MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE

Notiunea si clasificarea masurilor procesual penale

Masurile procesuale sunt mijloace de privatiune ori de constrangere
pe care legea le pune la dispozitia organelor judiciare si prin care se asigura
normala desfasurare a procesului penal, adica indeplinirea obligatiilor
procesuale, garantarea executarii pedepsei si repararea pagubei produsa
prin infractiune.
Masurile procesuale au caracter de activitati adiacente fata de
activitatile principale si de aceea, aceste masuri apar ca posibilitati,
aplicarea lor este eventuala, nefiind caracteristice oricarei cauza penale, ci
organele judiciare diapun luarea acestor masuri in functie de imprejurarile
concrete ale fiecarei cauze penale.
Masurile procesuale au caracter provizoriu, ele putand sa fie revocate
in momentul in care dispar imprejurarile care impun luarea acestora.
Luarea acestor masuri de constrangere este permisa numai dupa inceperea
urmaririi penale.
CPP prevede 3 categorii de masuri procesuale:
1) Masuri preventive - scop si natura
Masurile preventive sunt o categorie a masurilor procesuale care au
atat caracter de constrangere, cat si preventiv. In art. 202 din CPP se arata
ca masurile preventive se iau pentru a asigura buna deafasurare a
procesului penal sau pentru a impiedica sustragerea suspectului sau
inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori in scopul
prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.
CPP prevede 5 masuri preventive din care 2 privative de libertate
(retinerea si arestarea preventiva) si 3 neprivative, doar restrictive de
libertate (controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune si arestul la
domiciliu).
Masurile preventive au o natura procesuala proprie si ele se
deosebesc de pedeapsa privativa de libertate, deosebirea constand in faptul
ca masurile preventive se iau numai in cursul procesului penal, au caracter


facultativ, de exceptie si se dispun pe o durata de timp scurta, existand
posibilitatea revocarii lor oricand.
Conditiile in care pot fi dispuse masurile preventive sunt prev in art
.202, alin 1..3 si sunt:
a) masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii
temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a comis o
infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a
procesului penal, in scopul impiedicarii sustragerii suspectului /
inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii
comiterii altei infractiuni.
b) inexistenta unei cauze care impiedica punerea in miscare sau
exercitarea actiunii penale.
c) masura preventiva sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei
adusa persoanei fata de care este luata si sa fie necesara pentru realizarea
scopului urmarit prin dispunerea acesteia.
Organul judiciar competent si actul prin care se dispune asupra
masurii preventive.
Masura preventiva a retinerii poate fi luata fata de suspect sau
inculpat de catre organul de cercetare(politie) penala sau de catre procuror
numai in cursul urmaririi penale.
Masura preventiva a controlului judiciar si a controlului judiciar pe
cautiune pot fi luate in cursul urmaririi penale de catre procuror si de catre
judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara de
catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii de catre
instanta de judecata.
Masura preventiva a arestului la domiciliu si masura arestarii
preventive pot fi luate fata de inculpat in cursul urmaririi penale de catre
judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara de
catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii de catre
instanta de judecata.
Organul de cercetare penala si procurorul dispun asupra masurilor
preventive prin ordonanta motivata, iar instanta de judecata in cursul
judecatii se pronunta prin incheiere motivata.


Inlocuirea, revocarea si incetarea de drept a masurilor preventive - in
situatia in care temeiurile care au impus luarea uneia dintre masurile de
preventie se schimba, masura poate fi inlocuita cu o alta masura mai usoara
sau mai grava, daca inlocuirea este necesara si posibila.
Masura preventiva se revoca fie din oficiu fie la cerere fie cand au
incetat temeiurile care au determinat-o sau au aparut imprejurari noi din
care rezulta nelegalitatea masurii. In cazul retinerii sa arestarii preventive
odata cu revocarea masurii suspectul sau inculpatul este pus de indata in
libertate.
Daca masura preventiva a fost luata in cursul urmaririi penale de
catre procuror sau judecatorul de drepturi si libertati, atunci organul de
cercetare penala are obligatia sa informeze de indata in scris pe procuror
despre orice imprejurare care ar putea sa conduca la revocarea sau inlocuia
masurii preventive. Daca apreciaza ca informatiile comunicate justifica
revocarea sau inlocuirea masurii preventive procurorul dispune aceasta sau
sesizeaza in termen de 24 de ore pe judecatorul de drepturi si libertati care
a luat masura.
Incetarea de drept a masurilor preventive este reglem in art 241 CPP.
Daca inlocuirea sau revocarea este lasata la aprecierea organului judiciar,
incetarea este obligatorie, astfel incat organul judiciar trebuie sa se
conformeze si daca este cazul sa puna imediat in libertate persoana fata de
care s-a dispus masura preventiva. Masurile preventive inceteaza de drept
in urm cazuri:
a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele
judiciare
b) in cazurile in care procurorul dispune o solutie de netrimitere in
judecata, ori instanta pronunta o hotarare de achitare, de incetare a
procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare aplicarii
pedepsei ori de suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere, chiar
nedefinitiva.
c) la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus
condamnarea inculpatului.
d) in alte cazuri prevazute de lege.


Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept si in
urmatoarele cazuri:
a) in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta,
la implinirea duratei maxime prevazuta de lege.
b) in apel daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in
hotararea de condamnare.
Persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum si
tuturor institutiilor cu atributii in executarea masurii li se comunica o copie
de pe ordonanta sau de pe incheiere prin care se constata incetarea de drept
a masurii cu consecinta punerii in libertate de indata a celui retinut sau
arestat preventiv.
RETINEREA- art 209-210 CPP - poate fi dispusa de organul de
cercetare penala sau de procuror numai in cursul urmaririi penale daca
sunt indeplinite conditiile prev de art 202. Retinerea se poate dispune
pentru cel mult 24 de ore, iar in durata retinerii nu se include timpul strict
necesar conducerii suspectului, inculpatului la sediul organului judiciar si
nici perioada in care suspectul sau inculpatul s-a aflat sub puterea
mandatului de aducere.
Persoanei retinute i se aduce la cunostiinta de indata intr-o limba pe
care o intelege infractiunea pentru care este suspectat si motivele retinerii.
Masura retinerii poate fi dispusa numai dupa ascultarea suspectului sau
inculpatului in prezenta avocatului ales sau numit din oficiu. Suspectul sau
inculpatul retinut are dreptul sa incunostiinteze personal avocatul ales sau
poate solicita organului de cercetare penala sa il incunostiinteze pe avocat.
Avocatul ales are obligatia sa se prezinte la sediul organului judiciar in
termen de maxim 2 ore de la incunostiintare, iar in caz de neprezentare
organul de cercetare sau procurorul numesc un avocat din oficiu. Avocatul
suspectului sau inculpatului are dreptul de a comunica dirrect cu acesta in
conditii care sa asigure confidentialitatea. Retinerea se dispune de organul
de cercetare sau de procuror prin ordananta care trebuie sa
cuprindemotivele care au determinat luarea masurii, ziua si ora la care
incepe masura precum si ziua, ora la care retinerea se sfarseste.
Pe perioada retinerii organul de cercetare penala sau procurorul are
dreptul sa procedeze la fotografierea si luarea amprentelor suspectului sau
inculpatului retinut. Impotriva ordonantei prin care organul de cercetare


sau procurorul a luat masura retinerii suspectul sau inculpatul poate face
plangere la procurorul care supravegheaza urmarirea penala inainte de a
expira durata retinerii. Impotriva ordonantei prin care procurorul a luat
masura se poate face plangere la procurorul ierarhic superior.
Procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea
luarii masurii arestarii preventive a inculpatului cu cel putin 6 ore inainte
de expirarea duratei retinerii acestuia. Persoanei retinute trebuiesa i
secomunice in scris sub semnatura dreptul la asistenta medicala de
urgenta, precum si dreptul de a face plangere impotriva plangerii, iar daca
cel retinut nu poate sau refuza sa semneze se va incheia un proces verbal in
acest sens.
2) Masuri de siguranta cu caracter medical
3) Masuri asiguratorii
Controlul judiciar
Masura preventiva neprivativa de libertate,doar restrictiva, care
consta in impunerea de catre organele judiciare a unor obligatii pe care
inculpatul trebuie sa le respecte pe intreaga durata a acesteimasuri
preventive.
Organul judiciar dipune masura, in cursul urmaririi penale poate
dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat- procurorul si
judecatorul de drepturi si libertati.
In proc de camera preliminara masura poate fi dispusa de judecatorul
de camrra preliminara in cursul judecatii masura poate fi dispusa de
instanta de judecata;conditia pt luarea acestei masuri este ca ea sa fie
necesara pt realizarea scopului prevazut de art 202.
Procedura luarii masurii controlului judiciar - procurorul
dispune citarea inculpatului aflat in stare de libertate sau aducerea
inculpatului aflat in stare de retinere; inculpatului i se aduce la
cunostinta,de indata, infractiunea pt care este suspectat si motivele luarii
masurii controlului judiciar.


Procuroril dispune luarea masurii prin ordonanta motivata care se
comunica inculpatului. Masura poate fi luata numai dupa audierea
inculpatului in prezenta avocatului ales sau numit din oficiu. Impotriva
ordonantei prin care s-a luat masura, inculpatul poate face plangere in
termen de 48 de ore de la comunicare la judecatorul de drepturi si libertati.
Judecatorul fixeaza termen de judecata in camera de consiliu si
dispune citarea inculpatului,insa neprezentarea acestuia nu-l impiedica pe
judecator sa dispuna asupra masurii luate de procuror. Atunci cand
inculpatul este prezent, judecatorul asculta in prezenta avocatului si cu
participarea procurorului. Judecatorul poate revoca masura daca s-au
incalcat dispozitiile legii care reglementeaza conditiile de luare a acestei
masuri.
Judecatorul de camera preliminara sau instanta poate dispune prin
incheiere motivata luarea masurii controlului judiciar la cererea motivata a
procurorului sau din oficiu .Ascultarea inculpatului prezent este obligatorie
si tot obligatorie este prezenta avocatului si a procurorului.
Continutul controlului judiciat art 215 CPP - Pe perioada cat se afla
sub control judiciar inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele obligatii,pe
care organul judiciar trebuie sa i le impuna.
a) sa se prezinte la organul de u.p sau la judecator ori de cate ori este
chemat
b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura cu
privire la schimbarea locuintei
c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea
conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie.
Organul judiciar care a dispus masura poate sa impuna inculpatului
ca pe timpul controlului judiciar sa respecte una sau mai multe din
urmatoarele obligatii:
a) sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala fixata de organul
judiciar fara incuviintarea prealabila a acestuia.


b) sa nu se deplaseze in anumite locuri stabilite de organul judiciar
sau sa se deplaseze numai in locurile stabilite de acesta.
c) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
d) sa nu revina in locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana
vatamata, de alti participanti la infractiune, de martori, de experti sau de
alte pers desemnate de organele judiciare si sa nu comunice cu acestea
direct sau indirect.
e) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desf activ in exercit
careia a sav fapta
f) sa comunice periodic info relevante despre mij sale de existenta
g) sa se supuna unor mas de control sau de tratament medical mai
ales in scopul dezintoxicarii
h) sa nu participe la manif sportive sau culturale ori la alte adunari
publice
i) sa nu conduca vehicule anume stab de org jud
j) sa nu detina, sa nu fol, sa nu poarte arme
k) sa nu emita cecuri.

In ordonanta sau in inch prin care s-a dispus luarea mas treb prev in
mod expres obl ce au fost stab inc si i se atrage atentia ca in caz de incalcare
cu rea credinta a obl mas controlului jud se poate inlocui cu mas arestului la
dom sau cu mas arestarii prev.
Daca in cadrul obl de a nu depasi o anum limita terit s-a impus inc
interdictia de a nu parasi tara sau o anum localit atunci cate o copie a ord,
respectiv a inch se va comunica unitatii de politie in raza careia locuieste
inc precum si serv public comunitar de evidenta a populatiei, pol de
frontiera si inspectoratului pt imigrari in situatia celui care nu e cetatean
roman.
Inlocuirea mas contr jud cu mas arestului la dom sau cu mas arestarii
pre se dispune de jud de dr si lib, de jud de cam prelim sau de inst in urm 2
situatii :
a) in cazul in care pe durata mas inc incalca cu rea credinta obl care ii
revin


b) exista suspiciunea rezonabila ca inc a comis cu intentie o noua
infract pt care s-a dispus punerea n misc a act pen impotriva sa.
Org jud care au dispus mas pot sa sch continutul contr jud in sensul
ca pot impune noi obl pt inc sau pot dispune inlocuirea sau incetarea unora
dintre obl daca apar motive temeinice care justifica aceasta.
Contr jud pe cautiune. 216, 217 CPP
Este o mas prev restrictiva de lib si poate fi dispusa de proc sau jud de
dr si lib in cursul u. p, de jud de cam prelim si de catre inst de jud. Pt a
putea fi dispusa ac mas treb intrunite cumulativ urm conditii:
1) daca exista una dintre situatiile prev de art 223 care reglem mas
arestarii prev si daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inc a
comis o infract din cele prev in art 223 alin 2 care reglem mas arestarii
prev.
2) luarea ac mas este suf pt realiz scopului prev de art 202 CPP
3) inc depune o cautiune a carei valoare este stab de catre org jud.
Continutul masurii consta in depunere unei sume de bani
determinate la dispozitia organului judiciar dar pe numele inculpatului sau
in constituirea unei garantii reale mobilire ori imobiliare in limitele unei
sume de bani determinate in favoarea organului judiciar care a dispus
masura.Valoarea cautiunii este de cel putin 1000 lei si se determina in
raport cu gravitatea acuzatiei,cu situatia materiala si obligatiile legale ale
inculpatului.Pe perioada masurii,inculpatul tr sa respecte obligatiile
prevazute in art 215/1 si se poate impune respectarea unei sau mai multor
obligatii prev de art 205/2.
Cautiunea garanteaza participarea inculpatului la procesul penalsi
respectarea de catre acesta a obligatiilor ce au fost impuse.Instanta de
judecata dispune confiscarea cautiunii daca masura controlului judiciar pe
cautiune a fost inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau arestarii
preventive.In toate celelalte cazuri,instanta,prin hotarare,dispune
restituirea cautiunii.In cazul in care se dispune o solutie de netrimitere in
judecata,procurorul dispune si restituirea cautiunii.


Judecatorul de drepturi si libertati,judecatorul de camera preliminara
si instanta,la cererea procurorului poate sa dispuna inlocuirea acestei cu
masura arestului la domiciliu,in urm situatii
a)daca pe durata masurii,inculpatul incalca cu rea credinta obligatiile
ce-i revin.
b)daca estista suspiciunea rezonanabila ca inculpatul a comis o noua
infract pentru care s-a dispus pinerea in miscare a actiunii impotriva sa.

Arestul la domiciliu 218-222
Aceasta masura restrictiva de libertate poate fi dispusa de judecatorul
de drepturi si libertati,de judecatorul de camera preliminara sau de catre
instanta de judecata daca sunt indeplinite conditiile prevazute de articolul
223 CPP care reglementeaza arestarea preventiva si daca luarea acestei
masuri e necesara si suficienta pentru realizarea scopurilor prev de art 2
CPP.
Criteriile ce trebuie avute in vedere la indeplinirea conditiilor
necesare pentru luarea acestei masuri sunt:-gradul de pericol al
infractiunii,-scopul masurii,-sanatarea,-varsta,-situatia familiara,-alte
imprejurari privind persoana impotriva careia se ia masura.
Masura nu poate fi dispusa cu privire la inculpatul fata de care exista
suspiciunea rezonbila ca a savarsit o infractiune asupra unui membru al
familiei saui care a fost condamnat anterior definitiv pentru infract de
evadare.Persoanei fata de care s-a dispus aceasta masura trebuie sa i se
comunice drepturile prevazute in articolul 83,dreptul de a fi incunostiintat
un membru al familiei despre luRea masurii,dr de a contesta masura si dr
de a solicita inlocuirea dau revocarea acestei masuri cu o alta masura
preventiva.
Procedura de luare a masurii
Procurorul ininteaza jud de dr si libertati o propunere motivata de
luTea a masurii arestului la domiciliu impreuna cu dosarul cauzei.
Judecatorul fixeaza termen de solutionare in camera de consiliu in
termen de 24 de ore de la inregistrarea propunerii si dispune citarea


inculpatului,iar neprezentarea acestuia nu-l impiedica pe judecator sa
solutioneze propunerea.Dupa audierea inculpatului prezent,judecatorul
poate admite sau respinge propunerea procurorului prin incheiere
motivata,Daca respinge,jud poate,prin aceeasi incheiere,sa dispuna masura
controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune.In aceleasi
cond,jud de camera preliminara sau instanta pot dispune arestul la
domiciliu la cererea procurorului sau din oficiu
Continutul masurii-masura consta in obligatia impusa
inculpatului pe o perioada determinata de a nu parasi imobilul in care
locuieste fara permisiunea organului judiciar care a dospus masura si de a
se supune unor restrictii stabilite de organul judiciar.
Pe durata arestului la domiciliu,inculpatul are urm obligatii:

-sa se prezinte in fata organului de u.p ori de cate ori este chemat
-sa nu comunice cu pers vatamata sau cu membrii familiei ai
acesteia,cu alti participanti la infractiune,cu martori,experti si alte org
Organul jud care adispus masurapoate sa diuna ca pe durata arestului
la domiciliu sa poarte un dispozitiv de supreaveghere.
Pe durata masurii,inculpatul poate paradi imobilul in care locuieste
pentru a se prezenta in fata org judiciar la chemarea acestuia.
La cererea scrisa,motivata a inculpatului,judecatorul care a dispus
masura poate sa-i permitaacestui sa paraseasca impobilul pentru a se
prezenta la locul de munca,la cursuri de invatamant sau de pregatire
profesionala sau pentru procurarea mijloacelor de existenta daca acest
lucru este necesar pentru realizarea unor depturi sau interese legitime ale
inculpatului.In cauri urgente,pentru motive intemeiate,inculpatul poate
parasi imobilul carea dispus masura pedurata de
timpstrictnecesara,informand imediat dupa aceasta organul de
supraveghere si organul care a dispus masura.
Organul desemnat cu supravegherea inculpatului,verifica periodic
respectarea masurii si daca constata incalcarea de catre inculpat a
obligatiilor,sesizeaza pe rocuror in cursul urm penale si pe jud care a dispus
madura.
Pentru supravegherea respectarii acestei masuri,organul de politie
poate sa patrunda in imobilul in care se executa masura fara invoirea
inculpatului sau a persoanelor care locuiesc cu acesta.
Organul judiciar care a dispus masura,la dererea procurorului sau din
oficiu,poate dispune inlocuirea masurii de arest la domiciliu cu cea a


arestului in aceleasi situatii in care poate inlocui masura controlului
judiciar cu masura arestului la domiciliu.
(Curs 3)

Durata arestului la domiciliu-In cursul urmaririi penale,arestul la
domiciliu poate fi dispus pe o durata de cel mult 30 de zile,Masura poate fi
prelungita in cursul urmaririi penale numai in caz de necesitate daca se
mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri
noi.Fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile,iar durata maxima a
madurii arestului la domiciliu,in cursul urmaririi penale,este de 180 de
zile.Durata restrangerii de libertate dispusa prin masura arestului la
domiciliu nu se ia in considerare pentru calcularea duratei maxime a
masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale.
Prelungirea arestului la domiciliu,in cursul urmaririi penale,poate fi
dispusa de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar
reveni competenta sa judece cauza in prima instanta.
Judecatorul trebuie sa fie sesizat in vederea prelungirii masurii de
catre procuror prin propunere motivata insotita de dosarul cauzei,cu cel
putin 5 zile inainte de a expira durata acesteia.
Judecatorul fixeaza termen de solutionare a propunerii in camera de
consiliu,mai inainte de a expira durata masurii si dispune .participarea
procurorului este obligatorie.Judecatorul poate admite sau respinge
propunerea prin incheiere motivata.
In cursul judecatii,masura este nelimitata in timp pr tot parcursul
procesului penat ,totusi,cu coua limitari:
-in cursul judecatii in prima instanta,pana la implinirea duratei
maxime prevazuta de lege .
-in apel,daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntata in
hotararea de condamnare,;imitari care sunt cazuri de incetare de drept a
masurii preventive.

Arestarea preventiva 223-240 cpp
Aceasta masura privativa de libertata poate li luata in cursul up de
catre judecatorul de drepturi si libertati,in proced de camera prelim de jud
de camera preliminara..
Pentru luarea acestei masuri trebuie indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
1.Numai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a
savarsit o infractiune.


2.Exista una dinu rmatoarele situatii sau temeiuri de drept:

a)inculpatul a fugit ori s-a scuns in scopul de a se sustrage de la up sau
de la judecata,ori a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte
b)inculpatul inceasca sa influenteze un alt participant la sav infract,un
martor,un expert,sau incearca sa distruga,sa ascunda,sau sa sustraga
mijloace materiale de proba sau sa determine o alta persoana sa aiba un
asemenea comportament.
c)inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamare sau incearca
sa realizeze o intelegere frauduloasa cu aceasta.
d)exista suspiciunea rezonabila ca dupa punerea in miscare a actiunii
penale impotriva sa,inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune sau
pregateste savarsirea unei noi infractiuni.

Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata si daca din
probe exista suspiciunea rezonalila ca acesta a savarsit una din infractiunile
prevazute de art 223 -o infractiune contra vietii,o infract prin care s-a
cauzat vatamarea corporala sau moartea unei persoane,o infractiune contra
securitatii nationale,o infractiune de trafic de stupefiante,de arme,de
persoane,acte de terorism,de spalare a banilor,de falsificare de conede si
alte valori,santaj,viol,lipsire de libertate,o infractiune savarsita prin
mijloace de comunicare electronica,de coruptie,sau o alta infractiune
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.La
uarea masurii arestarii preventive trebuie avute in vedere urmatoarele
criterii:
-evaluarea gravitatii faptei,a modului si circumstantei de comitere a
acestora,a anturajului,a mediului din care provine inculpatul,a
antecedentelor penale si a altor imprejurari privitoare la persoana
inculpatului de natura sa conduca la constatarea ca privarea de libertate
este necesara pentru a inlatura i stare de pericol pentru ordinea publica

Luarea masurii arestarii peventive in cursul arestarii penale
-procurorul, daca apreciaza ca sunt indeplinite con cerude de
lege,intocmeste o propunere motivata de luare a masurii arestarii peventive
cu indicarea temeiului de drept.
Propunerea impreuna cu dosarul cauzei se previnta judecatorului de
dr si lib.care stabileste termen de solutionare a propuneii,iar in cazul in
care inculpatul se afla in stare de retinere,termenul trebuie fixat inainte de
a expira durata retinerii.Termenul se comunica procuroruli si avocatului
inculpatului,caruia,la cerere i se pune la dispozitie dosarul cauzei pentru


studiu.Solutionarea propunerii se face numai in prezenta inculpatului,in
afara de cazul ca care acesta lipseste nejustificat,este disparut,ori se
sustrage,ori din cauza starii de sanatate sau forta majora,nu se poate
prezenta in fata jud.In toate cazurile este obligatorie asistenta unui avocat
ales sau din oficiu,iar participarea procurorului este obligatorie.
Judecatorul trebuie sa-l audieze pe inculpat despre fapta pentru care
este acuzat,insa inainte de audiere trebuie sa-i aduca la cunostinta
infractiunea de care este a uzat si dreptul de a nu face nicio
declaratie,atragandu-i-se atentia ca poate fi folosit impotriva sa.Daca
apreciaza ca sunt indeplinite conditiile legii,judecatorul admite propunerea
procurorului si dispune prin incheiere motivata arestarea preventiva a
inculpatului.Arestarea preventiva poate fi dispusa pentru cel mult 30 de
zile,iar durata retinerii pe 24 de ore nu se deduce din durata arestarii
preventive.Daca apreciaza ca nu sunt implinite conditiile legii pentru
arestarea preventiva,judecatorul respunge prin incheiere motivata
propunerea procurorului si dispune punere in libertate a inculpatului
retinut.Judecatorul poate,daca se intrunesc conditiile legii,sa dispuna
aplicarea unei dintre celelalte maduri preventive,si anume:-controlul
judiciar,controlul judiciar pe cautiune sau arestul la domiciliu.Dupa luarea
masurii arestarii,inculpatului i se aduc la cunostinta motivele pentru csre s-
a dispus masura si se procedeaza la incunostintarea, de indata ,despre
luarea masurii ,unui membru al familiei inculpatului sau o alta persoana
desemnata de inculpat.
Pe baza incheierii pe care s-a dispus arestarea preventiva,judecatorul
de la prima instanta emite ,de indata ,mandatul de arestare
preventiva.Daca prin aceeasi incheiere s-a dispus arestarea mai multor
inculpati,se va emite cate un mandat pentru fiecare dintre ei.
Mandatul de arestare preventiva trebuie sa cuprinda instanta din care
face parte judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura ,data
emiterii mandatului,numele,prenumele si calitatea judecatorului care a
emis mandatul,datele de identitate ale inculpatului,durata pentru care s-a
dispus arestarea preventiva,aratarea faptei de care e a uzat
inculpatul,temeiurile concrete care au determinat luarea masurii,ordinul de
a fi arestat inculpatul,indicarea locului unde va fi detinut inculpatul arestat
preventiv,semnatura judeacatorului si semnatura inculpatului.
Cand mandatul de arestare este emis dupa ascultarea
inculpatului,judecatorul ii inmaneaza un exemplar al mandatului si un alt
ecemplat il inmaneaza organului de politie ,care la randul sau,preda
exemplarul original al mandatului administratiei locului de detinere.Cand
masura arestarii a fost dispusa in lipsa inculpatului,judecatorul inainteaza


doua exemplare originale ale mandatului organului de politie de la
domiciliul sau resedinta inculpatului im vederea executarii,iar daca
inculpatul nu are domiciliul sau resedinta in Romania,cele doua exemplare
se inainteaza organului de politiei n raza teritoriala a caruia se afla instanta
de judecata.In continuare,organul de politie procedeaza la arestarea
persoanei aratate in mandat,careia ii preda un exemplar al
mandatului,dupa care o cunduce in cel mult 24 de ore in fata judecatorului
care a dispus masura.In vederea executarii mandatului de arestare,organul
de politie poate sa patrunda in domiciliul sau resedinta oricarei pesoane
fizice,fata invoirea a estei,precum si insediul oricarei p.j fara invoirea
reprezentantului legal al acesteia daca exista indicii temeinice din care
rezulta banuiala rezonabila ca persoana din mandat se afla in
domiciliul/resedinta/sediul respectiv
Cand persoana mentionatacin mandat nu a fost gadita,organul de
politie incheie un prices verbal si incunostinteaza pe judecatorul care a
emis mandatul,precum si organele competente pentru darea in urmarire si
consemn la punctele de frontiera.
Termenul de 30 de zile pentru care s-a dispus masura arestarii curge
de la data ounerii in executare a masurii fata de inculpatul arestat
preventiv.
Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale-daca
temeiurile care au dispus arestarea initiala impun in continuare retinerea
inculpatului.
Prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de judecatorul de
drcsi libertati.Ea se poate dispune numai la propunerea motivata o
procurorului daca in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati arestati pentru
care masura expira la date diferite,procurorul poate sesiza pe jud cu
propunerea de prelungire a arestarii pentru toti inculpatii.
Procurorul trebuie sa depuna la judecator propunerea de prelungire a
arestarii cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata arestarii.JudecTorul
trebuie sa se pronunte asupra propunerii de prelungire a arestarii inainte
de expirarea duratei acesteia.Judecatorul daca apreciaza ca sunt intrunite
conditiile legii admite propunerea si dispune prelungirea arestarii prin
incheiere motivata.Prelungirea arestarii preventive a inculpatului se poate
dispune,in cursul unrmaririi penale,pe o durata de cel mult 30 de zile,iar
jud poate sa acorde si alte prelungiri.
Durata totala a arestarii prventive,in cursul up,nu poate depasi un
termen rezonabil si nu poate fi mai mare de 180 de zile.
Daca apreciaza ca nu sunt intrunite conitiile legii,judecatorul respinge
prin in heiere motivata propunerea de prelungire a arestarii si poate


sa:dispuna inlocuirea cu masura cu o alta madura(control,control judiciar
pe cautiune,arestarea la domiciliu)

Curs 4

Arestarea preventiva a inculpatului-poate fi dispusa de judecatorul de
camera preliminara sau de instanta de judecata din oficiu sau la
propunerea motivata a procurorului pentru o perioada de cel mult 30 de
zile pentru aceleasi temeiuri si in aceleasi conditii ca si arestarea preventiva
despusa de judecatorul de drepturi si libertati.In tot cursul procedurii de
camera preliminara,judecatorul verifica periodic,dar nu mai tarziu de 30 de
zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii si dispune
fie mentinerea masurii preventive fata de inculpat,fie dispune revocarea
masurii si punerea in libertate a inculpatului daca nu este arestat in alta
cauza.
Cand pricurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului fata de
care s-a dispus o masura preventiva,rechizitoriul impreuna cu dosarul
cauzei se inainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta
competenta cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata masurii
preventive.
In termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului,judecatorul de camera
preliminara verifica din oficiu legalitatea,temeinicia masurii preventive,
inainte de expirarea acesteia.Cand constata ca temeiurile care au
determinat luarea masurii se mentin sau exista temeiuri noi care justifica o
,judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere mentinerea
masurii preventive fata de inculpat.Cand constata ca au incetat temeiurile
care au determinat luarea/prelungirea masurii arestarii si nu exista
temeiuri noi care sa o justifice,judecatorul dispune punerea in libertate a
inculpatului daca nu este arestat in alta cauza.
Judecatorul de camera preliminara inainteaza dosarul instantei de
judecata,iar instanta,din oficiu,trebuie sa verifice in tot cursul
judecatii,periodic,dar nu mai tarziu de 60 de zile daca subzista temeiurile
care au determiant mentinerea masurii arestarii preventive dispusa fata de
inculpat.In cursul judecatii durata toata.a arestarii preventive nu poate
depasi un terman rezonabil si nu pote fi mai mare de jumatatea maximului
special prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii
instantei de judecata.In toate cazurile,durata arestarii preventive la prima
instanta nu poate depasi 5 ani.
La expirarea acestor termene instanta de judecata poate sa dispuna
luarea unei alte masuri preventive in conditiile legii .Aceste termene curg


de la data sesizarii instantei de judecata in cazul inculpatului arestat
preventiv sau de la data punerii in executare a mandatului de arestare cand
fata de inculpat s-a dispus arestarea preventiva in procedura de camera
preliminara sau in cursul judecatii,ori in lipsa.Fata de inculpatul care a mai
fost anterior arestat in aceeasi cauza in cursul urmaririi penale al procedurii
preliminare sau al judecatii,se poate dispune,din nou,acesta masura numai
daca au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.

Disozitii speciale privind masurile preventive aplicate minorilor

Fata de suspectul si inculpatul minor se pot dispune masurile
preventive care pot fi dispuse fata de suspectul sau inculpatul major cu
urmatoarele derogari:
Retinerea si arestarea preventiva fata de un inculpat minor in mod
exceptional,numai daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea
asupra personalitatii si dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate farta
de scopul urmarit prin luarea madurii.
La stabilirea duratei pentru care se ia masura arestarii preventive
trebuie avuta in vedere varsta inculpatului de la data cand se dispune
asupra sa luarea/prelungirea/mentinera acestei masuri.
Regimul special de retinere a minorilor este stabilit prin legea privind
executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele juduciare in
cursul procesului penal.
Luarea masurilor de ocrotire in caz de arestare preventiva in cursul
urmaririi penale
In situati in care masura arestarii preventive se dispune fata de un
inculpat in a carui ocrotire se afla un minor,o persoana pusa sub interdictie
sau o persoana care datorita varstei,bolii sau altei cauze,are nevoie de
ajutor,judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura arestarii
preventive are obligatia sa incunostinteze autoritatea competenta(tutelara)
in vederea luarii masurilor legale de ocrotire pentru persoana respectiva.
Tratamentul medical sub paza permanenta

In situatia in care pe baza actelor medicale se constata ca cel arestat
preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a
Administratiei nationala penitenciarelor,administratia ocului de detinere
dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala
a Ministerului Sanatatii.Motivele pentru care s-a luat aceasta maxura sunt
comunicate de indata procurorului in cursul urmaririi penale,jud de camera


prelimianara sau instantei de judecata.Timpul in care inculpatul este
internat sub paza permanenta intra in durata arestarii preventive.

Caile de atac impotriva incheierilor prin care s-a dispus asupra masurilor
preventive

Impotriva incheierilor in care ,in cursul urmaririi prnale,prin care
judecatorul de drepturi si lib dispune asupra masurilr preventive,inculpatul
si procurorul pot sa formuleze contestatie in termen de 48 de ore de la
pronuntate sau dupa caz de la comunicare.
Contestatia se depune la judecatorul de drepturi si libertati care a
pronuntat incheierea atacata si se inanteaza impreuna cu dosarul cauzei
judecatorului de drepturi si libertati de la instanta ierarhic superioara in
termen de 48 de ore de la inregistrare.Contestatia formulata de inculpat se
solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare.Contestatia gormulata de
procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii
de prelungire a arestarii,de revocare sau de inlocuire a masurii
preventive,se solutioneaza inainte de a expira durata masurii preventive
dispuse anterior.Solutionarea contestatiei se face in prezenta inculpatului,a
procurorului si a avocatului ales/numit din oficiu.
Impotriva incheierilor prin care jud de camera preliminare dispune
asupra masurilor preventive,inculpatul si procurorul pot sa faca contestatie
in termen de 48 de ore de la pronuntare sau comunicare.Contestatia se
depune la judecatorul de camera preliminara care a pronuntat incheierea
atacata si se inainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta
ierarhic superioara in termen de 48 de ore de la inregistrare.
Impotriva incheierilor prin care instanta dispune asupra masurilor
preventive,inculpatul si procurorul pot formula contestatie in termen de 48
de ore.Contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheierea atacata
si se inainteaza instantei ierarhic superioare care solutioneaza contestatia
in sedinta publica.

Masurile de siguranta cu caracter medical
Obligarea provizorie la tratament medical-
- aceasta masura poate fi dispusa prin incheiere motivata de
judecatorul de dr si lib in cursul urmaririi penale,de jud de smera
preliminara in cursul procedurii de camera preliminara si de
instanta de judecata in cursul judecatii.



Masura poate fi dispusa fata de suspectul sau inculpatul care se afla in
situatia prevazuta de art 109 din CP,adica daca din cauza unei boli ,inclusiv
cea provocata de consumul cronic de alcool sau de alte substante
psihoactive prezinta pericol pentru societate
Masura consta in obligarea suspectului/inculpatului sa urmeze in
mod regulat tratamentul medical prescris de un medic de specialitate pana
la insanatosire sua pana la obtinerea unei ameliolari care sa inlature starea
de pericol.
In cursul urmaririi penale sau al procedurii de damera
preliminara,procurorul,daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile
legii,inainteaza judecatorului o propunere motivata de luare fata de
inculpat a masurii obligarii provizorii la tratament medical.propunerea este
insotita de expertiza medico legala din care rezulta necesitatea aplicarii
masurii.Judecatorul primind propunerea fixeaza termenul de solutionare
de dl mult 5 zile si dispune citarea suspectului sau inculpatului.Cand
suspectul/inculpatul este prezent,solutionarea prop se face numai dupa as
ultarea acestuia in prezenta uni avocat,iar participarea procurorului este
obligatorie.
La solutionarea propunerii suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie
asistat de un medic desemnat de acesta care poate pune concluzii
judecatorului si poate sa participe la slcatuirea planului terapeutic.jud se
pronunta prini ncheiere motivata care poate fi contestatala 5 zile de la
pronuntare,iar contestatia nu va suspenda punerea in aplicare a masurii de
siguranta.
Daca admite propunerea,jud dispune obligarea provizorie la
tratament medical a suspectului/inculpatului.
Daca dupa dispunerea masurii s-a produs insanatosirea
suspectului/inculpatului,jud dispune ridicarea masurii la sesizarea
procurorului,a medicului de specialitate sau la dererea suspectului sau
inculpatului ori a unui membru de familie a acestuia.
In cursul judecatii ,in prima instanta si in aple,la propunera
procurorului sau din oficiu,inculpatul poate fi obligat provizoriu la
tratament medical de catre instanta de judecat
Daca suspectul/inc cu rea credinta incalca masura,atunci judecatorul
dispune la cererea procurorului/a medicului de specialitate/din oficiu
internarea medicala provizorie a inculpatului/suspectului.

Internarea medicala provizorie-acesta masura de siguranta poate fi
dispusa de judecatorul de drepturi si libertati in cursul urmaririi penale,de
judecatorul de camera prelim su de inst de jud.


Masura poate fi dispusa daca suspectul este bolnav montal sau
consumator cronic de dubstante psihoactive si daca luarea acestei masuri
este necesara pentru inlaturarea unui perocil concret si actual pentru
siguranta publica.
Masura consta in internarea provizorie,involuntara a
suspectului/inculpatului intr-o unitate specializata de asistents medicala
pana la insanatosire sau pana la ameliorarea care inlatura starea de
oericolce a determinat luarea masurii.
Procedura de aplicare a masurii internarii medicale provizorii este aceeasi
ca si in cazul obligarii provizorii la tratament mecical.

Masurile asiguratorii(art 249-256 CPP)
-sunt masuri procesuale cu caracter real care constau in indisponibilizarea
unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra
acestora in scopul evitarii ascunderii,distrugerii,instrainarii sau sustragerii
de la urmarire a buburilor care pot face obiectul confiscarii sau care pot
servi la garantarea executarii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare
sau a repararii pagubei produsa prin infractiune.
Bunurile supuse acestei maduri nu pot fi instraintate sau grevate cu sarcini
si codul penal incrimineaza faptele de sustragere a buburilor legal
sechestrate si faptele de rupere de sigilii legal aplicate.Masurile asiguratorii
au o functionalitate numai asiguratorie ,nu si reparatorie si de aceea ele nu
reprezinta acoperirea pagubei ci instanta trebuie sa-l oblige prin notarare
judecatoreasca pe inculpat si pe partea responsabila civilmente la
acoperirea prejudiciului produs prin infractiune.

Curs 5
Masurile asiguratorii pot fi luate de procuror in cursul urmaririi
penale,de judecatorul de camera preliminara sau de instanta,din oficiu sau
la cererea procurorului.
Masura se dispune prin ordonanta de catre procuror si prin incheiere
de catre judecator.
Masurile asiguratorii pentu garantarea executarii amenzii,se pot lua numai
asupra bunurilor suspectului/inculpatului.
Masurile asiguratorii in vederea confiscarii speciale se pot lua asupra
bunurilor suspectului/inculpatului ori ale altor persoane in proprietatea
carora se afla bunurile ce urmeaza a fi confiscate.In vederea repararii
pagubei prov prin infractiune si pentru garantarea executarii cheltuielilor
judiciare,masurile asiguratorii se pot lua asupra bunurilor
suspectului/inculpatului si partii responsabile civilmente.


Masurile asiguratorii pentru repararea pagubei si cele pentru
garantarea executarii cheltuielilor judiciare se pot lua in cursul urmaririi
penale,al proced de cam prelim si al judecatii si la cererea partii civile,iar
masurile asiguratorii luate din oficiu de organele judiciare pot folosi si
partii civile.De regula,masurile asiguratorii sunt facultative si prin
exceptie,sunt obligatorii in cazul in care persoana catamata este o persoana
lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.
Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei autoritati sau institutii
publice,ori unei alte persoane de drept public si nici bunurile exceptate de
lege.
Ordonanta de luare a masurii asiguratorii se aduce la indeplinire de
catre organele de cercetare penala,iar incheierea prin care s-a luat masura
se aduce la indeplinire de executorii judecatoresti.
Codul de procedura penala prevede norme distincte pentru sechestru
propriu-zis,poprire si notarea sau inscrierea ipotecara.
Sechestrul penal este mas asig cel mai frecvent intalnita,iar masura
sechestrului,cazurile speciale de valorificare a buburilor mobile
sechestrate,precum si modul de contestare a modalitatii de valorificare a
bunurilor sechestrate sunt amanuntut reglementate in art
252,252(1)(2)(3)(4) CPP.
Notarea sau inscrierea ipotecara este o forma speciala a sechestrului
aplicata in cazul bunurilor imobile si care drept efect indisponibilizarea
bunului imobil cu privire la care s-a luat masura.Pentru bunurile imobile
sechestrate procurorul,judecatorul de camera preliminara sau instanta,care
a dispus instituirea sechestrului trebuie sa ceara organului competent
notarea ipotecara adupra bunurilor ipotecate,iar prin indeplinirea
formalitatilor de publicitate se da eficienta sechestrului n raport cu tertele
persoane.
Poprirea este o forma speciala a sechestrului,o modalitate de
indisponibilizare care se aplica asupra sumelor de bani datorate persoanei
contra careia s-a luat masura sechestrului.Conform art 254 sumele de bani
datorate cu orice titlu suspectului/inculpatului ori partii responsabile
civilmente de catre o alta persoana sau de cstre cel pagubit dunt poprite in
mainile acesltora in limitele prevazute de lege de la data primirii ordonantei
sau incheierii prin care se infiinteaza sechestrul.aceste sume de bani se
consemneaza la debitor la dispozitia org jud care a dispus poprirea trebuie
predate proc jud de cam prelim sau instantei in termen de 24 de ore de la
consemnare.


Organul jud care aplica sechestul asupra bunurilor mobile sau imob
trebue se in cheie un proces verbal despre si sa descrie amanuntit bunurile
sechestrate
Un exemplar al procesului verbal se lasa persoanei asupra bunurilor
careia s-axaplicat sechestrul,iar in lipsa acestei persoane,celor alaturi de
care locuieste,iar un exeplar se preda organului judiciar care a dispus luarea
masurii.



Actele procesuale si procedurale comune

Notiunea de "act procesual" si "act procedural" -sunt
mijloace juridice prin care se realizeaza activitatea procesual.Actele
procesuale sunt definite ca fiind manifestari de vointa ale participantilor la
proces prin care se exercita drepturi si obligatii ,se indeplinesc dispozitii
legale,fiind producatoare de efecte juridice.In acest sens,sunt acte
procesuale:punerea in miscare a act penale,luarea masurilor
preventive,incuviintarea de probatorii,trimiterea in judecata,dezbaterile
judiciare,hotararea prin care se solutioneaza cauza penala.
Actele procedurale sunt mijloace prin intermediul carora se aduc la
indeplinire sarcinile care decurg din actele sa masurile
procesuale.::ascultarea unui martor,executarea mandatului de arestare.In
procesul penal fiecare act procesual se realizeaza prin intermediul unui act
procedural.
Citarea -este actul procedural prin care o persoana este chemata in
fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata.Chemarea se
face prin
Prin citatie scrisa,putandu se face si prin nota
telefonica,telegrafica.Citarea se poate realiza si prin intermediul postei
electronice sau orice mijloc de mesagerie electonica,insa numai cu acordul
pers citate.
Organul judiciar poate sa comunice si oral persoanei prezente
termenul urmator,aducandu-i la cunostinta consecintele neprezentarii si se
intocmeste in acest sens,in cursul urmaririi penale un proces verbal care se
semneaza de persoana astfel citata.
Citarea si comunicarea actelor procedurale se fac in plic inchis care
trebuie sa poarte mentiunea "pentru justitie.A se inmana cu prioritate".


Minorul cu o varsta mai mica de 16 ani va fi citat prin intermediul
parintilor sau a tutorelui cu exceptia cazului cand acest lucru ne este
posibil.
Citatia este individuala.Confirm art 258 CPP citatia trebuie sa
cuprinda:denumirea organului de up sau a instantei care a emis
citatie,sediul sau,data emiterii si numarul dosarului,numele prenumele
celui citat si calitatea in care exte citat cu indicarea obiectului cauzei,adresa
celui citat.ora ziua,luna,anul si locul de infatisare,mentiunea ca partea civila
are dreptul sa se prezinte cu un avocat ales,mentiunea ca asistenta juridica
este obligatorie,mentiunea ca partea citata poate sa consulte dosarul la
arhiva instantei sau a parchetului precum si prezentarea consecinteleor
neprezentarii in fata organele judiciare.Citati se semneaza de cel care o
emite.
Locul de citare- suspectul sau inculpatul,partile din proces si alte
persoane se citeaza la adresa unde locuiesc.Citarea nu se face la domiciliul
legal,ci la adresa unde locuieste efectiv.Nu est legala citarea la adresa
indicata de persoana vatamata.Daca nu este cunoscuta adresa unde
locuieste,persoana va fi citata la adresa locului de munca prin serviciul de
personal al unitatii la care lucreaza.Nu este legala citarea prin afisare la
sediul unitatii.
Suspectul sau inculpatul are obligatia sa comunice in termen de cel
mult 3 zile organului judiciar schimbarea adresei unde
locuieste.Suspectul/inculpatul poate fi citat la sediul avocatului ales daca
nu s-a prezentat dupa prima citare legal indeplinita.Daca nu se cunoaste
nici adresa unde locieste suspectul/inculpatul si nici locul sau de munca,se
va afisa la sediul organului judiciar o instiintare care trebuie sa cuprinda
mentiunile prevazute in art 259(5) CPP.
Bolnavii sau persoanele aflate in spitale,asezaminte medicale,ori de
asistenta sociala se citeaza prin administratia acestora.Persoanele private
de libertate se citeaza la locul de detinere prin administratia
acestuia.Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte prin comandantul
acesteia.Persoanele care fac parte din echipajul uni nave maritime,fluviale
aflate in cursa se citeaza la capetenia portului unde este inregistrata nava.
Daca suspectul sau inculpatul locuieste in strainatate citarea se face
pentru primul termen potrivit normelor de drept international penal
aplicabile in relatia cu statul solicitat.In lipsa unor asemenea norme citarea
secface prin scrisoare recomandata.
Persoanalul misiunilor diplomatice ale oficiilor opconsulare si
cetatenii romani trimisi sa lucreze in cadrul organizatiilor internationale
membrii de familie care locuiesc cu ei,cat timp sa afla in strainatate,precum


si cetatenii romani aflati in strainatate in interes de serviciu,inclusiv
membrii de familie care ii insotesc se citeaza prin intermediul unitatilor
care i-au trimis in strainatate.In cazul perf aflate in strainatate,citatia in
vederea infatisarii,trebuie sa fie primita de aceste persoane cel mai tarziu cu
30 de zile inainte de ziua stabilita pentru infatisare
Autoritatile publice,institutiile si alte persoane juridice se citeaza la
sediul acestora.Citarea prin intermediul postei electronice se face la adresa
electronica indicata organului judiciar de catre persoana citata sau de catre
reprezentantul ei.

Inmanarea citatiei- comunicarea citatiilor se face din oficiu prin
agentii procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat al
acestora prin intermediul politiei locale ori prin serviciul postei sau de
curierat,iar aceste persoane sunt obligate sa indeplineasca procedura de
citare
Citatia se inmaneaza persoanl celui citat care va semna dovada de
primire.
Daca persoana citata refuza sa primeasca citatia,agentul procedural
va afisa pe usa destinatarului o instiintare, incheind un proces verbal cu
privire la imprejurarile constatate.
Daca persoana citata primeste citatia dar refuza sau nu poate sa
semneze dovada de primire,agentul procedural trebuie sa incheie un proces
verbal despre aveasta imprejurare.Daca scrisoarea recomandata prin care
este citat un suspect/inculpat care locuieste in strainatate,nu poate fi
inmanata,citatia se va afisa la sediul parchetului sau al instantei,dupa caz.



Curs 6

Termenele in procesul penal

O conditie de valabilitate a acteleor procesuale si procedurale este
timpul in care trebuie sa fie efectuat actul.
Termenele sunt intervalele de timp inauntrul carora sau la epuizarea
carora pot sa fie indepinite acte sau masuro procesuale sau
procedurale.Astfel legea prevede termene pentru folosirea cailor de
atac,pentru procedura cailor de citare,pentru durata pentru care pot fi
dispuse masurile preventive.Fixarea unor termene in cadrul procesului
penal are ca scop pe deoparte limitarea in timp a masurilor procesuale,iar


pe de alta parte impiedicarea tergiversarii desfasurarii procesului
penal,asigurand astfel principiul operativitatii,celeritatii in pp
In unele cazuti,legea,desi nu prevede o limitare in timp,impune totusi
o obligatie referitoare la timp atunci cand utilizeaza expresia "de indata/de
urgenta".Daca in privinta unor acte,legea nu prevede niciun
termen,inseamna ca acele acte pot fi indeplinite oricand.

Clasificarea termenelor:
In raport de natura drepturilor si intereselor pe care le ocrotesc,sunte
termene procedurale si substantiale
Termenele procedurale sunt intervalele de timp fixate pentru a ocroti
drepturi si interese ale persoanei ,conferite in cadrul procesului
penal(termenul de apel)
Termenele substantiale sunt intervalele de timp determinate de lege
pentru ocrotirea unor dr si interese extraprocesuale,ele avand ca scop
disciplinarea in timp a masurilor privative sau restrictive de drepturi ale
persoanei.(termenele privind durata masurilor preventive)
In raport de organele care le stabilesc,termenele pot fi legale si
judiciare
Termenul legal este cel fixat de lege(termenul de apel).termenele
legale nu pot fi modificate
Termenul judiciar este cel fixat de organul judiciar in fata caruia se
afla cauza(termenul de judecata fixat de presedintele instantei,sau cel fixat
pentru depunerea unui inscris)-acestea pot suferi modificari fara a se aduce
atingere intereselor partilor
In raport de efectele pe care le produc termenele se impart in termene
dilatorii,termene peremptorii si termene ora duitoare.
Termenul dilatoriu sau prohibitiv nu permite efectuarea unui act
decat dupa expirarea duratei termenului si sanctiunea in cazul incalcarii
acestui termen este nulitatea actului.Astfel,intervalul de timp care desparte
momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de momentul ramanerii ei
definitive este un asemenea termen pentru ca numai dupa trecerea acestui
interval de timp,hotararea poate fi pusa in executare.
Termenul peremptoriu/imperativ este termenul inauntrul caruia
trebuie indeplinit un act,cum ar fi termenul de declararea a unei cai de
atac.Nerespectarea acestui termen atrage sanctiunea decaderii din
exercitiul dr procesual si nulitatea actului tardiv.
Termenul oranduitor/de recomandare este cel care prevede o durata
inauntrul careia este recamandabil sa fie efectuat actul procesual sau
procedural(termenul pentru redactarea hotararii judecatoresti).


Nerespectarea acestui termen nu atrage sanctiuni procesuale

In raport de factorul timptermenele sunt fixe,maxime si minime.
Termenul e fix atunci cand prevede o durata de timp invariabila
pentru efectuarea actului(termenul de apel de 10 zile)
Termenul este maxim cand indica o durata maxima de tmp in care
poate fi exectuat actul (masura preventiva a retinerii se poate dispune pe
cel mult 24 de ore)
Termenul este minim cand are o durata determinata minima
care,dupa ce a fost atinsa,permite derularea efectiva a actului
In functie de modul de calculare termenele pot fi de succesiune si de
regresiune.
Termenele de succesiune se calculeaza in sensul curgerii normale a
timpului
Termenele de regresiune se calculeaza in sensul invers scurgerii
timpului.
In raport cu durata lor termenele pot fi stabilite pe ore,pe zile,pe
luni,pe ani

Curs 7
Modul de calcul al termenelor
Este deosebit dupa cum termenele sunt substantiale sau procedurale.
Calculul termenlor procedurale se afce pornind de la ora, ziua, luna si
anul prevazute in actul care a provocat curgerea termenului in afara
de cazul in care prin lege se dispune altfel. Termenul pe ore si zile se
calculeaza conform art 269 alin (2) CPP pe unitati libere de timp in
sensul ca ora si ziua la care incepe sa curca termenul si ora si ziua in
care termenul se implineste nu intra in durata termenului. Astfel, un
termen de 3 zile care incepe sa curga luni se implineste vineri adica
termenul are 3 zile libere.
Prin urmare, in cazul termenelor procedurale durata timpului
material este mai mare cu 2 unitati de timp fata de termenul procedural in
sine. Astfel, un termen de 24 de ore care incepe la data de 8 aprilie ora
11:00 va expira pe data de 9 aprilie ora 13:00.
Termenele procedurale pe luni/ani se calculeaza calendaristic si,
conform art 269 alin (3) CPP, expira, dupa caz, la sfarsitul zilei


corespunzatoare o ultimei luni sau la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare
din ultimul an.
Prin urmare, la calculul duratei termenului pe luni si ani intra in
durata termenului ziua in care termenul incepe sa curga dar nu intra in
durata termenului ziua in care se implineste termenul. Astfel, un termen de
1 luna care incepe sa curga pe 8 aprilie expira la sfarsitul zilei de 8 mai.
In cazul termenelor procedurale socotite pe luni sau ai, daca ultima zi
cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare termenul expira in ultima zi
a acelei luni. Astfel un termn de o luna care incepe pe 31 martie expira pe
30 aprilie. Aliniatul final al art269 precizeaza ca in cazul in care ultima zi a
unui termen procedural cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la
sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza. Astfel, un termen de 3 zile
care incepe sa curga miercuri va expira luni.
Aceasta dispozitie vizeaza calculul termenului pe zile, pe luni sau ani.
Orice act depus la organele judiciare inainte de expirarea termenului
prevazut de lege este considerat ca fiind efectuat in termen. Legea a
prevazut insa si reguli speciale care se aplica in cazuri de impiedicare
obiectiva. Astfel potrivit art 270 CPP, este considerat ca fiind in termn
actul depus inauntrul duratei de timp prevazut de lege la
administratorul locului de detinere , la unitatea militara sau la oficiul
postal prin scrisoare recomandata chiar daca a ajuns la organul
competent dupa expirarea termenului. Dovada ca actul a fost depus in
termen rezulta din inregistrarea sau atestarea facuta pe actul depus
de catre administratorul locului de detinere si de unitatea militara
precum si din recipisa oficiului postal. Deasemenea, daca un act
trebuia efectuat intr-un anumit termen si a fost comunicat din
necunoastere sau din gresala vadita a expeditorului inainte de a
expira termenul unui organ judiciar care nu are competenta se
considera ca a fost depus in termen chiar daca actul ajunge la organul
competent dupa expirarea termenului fixat. Actul efectuat de
procuror e considerat ca fiind efectuat in termen daca data la care a
fost trecut in registrul de iesire a paarchetului este inauntrul
termenului cerut de lege pentru efectuarea actului. O exceptie este
folosirea cailor de atac care trebuie introduse in termen la instanta


competenta. In dreptul procesual penal nu exista imprejurari ca sa
atraga reintreruperea termenelor. Totusi, prin legi speciale se pot
suspenda termenele in caz de razboi calamitate, stare de asediu.
Calculul termenelor substantiale:
Adica in cazul masurilor preventive sau restrictive sau privative de
libertate calculul termenelor substantiale pe ore si zile se face potrivit art
271 CPP pe unitati pline de timp in sensul ca ora sau ziua la care incepe si
sfarseste termenul intra in durata acestuia.
Astfel, in cazul retinerii termenului de 24 de ore care a inceput pe 8
aprilie ora 8:00 va expira pe 9 aprilie ora 8:00. In cazul arestarii preventive
pentru 5 zile, daca masura a fost luata pe 8 aprilie expira in ziua de 12
aprilie. In ce priveste modul de calcul al termenului substantial pe luni si
ani se aplica dispozitia art 186 CP in sensul ca luna si anul se socotesc
implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare data de la care au inceput
sa curga.
Astfel, un termen substantial de o luna care incepe pe 8 aprilie se
sfarseste la data de 7 mai.
Consecintele nerespectarii termenului:
Atunci cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un
anumit termen, nerespectarea lui atrage decaderea din exercitiul dreptului
si nulitatea actului facut peste termen. Cadn o masura procesuala nu poate
fi luata decat pe un anumit etrmen, expirarea lui atrage de drept incetarea
efectului masurii.
Pentru celelalte termene procesuale se aplica in caz de nerespectarea
dispozitiilor privitoare la nulitati.
Consecintele nerespectarii termenului -atunci cand pentru exercitarea
unui drept procesual legea prevede un anumit termen,nerespectarea
acestuia atrage decaderea din exercitiul termenului si nulitatea actului facut
peste termen.Cand o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un
anumit termen,expirarea acestuia atrage de drept incetarea efectului
masurii.Pentru celelalte termene procedurale se aplica dispozitiile
privitoare la nulitati.


Nulitatile

Principiul legalitatii procesuale impune ca actele procesuale si
procedurale sa fie indeplinite cu respectarea conditiilor prevazute de
lege.Persoanele care nesocotesc legalitatea in desfasurarea procesului penal
pot fi trase la respundere administrativa,civila sau penala.In cazul in care
actele procesuale sau procedurale sunt viciate o garantie a respectarii
legalitatii o reprezinta sanctiunile procedurale care sunt mijloace prin
intermediul carora actele indeplinite in mod nelegal devin lipsite de
valabilitate.Orice act viciat prin nesocotirea conditiilor legale va fi lovit de
nulitate,care este o sanct procedurala cu caracter general.Pentru
neindeplinirea sau undeplinirea gresita a actelor legea prevede si alte
sanctiuni,cum ar fi decaderea si inadmisibilitatea prevazute de articolul 412
CPP,iar doctrina recunoaste si sanctiunea inexistentei.
Decaderea este o sanctiune specifica ce consta in pierderea
exercitiului unui drept subiectiv ca urmare a nerespectarii unui termen
imperativ,in acest caz,actul efectuat peste termen este nul.Opereaza
decaderea ca sanctiune procedurala in cazul in care persoana indreptatita
nu a declarat apel in termenul prevazut de lege,situatie in care este
decazuta din exercitiul acestui drept procesual.Decaderea spre deosebire de
nulitate,se refera la dr procesuale si are in vedere un act care nu mai poate
lu fiinta pentru ca a expirat termenul prevazut de lege.Inadmisibilitatea
,spre deosebire de decadere,atrage intotdeauna nulitatea actului efectuat cu
incalcarea legii,act care daca a fost declarat inadmisibil,nu mai poate fi
refacut.Este lovit de inadmisibilitate,spre exemplu,apelul declarat de partea
civila cu orivire la latura penala a cauzei.Inexistenta se refera la faptul ca
actul inexistent,spre deosebire de actul nul,care este o realitate
juridica,constituie doar o realitate de fapt cu privire la acte care au doar
aparenta uni existente juridice astfel:poate fi socotita inexistenta o
hotararea judecatoreasca intocmita de un procuror sau un rechizitoriu
intocmit de un student in practica.
Nulitatile sunt considerate cele mai importante sanctiuni
procedurale,prin nulitate fiind desfiintate actele executate cu nesocotirea
legii,iar anularea actului are drept urmare considerarea actului ca fiind fara
valoare juridica,indiferent de natura prin care a fost viciat.Potrivit art 280
CPP incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea
procesului penal atrage nulitatea actului in conditiile prevazute expres de
lege.Incalcarea poate consta in intocmirea unui act contrara cerintelor legii
sau in omisiunea de a intocmi actul in conditiile prevazute de lege.



Clasificarea nulitatilor:

-dupa modul de reglementare se disting:nulitati exprese si nulitati virtuale.

Nulitatile exprese sunt prevazute de lege pentru fiecare incalcare

Nulittile virtuale sunt cele care rezulta implicit din reglementarea generala
privind desfasurarea procesului penal.
Sunt nulitati exprese sa ctiunile care se aplica in cazul incalcarii normelor
prevazut in articolul 281(1) CPP.Baza legala a nulitatilor virtuale o
constituie art 2 CPP si art 282 CPP.

Nulitatile exprese constituie exceptia,iar nulitatile virtuale sunt regula
-in functie de intinderea lor esista nulitati totale care atrag anularea
intregului act viciat si nulitati partiale care se aplica numai la o parte din
actul viciat
-in functie de felul cum legea permite acoperirea lor prin vointa partilor sau
prin trecerea unui termen util pentru a fi invocare nulitatile pot fi
acoperibile care isi pierd efectul daca nu sunt invocare in timp util si
neacoperibile care isi produc efectele oricand.
-in raport de natura,de modeul de aplicare si de efectele pe care le
produc,nulitatile sunt absolute si relative.

Nulitatile absolute sunt cele exprese si neacoperibile

Nulitatile relative sunt cele virtuale si acoperibile

Asistenta juridica si reprezentarea in procesul penal-art 88-96 CPP

Asistenta juridica este reglementata de legea pentru organizarea ai
exercitarea profesiei de avocat si de statutul profesiei de avocat.Asistenta
juridica consta in acordarea de consultatii si intocmirea de cereri sau alte
acte cu caracter juridic in apararea si,dupa caz,reprezentarea persoanelor
fizice sau juridice asistate in toate fazele cauzelor penale precum si in
sustinerea cu mijloace juridice a drepturilor si intereselor legitime ale
acestora in raporturile lor cu organele puterii si admin de stat,a institutiilor
si organizatiilor,precum si cu pers fizice romane sau straine.Asistenta
juridica consta asadar in sprijinul pe care aparatorii il dau partilor in
procesul penal prin lamuririle,interventii si sfaturi in domeniul
dreptului..Potrivit art 88 CPP avocatul asista sau reprez in procesul penal


partile,ori subiectii procesuali principali,in conditiile legii.Potrivit alin
(2)nu poate fi avocat al unei parti sau al unui subiect procesual principal
urmatorii:
-sotul sau ruda pana la gradul al patrulea cu procurorul sau cu judecatorul;
-martorul citat in cauza;
-cel care a participat in acea cauza in calitate de judecator sau procuror;
-o alta parte sau un alt subiect procesual;
Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asiste asistenta
juridica a partilor sau a subiectilor procesuali principali.Partile sau subiectii
procesuali princ cu interese contrare nu pot sa fie asistati sau reprez de
acelasi avocat.

Asistenta juridica a suspectului sau inculpatului

Suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de unul sau mai
multi avocati in tot cursul urmaririi oenale a procedurii de camera
preliminara si al judecatii.Organele judiciare au obligatia sa-i aduca la
cunostinta suspectului sau inculpatului acest drept.Cand cel putin unul
dintre avocati este prezent,se considera ca asistenta juridica este asigurata.
Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu avocatul
asigurandu-se confidentialitatea comunicarilor.Luarea de contact se
realizeaza cu respectarea masurilor necesare de supraveghere vizuala,de
paza si securitate,insa fara a fi interceptata sau inregistrata
convorbirea.Probele obtinute cu incalcarea acestor dispozitii legale se
exclud.In principiu asistenta juridica a partilor si a subiectilor procesuali
principali in procesul penal este facultativa.in sensul ca cei interesati sunt
lasati sa decida daca isi aleg sau nu un avocat care sa le acorde asistenta
juridica.
De la acesta regula exista si derogari in sensul ca in unele situatii
expres prevazute de lege,asistenta poate fi si obligatorie.Asistenta juridica
facultativa este deci regula in mteria asistentei juridice in procesul penal.
Asistenta juridica asuspentului sau inculpatului este obligatorie in
urmatoarele cazuri:
-cand suspecctul/inculpatul este minor internat intr-un centru de
detentie sau intr-un centru educativ;
-cand suspectul/inculpatul este retinut sau arestat chiar in alta cauza.
-cand fata de suspect sau inculpat a fost dispusa masura de siguranta
a internarii medicale chiar in alta cauza;
-in cazul in care organul judiciar apreciaza ca suspectul sau inculpatul
nu si-ar putea face singur apararea.


-in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru
infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii
mai mare de cinci ani.
In cazurile in care asistenta juridica este obligatorie,daca suspectul
sau inculpatul nu si-a ales un avocat,organul judiciar trebuie sa ia maxuri
pentru desemnarea unui aparator din oficiu.deasemenea in cazurile in care
asistenta este obligatorie,daca avocatul ales lipseste nejustificat si nu
asigura substituirea,organul judiciar trebuie sa ia masuri pentru
desemnarea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca si trebuie sa-i
asigure acestuia un termen rezonabil pentru pregatirea apararii.In cursul
judecatii acest tremen este de minim 3 zile.Delegatia aparatorului din oficiu
inceteaza la prezentarea aparatorului ales.Daca la judecarea cauzei avocatul
lipseste si nu poate fi inlocuit,cauz se amana..Avocatul desemnat din oficiu
este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solictat de org jud si este
obligata sa asigure o aparare completa si efectiva in cauza.

Drepturile avocatului,suspectului si inculpatului
In cursul urmaririi penale-avocatul suspectului sau inculpatului
are dr sa asiste la efectuarea oricarui act de urm penal,cu urmatoarele
exceptii:

-in cazul in care se utilizeaza metode speciale de supraveghere;
-in cazul perchezitiei corporale sau a vehiculelor in sitatia
infractiunilor flagrante.Avocatul poate solicita sa fie incunostintat cu
privire la data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii
realizata de judecatorul de drepturi si libertati.Incunostintarea se face prin
notificare telefonica,fax,email sau alte mijoace,incheindu-se in acest sens
un proces verbal.
Lipsa nejustificata a avocatului nu impiedica efectuarea actului de
urmarire penala sau aidierii daca exista dovada ca a fost incunostintat cu
privire la data si ora efectuarii actului.
Avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane de
catre judecatorul de dr si libertati.Are deasemenea dreptul sa formuleze
plangeri,cereri si memorii.Daca avocatul este prezent la efectuarea unui act
de urmarire penala,se face mentiune despre aceasta,iar actul este semnat si
de catre avocat.
In cursul procedurii de camera preliminara si in cursul
judecatii-avocatul are dreptul sa consulte dosarul,sa-l asiste pe
imculpat,sa exercite drepturile procesuale ale acestuia,sa formuleze


plangeri,cereri,memorii,exceptii si obiectiuni.Avocatul are dreptul sa
beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii unei aparari efective.
Asistenta juridica a persoanei vatamare,a partii civile si a
partii responsabile civilmente-este,de regula,facultativa si este
obligatorie doar in cazul in care persoana vatamata sau partea civila este o
persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa.Atunci cand organul judiciar apreciaza ca din anutie motive
persoana vatamata,partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar
putea face singur apararea,dispune luarea masurilorp e tru desemnarea
unui avocat din oficiu.
In cursul urmaririi penale avocatul are dr sa asiste la efectuarea
oricarui act de urmarire penala,dreptul de a forula cereri,de a depune
memorii si de a beneficia de timpil si inlesnirile necesare pentru pregatirea
si realizarea unei aparari efective.
In cursul judecatii avocatl exercita drepturile procesuale ale
presoanei asistate si are dreptul de a asista actele dosarului.Comsultarea
dosarului inseamna dreptul de a studia actele acestuia,dreptul de a nota
date si informatii din dosar si de s obtine fotocopii pe cheltuiala clientului.
In cursul urmaririi penale procurorul poate refuza motivat
consultarea dosarului daca prin aceasta s-ar aduce atingere bunei
desfasurari a procesului penala,iar dupa punerea in misacare a actiunii
penale,restrictionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.In toate
cazurile avocatului nu i se poate restrictiona dreptul de a consulta
declaratiile partii sau ale subiectului procesual principal pe care il asista sau
il reprezinta.

Reprezentarea

Legislatia noastra permite,alaturi de asistenta juridica, si
reprezentarea care consta in imputernicirea unei persoane numite
reprezentant de a indeplini,in cadrul procesului penal,acte procesuale pe
seama unei parti din proces care nu se poate prezenta sau nu doreste sa se
prezinte in fata organului judiciar.
Reprezentarea se deosebbeste de asistenta juridica pentru ca in cazul
asitentei juridice,aparatorul pune concluzii in prezenta parii,iar in cazul
reprezentarii partea ale care interese sunt reprezentate este inlocuita de
reprezentant.
Tipul obisnuit de reprezentare judiciara este reprezentarea
conventionala care,se intemeiaza pe existenta unui contract de mandat -
reprezentant-reprezentat-.


Reprezentarea poate fi si legala pentru ocrotirea persoanelor lipsite
de capacitate de exercitiu si este specifica procesului civil
in cadrul procesului penal nu se pune problema reprezentarii legale pentru
ca suspectul sau inculpatul lipsit de calacitate de exercitiu,fiind un minor
sub 14 ani,ori un iresponsabil,nu raspund penal.
In cursul procesului penal suspecul/inculpatul,celelalte parti pot fi
reprezentati cu exceptia cazurilor cand prezenta acestora este obligatorie
sau este apreciata ca fiind necesara de catre procuror,judecator sau instanta
de judecata.

Cursul 10
Competenta organelor judiciare in materie penala

Notiunea si felurile competentei
Competenta reprezinta sfera atributiilor pe care la are de
indeplinit,potrivit legii,fiecare categorie de organe judiciare in cadrul
procesului penal.
In functie de natura,gravitatea infractiunii,locul unde a fost comisa
infractiunea sau unde a fost prins faptuitorului,ori de calitatea
acestuia,exista urmatoarele forme fundamentale de competenta:
Competenta materiala,competenta personala si
competenta teritoriala.
Pe langa acestea,exsita si forme subsidiare:competenta speciala si
competenta exceptionala.
Competenta materiala se stabileste intre organe judiciare de grad
diferit,adica se stabileste sfera atributiilor unui organ judiciar,sfera care ii
delimiteaza compententa in raport cu organele judiciare inferioare sau
superioare in grad.
Aceasta este determinata de natura si gravitatea infractiunilor
comise.pentru a fi stabilita,se folosesc doua sisteme de determinare si
anume:determinarea abstracta si determinarea concreta.
Determinarea abstracta stabileste ce grupe/categorii de infractiuni
cad in competenta de solutionare a unui organ judiciar.Organele de
cercetare penala ale politiei au o competenta generala.Deasemenea
judecatoriile au o competenta generala,fiind in masura sa solutioneze
cauzele penale care la revin potrivit competentei teritoriale,neintrand in
competenta lor cauzele penale date prin lege in competenta altor instante.
Determinarea concreta se stabilesc infractiunile care fac obiectul
cauzelor penale pentru fiecare categorie de organe judiciare in parte,astfel
in art 56(3) se arata ca procurorul efectueaza obligatoriu urmarirea penala


in cazul infractiunilor prevazute in alin (3) de la a la e. De la 37-40 sunt
prevazute in mod expres infractiunile de competenta de solutionare a
tribunalului,a tribunalului militar,a curtii de apel si a curtii militare de
apel,precum si a Inaltei Curti de Casatie si justitie.
Normele privind competenta materiala sunt imperative si nu pot fi
schimbate prin vointa ori intelegerea partilor,iar in cazul nesocotirii
nor,actele incheiate sunt lovite de nulitatea absoluta.
Competenta teritoriala diferentiaza din pcdv teriroal organele
judiciare.
Pentru unle organe judiciare,raza teritoriala corespunde teritoriului
tarii,astfel organele centrale pot efectua ..in orice cauza,indiferent de locul
unde a fost comisa infractiunea sau unde a fost prins faptutorul astfe Inalta
Curte este competenta sa rezolve cauzele penale care pot sa provina de la
orice judecatorie sau tribunal.
Pentru infractiunile comise in tara,competenta teritoriala este
determinata conform art 41 CPP de urmatoarele criterii:
-locul savarsirii infractiunii
-locul unde a fost prins faptuitorul/inculpatul
-locuinta suspectului dau invulpatului pers fizica,ori sediul inc p.j in
momentul la care a fost savarsita infractiunea.
-locuinta/sediul persoanei vatamate.
In alin 2 al art 41 este definit locul savarsirii infractiunii ca fiind locul
unde s-a desfasurat activitatea infract in tot sau in patre,ori locul unde s-a
produs urmarea acesteia
Pentru a preintampina conflictele de competenta care pot sa apara
intre org judiciare,legiuitorul a stabilit reguli,dupa care,in lfct de ctieriile
41,competentele revin unui anumit organ jud-astfel in art se stabileste moul
in care
1)in cazul in care a fost sesizat un singur organ din cele prevazute de
art 41 acesta va fi cel competent sa rezolve cau- penala..
2)in cazul in care au fost sesizate 2 sau mai multe dintre organele
prevazute de ..competenta se stabileste astfel
In caz de sesizarei simultene,ordintea secstabileste in functie de
,operand asa-numita preferinta legala.

B. daca organele judiciare prevazute in art 41 au fost sesizate in
momente diferita,competentk
A. organului revine celui de a fost sesizat,operand o competemta
cronologicpa.


3) cand niciunul din locurile aratate in art 41 nu este
cunoscut,competenta revine organului judiciar care a fost mai intai
sesizat=>poate fi competent organul judiciar care a fost
Infractiunea comisa pe o nava este de competenta instantei in a carui
circumscriptie este primul port
Daca se savarseste pe o aeronava este de comp instantei in a carei
circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman.
Daca nava nu ancoreaza intr un port roman sau daca aeronava nu
aterizeaza pe teritoriu lroman,iar daca nu se poate deteremina competenta
potrivit art 41(1) ,atunci competenta se va stabili conform alin 4 al art
41(competenta revine instantei mai intai sesizate)
Infractiunile comise in afara teritoriului romaniei se judecata de catre
instantele in a caror circum se afla locuinta suspectului sau inc pf sau sediul
inculpatului p.j.Daca inculpatul nu locuieste sau nu are sediul in
Romania,iar infract este de competenta judecatoriei,aceasta se judeca la
Jud sectorului 2 Bucuresti,iar in cele,
Potrivit art 63 din CPP,urmarirea penala a infractiunilor comise in
cond art 41 se efectueaza de catre organul de urmarire penala din
circumscriptia instantei competenta sa judece cauza.Nerespectarea
regulilor de comprtenta teritoriala atrage sanctiunea nulitatii relative.
Competenta persoanala este determinata de calitatea suspectului
sau inculpatului in momentul comiterii infractiunii si constituie o derogare
de la competenta materiala.
In stabilirea competentei peronale intereseaza numai calitatea
suspectului sau inculpatului,iar nu si calitatea celorlalte parti.Nu orice
calitate pe care o are subiectul activ al infractiunii atrage competenta
personala a organelor judiciare.Calitatea de poate determina uneori
incadrarea juridica a unei fapte dar nu solutionarea cauzei respective de
catre un anumit organ judiciar
Calitatea de functionar este o conditie pentru a se retine o anumita
infractiune de serviciu,insa o asemenea calitate nu atrage competenta unor
anume organe judiciare.
Potrivit art 38,39,40 CPP atrage competenta jud a org judiciare
calitatike de militar,procuror,judecator,avocat,notar,executor
judec,controlor financiar al curtii de conturi,auditor public extern,sef ii
cultelor religioase,membrii ai inaltului cler care au cel putin rangul de
arhiereu,presedintele consiliului legislativ si avocatul
poporului,deasemenea atrage competenta inaltei curti calitatea de
senator,deputat,membrii din romania in parlamentul european,membru al


guvernului,judecator la CC,memebru al CSM,judecator la inalta curte
precum si procurori ai parchetului de pe langa Inala Curte.
Potrivit art 48 CPP ,atunci cand competenta instantei este
determinata de calitatea inculpatului,instanta ramane competenta sa
judece,chiar daca dupa savarsirea infractiunii,inculpatul nu mai are acea
caliate in urmatoarele doua cazuri:

a)fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului
b)s-a dat citire actului de sesizare de catre instanta.
Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu determina
schimbarea competentei, cu exceptia infractiunilor conise de
senatori,deputati,membri ai guvernului,membri Romaniei in Parlamentul
european,judecatorii CC,membri CSM,in general calitati care atrag
competenta inaltei curti.
Nerespectarea regulilor privind competenta personala atrage
sanctiunea nulitatii absoluta

Competente subsidiare

Competenta speciala este competenta materiala data exclusiv in
sarcina unui anumit organ judiciar.Astfel au competenta speciala organele
inspectiilor de stat,ale altor organe de stat,ale autoritatilo publice,organele
de control si cele de conducere a autoritatilor administrative,organele de
ordine publica siguranta nationala care,ori de cate ori existe o suspiciune
rezonabila cu privire la comiterea unei infractiuni in domeniul lor de
activitate,sunt obligate sa intocmeasca un proces verbal despre
imprejurarileconstatate.
Au competenta speciala comandantii de nave si aeronave care pot
face perchezitii corporale sau ale vehicolelor pe timpul cat navele si
aeronavele pe care la comanda,se afla in afara porturilor si aeroporturilor
pentru infractiunea comisa pe aceste neve si aeronave.
Competenta exceptionala poate fi determinata de unele imprejurari
exceptionale:stare de asediu,de razboi,de necesitate;situatii care pot sa
impunal uare unor cauze din competenta ordinara a unui organ si darea,pe
perioada starii exceptionale,altui organ.Potrivit duspozitiilor Constitutiei
este interzisa infiintarea de instante extraordinare.