Curs drept procesual penal 11

14.05.2014
Reunirea cauzelor - consta in extinderea competentei unei instante judecatoresti asupra altor
infractiuni sau cauze cu aspecte complexe, adica consta in imputernicirea pe care legea o acorda
unei instante judecatoresti de a judeca o cauza prin extinderea competentei sale normale.
In procesul penal se admite numai reunirea legala, adica extinderea competentei poate aea loc
numai in !aza unei dispozitii a legii.
Reunirea se justifica prin acea ca intre 2 sau mai multe infractiuni sau aspecte ale unei cauze pot
sa existe legaturi su!stantiale, astfel incat aflarea adearului si justa solutionare a acestora nu este
posi!ila fara reunirea lor intr-o cauza unica in cadrul aceluiasi proces penal.
Cauzele se pot reuni numai daca se afla in fata primei instante sau in fata instantei de apel.
Reunirea cauzelor se poate dispune la cererea procurorului sau a partilor si din oficiu de catre
instanta competenta.
Reunirea cauzelor de catre instanta este o!ligatorie in urm. cazuri "
a# in cazul infractiunii continuate$
!# in cazul concursului formal de infractiuni$
c# in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune$
Instanta poate dispune reunirea cauzelor daca prin aceasta nu se intarzie judecata in urmatoarele
cazuri "
a# cand 2 sau mai multe infractiuni au fost comise de aceeasi persoana$
!# cand la saarsirea unei infract au participat 2 sau mai multe persoane$
c# cand intre 2 sau mai multe infract exista legatura si reunirea cauzelor se impune pt !una
infaptuire a justitiei.
Reunirea este necesara numai in cauzele care tre!uie judecate deodata de aceeasi instanta daca
sunt in competenta unor instante diferite, dupa materie, calitatea persoanei ori dupa teritoriu.
%eterminarea instantei competenta sa judece toate cauzele reunite, se face in functie de gradul
instantelor si de natura instantelor in fata carora se afla cauzele penale, astfel "
1# in caz de reunire, daca in raport cu diferiti faptuitori si diferite fapte, competenta reine,
apartine mai multor instante de grad egal, atunci competenta de a judeca toate faptele si pe toti
faptuitorii, reine instantei mai intai sesizata$
2# daca dupa natura faptelor sau calitatea pers, competenta reine unor instante de grad diferit, at
competenta de a judeca toate cauzele reunite reine instantei superioare in grad.
&# daca dintre instante una este ciila si una militara, competenta reine celei ciile, iar daca
instanta militara este superioara in grad, competenta reine instantei ciile ec'ialenta in grad.
Competenta judecarii cauzelor reunite ramane do!andita c'iar daca pentru fapta sau faptuitorul
care a determinat competenta unei anumite instante s-a dispus disjungerea sau incetarea procesului
penal ori s-a pronuntat ac'itarea.
(ainuirea, faorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenta instantei
care judeca infractiunea la care acestea se refera.
%isjungerea cauzelor.
Considerentele care impun in anumite situatii reunirea cauzelor, pot sa justifice alteori efectuarea
unor operatiuni inerse, de separare a cauzelor aflate la aceasi instanta pt motie temeinice priind
!una desfasurare a judecatii.
%isjungerea are un caracter facultati si se poate dispune de catre instanta care judeca cauzele
reunite prin inc'eiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a partilor.
%isjungerea se poate dispune cu priire la unii dintre inculpati sau cu priire la unele dintre
infractiuni.
%eclinarea de competenta.

Instanta inestita cu judecarea unei cauze, daca constata ulterior ca nu este competenta, este
o!ligata sa isi decline competenta pentru a asigura respectarea legalitatii in domeniul competentei.
Instanta care isi declina competenta tre!uie sa trimita de indata dosarul instantei de judecata
desemnata ca fiind competenta, prin 'otarare de declinare, 'otarare in care tre!uie indicat motiul
declinarii.
)otararea de declinare a competentei nu este supusa cailor de atac, iar partea nemultumita de
'otararea de declinare poate sa ridice exceptia de necompetenta la instanta sesizata prin aceasta
'otarare.
%aca declinarea a fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei,
instanta careia i s-a trimis cauza, poate sa mentina motiat pro!ele administrate, actele indeplinite
si masurile dispuse de instanta care si-a declinat competenta.
In cazul declinarii pt necompetenta teritoriala, pro!ele administrate, actele indeplinite si masurile
dispuse se mentin, raman ala!ile si aceasta pentru ca, competenta teritoriala prieste doua
instante egale in grad.
Conflictul de competenta - este situatia in care doua sau mai multe instante se considera
concomitent competente de a judeca aceeasi cauza sau se socotesc, se recunosc necompetente si
isi declina reciproc competenta. Conflictele de competenta, sunt, asadar, de 2 feluri " pozitie si
negatie.
*olutionarea conflictului de competenta o face instanta superioara, comuna instantelor aflate in
conflict, astfel conflictul dintre doua judecatorii situate pe raza teritoriala a aceluiasi tri!unal
judetean, a fi solutionat de acel tri!unal.
%aca conflictul apare intre 2 instante egale in grad, dar care nu sunt in raza teritoriala a aceleiasi
instante superioare sau daca conflictul apare intre doua instante de grad diferit sau intre o instanta
ciila si una militara, at conflictul de competenta a fi solutionat de inalta curte de casatie si
justitie.
In caz de conflict poziti, instanta ierar'ic superioara este sesizata de catre instanta care s-a
declarat cea din urma competenta, iar in caz de conflict negati, de catre instanta care si-a declinat
cea din urma competenta.
+ana la solutionarea conflictului poziti, judecata se suspenda.
Instanta ierar'ic superioara se pronunta asupra conflictului de competenta, de urgenta prin
inc'eiere, care nu este supusa niciunei cai de atac. Instanta careia i s-a trimis cauza prin 'otarare
de sta!ilire a competentei nu se mai poate declara necompetenta, cu exceptia situatiilor in care
apar elemente noi care atarg competenta altor instante.
Incompati!ilitatea , art. -4-.0 C++# - este o institutie prin care o persoana care face parte dintr-
un organ judiciar este oprita sa i-a parte la actiitatea procesuala intr-o cauza concreta care intra in
competenta organului de urmarire penala sau a instantei din care face parte acea persoana si
aceasta in ederea asigurarii o!iectiitatii, a solutionarii corecte a cauzei.
/ijloacele de rezolare a incompati!ilitatii sunt" a!tinerea si recuzarea.