Sunteți pe pagina 1din 10

Tema Secolul XX ntre democraie i totalitarism- ideologii si practici politice n Romania si n

Europa

Introducere
Secolul al XX-lea , numit si secolul extremelor, a ramas in memoria europenilor ca un secol al
contrastelor, in care o lume a totalitarismului, a razboaielor mondiale si a genocidului
1
s-a intercalat cu o
epoca a progresului stiintific, a emanciparii femeilor si a consolidarii vechilor democratii, care devin
modelul politic pentru secolul actual. La sfarsitul Primului Razboi Mondial (1914-1918) asistam la o
dezvoltare fara precedent a democratiilor pe continentul european. Oamenii politici pareau increzatori ca
democratia a trecut ultima si cea mai grea dintre probe si triumfa acum in lume
2
" Viata noilor democratii
interbelice va fi insa una scurta, momentul de turnura fiind reprezentat de marea criza economica din anii
'30, cand, pe fondul acutelor probleme sociale, regimurile de tip totalitar castiga tot mai mult teren.
In octombrie 1917 pe ruinele Imperiul rus se va instaura primul regim totalitar al secolului al XX-
cel sovietic iar in deceniile urmatoare regimuri totalitare fasciste sau comuniste se vor instaura in
numeroase tari din Europa, Asia sau America Latina . Partidele si regimurile totalitare au fost principalii
adversari ai drepturilor omului si democratiei intre 1917si 1989 iar nfruntarea dintre democratie si
totalitarism una dintre principalele caracteristici ale secolului al-XX-lea.
Daca principalele regimuri fasciste- cel italian si cel german- au fost invinse in cel de Al Doilea Razboi
Mondial si s-au prabusit, regimul comunist nu va disparea de pe continent decat la sfarsitul anului 1989,
fapt ce dovedeste greutatea cu care, odata instaurat la putere, un regim totalitar mai poate fi inlaturat.

Explicatii necesare
Forme de guvernamant:

In cursul istoriei, statele s-au organizat din punct de vedere politic sub doua forme: monarhie si
republica. Prin forma de guvernamant sau forma de organizare politica, intelegem modelul de organizare a
unui stat.
In prima jumatate a secolului al XX-lea predominau monarhiile . in perioada interbelica noile state aparute
au optat pentru republica(Austria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Finlanda, statele baltice) iar alte state
europene au renuntat la monarhie (grecia, Spania)Dupa al Doilea Razboi Mondial numarul monarhiilor a
scazut dramatic. Au devenit republici: Romnia, Italia, Bulgaria, Albania, Iugoslavia iar Spania a revenit
la monarhie.Astazi forma de guvernare aleasa in Europa este majoritar republica, doar circa 20% dintre
state pastrnd forma de stat a monarhiei constitutionale: Marea Britanie, Belgia, Olanda, Luxemburg,
Danemarca, Norvegia, Suedia, Spania.

Regimuri politice
Statele difera intre ele si dupa regimul politic pe care il are fiecare. El se defineste in functie de
metodele prin care se exercita puterea si prin tipurile de relatii dintre stat si cetateni.
Astfel exista regimuri democratice, autoritare si totalitare.
Regimul democratic poate functiona in oricare forma de guvernamant. De exemplu o monarhie
care are ca regim politic democratia este numita monarhie constitutionala sau monarhie constitutionala
parlamentara. Tot asa o republica care are ca regim politic democratia poate fi republica parlamentara sau
republica prezidentiala. n republica parlamentara (Italia, Germania, Austria) presedintele este ales de
Parlament iar n cea prezidentiala ( Franta, SUA) presedintele este ales de cetateni. Regimurile
democratice se caracterizeaza prin existenta separarii puterilor in stat, pluralism politic, legitimarea puterii
prin alegeri libere pe baza votului universal, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Democratia
este exercitata in cadrul statului de drept (forma de organizare a statului n care este acceptat i
respectat ordinea de drept (legea) si drepturile indivizilor).
n regimurile autoritare puterea este exercitata in mod nedemocratic de o persoana sau un grup de
personae. Executivul are atributii mai mari decat celelalte ramuri ale puterii in stat si se formeaza, de
regula, partidul unic. Romnia a cunoscut regimul monarhiei autoritare a lui Carol al II-lea ntre 1938 si
1940 . Au existat si republic de tip autoritar de exemplu republica dictatorial din Spania si Portugalia n
perioada interbelica si postbelica.

1
Distrugerea total si metodic a unui grup etnic sau popor
2
Afirmatia apartine lui Giovanni Giolitti- om politic italian, unul dintre principalii reprezentanti ai liberalismului in
Italia
Regimurile totalitare sunt acele regimuri care au atins maximul de autoritate asupra individului,
controlnd nu numai viata politica, economica si sociala ci sic ea personala. Asemenea regim politic a avut
Uniunea Republicilor Sovietice socialiste (URSS) condusa de Stalin, Italia fascista condusa de Mussolini,
Germania nazista condusa de Hitler, Romnia comunista condusa de Gheorghiu- Dej si Ceausescu.
Regimul politic totalitar poate functiona in oricare forma de guvernamant. Germania nazista era organizata
sub forma de republica, iar Hitler la inceput detinea pozitia de prim-ministru sub presedentia lui Paul von
Hindenburg. Italia fascista era organizata sub forma de monarhie, Mussolini detinand postul de prim-
ministru sub regale Victor Emanuel al III-lea.
Regimurile politice se exprima si se construiesc pe baza unor idei politice, ce poarta numele de ideologie.
Experienta secolului al XX-lea a aratat cum partidele totalitare au exploatat cu success momentele de
criza, instituindu-se la putere fie pe cale pasnica(Hitler) , fie pe cale violente ( Revolutia din octombrie
1917 din Rusia, urmata de razboi civil) si fiind greu de dislocate dupa obtinerea puterii.

Ideologii i practici politice democratice

Caracteristici generale ale evoluiei regimurilor democratice din Europa.
La ncheierea Primului Rzboi Mondial, regimurile democratice s-au instaurat n unele dintre
statele nou constituite n centrul i estul Europei, aa cum a fost cazul Cehoslovaciei.
Totui, perioada interbelic, a fost dominat de instaurarea, inclusiv n noile state europene, a
regimurilor autoritare sau dictatoriale (Polonia, Iugoslavia, Austria etc.).
Regimurile democratice s-au consolidat n rile nordice, precum Danemarca, Suedia sau
Norvegia, i n cele mai multe state din vestul Europei. Tarile europene democratice au cunoscut ca forma
de organizare statala, fie republica Franta, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda, fie monarhia constitutionala
Romania, Marea Britanie, Belgia, statele nordice. Totusi si n aceste tari democratice au functionat
partide extremiste de exemplu n Romnia LANC-1923- Liga Apararii National Crestine; din care se
desprinde n 1927- Legiunea Arhanghelului Mihail, transformata ulterior n Garda de Fier
Dupa Al Doilea Razboi Mondial regimurile democratice au existat in statele din occidentul
Europei, separate de statele blocului comunist prin cortina de fier
Dupa anul 1989, statele europene cu regimuri totalitare in perioada razboiului rece au optat
pentru regimuri democratice.


Caracteristici/ Trasaturi ale regimului democratic:
1. Constitutionalitatea- consemnarea principiilor de organizare a statului in cadrul unor legi
fundamentale numite constitutii. Exista si exceptii Marea Britanie- model al democratiei
pentru secdolul al XX-lea nu are o constitutie propriu-zisa ci o serie de legi cu caracter
constitutional.
2. Respectarea principiului suveranitii conform caruia sursa puterii politice este natiunea -
puterea se afla n mana poporului, care guverneaza prin reprezentanti alesi (principiul
reprezentativitii)
3. separaia puterilor n stat- principiu ce presupune divizarea puterii in mai multe
compartimente: puterea executiva, legislativa si judecatoreasca. Rolul acestui principiu
este de a evita concentrarea autoritatii in minile unui singur individ sau ale unui grup
restrns.
4. Sistemul politic pluripartidist- esential pentru a reprezenta interesele tuturor categoriilor
sociale.
5. respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti
6. aparitia si consolidarea societatii civile- ce are un rol foarte important in semnalarea
oricaror abuzuri ale puterii
7. egalitatea tuturor cetenilor n fata legii
8. alegeri libere
9. statul de drept -n care nimeni nu e mai presus de lege




Practicile politice democratice reprezinta punerea n aplicare a caracteristicilor.
O practica politica democratica caracteristica democratiilor europene in secolul al XX-lea este
reprezentata de organizarea periodica de alegeri libere. Prin aceasta cetatenii au posibilitatea sa decida
directia de dezvoltare a statului in concordanta cu interesele fiecaruia. n Romnia posdecembrist(dupa
1989) primele alegeri libere au fost organizate in 1990. Alegerile parlamentare din 1990 au fost ctigate
de formatiunea condusa de Ion Iliescu, Frontul Salvrii Naionale, iar cele din 1992 de aceeasi formaiune,
dar denumita Frontul Democrat al Salvarii Naionale. Prima schimbare panica de putere, prin votul
exprimat al alegatorilor, a avut loc dupa alegerile din 1996, ctigate de Convenia Democrat din
Romnia (condus de Emil Constantinescu). Astfel a funcionat o alt practic politic democratic
alternana la guvernare.
O practica importanta a unei democraii este garantarea si respectarea drepturilor fundamentale ale
omului si nscrierea lor n Constitutie: liberti individuale( libertatea contiinei, a cuvntului,a credinei),
drepturi social-economice (dreptul la greva, la proprietate privat), drepturi politice (dreptul la vot),
drepturi sociale( la educatie, la ocrotirea santii), drepturi social-politice(dreptul la asociere), egalitatea
n drepturi.
n Romnia postdecembrista revenirea la democraie a determinat adoptarea unei noi legi fundamentale
care sa garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Votat de Parlament i aprobata de
populaie prin referendum Constitutia din1991 este conform cu reglementarile europene si are un caracter
democratic.
Respectarea regulilor de functionare a statului stabilite prin constitutii reprezinta o alta practica
politica democratica. Aceasta presupune acceptarea principiului separaiei puterilor n stat, a
pluripartidismului, a suveranitii si reprezentativitii. n Romnia anului 1989 prin decretul-lege nr 8 din
31 decembrie se revine la pluralism politic. Decretul preciza c: pentru realizarea unei societati cu
adevarat democratice in Romania, asigurarea si apararea drepturilor fundamentale ale cetatenilor si
infaptuirea principiului pluralismului politic,n Romania este libera constituirea partidelor politice, cu
exceptia partidelor fasciste sau care propaga conceptii contrare ordinii de stat si de drept in Romania.


Trsturi specifice ale regimurilor democratice.
Marea Britanie democratie parlamentar- n cadrul careia se aplic principiul regele conduce,
dar nu guverneaz. Primul -ministru, ef al majoritii parlamentare, are un rol nsemnat, i alege
minitrii i are puteri executive extinse.
Cele mai puternice formaiuni politice au fost, dup 1918, Partidul Conservator i Partidul
Laburist. n prima jumtate a secolului al XX-lea, s-a remarcat personalitatea lui Winston Churchill, prim-
ministru, din partea Partidului Conservator, n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial (1940-1945; apoi,
dup rzboi, n 1951-1955).
n perioada postbelic, alt prim-ministru conservator, Margaret Thatcher, s-a afirmat prin
aciunile de consolidare a economiei, prin privatizarea unor ntreprinderi i servicii de stat, ct i prin cele
care au
vizat creterea prestigiului extern al rii.

Frana, a avut ntre anii 1918 i 1940 un regim democratic republican, caracterizat ns prin
instabilitate guvernamental (au funcionat 42 de guverne).Dup al Doilea Rzboi Mondial, a fost adoptat
o nou Constituie, care instituia un regim parlamentar clasic. Charles de Gaulle, preedinte al rii din
anul 1959, a susinut ideea consolidrii puterii efului statului acesta avnd dreptul s se pronune asupra
liniilor generale ale politicii interne i externe a rii.
Reforma constituional din anul 1962, a stabilit ca preedintele Franei s fie ales de ceteni prin
vot universal, nu de un colegiu electoral, ca pn atunci.
n timpul preedintelui Georges Pompidou, a fost continuat politica lui de Gaulle, Frana
nregistrnd progrese economice importante, dar problemele sociale s-au meninut Unul dintre preedinii
de stnga a fost Franois Mitterand, din partea Partidului Socialist. Datorit flexibilitii articolelor
Constituiei, n Frana a fost posibil i coabitarea la putere a unui preedinte i a unui prim-ministru de
orientri diferite. Astfel s-a ntmplat, de exemplu, n anul 1986, preedintele Mitterand fiind de orientare
politic de stnga, iar prim-ministrul Jacques Chirac, de dreapta.


n primul deceniu interbelic, Germania a fost organizat prin Constituia de la Weimar ca o ar
cu un regim politic democratic. Situaia s-a schimbat ns, din 1933, cnd puterea a fost preluat de
regimul dictatorial naional-socialist.
n a doua jumtate a secolului al XX-lea, germanii au fost nevoii s triasc n dou state
separate. n zona de ocupaie militar a aliailor occidentali, s-a constituit un stat democratic, avnd ca
form de guvernmnt republica federal, care a devenit apoi membru NATO i al Comunitii
Economice Europene (Republica Federal German). Un rol nsemnat n istoria german l-a avut
cancelarul cretin-democrat Helmuth Kohl, n timpul cruia s-a realizat reunificarea Germaniei (1990).

Masurile luate de statele democratice vizavi de regimurile totalitare au fost:
a) n perioada interbelica
1. crearea unei organizatii mondiale numite Liga Natiunilor
2. crearea unor aliante regionale Mica Intelegere- 1921, Antanta Balcanica - 1934
3. semnarea unor tratate internationale Pactul Briand- Kellogg n 1928 care
scotea razboiul n afara legii
4. izolarea diplomatica a statelor revizioniste
b) n perioada postbelica
1) SUA lanseaza in 1947 politica de containment (stvilire) a expansiunii
comunismului in Europa de vest si in restul lumii. Aceasta politica s-a
concretizat in Planului Marshall- 1947- plan de ajutorare economica
atarilor ruinate de rzboi
2) Crearea aliantei politico-militare NATO- 1949
3) Ajutorul economic si militar dat de SUA tarilor care respingeau
instaurarea comunismului, n cadrul Razboiului Rece

Erodarea sistemului comunist a avut loc si din interiorul sau, prin miscarile antisovietice ce s-au
desfasurat intre 1953 si 1989: n 1953- n Republica Democrata Germana; n 1956 Polonia si Ungaria;
1968 n Cehoslovacia; 1980- crearea sindicatului liber Solidaritatea n Polonia; 1987- n romania; n
1989- Cehoslovacia, RDG, Romania.




Ideologii i practici politice totalitare.

Caracteristici comune ale regimurilor politice totalitare.
Secolul al XX-lea mai este desemnat n istorie i prin sintagma de secolul extremelor, deoarece mai multe
state (Germania, Italia, Spania, Portugalia etc.) au cunoscut regimuri politice dictatoriale.
Opuse celor democratice, regimurile politice totalitare au avut o serie de trsturi comune:
nesepararea puterilor n stat
nerespectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti
existena partidului unic care detine puterea politica
promovarea cultului personalitii
controlul absolut al statului asupra societii
interesele individului sunt subordonate statului
regimul este mentinut prin teroare si violenta cu ajutorul politiei politice- (Ceka, NKVD, KGB- n
URSS, Gestapo n Germania nazista, Securitatea n Romania comunista)
lichidarea oricrei forme de opoziie
demagogie si propaganda
cenzura presei
oponentii regimului sunt exterminati sau trimisi n inchisori ( epurarea politica)

Practici politice totalitare
promovarea cultului personalitii ( practica comuna pentru regimul fascist, nazis sau comunist. Cultul
personalitatii se concretiza prin mari manifestaii publice si opere literare sau artistice care preamareau
conducatorul, omniprezent in spatiul public:Tatucul popoarelor n Rusia, Il duce n Italia, Fhrer
n Germania. Mussolini sustinea ca guvernarea trebuie sa revina numai acelor personalitati care se puteau
ridica deasupra intereselor personale si aveau virtui morale. n Romnia cultul personalitatii lui Nicolae
Ceauescu a fost inspirat de cultul personalitii lui Kim Il-sung(Kim Ir-sen) din Coreea de Nord. A
nceput n 1971 prin Tezele din iulie care a schimbat perioada de liberalizare din anii 1960 cu o ideologie
naionalist strict. Iniial cultul personalitii era centrat n jurul lui Nicolae Ceauescu dar, ncepnd cu
anii 1980, i soia sa Elena a nceput s fie subiectul acestui cult. nc din primii ani copii nvau poezii i
cntece n care erau omagiate "partidul, conductorul i naiunea".
Scopul acestui cult era asigurarea imposibilitii opoziiei publice fa de Ceauescu i el era considerat
prin definiie perfect i absolvit de orice critic
Soii Ceauescu erau foarte preocupai de imaginea lor public. Majoritatea fotografiilor i reprezentau ca
fiind n jurul vrstei de 45-50 de ani. Televiziunea Romn avea ordine stricte de a-l nfia n cea mai
bun lumin.



Cauzele aparitiei regimurilor totalitare:
Frustrarile provocate de tratatele de pace incheiate n urma primului razboi mondial.
Instabilitatea economica din diferite tari europene, care a culminat cu marea criza economica din
anii 1929-1933
Crizele sociale

Aparitia regimurilor totalitare:
cel de extrema stang- a aparut n URSS( condusa de Lenin, ulterior de Stalin). n anul 1917, cand
bolevicii au preluat puterea. Dupa Al doilea Razboi Mondial, comunismul a fost instaurat si n
alte tari- n mod fortat de cele mai multe ori, cu ajutorul Armatei Rosii- instrument militar al
URSS. Astfel, tari din Europa ( Ungaria, Romania, Germania de est, Cehoslovacia etc.), din Asia (
China, Coreea de nord), dar si America Latina ( Cuba) au cunoscut regimuri comuniste.
Cele de extrema dreapta in Italia- condusa de Benito Mussolini- in anul 1922
n Germania- condusa de Adolf Hitler, n anul 1933
n Ungaria condusa de amiralul Horthy- n anul 1919
In Spania condusa de generalul Francisco Franco in anul 1939- pana n 1975
n Portugalia condusa de Antnio de Oliveira Salazar- in anul 1932- pana in 1974



Trasaturi distincte ale regimurilor totalitare

Comunismul promova:
colectivizarea si industrializarea
nationalizarea bunurilor
ateismul
desfiintarea proprietatii private si inlaturarea burgheziei
dictatura proletariatului
3

Nazismul promova:
rasismul
antisemitismul
4

ideea crerii unui spatiu vital n care sa traiasca rasa arian
5
; spatiul vital trebuia epurat de
rasele inferioare si putea fi realizat prin expansiune teritoriala


3
Muncitor salariat exploatat, lipsit de mijloace de producie i nevoit s-i vnd fora de munc pentru a putea tri
4
Concepie, atitudine de ur mpotriva evreilor i de ngrdire a drepturilor lor.
5
Termen folosit de rasiti spre a denumi populaiile albe n general i pe strmoii germanilor n special

Ideologia fascist i practicile politice ale regimului.
Ca ideologie fascismul se incadreaza in extrema dreapta a spectrului politic.
Ideologia si regimul au fost fondate de Benito Mussolini (Italia 1919) iar trasaturile au fost
conturate in lucrarea Doctrina fascismului a lui Mussolini.
Micarea fascist a aprut dup ncheierea Primului Rzboi Mondial, n condiiile n care Italia se
gsea ntr-o criz profund.
Aceasta era susinut att de populaia debusolat de rzboi i de srcie, ct i de muli
industriai i bancheri, care sperau ca noua formaiune politic s reprezinte o contrapondere eficient la
ideile comuniste propagate n ar.
Micarea fascist a ajuns la putere prin presiune (Marul asupra Romei,26 octombrie 1922). n
aceste condiii, regele Victor Emanuel al III-lea (1900-1946) accepta demisia guvernului si l numeste pe
Mussolini presedinte al Consiliului de Ministri
Benito Mussolini a nceput s pun n aplicare ideile cuprinse n programul Partidului Naional
Fascist.
Printr-o lege special, lui Mussolini i se acordau puteri sporite n stat (1925).
Acesta a interzis orice form de opoziie, ca i toate organizaiile care nu erau fasciste (partide,
sindicate etc.).
Instituiile statului, ca monarhia, au fost reduse la un rol simbolic. Partidul Naional Fascist a
devenit formaiune politic unic. Regimul fascist era susinut de poliia politic (OVRA- Organizatia
voluntara pentru represiunea antifascismului) i de organizaiile paramilitare Cmile negre i Ballila.
Mussolini a inaugurat cultul propriei personaliti, proclamndu-se Il Duce (Conductor).
Cu scopul cresterii popularitatii Mussolini a initiat proiecte de lucrari publice (autostrazi,
hidrocentrale), a luat masuri impotriva Mafiei, a ncercat sa stavileasca coruptia si abuzurile, a ncercat sa
controleze marele capital.
Printr-o propaganda abila condusa de Gabrielle d'Annunzio s-a urmarit redesteptarea n sufletul
italienilor a mndriei de a fi demni urmi ai Romei Antice.
ndoctrinarea cetenilor se fcea prin propagand i prin diferite organizaii fasciste(populatia
matura prin Dopolavoro, copii si tinerii prin Avanguardisti si Ballila).
Prin msurile adoptate, Italia a fost transformat n stat corporatist, n care nu primau interesele
individului, ci ale corporaiei din care acesta fcea parte.
n 1927 au fost instituite corporatiile
Politica externa a fost una de tip agresiv si expansionist(n 1935 ataca si cucereste in 1936
Abisinia iar in 1939 Albania). Mussolini intentiona sa transforme Mediterana intr-un lac italian. In 1940
declara razboi Marii Britanii si Frantei. n 1943, n contextul invaziei aliatilor n Sicilia, Mussolini este
obligat sa demisioneze, este arestat si nchis. n septembrie 1943 este eliberat de parautitii germani i
conduce un regim fascist renscut in nordul Italiei ( Republica Salo). n 1945 este prins si mpuscat de
partizanii antifasciti.


Naional-socialismul german, ideologie i practici politice.

Ideologia naional-socialist a fost ultranaionalist, rasist i antisemit, ea se
fundamenteaz pe ideile expuse de Adolf Hitler n lucrarea sa, Mein Kampf(Lupta mea- publicata n
1925).
Naional-socialismul este o form de fascism o subdiviziune a sa.
Potrivit acestei ideologii, rasa german a arienilor ar fi superioar(ras stpnitoare-
Herrenvolk), motiv pentru care ar trebui s conduc lumea, iar celelalte, considerate inferioare (precum
evreii), trebuia s fie exterminate.
Pentru c rasa german ar fi avut nevoie de spaiul vital, naional -socialismul susinea
necesitatea cuceririi acestuia prin rzboi.
n 1921 Adolf Hitler devine eful NSDAP (Partidul Naional-Socialist al Muncitorilor
Germani ).iar in 1923 este condamnat pentru puciul de la berrie
6
- Mnchen.

6
Puciul de la berrie (n german numit Hitlerputsch sau Hitler-Ludendorff-Putsch) a fost o tentativ euat de
lovitur de stat ce a avut loc ntre seara zilei de joi, 8 noiembrie, i dup amiaza zilei de 9 noiembrie 1923, cnd
liderul partidului nazist, Adolf Hitler, mpreun cu generalul Erich Ludendorff, ambii veterani ai Primului Rzboi
n nchisoare a scris Mein Kampf
Programul nazist promitea alegtorilor pine, locuri de munc i ordine social.
Prin propagand abil, valorificnd nemulumirile populaiei fa de greutile din timpul
Marii Crize economice, Partidul Naional-Socialist al Muncitorilor Germani, condus de Adolf Hitler, a
ctigat alegerile pentru Reichstag (denumire a camerei reprezentative a Parlamentul german), din anul
1932.
Astfel, pe 30 ianuarie 1933 presedintele Hindenburg l numete pe Hitler cancelar al
Germaniei
Din 1934 acapareaza toata puterea n stat devine Fhrer
Toi germanii au fost nregimentai n organizaii controlate de Partidul Naional-Socialist
al Muncitorilor Germani, precum Frontul Muncii( care a nlocuit sindicatele) sau Hitlerjugend (Tineretul
hitlerist).
S-a creat un sistem represiv format din SS(organizaie paramilitar fascist care
reprezenta baza partidului nazist), Gestapo (politia politica) sub comanda lui Heinrich Himmler si SD
(politia interna a partidului)
Orice form de opoziie a fost distrus, chiar i n interiorul partidului( Noaptea cuitelor
lungi 1934- Hitler ordona asasinarea principalului sau rival din partid).
Presa a fost cenzurat, iar propaganda regimului prin publicaii, radio, cinematografe s-a
intensificat. Cultura a fost subordonata scopurilor regimului- propaganda fiindu-i ncredinat lui Joseph
Goebbels.
n viata cotidiana a fost impus salutul nazist, cultul personalitatii lui Hitler.
Economia a fost revigorata s-au construit autostrazi(5600 km), industria armamentului a
primit mari comenzi din partea statului, s-a practicat autarhia
7
, s-a ncurajat industria chimic iar in 1939
omajul era lichidat.
Antisemitismul a devenit politic de stat, n numele aa zisei purificri a rasei ariene.
Astfel, a nceput discriminarea evreilor, care au fost nlturai din slujbe, au fost supui legilor rasiale
(legile de la Nrnberg1935) i crora leau fost interzise drepturile politice i civile. n noiembrie 1938 are
loc Noaptea de cristal , actiune antisemita prin care s-au vandalizat pe scara larga locuintele, magazinele,
sinagogile evreiesti. Multi evrei au fost ucii. n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, din 1942,
regimul hitlerist a hotrt s aplice soluia final mpotriva evreilor. Astfel a nceput drama Holocaustului,
pn n anul 1945, fiind ucii aproximativ 6 milioane de evrei, dar i romi provenii att din Germania, ct
i din rile ocupate de armatele hitleriste, n lagre de exterminare, precum cele de la Auschwitz,
Treblinka sau Maidanek.





Mondial, precum i ali lideri ai organizaiei Kampfbund au ncercat s preia puterea politic n Mnchen, Bavaria i
Germania.
7
Politic prin care se tinde spre crearea unei economii naionale nchise, izolate de economia altor ri,bazata pe
propriile puteri. Nu exista import sau ajutor strain.
Ideologii i practici politice totalitare. Comunismul
Aciuni pentru instaurarea comunitilor la putere n Rusia.
n luna februarie a anului 1917, Rusia se transformase ntr-un colos cu picioare de lut, din cauza
srciei generalizate i a nfrngerilor de pe front.
n aceste condiii, a izbucnit, la Petrograd, revoluia condus de Partidul Constituional Democrat
(al burgheziei liberale) i de menevici (membrii Partidului Social-Democrat). A fost instaurat un guvern
provizoriu la 16 februarie/1 martie 1917, iar a doua zi, arul a abdicat.
ns bolevicii (comunitii) au profitat de anarhia din Rusia, sporindu-i popularitatea n rndul
muncitorilor, al sovietelor (comitetelor) acestora, pe fondul grevelor tot mai numeroase.
Condui de V.I. Lenin, bolevicii au declanat aciunile n for pentru preluarea puterii, realizat
prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917, de la Petrograd . Denumit Revoluia din
Octombrie, aceasta este considerat actul de natere al statului sovietic.
n perioada 1918-1920 se desfasoara un razboi civil sngeros caracterizat prin confruntarea dintre
roii i albi. Armata Roie i-a nfrnt pe albi graie i comunismului de rzboi (amestec de teroare si
elan revolutionar)

n Rusia, apoi n Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, stat creat de Rusia Sovietic,
Ucraina, Bielorusia i Transcaucazia, toate domeniile de activitate au fost organizate conform concepiei
lui Lenin, expuse n Tezele din Aprilie 1917.
nc de la preluarea puterii, teroarea a fost instituit n stat.
Orice form de opoziie a fost desfiinat, fiind interzis funcionareatuturor partidelor, n
afara celui comunist (bolevic) rus, denumit apoi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
A fost creat, n anul 1917, poliia politic a regimului, cunoscut cu abrevierile
C.E.K.A., N.K.V.D. apoi K.G.B.
Viaa religioas a fost obstrucionat. Statul i-a impus controlul n economie, prin
naionalizarea ntreprinderilor.
Proprietatea privat a fost nlocuit cu cea de stat sau colectiv.
Teroarea asupra populaiei s-a intensificat n perioada n care s-a aflat la conducere Iosif
Vissarionovici Stalin (1924-1953).
Acesta a impus o economie centralizat i planificat rigid.
Din 1929 s-a trecut la colectivizarea forat a agriculturii (creia i-au czut victime
milioane de rani ce nu vroiau s-i cedeze pmnturile n gospodriile colective sau de stat), n paralel cu
industrializarea forat i planificarea produciei prin planurile cincinale.
Opozanii politici fie au fost executai, fie li s-au nscenat procese n urma crora au fost
trimii la nchisoare sau n lagrele de munc forat din ar, care formau GULAG-ul( Administratia
generala alagarelor de munca).
Marii Terori, desfurate la ordinul lui Stalin ntre anii 1936 i 1939, i-au czut victime
oameni din rndul tuturor categoriilor sociale i profesionale, inclusiv din rndurile armatei.
n acelai timp, cultul personalitii lui Stalin a cptat proporii fr precedent, presa era
cenzurat sever, iar ntreaga creaie cultural se gsea n slujba intereselor Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice i al dictatorului.
Regimul stalinist i-a pstrat caracteristicile n anii celui de-al Doilea Rzboi Mondial, ca
i n primii ani postbelici, cnd regimul comunist a fost impus i n alte state europene.
Dup moartea lui Stalin, noul secretar general al partidului, Nikita Hrusciov, a dezvluit,
n 1956, unele crime comise din ordinul lui Stalin i a condamnat cultul personalitii acestuia, fr ca
esena regimului s fie modificat.
Dei au aplicat modelul sovietic, regimurile comuniste europene au avut i trsturi specifice.
Astfel, au existat o mai mare libertate economic n Iugoslavia, pstrarea proprietilor asupra pmntului
n Polonia, naionalismul i interzicerea vieii religioase n Albania etc.
Unii conductori comuniti au dorit reformarea sistemului, ca Alexander Dubek n
Cehoslovacia, n 1968, dar sovieticii au nbuit prin intervenia armat aceast micare.
Abia dup anul 1985, Mihail Gorbaciov, noul secretar general al partidului, a iniiat politica
perestroika i glaznosti (reconstrucie i deschidere), prin care a ncercat reformarea partidului i statului
sovietic.
Anul 1989 a nregistrat nlturarea regimurilor dictatoriale din majoritatea statelor europene foste
comuniste. Criza n care se zbtea Uniunea Sovietic nu a putut fi depit, comunismul s-a prbuit, iar
statul s-a destrmat (1991).


Exemple de exercitii:
1. Prezentati o caracteristica a democratiei europene din secolul XX, precizand si un stat n care a
fost aplicata.


Variante de raspuns

Regimul democratic, aflat n antiteza cu cel totalitar, cunoaste o caracteristica ce vizeaza respectarea
separarii puterilor n stat n puterea executiva, legislativa si puterea judecatoreasca. Cele trei puteri
sunt detinute de institutii distincte, care coopereaza si sunt garantele statului de drept ( trasatura
definitorie a statului democratic). Astfel puterea executiva revine presedintelui/ regelui si guvernului,
puterea legislativa apartine Parlamentului, iar puterea judecatoreasca instantelor de judecata.
Asemenea regimuri democratice caracterizeaza majoritatea statelor lumii, inclusiv Romania actuala,
fapt confirmat de textul Constitutiei adoptata n 1991 si modificata n 2003.

O caracteristica a tuturor statelor democratice din secolul al XX-lea a fost constitutionalitatea.
Constitutia ca lege fundamentala reprezinta suma principiilor si valorilor democratice ale unui stat. n
perioada interbelica statul roman a adoptat o noua Constitutie n anul 1923, gest necesar n urma
realizarii Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Principiile Constitutiei imprimau noii legi
fundamentale un caracter democratic- separarea puterilor n stat, respectarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti.
O alta trasatura a democratiei este pluralismul politic. Astfel n Romania interbelica principalele
formatiuni politice au fost Partidul National Liberal si Partidul National Taranesc . totodata au aparut
si partide ale minoritatilor nationale- Partidul Maghiar, Partidul German.

2. Prezentati doua caracteristici ale democratiei europene a secolului al XX-lea.

O trasatura a democratiei este suveranitatea legii n statul de drept . Aceasta caracteristica este
completata de alta si anume egalitatea n fata legii. Intr-un stat democratic toti oamenii sunt egali si
nimeni nu e mai presus de lege. Apararea si aplicarea legilor sunt esentiale pentru democratie.
O caracteristica a democratiei moderne si contemporane este prezenta regimului parlamentar.
Adunarea legislativa, aleasa prin vot universal- introdus dupa primul razboi mondial- este expresia
vointei poporului. Intr-un astfel de regim parlamentar, guvernul este responsabil n fata acestei
adunari, iar seful statului- rege sau presedinte este lipsit de o veritabile putere. Un bun exemplu al
democratiei parlamentare este Marea Britanie, unde prim-ministrul, ca sef al majoritatii parlamentare,
are un rol important, alegandu-si ministrii si avand puteri executive extinse. Viata politica si
parlamentara a Marii britanii a fost dominata n perioada contemporana de doua mari partide Partidul
Conservator si Partidul Laburist.

3. Prezentati o caracteristica a unei ideologii totalitare, n Europa contemporana, precizand si un stat
care a promovat-o.

Una din trasaturile totalitarismului a fost existena partidului unic care detinea intreaga putere si care
isi inlatura fara menajamente adversarii. De exemplu n tarile comuniste URSS, Romania, vechile
elite politice si culturale au fost lichidate, inclusiv opozantii interni ai partidului, care au fost trimisi n
lagare de munca, n inchisoare sau pur si simplu au fost ucisi. Astfel, regimul totalitar considera ca
este indreptatit sa detina intreaga autoritate, pe care o folosea pentru propriile interese.


O trasatura definitorie a extremismului de dreapta a fost rasismul, intalnit atat n cadrul nazismului cat
si a fascismului. De exemplu n Germania rasismul a fost insotit de promovarea ferventa a
antisemitismului. Conform ideologiei naziste, germanii faceau parte dintr-o rasa superioara, rasa
ariana ce putea garanta progresul omenirii. Aceasta rasa trebuia sa traiasca n spatiu vital, epurat de
elementele inferioare.
Antisemitismul a devenit politic de stat, n numele aa zisei purificri a rasei ariene. Astfel, a nceput
discriminarea evreilor, care au fost nlturai din slujbe, au fost supui legilor rasiale (legile de la
Nrnberg) i crora leau fost interzise drepturile politice i civile. n timpul celui de-al Doilea Rzboi
Mondial, din 1942, regimul hitlerist a hotrt s aplice soluia final mpotriva evreilor. Astfel a
nceput drama Holocaustului, pn n anul 1945, fiind ucii aproximativ 6 milioane de evrei, dar i
romi provenii att din Germania, ct i din rile ocupate de armatele hitleriste, n lagre de
exterminare, precum cele de la Auschwitz, Treblinka sau Maidanek.


4. Prezentati o practica totalitara

o practica totalitara este si promovarea cultului personalitatii, ce glorifica personalitatea conducatorului.
Acesta este considerat parintele natiunii, cel care prin activitatea si personalitatea sa, calauzeste poporul
catre o viata mai buna . conducatorului ii sunt inchinate opere de arta, poezii, spectacole grandioase.
Persoana liderului devine model de viata pentru tineri, toate publicatiile, serbarile, intrunirile fiind
nsufletite de imagini ale conducatorului. Tineretul este educat n spiritul unui devotament uneori fanatic
fata de conducator si regimul acestuia.
Asemenea lucruri au fost prezente si in Germania interbelica. Adolf Hitler era vazut ca singurul capabil sa
salveze Germania. Acesta a infiintat chiar un minister al Propagandei, condus de Goebbels. Tineretul a
fost inregimentat n organizatii precum Tineretul hitlerist.