INFECTIA URLIANA

BOLI INFECTIOASE CU POARTA DE INTRARE

RESPIRATORIE
CURS 5
INFECTIA URLIANA (PAROTIDITA EPIDEMICA,
OREIONUL)
DEFINITIE
Boala infectioasa si contagioasa, specific umana determinata de virusul
urlian si caracterizata cinic prin febra si evolutie autolimitanta cu afectarea
inflamatorie nesupurativa a glandelor salivare (cel mai frecvent glandele parotide) si
posibil si a altor organe (pancreas, meninge, gonade, articulatii, miocard, glanda
lacrimala, tiroida), lasand imunitate durabila dupa boala.
Boala este obisnuit benigna, fiind im!"rtanta !entr# $anatatea !#%ica !rin
m"r%iditate $i c"m!icatii&
Dintre complicatii
menin'ita apare la 10-30% din cauri! este mai frecventa la adulti si baieti
- "r(ita apare la "0% din caurile de oreion la baieti dupa pubertate, de
obicei este unilaterala, poate duce la atrofie si mai rar sterilitate
) a 'ra*ide este asociata cu moarte fetala, avort, greutate mica la nastere,
risc teratogen (in "0% din cauri) in primele 3 luni de sarcina, si este implicata in
patogenia fibroelastoei endocardice a nou nascutului si sugarului.
ETIOLO+IE
#irusul urlian face parte din ,amiia Param-."*iridae 'en#
Param-."*ir#$, fiind inrudit cu virusurile paragripale, virusul ru$eolic, etc.
#irionul are ,"rma $,erica c# dim de /0)100 nm&
%n mediul e&tern virusul are rezi$tenta scauta. 'eista mai multe ile la
temperatura camerei, dar isi pierde infectioitatea in 3-( ore, la ()* cateva ile (ceea
1
INFECTIA URLIANA
ce e&plica preponderenta epidemiilor in seonul rece) si la - +,)* cateva luni.
'eista la antibiotice si c-imioterapice.
.ste inacti*at de caldura (distrus in "0 minute la ,+/c), rae ultraviolete,
deinfectanti (fenol, formol, cloroform, etc).
PATO+ENE2A
%nfectia se produce pe cale respiratorie, virusul se multiplica la nivelul tractului
respirator (epiteliul cailor respiratorii superioare0 gura, nas, faringe) si in nodulii
limfatici cervicali. %n ma$oritatea caurilor virusul va trece in torentul circulator dupa o
perioada de incubatie de "-3 saptamani.
#iremia dureaa 3-, ile, in acest timp virusul a$ungand la nivelul glandelor si
tesutului nervos. 1na sau ambele glande parotide sunt cel mai des, dar nu
intotdeauna afectate. 2landele sublinguale, testiculele si meningele sunt de obicei
implicate cu toate ca semnele clinice si simptomatologia nu sunt evidente.
3ancreasul, ovarele, tiroida, rinic-ii si alte glande pot fi afectate. #irusul poate
traversa si placenta, cu risc teoretic de a perturba devoltarea fatului, mai ales in
trimestrul % de sarcina.
FACTORII EPIDEMIOLO+ICI PRINCIPALI
I23ORUL DE INFECTIE
.ste e.c#$i* #man, repreentat de catre %"na* c# %"aa ti!ica $a#
ati!ica si de catre in,ectatii ina!arent (pana la (0% din cauri).
Bolnavul cu oreion este este contagios ,-4 ile inainte de debutul clinic si 10-
1( ile in perioada de stare, infectivitatea fiind apoi anulata de anticorpii protectori
(apar in convalescenta).
TRANSMITEREA
Boala poate fi transmisa atat direct cat si indirect.
5ransmiterea directa se face pe cale aeriana, prin picaturi nucleosoli de
secretii naofaringiene, picaturi de saliva (6lugge), sarut, favoriata de contacte
prelungite sau foarte apropiate (focare familiale, camine, internate, etc).
2
INFECTIA URLIANA
5ransmiterea indirecta
5ransmiterea indirecta este foarte rara si se realieaa prin obiecte recent si
intens contaminate cu secretii nao-faringiene si saliva (tacamuri, vesela, $ucarii,
etc).
%ndicele de contagioitate este mai redus ((0%) decat in alte boli cu
transmitere aeriana ca ru$eola sau varicela., iar pt realiarea transmiterii este
necesar un contact prelungit si apropiat intre sursa si receptiv.
RECEPTI3ITATEA
- naturala este generala, se epuieaa treptat prin trecerea prin boala si
infectii inaparente
'eceptivitatea la boala nu depaseste 4,%
- Boala este foarte rara la sugar si la copilul mic.
- 3este varsta de " ani se intalneste mai des, avand ma&imum de frecventa la
scolarii mari si la adultii tineri. 7a varsta de peste "0 de ani 80-90% din adulti au
anticorpi neutralianti dovedind trecerea pri infectie.
- este mai frecvent intalnita in absenta vaccinarii
- rar semnalata la copii sub 1 an datorita protectiei pasive transplacentare.
IMUNITATEA
- d#!a in,ectie de lunga durata, c-iar toata viata
) tran$!acentara - + luni ma&im 1 an
- !"$t*accinaa peste 10 ani
- 'ecidivele sunt e&ceptionale sau parotidita poate fi indusa de alti agenti
virali.
- :u e&ista purtatori de virus urlian.
FACTORI EPIDEMIOLO+ICI SECUNDARI
Fact"ri nat#rai de medi#
- seonalitate iarna-primavara in onele temperate
- fara diferenta de seon in onele tropicale
3
INFECTIA URLIANA
Fact"ri ec"n"mic" $"ciai
- infectie specifica colectivitatilor de copii si adolescenti, internate, colectivitati
militare
MANIFESTAREA PROCESULUI EPIDEMIOLO+IC
- afectiunea poate evolua sporadic sau endemic cu focare epidemice, mai
ales in colectivitatile de scolari si adolescenti, afectand frecvent grupa de varsta ,-1(
ani
- epidemiile survin, mai ales in tarile care nu au introdus vaccinarea la
intervale de (-, ani
- focare epidemice apar in colectivitati in care e&ista un numar mare de
receptivi, sursele de infectie fiind greu de depistat si iolat in totalitate datorita
infectiilor inaparente.
- ;orbiditatea reala este greu de preciat, dar incidenta scade cu varsta!
peste 8,% din adulti sunt posesori de anticorpi ce atesta contacte infectante si
imuniante anterioare
TABLOU CLINIC
Inc#%atia este lunga, dureaa 1"-"3 ile, in medie 1+ ile, fiind
asimptomatica.
Peri"ada de in*azie d#reaza 45)56 "re, nu este manifesta decat in ",-30%
din cauri, cand pot fi preente starea subfebrila sau febra moderata, indispoitie,
oboseala, inapetenta, dureri in ona retromandibulara, alimentele acre, cum ar fi
sucuri sau citrice determina durere in ona glandelor parotide, cefalee si angina
rosie, stare de discomfort, semne meningeale in 1,% din cauri, rar eruptie
eritematoasa maculopapulara si dureri articulare si musculare.
,0% din caurile de oreion pot fi asimptomatice, boala debutand direct cu
perioada de stare.
4
INFECTIA URLIANA
Peri"ada de $tare d#reaza 40)46 zie debuteaa relativ brusc cu febra
trecatoare peste 38 grade *, cefalee, oboseala, indispoitie, tumefactie discret
sensibila la nivelul uneia dintre glandele salivare parotide.
%n ",% din cauri debutul este e&traparotidian, afectarea primara fiind la
nivelul glandei submandibulare, meningelui si mai rar la nivel genital ( prin or-ita).
Par"tidita 4,% din infectiile urliene, usurand diagosticul in momentul
aparitiei sale.
- se devolta initial unilateral, dar in mai mult de ,0% din cauri
bilateralieaa in 1-( ile. 5umefactia are caracteristicile unei inflamatii ( tumor,
calor, dolor, functio-lesa) cu mari variatii individuale! nu supureaa. <fectarea
bilaterala poate fi simetrica sau nu. 6aciesul se deformeaa si capata aspectul de
=para> in cateva ore.
5egumentul ce acopera glandele parotide este neted, lucios dar cu coloratie
normala. 7a palpare parotida are o consistenta ferma, elastica si o sensibilitate usor
dureroasa la presiune si produce scurgere de saliva, nu puroi.
.&aminarea cavitatii bucale evidentiaa limba intens saburala, secretie
salivara redusa, orificiul canalului ?tenon (in dreptul molarului %% superior) este
inflamat, proeminent, rosu, cu puncte ec-imotice, angina eritematoasa nespecifica.
6ebra se mentine cateva ile la valori de 38-39 gr *.
Peri"ada de c"n*ae$centa 7 e$te $c#rta cca 1)5 zie, tumefactia
parotidiana cedeaa, pana la reolutie totala, enantemul dispare.
COMPLICATII
Or(ita #riana - apare mai ales dupa pubertate in cca (0% din cauri, in
special intre 1(-"9 ani.
) 3oate fi unilaterala sau bilaterala (",%).
) la (-, ile de la debutul parotiditei se reinstaleaa febra care atinge (0
grade *, bolnavul acua cefalee, greata, varsaturi, agitatie si durere in abdomenul
inferior.
) apare tumefactia foarte dureroasa a testicolului afectat cu roseata si edem
scrotal. #olumul scrotului creste impresionant cat un cap de fat, pielea fiind infiltrata,
5
INFECTIA URLIANA
rosie, usor sensibila. 3alparea glandei este dureroasa. ?uferinta este accentuata de
incercarea de mers, ortostatism,etc.
.volutia se face cu regresiune treptat in 10 - 1( ile cu restitutio ad integrum
in ,0% din cauri. %n absenta tratamentului apare aoospermia si sterilitatea in 1- "
% din cauri, mai ales cand or-ita este bilaterala. ?e recomanda repaus strict la pat,
comprese reci locale si aplicarea unui suspensor. 'isc de cancer testicular.
Pancreatita #riana se manifesta clinic rar! %n 10-1,% din cauri apare febra,
dureri abdominale in bara in eta$ul superior al abdomenului, anore&ie, greturi,
varsaturi. Dureaa "-( ile si remite fara urme sub dieta si re-idratare corecta.
3ancreasul endocrin este afectat trecator cu scaderea tolerantei la glucoa si
aparitia -iperglicemiei, glicouriei..
Menin'ita urliana este relativ rara (10%)
- cea mai frecventa localiare e&traparotidiana a infectiei urliene. ?e
manifesta clinic in 1,-(0% din cauri, mai ales la copiii mari si adolescenti.
*el mai frecvent debutul meningitei urliene se situeaa la 4-8 ile de la
debutul tumefierii parotidiene, dar poate fi si prima manifestare a infectiei.
;eningita urliana recunoaste toate aspectele clinice si biologice care
caracterieaa o meningita virala (cefalee, varsaturi, febra, fotofobie, redoare de
ceafa, iritatie meningeana). 31nctia lombara confirma diagnosticul, prin modificarile
gasite la e&amenul 7*'.
.volueaa favorabil, spontan spre remisiune clinica in 1(-"1 ile, fara
sec-ele.
O","rita (ovarita tinerelor fete), rara (,%) si benigna. ?e manifesta prin dureri
in abodomenul inferior spontane si la palpare, produse de inflamarea ovarului.
- este considerata caua de sterilitate si menopaua precoce.
<lte complicatii rare 0 ma$tita, tir"idita, mi"cardita, artrita, ence,aita
#riana, (e!atita, etc&
DIA+NOSTIC PO2ITI3
) se spri$ina pe date de tip0
1 - Date e!idemi""'ice ( seon, focar sau contact cunoscut, absenta bolii
sau a vaccinarii in antecedente) !
6
INFECTIA URLIANA
" - Date cinice ) este usor in preenta mai multor afectari succesiva si dificil
in caul unei singure determinari mai ales e&traparotidiene!
3 - Date de a%"rat"r0
Te$te de a%"rat"r ne$!eci,ice
- in caz#rie nec"m!icate0 leucopenie si neutropenie moderate!
- in caz#rie c# "r(ita #riana0 leucocitoa si neutrofilie!
- dupa parotidita0 amilaemia si amilauria sunt crescute timp de 3
saptamani.
Te$te de a%"rat"r $!eci,ice nu se practica in mod obisnuit0
3roduse patologice0 saliva, urina, lcr, sange
A) Iz"area *ir#$##i din saliva ("-3 ile inainte si (-, ile dupa debutul bolii),
7*' (primele 3 ile), urina (din a 8-a i de boala), sange ( in primele ile de boala)
B) Dia'n"$tic $er""'ic confirma infectia prin decelarea anticorpilor %g2 si
%g; specifici (te-nica .7%?<, '%<, '6*).
TRATAMENT
:u e&ista un tratament etiologic care sa distruga virusul.
Tratament i'ienic
*opilul cu oreion se ioleaa si se trateaa la domiciliu.
%nternarea se face numai in ca de complicatii (meningita, or-ita,
pancreatita). Iz"area la domiciliu 10- 1( ile si evitarea contactului cu persoane
straine.
3entru prevenirea complicatiilor, se recomanda repaus la inceput la pat, si
spre sfarsitul bolii in casa obligatoriu, pe toata durata bolii (10-1( ile).
Dieta ) (idr")act")za(arata
5ine cont de febra, de durerile la masticatie si deglutie si de toleranta
digestiva. %n forme ce incep cu febra mare si dureri de gat se recomanda lic-ide in
cantitati mici si repetate, la temperatura camerei (ceaiuri moderat indulcite, supe
strecurate, sucuri de fructe, eama de compot, lapte). 3e langa acestea in primele 4-
10 ile se va mentine un regim cu lapte si derivate, vegetale, carne rasol. ?e vor
evita mesele prea copioase, e&cesul de grasimi si de dulciuri.
7
INFECTIA URLIANA
I'iena ca*itatii %#cae - bolnavul sa bea cat mai multe lic-ide si sa-si
clateasca gura de mai multe ori cu ceai de musetel, cu bicarbonat de sodiu, pentru a
evita aparitia candidoei.
Daca cresterea in volum a glandei provoaca durere se aplica g-eata sau
comprese calde (se alege metoda care convine mai mult bolnavului). %ntre piele si
compresa rece sau calda se pune un prosop subtire pentru a prote$a pielea. <ceste
comprese se mentin "0 de minute.
Tratatament $im!t"matic
<ntialgice (<lgocalmin), antitermice (3aracetamol), antiinflamatorii
nesteroidiene (%buprofen, <dvil), sedative (e& sirop de 'omergan, etc), antiemetice
(;etoclopramid, .metiral, etc), dupa ca .
:u se administreaa aspirina la persoanele mai tinere de "0 de ani pentru ca
poate provoca o boala rara dar grava, numita sindromul 'e@e.
PROFILA8IE SI COMBATERE
Ma$#ri ,ata de iz*"r# de in,ectie
Depistarea precoce a bolnavilor si iolarea caurilor la domiciliuA spital 10 -1(
ile de la debutul bolii sau pana la disparitia fenomenelor clinice.
Declarare numerica lunara - D?3B
*ontactii copii vor fi supraveg-eati pe perioada de incubatie ma&ima pentru
oreion, "3 ile.
Bolnavul va intra in colectivitate dupa cel putin 1( ile de la debut, dupa ce a
disparut tumefactia.
Dispensariarea covalescentilor dupa meningita " ani.
.vitarea contactului gravidelor cu cauri de oreion.
Ma$#ri ,ata de caie de tran$mitere
<erisirea incaperilor, curatenia, si deinfectia obisnuita a suprafetelor,
deinfectia len$eriei si obiectelor folosite de bolnav, sunt suficiente datorita
reistentei scaute a virusului in mediul e&tern. Deinfectie terminala la e&ternarea
bolnavului.
8
INFECTIA URLIANA
Ma$#ri ,ata de rece!ti*i
Im#nizarea !a$i*a cu imunglobuline specifice nu este de actualitate.
Im#nizare acti*a, cu vaccin viu atenuat, utiliat ca trivaccin in asociere cu cu
cel antiru$eolic si antirubeolic 0 'C'.
3'C6 0 Dr. Butnariu ?imona
9