care au apartu de-a
lungul secolelor , o parte de consumatorii de arta considerand ca arta e doar cea care priveste un individ prin
originalitatea lui , obiectul fiind unic , irepetabil si nu consid ob industriale , ob de arta . Aceasta interpretare subiectiva a
obiectelor de arta e denaturata de aceasta concluzie a atitudinii fata de tehnica in timp.
ex. Pana in 1906 obiectele care erau si arta si tehnica

3. Interpretari considerate traditionale ,fortate prin acceptarea compromisului
Asocierea artei cu artizanatul este extrem de veche , datand din perioada antica greceasca. Abilitatea de a transforma
obiectul artizanal intr-unul tehnic si mai departe intr-unul artistic conditionat de o vocatie artistica care depunde talentul
si vocatia artistitilor in altarul desavarsirii artei.
Totusi cea mai mare problema rezida din disocierea artei de non-arta. Conceptul artei e o atitudine conceptuala fata de
o schema artistica importanta fata de obiectul expus.

Aceste arte relativ nou aparute au bulversat interpretarile speialistilor si artistilor dand o nota de diletantism,
interpretarii din acest domeniu . In lumea artistilor aceasta atitudine a degradat ideea de arta, foarte multi critici de arta
considera ca preocuparile artistice reale sunt de fapt alterate de o interpretare gresita si spun noi analizam de fapt
efectele nu si cauza, iar cauza acestor degradari e mai putin studiata .
In aceasta optica e mai putin important ca omul nu a inteles arta moderna din cauza lipse ornm. si mult mai important
pentru acesti oameni e sa interpreteze si sa accepte interpretarile moderne cum ar fi desgin-ul din toate timpurile,
designul de obiecte frumoase, de mobilier, de arhitectura. Toate aceste domenii care sunt de fapt consacrate ar trebui
mai mult prelucrate ca si valoare.

4. Limitele intre non-arta si kitsch
Non-arta ca si def inseamna un obiect care poate fi dpdv performant fiind obiectul unui studiu de design functional si
estetic fara ca acesta sa fie arta. Toate obiectele tehnice supuse unui studiu de tehnica inalta ar putea fi tratate dpdv
estetic si introduse in arta. Rezultatul e insa ca forma e rezultatul direct al tehnicii fara sa aiba legatura cu estetica.
Kitschul e o forma clara de mutilare a obiectului natural, original, unic. Multiplicarea lui de catre industrie, cu alterarile si
falsificarile pe care le-a impus duce spre transferarea de arta intr-un inlocuitor, un surogat al obiectului de arta copiat.
Kitschul introduce maselor de fast, care nu are nici o justificare obiectiva in afara de pretul mai mic decat originalul.
Kitschul are un singur aspect pozitiv social si uniform prin implicarea in arta. In acest fel exista o forma de popularizare a
artei adevarate.
Arta si non-arta si kitschul sunt notiuni diferite substantial una fata de cealalta si au ca obiect comun valoarea artistica si
preocuparile in directia artei.


Curs 11
Preocupatiile analistilor in domeniul esteticii in ceea ce privesc un loc de arta (kitsch, copii ale unor prod. de arta, de
asemenea lucrari indirecte ob industrial insigne, statuete- copii ale unor prod de arta- imagini din fotografie, de
asemenea anum opera transferate prin cinematogrfie cat si inregistrarile de muzica fac parte din arsenalul keitschului si
nonartei. Inlocuitorii artei pot fi clasificati in 2 categ Inlocuitori artizanali de arta si inlocuitori tehnici.
Inlocuitorii artizanali sunt copiile unor obiecte de arta consecrate. Sunt solutii coresp unor rezolvari sociale importante.
Ele coresp dificultatilor de comunicare. Inlocuitorii tehnici merg pe principiul succedoneului (sau surogatului).
Succedoneul e consid inlocuitor in medicina. Al doilea element e surogatul care numeste inlocuitorii de produs natural
(sunt facuti artisanal in casa). Producatorul genereaza margarina are aceeasi structura ca o punga- e obt prin procese de
reducere. Si o lucrare a unui student de la arte plastic poate insemna surogat, in conditiile in care el copiaza foarte bine.
E un muzeu a obiectelor furate, pictate in care lucrarile abia se deosebesc de original. Performanta insa e pentru cel
care a pictat in trecut originalul datorita ideii, sclipirii pe care au avut-o. De asemenea tehnica era mai putin avansata in
per. conceperii originalului fapt pentru care performanta revine din nou originalului.
Surogatul il gasim in arta, alimente, haine.
Designul in context de inlocuitor de arta.
Forma fundamenala de atitudine e legata de elemente ornamentale si decorative ce determina un produs functional si
uzina si estetica. In cazul designului elementului pp e functionalitatea fiabilitate si ca o consecinta e si partea de estetica.
Produsul desigur are un prototip valoros sau mai puin valoros care e lansat ca produs industrial in serie mai mica
sau mai mare. In functie de cifra de serialitate producatorul isi percepe de dinainte functia de estetica. (ex metaloplastie
sau rinoplastii).
Produsul apus de arta poate fi si el modificat dar in momentul in care se modifica acesta nu mai are valoare.
Designul este reprezentativ considerat prin modelul formei sale lipsit de decoratiuni si ornamente.
Revolutionalismul designului e de obicei o traditie anterioara. In perspectiva artei nouveau, obiectul facut serial nu da o
nota adevarata- obiectul artisanal executat.
Cuvantul designe provine din engleza si deruleaza un pic ca notiune: in Anglia designul tinea de elemtele
proiectarii. El s-a desprins insa nat- fiind extinsa la toate obiectele proiectate ca fiind o valorare estetica.
Terminologia cuv designe are aceeasi semnificatie ca si cuvantul kitsch weskitschen (a maslui). Cuvantul
kitsch e de sine statator.