Investitiile si rolul lor n economie

Investitiile sunt o categorie de cheltuieli care angajeaza cel mai mult viitorul, n sensul ca de ele depind cresterea si perfectionarea potentialului productiv al unei
ntreprinderi (prin extindere si modernizare), aparitia de noi capacitati de productie ntr-o ramura sau alta a economiei. n acelasi timp, se fac importante
cheltuieli de investitie pt. dezvoltarea bazei materiale a activitatii social-culturale, precum si pentru construirea de locuinte[1].
n orice economie, investitiile fac legatura dintre prezent si viitor, ntre generatii. Acumularea de capital fix, productiv si neproductiv , construirea de cladiri de locuit, scoli,
teatre etc. asigura premisele ridicarii standardului de viata a populatiei: locuri de munca, ridicarea gradului de cultura, de pregatire profesionala si destindere pentru tineret etc.
In orice domeniu: economic, social, cultural investitiile sunt asociate ideii de dezvoltare. Dezvoltarea oricarei societati comerciale necesita si investitii
corespunzatoare. In mod logic, la nivelul economiei nationale, dezvoltarea aparatului de productie si largirea suportului material al activitatilor social-culturale
sunt in dependenta directa de fondurile de investitii pe care societatea isi permite sa le aloce intr-o anumita perioada.
Dar cresterea economica nu este in functie numai de volumul investitiilor. Ea este si urmarea modului in care fondurile banesti disponibile sunt repartizate pe
obiecte concrete, a manierei in care aceste fonduri sunt esalonate in timp, a felului cum sunt gestionate. Eficienta investitiilor este o conditie la fel de importanta,
daca nu chiar mai importanta, care apare in activitatea economica. Actul decizional avand ca obiect dezvoltarea economica trebuie, intotdeauna, sa se motiveze
prin directionari precise reiesite din asemenea operatii.
In economie, prin investitii, in sens larg, se intelege orice cheltuiala baneasca facuta cu scopul de a obtine profit. In sens mai restrans, prin investitii se inteleg
cheltuielile care vizeaza construirea de cladiri, achizitionarea de utilaje si altele asemenea. Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economico-
sociale a tarii. Prin ele se asigura sporirea capitalului fix, cresterea randamentului tehnic si economic al celor existente dar si crearea de noi locuri de munca. In
acest context, investitiile reprezinta elementul decisiv al cresterii economice, al promovarii factorilor intensivi, calitativi si de eficienta.

1.1Conceptul de investitie - structura investitiei
Notiunea de investitie, ntr-o acceptiune larga, este sinonima cu: alocare, plasare, dotare, iar ntr-un sens mai restrns (financiar-contabil) reprezinta o
cheltuiala facultativa pentru obtinerea de bunuri materiale cu valoare mare si durata de folosinta ndelungata.
Investitiile sunt ntelese ca reprezentnd partea din venit destinata pentru ,,formarea capitalului". Utilizarea venitului pentru cresterea capitalului si a structurii
reprezinta nivelurile nete, daca se utilizeaza si amortizeaza, obtinerea investitiei brute. A investi nseamna a aloca resurse pentru sporirea capitalului real existent la un moment
dat.
Acceptiunea cea mai des ntlnita pentru definirea investitiei este aceea de cheltuiala sau plasament de sume banesti la un moment initial, pentru a obtine efecte
ulterioare.
Un prim aspect n definirea investitiei se refera la faptul ca acestea sunt opuse consumului imediat, care nseamna distrugerea unei parti din valoarea creata, n fapt,
distrugerea de avutie, investitia urmarind tocmai contrariul.
P. Mosse stabileste patru elemente esentiale pentru o investitie[2]:
1.Subiectul, reprezentat de cel care investeste (persoana fizica sau juridica).
2.Obiectul, reprezentnd lucrul, ntreprinderea, firma, utilajul etc.; modul n care se concretizeaza investitia.
3.Costul, reprezentnd efortul suplimentar, cert, actual, consumat pentru obtinerea acelui obiect concret.
4. Efectele valorice, rezultate prin realizarea investitiei, care se obtine n viitor si reprezinta n realitate o speranta mai mult sau mai putin certa.
Orice investitie trebuie analizata sub aspect financiar si material sau fizic, iar necorelarea acestor doua elemente, fac practic nerealizabila o investitie.
1.4. Proiectul de investitii si programul de investitii
Pentru a evidentia corect toate distinctiile ntr-un studiu de fezabilitate al unei investitii ntr-o ntreprindere facem apel la definitia proiectului.
Un proiect, poate fi definit ca o operatiune formata dintr-un ansamblu coerent de cheltuieli care contribuie la realizarea unui obiectiv dat. Fiecare proiect vine sa
se insereze ntr-un program existent sau n unul nou. El poate duce la cresterea capitalului sau modificarea structurii de ansamblu si nivelului sau de
rentabilitate.
Studiul asupra proiectului se face nu numai pentru proiecte diferite dar si pentru variantele acestora. Proiectul difera n functie de perioada de timp si pot
existenta proiecte de investitii pe termen mediu sau lung.
Alegerea unei abordari financiare poate deschide perspective favorabile de crestere, fie continund cu activitatea actuala, fie lansnd noi activitati. Un esec sau
o eroare pot afecta competitivitatea viitoare, chiar viitorul ntreprinderii.
ntr-un program de investitii se stabilesc obiective, performante, actiuni si mijloace necesare atingerii obiectivului, precum si modul de combinare si folosire a
acestor mijloace. Din acest motiv proiectele nu sunt exclusive (concurente). Urmaresc aceleasi obiective sau obiective diferite, nu presupun acelasi spatiu de
desfasurare, nu presupun finantare din aceeasi sursa, ci sunt luate mpreuna pentru a se reduce riscul proiectului individual.
Programele de investitii, n general, au o arie de cuprins mai larga dect proiectele de investitii, iar pentru implementarea lor este necesar a fi detaliate n unul
sau mai multe proiecte de investitii.
1.5. Investitia internationala si formele ei
Formele investitiilor internationala reprezinta modalitatile concrete prin care un agent economic realizeaza o investitie internationala, adica ori de cate ori:
cumpara actiuni de pe o piata straina sau emise de o firma din alta tara;
cumpara obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina;
construieste pe loc gol o societate noua sau deschide o filiala in alta tara;
acorda un credit financiar unui agent economic dintr-o alta tara sau unui agent economic strain ce opereaza in propria tara;
preia (achizitioneaza) o firma straina sau fuzioneaza cu o firma straina;
participa cu capital investitional la construirea de societati mixte;
incheie contracte internationale de leasing sau franchising.
Din cele prezentate se poate deduce si definitia termenului de investitie internationala, care este acea investitie care incorporeaza un element de
extraneitate.
Investitiile straine directe de capital

2.1. Definire. Rol
Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de
vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. Aceasta definitie
este considerata cea mai buna, asa ca va fi folosita cand vom discuta investitiile directe straine.
Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de investitii:
1. Un aspect fundamental al investitiilor directe, este ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra managementului investitiei si tocmai de aceea nu
implica doar capital. Acest lucru implica abilitati manageriale si tehnice sau cunostinte de marketing.
2. In cazul investitiilor directe straine este normal sa fie facut de companii. Poate implica cumpararea unei intregi companii sau numai unei parti din aceasta constituind
un schimb de proprietate sau, alternativ, poate consta in cladirea unei intregi noi fabrici in strainatate intr-o forma pe ?verticala sau orizontala? , cu toate ca acestea,
reprezentand inca o extensie geografica a acestei firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat. Rezultatul analizei generale facute la
CERT a confirmat acest lucru.
3. Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la alta. Economisti obisnuiau sa se gandeasca la investitiile directe ca la o miscare internationala a
capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni, anumite forme de obligatiuni, vanzari-cumparari ale actiunilor si obligatiunilor existente prin
schimburile de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme si instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenta pe care economisti ar accepta-o a fost
aceea ca investitiile directe sunt insotite de grade diferite de control si miscare de management si tehnologie.
Investitiile directe straine pot sa joace un rol crucial in restructurarea si refacerea economica romaneasca pe o crestere sustinuta.
Sunt si alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce, ca de exemplu: - sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu
standardele vestice;
- realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne;
- crearea de noi locuri de munca;
- accesul la noi piete
Firmele multinationale isi pot folosi legaturile lor deja formate pentru a importa si exporta produse din si in Romania sporind astfel greutatea economiei
romanesti in economia mondiala.
Pe de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Cand exportul de bunuri si servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest
declin este, de obicei, datorat unei scaderi a cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai putin volatile decat investitiile nationale, investitiile straine directe
raspund la mult mai multe determinante decat investitiile domestice (nationale).

1. I.S.D.(investitii straine directe) Factor exogen stimulator
Potrivit estimarilor, nevoia de transferuri pentru tarile Europei centrale si de est ar reprezenta 50 miliarde ECU anual fata de care Europa
poate asigura cca. 22 miliarde ECU anual, UE detinand la nivelul anilor 1991-1993 cca. 46,5 % din investitiile straine directe in aceste tari.
Ar reveni deci cel mult 2 miliarde de dolari pentru o tara aflata in tranzitie sau chiar sub 1,5 miliarde de dolari daca ne referim la toate cele
18 state foste socialiste.Acest aport ar putea avea rol mai mare in masura in care acesta s-ar concretiza in tehnologie de varf care combinat
cu posibilitatile de investitii materiale autohtone ar da noilor societati potential competitiv international.
Internationalizarea si globalizarea problemelor economice ale productiei industriale ale miscarii capitalurilor financiare, fac ca activitatea de investitii sa devina
una de natura globala, cu implicatii asupra tuturor economiilor nationale si asupra intregii economii mondiale.
In plan general, un raport UNCTAD din anul 1995 reliefeaza faptul ca volumul investitiilor straine a influentat in mod determinant economia mondiala prin
nivelul foarte ridicat atins care in perioada 1981-1993 s-a cifrat la 2080 miliarde dolari, ritmul de crestere al ISD fiind superior ritmului de crestere a PIB la nivel
mondial. Peste 30% din aceste investitii provin din UE si peste 21 % din SUA. Orientarea ireversibila a economiilor este-central-europene spre economia de
piata au trezit din partea investitorilor occidentali europeni un real interes fata de piata investitiilor in aceasta zona a Europei.
Un interes al investitorilor straini este bazat in principal pe dorinta de penetrare pe pietele acestor state, pe extinderea segmentelor de piata si pe posibilitatea
obtinerii unor produse mai ieftine datorita nivelului scazut al costurilor cu manopera. Mai multe studii efectuate in randul investitorilor vest-europeni au ajuns la
concluzii deosebit de apropiate privind motivatia acestor investitori de a investi in tarile fost comuniste.
Accesul la piata este esential pentru investitorii straini, chiar si pentru cei strategici, care vizeaza obiective pe termen lung privind expansiunea pietei produselor
si serviciilor oferite de acesta. Ei urmaresc constructia unor retele de distributie cu efecte sinergice clare.
Desigur ca avantajele costurilor reduse in zona statelor primitoare de investitii straine nu sunt deloc omise. Chiar o serie de investitori vad in aceasta zona de
interese o componenta esentiala a propriilor strategii. Costul redus al fortei de munca ca si cel al resurselor materiale este deosebit de atractiv. Nu trebuie omis
faptul ca majoritatea firmelor straine investitoare sunt orientate pe export si numai in mica masura pe satisfacerea unor piete interne ale statelor primitoare,
care nu au perspective de crestere considerabila a cererii interne de marfuri si servicii.
Concluzii similare se regasesc si in cadrul unui studiu al OECD sintetizat in tabelul urmator:
TABEL 1.
Motivele prioritare ale atractivitatii investitorilor occidentali in Europa de est
Tara .

Motivatia
Austria Franta Germania Japonia Anglia SUA TOTAL
Acces la piata 12 14 7 2 16 20 71
Extindere piata 9 6 3 3 7 14 42
Cost mic de productie 2 3 2 1 5 2 15
Sursa materii prime 2 1 3 1 1 1 11
Alte motivatii 8 2 3 - - 3 16
Total intervievati 34 34 20 7 26 41 162
Sursa: OECD 1994

2.4. Investitiile straine divergente si convergente de interese
Investitiile straine directe constituie prin forma si continut economic o forma a relatiilor economice si de cooperare internationala. In conditiile unui avant al
schimburilor economice internationale, ce au avut loc sub impactul dezvoltarii economice si sub impactul politicilor protectioniste ce si-au facut loc dupa politicile
de liber schimb, intreprinderile ce cunoscusera deja o dezvoltare considerabila si devenisera mari corporatii se vad deodata stingherite de noile politici
protectioniste ale unor state nationale noi aparute si dornice sa-si dezvolte propriile industrii, trec la contracararea acestora prin inlocuirea unor actiuni de
schimb de marfuri clasice cu actiuni de investitii in interiorul acestor state. Apar astfel primele corporatii internationale. Cele mai renumite exemple sunt
constituite din nume ca: Shell, Standard Oil, British Petroleum, Siemens, Krupp, Ericson, Ciba etc. care au marcat o prima perioada a practicii investitiilor directe
in strainatate, in special in anii 1975-1995.
In zona statelor nesocialiste, politicile investitiilor straine au continuat si s-au amplificat. Cea mai evidenta crestere a ISD in tarile occidentale a avut loc in anii
de dupa 1965, cand aceasta crestere a fost de peste 20 de ori numai pana la finele anului 1989.
Abolirea sistemelor totalitare in tarile din Europa centrala si de est nu le-a gasit pe acestea in necunoasterea practicilor privind investitiile straine in propriile
economii nationale, astfel incat au putu demara in scurt timp anumite politici de atragere de capital strain sub forma ISD. In legislatia acestora existau deja
reglementari care s-au constituit in baze de informatii pentru perfectionarea legislatiei in materie si care au eliminat anumite piedici in cale ISD.
Piata statelor din Europa centrala si de est a prezentat si prezinta si azi un real interes din partea capitalului strain, atat datorita calitatii fortei de munca de o
calificare deosebita la nivel profesional sau la nivel de cultura generala, cat si datorita conditiilor de realizare la costuri mult mai reduse a unor produse de buna
calitate. Pe baza unor astfel de considerente speranta in profituri ridicate ale capitalului strain a fost destul de mare. Orice investitor urmareste prin investitia pe
care o face sa obtina un profit cat mai mare.
IN aceste cazuri exista covergente ce sunt constituite la nivel microeconomic,dar se transforma adesea in divergenta cu interesele macroeconomice. Pentru
investitorul privat conteaza mai putin unde si in ce domeniu se va inscrie proiectul sau de investitie, ci doar daca acesta va aduce profituri sigure si mari, pe
cand interesul macroeconomic cere o anumita orientare a noilor investitii spre domenii de interes national.
Practica indelungata in domeniul investitiilor straine a dovedit ca investitorii straini au actionat de fiecare data cu prioritate in interesul propriu, chiar cu
completa desconsiderare a intereselor nationale ale statelor beneficiare de investitii straine. Investitiile straine au slujit intereselor propriilor lor state si
economiilor nationale ale acestora, ceea ce a condus la dezvoltarea dezechilibrata a zonelor in care s-a investit. Ar fi o grava eroarea daca acest adevar ar fi
trecut cu vederea si nu ar fi luat serios in consideratie. Rezulta ca la nivelul strategiilor de stat, al macroeconomicului apar serioase delimitari de interese in
politicile de investitii straine.
In conditiile adancirii proceselor de globalizare a problemelor economice si de intensificare a tendintelor integrationiste pe toate continentele mai ales pe cel
european, tarile aflate in tranzitie au o serie de interese convergente cu cele ale statelor dezvoltate printre care ar fi de retinut:
armonizarea nivelului de dezvoltare economica si cresterea unor posibilitati sporite de revitalizare economica a acestui grup de state;
crearea conditiilor de folosire mai intensa a resurselor umane la locul de resedinta al acestora si prevenirea emigrarii acestora spre tarile dezvoltate
industrial;
adancirea diviziunii internationale a muncii in care tot mai multe state sa devina dezvoltate si sa poata detina si ele un rol de furnizoare de tehnologie
si stiinta in schimbul importurilor, atat de alte cunostinte tehnico stiintifice, cat si de produse finite mai ieftine si performante;
utilizarea, cu mai mare efic
Investitiile internationale in economia mondiala
2.1. Investitiile externe - definire, tipologie.
Investitiile, in general, reprezinta sacrificarea unei parti a consumului prezent, in favoarea unui potential cosum viitor. Investitiile pot fi de mai multe feluri. Astfel, unele
dintre acestea presupun tranzactii financiare, caz in care investitorul intra in posesia unor active specifice, cum ar fi: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bunuri de
tezaur, in timp ce altele presupun tranzactionarea unor bunuri materiale, investitorul intrand in posisia unor bunuri reale, cum ar fi: cladiri, echipamente, terenuri, etc. In primul
caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz despre investitii reale. Delimitarea nu se poate, insa, face cu exactitate, deoarece cele doua tipuri coexista adesea.
La nivelul economiei nationale, investitiile au un rol important, J.M. Keynes fiind cel care a evidentiat acest fapt prin studierea relatiei dintre nivelul investitional si
economisire, aratand ca cele doua procese au un efect contrar la scara economica. Astfel, economisirea reprezinta o diminuare a cererii agregate, ducand la restrangerea
activitatii economice, si in final la recesiune, in timp ce investitiile au un putenic rol expansionist in economie, reflectat in cresterea, dupa o anumita perioada, a PNB sau PIB.
La nivel international, investitiile (internationale) reprezinta acele investitii care incorporeaza un element de extraneitate. Cu alte cuvinte, acestea sunt forme concrete prin
care un agent economic actioneaza in scopul de a:
- cumpara actiuni de pe o piata straina sau actiuni emise de o firma straina,
- cumpara obligatiuni de pe o piata straina sau obligatiuni emise de o firma straina,
- infiinta o societate complet noua intr-o tara straina sau de a deschide o filiala a sa intr-o alta tara.
- acorda un credit financiar unui agent economic dintr-o alta tara, sau unui agent economic strain care opereaza in propria tara.
- prelua (achizitiona) o firma straina sau de a fuziona cu o firma straina,
- participa cu capital la constituirea de societati mixte,
- incheia anumite contracte de leasing sau franchising international.
2.2. Fluxurile internationale ale investitiilor straine directe
Incepand cu anii 1980, investitiile straine directe (ISD) au cunoscut o explozie fara precedent, acestea fiind transformate in principala sursa de finantare a cresterii economice
pe plan mondial. Intre 1980-1990, ISD au sporit de patru ori, cresterea cea mai accelerata inregistrandu-se intre 1983-1989, perioada in care ritmul mediu anual a fost de 29%,
respectiv de trei ori mai mare decat cel al cresterii exporturilor mondiale si de patru ori mai mare decat cel inregistrat de productia mondiala.
2.2.1. Concentrarea si distributia geografica a ISD
Fenomenul concentrarii ISD la nivelul statelor dezvoltate reprezinta una din caracteristicile principale ale fluxurilor de ISD, in prezent. Peste 90% din ISD isi au originea in
aceste tari, astfel incat axa Nord-Nord a devenit mult mai intens exploatata decat cea Nord-Sud. Fenomenul concentrarii ISD se manifesta chiar si in interiorul tarilor dezvoltate,
ponderea cea mai mare detinand-o in acest sens tarile "Triadei", respectiv UE, Japonia si SUA. Statele Unite joaca un rol deosebit, reprezentand atat principala tara "sursa" cat
si tara "gazda" a investitiilor staine directe, comparativ cu celelalte tari dezvoltate.
Concentrarea in "Triada" a fost insotita de constituirea unor grupuri de tari in curs de dezvoltare, pricipale beneficiare ale investitiilor generate de nucleul triadic. Astfel, pe
criteriile apropierii geografice, al legaturilor traditionale de natura politica, comerciala, culturala, in tarile Asiei de Est si Sud-Est investesc preponderent firmele japoneze, in
tarile Americii Latine (Argentina, Chile, Mexic, Columbia, Venezuela, Bolivia, etc.) investesc firmele nord-americane, iar tarile Europei Centrale si de Est se profileaza ca tari
gazda pentru investitiile UE.
O particularitate mai recenta a distributiei geografice a ISD, consta in cresterea ponderii statelor in curs de dezvoltare in totalul ISD primite, 80% din aceste fluxuri ale ISD
orientandu-se insa catre tarile Asiei de Sud si Sud-Est si ale Americii Latine.
In anul 2001 fluxurile mondiale de ISD s-au ridicat la 735 mld. dolari SUA, din care 503 mld dolari au fost orientati catre tarile dezvoltate, 205 mld dolari catre tarile in curs
de dezvoltare si 27 mld. dolari catre tarile Europei Centrale si de Est.
In Romania, ISD totalizau in anul 1999 aproximativ 5 mld dolari SUA, cu mult mai putin decat celelalte tari Est-europene (Polonia: 30 mld. dolari, Cehia: 15 mld dolari,
etc.). In prezent se preconizeaza o crestere a ISD in tara noastra, numai pentru anul 2005 apreciindu-se ca acestea ar putea atinge aprox. 3 mld. dolari.

1.4. Rolul investitiei
Inainte de a defini investitiile internationale, este necesara cunoasterea rolului economic al investitiei la nivelul economiei nationale. Aceasta chestiune
de maxima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gandire economica.
Investitiile in model clasic
Economistii clasici si mai tarziu cei neoclasici, au constatat ca oferta isi creeaza propria-i cerere. Astfel s-a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului statului
in economie. Acestia sustin ca:
procesele si fenomenele economice se autoregleaza. Pe termen lung, economia isi gaseste mereu pozitia de echilibru. In pozitia e echilibru, oferta isi
gaseste intotdeauna propria ei cerere si, in consecinta, folosirea deplina a fortei de munca este asigurata;
investitiile au forme contrarii la scara intregii economii. Economisirea inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu sumele
economisite. Efectul este resimtit de cererea agregata care se diminueaza. Are loc astfel contractia activitatii la scara intregii economii, fenomen
denumit in mod uzual recesiune;
investitiile joaca un rol economic expansionist. A investii inseamna a cumpara bunuri si servicii, intretinand si extinzand activitatea altor agenti
economici, efect reflectat in cresterea outputului economic total, adica a PNB sau PIB;
deoarece intre momentul efectuarii investitie si momentul in care se fac simtite efectele sale exista un interval mai scurt sau mai lung, are loc aparitia
unei cereri suplimentare care nu are inca corespondent in bunuri si servicii;
deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung sumele economisite vor fi perfect compensate de catre sumele investite. Pe
termen scurt, pot exista neconcordante. Sumele economisite pot depasi uneori sumele investite si invers.
Cresterea sumelor economisite va duce la cresterea ofertei de depuneri la vedere sau la termen. In consecinta, rata dobanzii se va reduce,
incurajand investitiile si descurajand depunerile. In cele din urma echilibrul se va restabili.
Cresterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor existente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut. Nivelul dobanzii va cunoaste
o tendinta ascendenta, descurajand investitiile si incurajand depunerile.
Dupa cum se observa, in cadrul modelului clasic elementul primordial care determina nivelul activitatii investitionale dintr-o economie este rata dobanzii.
Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu, politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie
o realitate. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale.
Investitiile au un pronuntat caracter novator deoarece prin ele se creaza conditiile materiale necesare promovarii progresului tehnic si a rezultatelor activitatii de
cercetare stiintifica in toate domeniile de activitate, iar prin aceasta se asigura perfectionarea mijloacelor de productie, tehnologiilor, formelor de organizare a
productiei, precum si innoirea produselor.

In dezvoltarea economiei nationale au un rol hotarator in asigurarea modernizarii intregii activitati economice ca o conditie indispensabila de adaptare a
sistemelor tehnice si economice la conditiile de trecere a economiei nationale la o economie de piata, de particiare a unei tari la relatiile economice
internationale in conditii de concurenta si competitivitate. Prin investitii se poate asigura dotarea locurilor de munca cu utilaje performante, perfectionarea
proceselor tehnologice, realizarea unor masuri de natura tehnico-organizatorica, extinderea si generalizarea conducerii activitatii cu ajutorul mijloacelor de
prelucrare a datelor.
Prin investitii se asigura cresterea gradului de utilizare a resurselor materiale si de munca ale societatii, avand un rol deosebit de important in dezvoltarea
economico-sociala a tarii, rol pe care l-a avut in toate perioadele istorice pe care le-a parcurs omenirea









activitatea ntreprinderilor cu investiii strine.
Articolul 2. Cadrul juridic
(1) Investiiile n Republica Moldova snt reglementate de Constituia Republicii Moldova, de prezenta lege, de
alte legi i acte normative, precum i de tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte.
(2) n cazul n care prevederile tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte difer de cele ale
prezentei legi, se aplic prevederile tratatelor internaionale.
(3) Sub incidena prezentei legi nu cad raporturile aferente efecturii investiiilor de ctre organizaii
necomerciale (cu scop nelucrativ) pentru atingerea unor scopuri social-utile, inclusiv educaionale, filantropice, de
sponsorizare, tiinifice i religioase. Aceste raporturi snt reglementate de legislaia respectiv a
Republicii Moldova.
Articolul 3. Noiuni principale
n sensul prezentei legi, urmtoarele noiuni principale semnific:
investiie - totalitate de bunuri (active) depuse n activitatea de ntreprinztor pe teritoriul Republicii Moldova,
inclusiv pe baza contractului de leasing financiar, precum i n cadrul parteneriatului public-privat, pentru a se obine
venit;
[Art.3 noiunea modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
[Art.3 noiunea modificat prin LP60 din 28.04.05, MO92/08.07.05 art.431]
investiie (cheltuieli) capital - cheltuieli efectuate de ctre investitor n legtur cu procurarea i/sau
mbuntirea activelor pe termen lung, care nu se atribuie la rezultatele perioadei curente, dar urmeaz a fi
capitalizate (atribuite la majorarea valorii activelor pe termen lung);
[Art.3 noiunea introdus prin LP10-XV din 17.02.05, MO36-38/04.03.05 art.120]
investiie strin - investiie efectuat de un investitor strin n activitatea de ntreprinztor desfurat n
Republica Moldova, inclusiv veniturile provenite din investiia sa i reinvestite n Republica Moldova;
activitate investiional - activitate de efectuare a investiiei i de desfurare a activitii de ntreprinztor n
legtur cu aceast investiie pentru a se obine venit;
autoritate public - structur organizatoric sau organ, instituite prin lege sau printr-un alt act administrativ
normativ, care acioneaz n regim de putere public n scopul realizrii unui interes public;
diferend investiional - nenelegere sau dezacord care apare ntre investitor i autoritile publice cu privire la
investiii, inclusiv cu privire la:
a) activitatea investiional;
b) interpretarea unei aciuni sau inaciuni a autoritilor publice, n sensul prezentei legi, al altor legi ale
Republicii Moldova sau al dreptului internaional;
c) orice acord la care Republica Moldova i investitorul snt pri;
investitor - persoan fizic sau juridic ncadrat n activitatea investiional pe teritoriul Republicii Moldova;
investitor strin - persoan ncadrat n activitatea investiional din Republica Moldova care poate fi:
a) persoan fizic cetean strin cu reedin permanent n alt stat sau apatrid cu reedin permanent n
strintate;
b) persoan juridic, format n conformitate cu legislaia unui alt stat, avnd sediu n acel stat sau
persoan juridic avnd sediu, administraie central sau loc principal de activitate nregistrat n alt stat;
c) organizaie sau asociaie creat n urma unui tratat ntre state ori alte subiecte de drept internaional.
Articolul 4. Formele investiiilor
(1) Investiia poate avea form de:
a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile i imobile, precum i alte drepturi reale;
b) orice drept acordat n baza legii sau contractului, orice licen sau autorizaie acordat n conformitate cu
legislaia n vigoare, inclusiv concesiuni de cercetare, cultivare, extragere sau explorare a resurselor naturale;
c) drepturi derivate din aciuni, pri sociale sau alte forme de participare n societi comerciale;
d) mijloace bneti;
e) drepturi de creane monetare sau alte forme de obligaii fa de investitor ce au valoare economic i financiar;
f) drepturi de proprietate intelectual: dreptul asupra obiectelor de proprietate industrial (brevete de invenii,
modele de utilitate, mrci de produs i mrci de serviciu, denumiri de firm, denumiri de origine ale produselor,
desene i modele industriale, brevete pentru soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate), dreptul de autor i
drepturile conexe, secretul comercial (know-how), goodwill.
g) alte drepturi contractuale, inclusiv cele rezultate din parteneriatul public-privat.
[Art.4 al.(1), lit.g) introdus prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(2) Forma n care bunurile snt investite sau modificarea acestei forme nu afecteaz caracterul lor de investiie.
(3) Venitul obinut din investiii depus pentru desfurarea activitii de ntreprinztor pe teritoriul Republicii
Moldova se consider investiie.
(4) Investitorii autohtoni fac investiii sub form de mijloace bneti numai n moneda naional a Republicii
Moldova, iar investitorii strini i n alt valut convertibil.
Capitolul II
PRINCIPIILE EFECTURII INVESTIIEI
Articolul 5. Libertatea efecturii investiiilor
(1) Investitorii i pot plasa investiiile pe ntreg teritoriul Republicii Moldova n toate domeniile activitii
de ntreprinztor, n condiiile legislaiei n vigoare, dac respect interesele securitii naionale, prevederile
legislaiei antimonopol, normele de protecie a mediului nconjurtor, de ocrotire a sntii populaiei i ordinea
public.
(2) Republica Moldova asigur, n conformitate cu legislaia n vigoare, cu tratatele internaionale privind
promovarea i protejarea reciproc a investiiilor la care Republica Moldova este parte, un regim de securitate i
protecie deplin i permanent a tuturor investiiilor, indiferent de forma lor.
Articolul 6. Nediscriminarea investiiilor
(1) n Republica Moldova investiiile nu pot fi supuse discriminrii n funcie de cetenie, domiciliu, reedin,
loc de nregistrare sau de activitate, stat de origine al investitorului sau al investiiei sau din orice alt motiv.
(2) Investitorilor li se acord condiii echitabile i egale de activitate, care exclud aplicarea de msuri
discriminatorii ce ar putea mpiedica dirijarea, operarea, ntreinerea, folosirea, fructificarea, achiziionarea,
extinderea sau dispunerea investiiilor.
(3) Orice facilitate acordat, n conformitate cu legislaia n vigoare, inclusiv n cadrul parteneriatului public-
privat, investitorilor pentru a contribui la realizarea politicii regionale, structurale, de mediu, de cercetare i de
dezvoltare promovate de stat sau orice facilitate acordat unui investitor pentru promovarea investiiilor sale ce nu
contravine prevederilor acordurilor internaionale la care Republica Moldova este parte se respect i nu constituie
obiect al discriminrii.
[Art.6 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 7. Transparena
(1) Actele legislative i normative care pot afecta n mod direct sau indirect investiiile se dau publicitii n
conformitate cu legislaia n vigoare.
(2) Autoritile publice care intenioneaz s elaboreze sau care elaboreaz noi politici investiionale trebuie
s organizeze consultri publice nainte de implementarea acestor politici, s le publice ori s le
facpublice mpreun cu notele explicative n cazul n care ele se implementeaz deja.
(3) Autoritile publice snt obligate s rspund oricror adresri i s furnizeze, la cererea oricrui investitor,
informaii privind investiiile sau orice alt informaie care afecteaz investiiile i activitatea investiional pe
teritoriul Republicii Moldova.
(4) Comunicatele informative privind concursurile investiionale, inclusiv cele organizate n cadrul parteneriatului
public-privat, snt publicate din timp n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i/sau n alte surse de informare n
mas, conform legii.
[Art.7 al.(4) introdus prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 8. Respectarea obligaiilor de ctre investitori
(1) Investitorii snt obligai s desfoare activitate investiional n conformitate cu acordurile internaionale la
care Republica Moldova este parte, cu prezenta lege i cu alte legi n vigoare, cu standardele (normele, regulile etc.)
adoptate n condiiile legii.
(2) Investitorii, inclusiv cei strini, snt obligai s ndeplineasc cerinele legitime ale autoritilor publice.
(3) n caz de nclcare a legilor, a obligaiilor contractuale, investitorii poart rspundere n conformitate cu
legislaia Republicii Moldova.
Capitolul III
PROTEJAREA INVESTIIILOR
Articolul 9. Garania respectrii drepturilor investitorului
(1) Autoritile publice snt obligate s respecte drepturile investitorilor acordate de lege.
(2) n cazul vtmrii unui drept al investitorului de ctre o autoritate public, acesta este ndreptit
s solicite nlturarea nclcrii i repararea pagubei.
Articolul 10. Garania contra exproprierii investiiilor
sau contra unor alte aciuni similare
(1) Investiiile nu pot fi expropriate ori supuse unor msuri cu efect similar care priveaz, n mod direct sau
indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiiei, cu excepia cazurilor prevzute la
alin.(2).
(2) Activitatea de investiii nu poate fi ntrerupt silit dect n urmtoarele condiii:
a) ntreruperea se opereaz din motive de utilitate public, cu o dreapt i prealabil despgubire, i nu este
discriminatorie;
b) ntreruperea se datoreaz condiiilor contractuale stabilite n cadrul parteneriatului public-privat.
[Art.10 al.(2) n redacia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(3) Utilitatea public, precum i plata despgubirii se stabilesc n conformitate cu legislaia privind exproprierea
pentru cauz de utilitate public.
Articolul 11. Garania reparrii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaz, n conformitate cu legislaia n vigoare, de dreptul la reparaia prejudiciului cauzat
prin nclcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce l lezeaz n drepturi i interese, adoptate de autoritatea
public sau prin alte aciuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despgubirea este echivalent cu ntinderea real a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a ndeplinirii unei dispoziii a autoritii
publice prin care i s-au nclcat drepturile sau ca urmare a nendeplinirii ori a ndeplinirii necorespunztoare, de ctre
autoritate sau de o persoan cu funcie de rspundere, a obligaiilor fa de investitor, prevzute de legislaia n
vigoare a Republicii Moldova, precum i de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul autoritii
publice vinovate.
[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(4) Despgubirea se pltete investitorului n valuta n care a fost efectuat investiia sau n orice
alt valut convertibil dac investiia a fost efectuat n valut convertibil.
Articolul 12. Garanii suplimentare
Autoritile publice pot acorda, n limitele competenei i conform legislaiei n vigoare sau n condiiile
parteneriatului public-privat, garanii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la
dispoziia organelor respective.
[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 13. Faciliti fiscale i vamale
Investitorilor se acord faciliti fiscale i vamale n conformitate cu legislaia fiscal i vamal a Republicii
Moldova.
Capitolul IV
DIFERENDELE INVESTIIONALE
Articolul 14. Soluionarea diferendelor investiionale
(1) Diferendele investiionale trebuie soluionate pe cale amiabil.
(2) n cazul nesoluionrii pe cale amiabil, diferendul se supune soluionrii instanei judectoreti competente a
Republicii Moldova sau, de comunul acord al prilor, n arbitraj.
[Art.14 al.(2) modificat prin LP194-XVI din 26.09.08, MO190-192/24.10.08 art.687]
(3) Dac au convenit ca diferendul s fie soluionat n arbitraj, prile confirm acest fapt n mod expres,
menionnd, dup caz, regulile procedurale alese, n conformitate cu Legea nr.23-XVI din 22 februarie 2008 cu
privire la arbitraj i cu Legea nr.24-XVI din 22 februarie 2008 cu privire la arbitrajul comercial internaional.
[Art.14 al.(3) modificat prin LP194-XVI din 26.09.08, MO190-192/24.10.08 art.687]
[Art.14 al.(4)-(5) excluse prin LP194-XVI din 26.09.08, MO190-192/24.10.08 art.687]
(6) Litigiile de munc dintre administraia ntreprinderii cu investiii strine i lucrtorii acesteia se examineaz n
conformitate cu legislaia Republicii Moldova dac n contractele individuale de munc nu se prevd alte condiii
pentru lucrtorii strini.
Articolul 15. Legea aplicabil
La soluionarea diferendului investiional se aplic legislaia Republicii Moldova dac prile diferendului nu au
convenit altfel.
Articolul 16. Caracterul obligatoriu al hotrrii arbitrale
Hotrrea arbitral, indiferent de ara n care a fost pronunat, se recunoate ca fiind obligatorie i se execut n
conformitate cu prevederile Legii nr.23-XVI din 22 februarie 2008 cu privire la arbitraj i ale Legii nr.24-XVI din 22
februarie 2008 cu privire la arbitrajul comercial internaional.
[Art.16 n redacia LP194-XVI din 26.09.08, MO190-192/24.10.08 art.687]
Capitolul V
DISPOZIII SPECIALE PRIVIND INVESTITORII STRINI
I INVESTIIILE STRINE
Articolul 17. ntreprinderile cu investiii strine,
asociaiile acestora
(1) n Republica Moldova pot fi nfiinate ntreprinderi cu investiii strine sub form de ntreprinderi mixte i
ntreprinderi cu capital strin.
(2) ntreprindere mixt este ntreprinderea, nfiinat n conformitate cu legislaia Republicii Moldova, al crei
capital social este compus parial din investiii strine.
(3) ntreprindere cu capital strin este ntreprinderea, nfiinat n conformitate cu legislaia Republicii Moldova,
al crei capital social este compus exclusiv din investiii strine.
(4) ntreprinderea cu investiii strine are dreptul s nfiineze asociaii i organizaii internaionale, s fac parte
din asociaii i organizaii internaionale.
Articolul 18. nregistrarea, desfurarea activitii i dizolvarea
ntreprinderii cu investiii strine
(1) Procedura de nregistrare, de desfurare a activitii i de dizolvare a ntreprinderii cu investiii strine este
similar procedurii de nregistrare, de desfurare a activitii i de dizolvare a ntreprinderii autohtonei se
realizeaz n conformitate cu legislaia n vigoare a Republicii Moldova.
(2) Pentru renregistrarea ntreprinderii cu investiii strine se prezint actele prevzute de legislaie pentru
nregistrarea de stat a ntreprinderilor i organizaiilor.
(3) ntreprinderea nfiinat fr investiii strine cumprat integral de un investitor strin obine, conform
legislaiei n vigoare, statut de ntreprindere cu capital strin.
(4) Dac investitorul strin cumpr pri sociale (aciuni) aparinnd unei ntreprinderi nfiinate anterior
fr investiii strine, aceasta obine, conform legislaiei n vigoare, statut de ntreprindere mixt.
Articolul 19. Filialele i reprezentanele
(1) ntreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul s nfiineze n
Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice.
(2) Filialele ntreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor acestora i ale organizaiilor internaionale nfiinate pe
teritoriul Republicii Moldova obin statut de ntreprindere aparinnd integral investitorilor strini de la
data nregistrrii lor n modul stabilit la art.18.
(3) Reprezentanele ntreprinderilor nerezidente se nregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform
legislaiei n vigoare, fr drept de persoan juridic i fr dreptul de a desfura activitate economic.
(4) ntreprinderile cu investiii strine au dreptul s nfiineze, dac faptul acesta este prevzut n documentele lor
de constituire, filiale i reprezentane comercial-economice att n ar, ct i n strintate.
(5) Filialele i reprezentanele nfiinate n Republica Moldova de ntreprinderi rezidente cu investiii strine nu
snt persoane juridice.
Articolul 20. Asigurarea social i asistena social
(1) Asigurarea social i asistena social se acord lucrtorilor ntreprinderii cu investiii strine n conformitate
cu legislaia Republicii Moldova. ntreprinderea poate transfera contribuii n fondul de asigurare social doar pentru
salariaii strini care au manifestat dorina de a beneficia de asisten medical i social n Republica Moldova.
Aceast dispoziie este aplicabil i n cazul depunerii contribuiilor n fondul de pensii, conform legislaiei
Republicii Moldova.
(2) Contribuiile de asigurri sociale i asistena social a lucrtorilor din ntreprinderile cu investiii strine se
fac n conformitate cu tarife unice, n moneda naional a Republicii Moldova.
Articolul 21. Transferul de mijloace bneti i de bunuri
obinute din investiie strin
(1) Mijloacele bneti i bunurile obinute din investiie strin, dup onorarea obligaiilor fiscale, snt
utilizabile i transferabile pe teritoriul Republicii Moldova i peste hotarele ei. Investitorii strini beneficiaz de
dreptul de a converti liber moneda naional a Republicii Moldova n valut strin i viceversa n conformitate cu
legislaia Republicii Moldova.
(2) Mijloacele bneti i bunurile prevzute la alin.(1) includ n special:
a) profiturile, dobnzile, dividendele i alte venituri curente;
b) sumele obinute n baz de contract, inclusiv mprumuturile rambursate i dobnzile aferente;
c) redevenele, ncasrile i alte sume, provenite din drepturile de proprietate intelectual prevzute la art.4
alin.(1) lit.f);
d) compensaiile (despgubirile) prevzute de legislaia n vigoare a Republicii Moldova, inclusiv de prezenta
lege;
e) sumele care se pltesc n urma soluionrii unui litigiu;
f) salariile i onorariile personalului angajat din strintate cruia i se ncredineaz s lucreze n legtur cu
investiiile fcute pe teritoriul Republicii Moldova, n mrimea i n modul stabilite de legislaia Republicii Moldova;
g) sumele i obiectele care constituie investiia obinute sau rmase dup dizolvarea ntreprinderii;
h) sumele obinute de investitor din vnzarea sau exproprierea investiiilor.
(3) n conformitate cu prezenta lege, mijloacele bneti prevzute la alin.(1) i (2) pot fi convertite i transferate
prin intermediul bncilor autorizate din Republica Moldova prin proceduri stabilite de legislaia Republicii Moldova.
(4) Mijloacele bneti se convertesc la cursul de schimb al bncii autorizate din Republica Moldova.
(5) Investitorii strini au dreptul s treac peste hotarele Republicii Moldova veniturile lor rmase dup onorarea
obligaiilor fiscale sau o parte din venituri sub form de produse achiziionate pe piaa intern a Republicii Moldova
dac aceasta nu contravine legislaiei Republicii Moldova.
Articolul 22. Regimul bunurilor imobile
Investitorii strini pot dobndi, n conformitate cu legislaia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra
bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepia terenurilor cu destinaie agricol i a celor din
fondul silvic, pentru a desfura activitate de ntreprinztor.
Articolul 23. Garania recunoaterii dreptului de subrogaie
Republica Moldova recunoate cesiunea, ctre un alt stat sau persoan juridic strin, a drepturilor investitorului
strin asupra investiiilor acestuia efectuate pe teritoriul su.
Capitolul VI
ATRIBUIILE AUTORITILOR PUBLICE
N DOMENIUL ACTIVITII INVESTIIONALE
Articolul 24. Elaborarea i promovarea politicii de stat
n domeniul activitii investiionale
(1) Politica de stat n domeniul activitii investiionale este elaborat i promovat de Guvern.
(2) Organul executiv abilitat cu implementarea politicii investiionale i coordonarea activitilor de atragere a
investiiilor n Republic Moldova este Ministerul Economiei.
Capitolul VII
DISPOZIII FINALE I TRANZITORII
Articolul 25
(1) La data intrrii n vigoare a prezentei legi, se abrog Legea nr.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiiile
strine.
(2) Investitorii strini care au efectuat investiii i au beneficiat de garanii i faciliti n condiiile Legii nr.998-
XII din 1 aprilie 1992 privind investiiile strine au dreptul s beneficieze n continuare de garaniile i facilitile
acordate de aceasta.
(3) Guvernul, n termen de 3 luni:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaiei n concordan cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative n corespundere cu prezenta lege;
c) va prezenta Parlamentului propuneri pentru modificarea legislaiei fiscale i vamale n vederea acordrii de
faciliti egale investitorilor strini i locali.
PREEDINTELE
PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC
Chiinu, 18 martie 2004.
Nr.81-XV.



Conform unei analize realizate de Ziarul Financiar, investitiile in imobiliare au fost
cele mai profitabile in ultimii 13 ani, mai profitabile decat aurul, petrolul si argintul.

Cei care au ales sa investeasca in depozitele bancare au castigat zero la suta, deci
n-au castigat nimic.

Cei care au ales sa pastreze banii la saltea au pierdut 13% pe an.

Iata datele:

(IMG:http://img526.imageshack.us/img526/7216/79888267.jpg)

Vorbim despre investitiile in apartamente din Bucuresti, perioada 1998-2011,
perioada in care populatia capitalei a scazut cu aproximativ 300.000 persoane
conform recensamantului.

De retinut ca la profitul anual calculat de 16%, revenit celor care au investit in
imobiliare, nu s-au luat in calcul veniturile din chirii. Daca s-ar fi luat in calcul si
veniturile obtinute din chirii, are rost sa mai spun concluzia...?





ECONOMIE NEWS
Investiiile n economie au crescut anul trecut cu 9,2% fa de 2010
02 mar 2012, 10:43 | RTV.net
Investiiile n economie au crescut anul trecut cu 9,2% fa de 2010, la 64,529 miliarde lei la preuri curente (15,22
miliarde euro), dup un avans de 22,1% n trimestrul al patrulea comparativ cu aceeai perioad din 2010, a anunat
vineri Institutul Naional de Statistic (INS).


Comenteaza

Investiiile n economie au crescut anul trecut cu 9,2% fa de 2010
n ultimul trimestru din 2011 au fost consemnate creteri pentru toate elementele de structur: utilaje
(inclusiv mijloace de transport) - 35,4%, lucrri de construcii noi - 14,5% i alte cheltuieli - 12,6%.

"Comparativ cu trimestrul IV 2010, n trimestrul IV 2011 se constat o scdere a ponderii lucrrilor de
construcii noi n total investiii cu 1,8 puncte procentuale, iar n alte cheltuieli cu 1 punct procentual.
Ponderea investiiilor n utilaje (inclusiv mijloace de transport) a crescut cu 2,8 puncte procentuale", se
arat ntr-un comunicat al INS.

Investiiile concretizate n lucrri de construcii noi au nsumat anul trecut 31,913 miliarde lei, reprezentnd
49,5% din total, fa de 51,2% n 2010. Investiiile n utilaje i mijloace de transport au nsumat 26,305
miliarde lei, reprezentnd 40,8% din total, fa de 38,4% n 2010.

Ramurile n care s-a realizat un volum mai mare de investiii au fost industrie i comer/servicii (comerul
cu ridicata i amnuntul, repararea autovehiculelor).

Potrivit datelor BNR, anunate n februarie, investiiile strine directe au sczut anul trecut cu 13,6% fa
de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungnd astfel la minimul ultimilor nou ani.
FOTOGRAFIA ZILEI: Aa se atrag investiiile n Moldova?

Fotoreporterul TRIBUNA, Andrei Bogu i-a surprins pe vicepremierii Iurie Leanc i Mihai Moldoveanu ntr-
o ipostaz mai puin obinuit ambii stau cu mina ntins i spun ceva. Nu tim cui i ce i cer cei doi
vicepremieri. Dar, dac ei nu ar fi fost n sala de edine a Guvernului, ci n alt ambian, am fi putut
crede c astfel ncearc s aduc n ar noi investiii.






Incurcatul labirint al investitiilor pentru cercetare si tehnologii
Astazi, toate tarile din lume au inteles ca bazele prosperitatii economice ale unui
popor depind de politica cu care acesta isi promoveaza investitiile in cercetarea stiintifica,
modernizarea tehnologiilor si in restructurarea industriilor.

Un studiu intocmit de National Science Board, organul de conducere al National Science Foundation,
SUA, arata ca peisajul general al cercetarii a facut un salt fundamental in ultimul deceniu, potrivit Project
Syndicate.

Investitorul "number one", la cifre absolute

Era de asteptat ca unele tari asiatice, cum este China sau Coreea de Sud, sa pompeze resurse in
cercetare, un drum sigur spre propriul progres tehnic, ceva care le face independente de tehnologiile
altora, platite cu bani si sacrificii.

Acestia, este vorba de SUA, Europa si Japonia, dupa ce s-au falit multe decenii cu miracolul gandirii lor
tehnice, presimt ca povara zdrobitoare a datorilor le forteaza sa nu mai poata suporta aceleasi cheltuieli ca
inainte, pentru tehnologiile viitorului.

Oricum, cel putin deocamdata, ne-am obisnuit ca SUA sa fie investitorul mondial numarul unu, in
cercetare. In 2009, imvestitiile lor se cifrau la 400 de miliarde de dolari, depasind cheltuielile totale ale
Chinei, Japoniei si Germaniei, luate la un loc. A fost o initiativa bine justificata a presedintelui Obama.

La procente, se rastoarna balanta

Stralucitele cifre absolute dau, insa, alta imagine decat evolutiile procentuale, mult mai semnificative in
ceea ce priveste dinamica economiei globale. In ultimii zece ani, SUA, campionul investitilor in cifre
absolute, a scazut nivelul procentual de la 38% la 31%, iar UE de la 27% la 23%. In acelasi timp, Asia a
inregistrat cresteri de la 24% la 32%.

Nu mai vorbim de China, unde cheltuielile pentru cercetare au crescut ametitor cu 20% intr-un an, dublu
fata de rata de crestere a PIB, devenind, astfel, al doilea investitor in cercetare, la nivel mondial.

Privind spre tabara cealalta, observam ca Japonia s-a limitat la o crestere de 4%, Statele Unite ale
Americii la 5%, iar UE la 6%.

Sectorul privat devine, intre timp, principalul actor pe aceasta scena, care prefigureaza scenariul viitorului,
din culise. Cel mai spectaculos a fost, in sectorul privat, anul 2009, cand investitiile in cercetare se cifrau in
Japonia la 75%, in Coreea de Sud la 73%, China 72%, Germania 67%, iar SUA 60%.

Tavalugul vine din est spre vest

In ciuda procentelor care le dezavantajeaza, in valori absolute, Statele Unite ale Americii raman, si pentru
domeniul privat, tot liderul investitiilor in domeniu, la un nivel dublu cat al Japoniei, liderul procentual.

Devine explicabil faptul ca numeroase state, vorbim de importantele puteri economice, ofera avanaje
fiscale celor ce investesc in cercetare, iar tarile asiatice ataca acest domeniu cu o agresivitate deosebita.

In plus, ele au inteles importanta fortelor de munca de inalta calificare si bine platite, care pot fi valorificate
atat acasa, cat si in exterior, ceea ce acorda o dubla semnificatie investitiilor in domeniul cercetarii.

Nu poate scapa nici faptul ca, in timp ce tarile emergente incurajeaza formarea tineretului in sectoarele de
varf ale tehnicii, tineretul tarilor dezvoltate este atras de alte domenii.


Fluxurile de ISD catre cele mai sarace regiuni continua sa scada
Spre deosebire de cresterea ISD din tarile in curs de dezvoltare, influxurile ISD catre cele
mai putin dezvoltate 48 de tari au scazut per total cu inca 0.5% in 2010 o problema cu
adevarat ingrijoratoare. Distributia de fluxuri de ISD intre tarile cel mai putin dezvoltate
ramane inegala, cu mai mult de 80% dintre fluxurile ISD ale tarilor cel mai putin dezvoltate
mergand catre economiile bogate in resurse din Africa. Dar acest cadru este distorsionat de
natura intensiv capitalizata a proiectelor din zona resurselor. Aproape 40% din investitiile in
sectorul de productie au fost de tip greenfield si 16% in servicii.
Cu ocazia celei de a patra Conferinte ONU cu privire la statele cel mai putin dezvoltate,
UNCTAD a propus un plan de actiune pentru investitii in aceste tari. Accentul cade pe
abordarea unei politici integrate fata de investitii, consolidarea capacitatii tehnice si
dezvoltarea antreprenoriala, pe cinci zone de actiune: dezvoltarea infrastructurii public-
privat; ajutor pentru capacitatea de productie; crearea de oportunitati de investitii in tarile
cel mai putin dezvoltate; dezvoltarea afacerilor locale, accesul la finante si reforme legislative
si institutionale.
In tarile in curs de dezvoltare fara iesire la mare, influxurile de ISD au scazut cu 12% la 23
de miliarde de dolari in 2010. Aceste tari sunt de obicei destinatii marginale pentru ISD si au
beneficiat de numai 4% din totalul de fluxuri de ISD catre lumea in curs de dezvoltare. Cu o
cooperare sporita sud-sud si fluxuri de capital in crestere din piete emergente, previziunile
pentru fluxurile de ISD catre grup se pot imbunatati.
.
ISD catre tarile dezvoltate raman sub nivelul de dinaintea crizei
In 2010, influxurile de ISD in tarile dezvoltate au scazut marginal. Tiparul variatiei
influxurilor ISD a fost inegal in subregiuni. Europa a avut o scadere drastica. Fluxuri de ISD
in scadere au fost inregistrate si in Japonia. O perpectiva sumbra a economiei, masuri de
austeritate si o posibila criza a datoriilor suverane, ca si preocupari de ordin legislative au
fost printre factorii care nu au ajutat la redresarea fluxurilor de ISD. Influxurile ISD catre
Statele Unite ale Americii au aratat o schimbare puternica printr-o crestere cu mai mult de
40%.
In tarile dezvoltate, restructurarea industriei bancare, condusa de autoritatile de
reglementare, a avut drept consecinta o serie de reduceri ale investitiilor in marfurile
importate. In acelasi timp, a generat noi ISD in timp ce marfurile erau schimbate intre
jucatorii importanti. Eforturile globale catre o reforma a sistemului financiar si strategia de
iesire a guvernelor vor avea importanta asupra fluxurilor de ISD in industria financiara in anii
urmatori.
Tendinta descendenta a iesirilor de capital din tarile dezvoltate s-a inversat, cu o crestere de
10% in timpul anului 2009. Totusi, acestea au atins numai jumatate din recordul atins in
2007. Inversarea a fost datorata valorilor mari ale F&A facilitate de bilantul CTN si de ratele
istoric de mici de finantare a datoriilor.

Investiiile strine n RM au crescut de 6 ori
InfoPrutActualitate30 July 2011
Conferina ONU pentru Comer i Dezvoltare (UNCTAD) a
publicat ultimul Raport global al investiiilor 2011, potrivit cruia investiii strine directe
n Republica Moldova au crescut de la 449 milioane de dolari n anul 2000 la 2 miliarde 837
milioane de dolari n 2010.

Raportul a mai constat c cea mai mare scdere a investiiilor a avut loc n 2009, de practic 5 ori mai puin
dect anul precedent. Cel mai jos nivel din ultimii 5 ani a fost de 128 milioane $. n 2010 investiiile
strinie n Moldova au nceput s ateste un trend pozitiv.
O dat cu deschiderea de ctre companii multinaionale a unor manufacturi din industria de automobile au
devenit actuale pentru republica Moldova si modalitile transfrontaliere de producie ce nu implic
transferuri de capital ci se bazeaz pe activiti de producere n baza unor contracte ncheiate cu firme
strine. Manufacturile menionate n raport vizeaz produciile ce s-au deschis la Bli i Ungheni n zonele
economice libere.
Proiectele de tip Greenfield au fost i ele prezente n Moldova. n 2010 au fost lansate 11 proiecte de acest
gen, iar n 2011 4. Proiectele de tip Greenfield reprezint acele investiii n care administratorul ncepe de
la zero proiectul iar la finisare prezint o unitate industrial care funcioneaz n condiii perfecte cu
toate autorizaiile necesare funcionrii n deplin legalitate.
Raportul global al investiiilor 2011 al Conferinei ONU a fost lansat de ctre UNCTAD, Organizaia de
Promovare a Exportului din Moldova, Ministerul Economiei i Programul Naiunilor Unite Pentru
Dezvoltare.




Europa depaseste SUA la investitii corporative in cercetare

Investitiile corporative n cercetare-dezvoltare n 2008 au nregistrat o crestere globala companiile din UE
conduc, n fata celor din SUA si Japonia
Investitiile corporative n cercetare-dezvoltare la nivel mondial au crescut cu 6,9 % n 2008, n
ciuda crizei economice, conform tabloului pe 2009 privind investitiile realizate n cercetarea-dezvoltarea
industriala din UE (EU Industrial R&D Investment Scoreboard), publicat astazi. Cu un plus de 8,1 %,
cresterea investitiilor n cercetare-dezvoltare realizate de companiile din UE, definite ca fiind companii cu
sediul n UE, este semnificativ mai ridicata, pentru al doilea an la rnd, dect cea a companiilor din SUA,
cifrata la 5,7 %, precum si dect cea a companiilor din Japonia, de 4,4 %. Doua companii din UE figureaza
n clasamentul primelor zece firme: Volkswagen pe locul 3, cu o investitie n cercetare-dezvoltare de 5,93
miliarde EUR, si Nokia pe locul 8. Cel mai mare investitor din lume n cercetare-dezvoltare a fost Toyota
Motor, cu 7,61 miliarde EUR. Raportul mai arata, de asemenea, ca cea mai mare crestere a investitiilor n
cercetare-dezvoltare au nregistrat-o companiile din tarile emergente.

Este o veste buna faptul ca, n 2008, companiile din UE si-au mentinut nivelul investitiilor n cercetare-
dezvoltare, n conditiile crizei economice. Aceasta este cea mai buna strategie pentru a iesi mai puternici
din criza. Trebuie sa sustinem eforturile companiilor din UE si sa oferim stimulente pentru a consolida
sectoarele comunitare n care se desfasoara activitati intense de cercetare. Crearea unui adevarat spatiu
european de cercetare reprezinta o parte a raspunsului la aceasta provocare, mpreuna cu actiuni
comunitare viznd promovarea investitiilor inteligente n cercetare-dezvoltare. Salut, de asemenea,
cresterea nivelului investitiilor realizate n cercetare-dezvoltare de catre companiile din UE care activeaza
n domeniul tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon. Acestea reprezinta noi surse de crestere
si locuri de munca n UE, a declarat Comisarul european pentru stiinta si cercetare, Janez Potonik.

Tabloul investitiilor realizate n cercetarea-dezvoltarea industriala din UE, elaborat de Comisia Europeana,
arata ca, n ciuda crizei economice, investitiile corporative n cercetare-dezvoltare la nivel mondial se
situeaza totusi la 6,9 %, n comparatie cu nivelul de 9,0 % din 2007 . Companiile din UE au reusit sa si
mentina aproape neschimbata evolutia ascendenta a investitiilor n cercetare-dezvoltare, la 8,1 %, fata de
8,8 % n 2007, n timp ce companiile din SUA au nregistrat o crestere mai slaba, de la 8,6 % n 2007 la
5,7 % n 2008.

Companiile din economiile emergente au continuat sa prezinte cea mai ridicata rata de crestere a
investitiilor n cercetare-dezvoltare, n fruntea acestora aflndu-se China, cu o crestere de 40 %, India
(27,3 %), Taiwan (25,1 %) si Brazilia (18,6 %). Daca impactul crizei nu se reflecta nca pe deplin n
investitiile corporative n cercetare-dezvoltare, acesta este mai vizibil n cazul altor indicatori colectati
pentru realizarea tabloului, cum ar fi profiturile din exploatare ale companiilor, care au scazut cu 30,5 % la
companiile din UE si cu 19,1 % la companiile din SUA.

Tendinte la nivelul companiilor
Doua companii din UE, Volkswagen si Nokia, se afla printre primii zece investitori n cercetare-dezvoltare.
ntre acestia se mai numara cinci companii din SUA, printre care Microsoft, General Motors si Pfizer, si
una din Japonia, Toyota, aflata pe primul loc. n primii 50 de investitori n cercetare-dezvoltare se numara
16 companii din UE si 18 companii din SUA, cu doua mai putine dect n 2007, n ambele cazuri, precum
si 13 companii din Japonia cu patru mai multe dect n 2007. Cu toate acestea, companiile din UE aflate
ntre primii 50 de investitori au prezentat, n medie, o intensitate mai ridicata a investitiilor n cercetare-
dezvoltare (luate ca procent din vnzari) dect companiile din alte parti ale lumii, intensitatea fiind de 7,8 %
fata de 6,8 %.

Tendinte la nivel sectorial
n SUA, cresterea investitiilor n cercetare-dezvoltare este dominata de sectoarele cu activitate intensa de
cercetare-dezvoltare, printre care sectorul farmaceutic, sectorul biotehnologiei si sectorul IT, n timp ce n
UE cresterea acestor investitii este repartizata n mod mai uniform ntre toate sectoarele.

Companiile din SUA si-au consolidat pozitia fruntasa n sectoarele cu o intensitate ridicata a activitatilor de
cercetare-dezvoltare, sporindu-si investitiile cu 35 % n ultimii patru ani, fata de doar 13,6 % n cazul
companiilor din UE . Desi totalul la nivelul sectoarelor cu activitate intensa de cercetare-dezvoltare din
SUA este de doua ori mai mare dect cel din UE n ceea ce priveste investitiile n cercetare-dezvoltare,
companiile din UE care activeaza n aceste sectoare prezinta performante similare cu cele ale
concurentilor din SUA n ceea ce priveste cercetarea-dezvoltarea si indicatorii aferenti.

Companiile din UE sunt fruntase n sectoarele cu o intensitate medie spre ridicata si medie spre scazuta a
activitatii de cercetare-dezvoltare, cum ar fi sectorul automobilelor si al componentelor auto, sectorul
echipamentelor electrice si electronice sau sectorul produselor chimice.

Sectorul farmaceutic si al biotehnologiei si consolideaza pozitia ca primul sector de investitii n cercetare-
dezvoltare, att la nivel mondial, ct si n SUA, reprezentnd 18,9 % si, respectiv, 25,0 %. Multe companii
farmaceutice au prezentat o crestere puternica a investitiilor n cercetare-dezvoltare: de exemplu Takeda
Pharm. (+42,7 %), Boehringer Ingelheim (+21,9 %), Schering-Plough (+20,6 %). Cu toate acestea, Merck
(SUA), Johnson & Johnson si Pfizer si-au redus cu 1-2 % investitiile n cercetare-dezvoltare.

Sectorul automobilelor si al componentelor auto este pe locul trei la nivel mondial, reprezentnd 17,1 %,
dar pe primul loc n SUA si Japonia, unde reprezinta 25,0 %, respectiv, 27,0 %. n ciuda faptului ca este
primul sector afectat de criza economica, unele companii producatoare de automobile au nregistrat anul
trecut cresteri de doua cifre ale investitiilor n cercetare-dezvoltare: Volkswagen (+20,4 %), Peugeot (+14,4
%) si Fiat (+14,1 %). Altele si-au redus considerabil investitiile n cercetare-dezvoltare - de exemplu
Renault (-9,2 %), Daimler (-9,1 %), BMW (-8,9 %), Ford Motor (-2,7 %) si General Motors (-1,2 %).

Tabloul pe acest an confirma activitatea sustinuta de cercetare-dezvoltare a companiilor care activeaza n
domeniul tehnologiilor energetice bazate pe surse regenerabile. Cele sase companii din UE din acest
sector au prezentat o crestere impresionanta a investitiilor n cercetare-dezvoltare n ultimii trei ani .

Context
Tabloul pe 2009 al investitiilor realizate n cercetarea-dezvoltarea industriala din UE ofera informatii cu
privire la primele 1 000 de companii din UE si la primele 1 000 de companii din afara UE care au investit n
cercetare-dezvoltare n cursul ultimului an de raportare. Acest tablou este publicat anual de Comisia
Europeana. Tabloul si alte rapoarte de analiza si monitorizare a investitiilor realizate n cercetare de
sectorul industrial pot fi descarcate de la http://iri.jrc.ec.europa.eu/



Planurile oamenilor de afaceri pe 2012: Investitii si achizitii 2012
aduce multe oportunitati pentru oamenii de afaceri cu apetit la risc. Cu toate ca majoritatea
investitorilor il vad ca pe un an greu, cu multe necunoscute, acestia recunosc ca principiul dupa
care se ghideaza este legat de faptul ca pe timp de criza trebuie sa cumperi.

De aceea, toti oamenii de afaceri contactati de Business 24 au in vedere achizitii si noi dezvoltari.

Maria Grapini a investit in tehnologii moderne de tesatorie, cu toate ca preconizeaza o cifra de afaceri mai
mica anul acesta. Miliardarul Stefan Vuza declara ca este pregatit sa iasa "la vanatoare" de firme care o
iau pe un traseu negativ, in timp ce proprietarul Rin Grand Hotel, Ionut Negoita are in plan investitii de zeci
de milioane de euro, care vor ajuta la finalizarea unei noi cladiri de locuinte.

Ionut Negoita, proprietar Rin Grand Hotel

- 2012 il vad bine, de aceea am mai multe proiecte. Trebuie sa finalizez Rin Grand Residence, iar Confort
City este gata. De asemenea, am o cladire pe care am inceput-o, destinata pentru birouri si mall, in total
trebuia sa aiba cam 120.000 de metri patrati. Acum se va restrange, va ajunge la 60.000 de metri patrati si
o voi reconverti intr-o cladire de locuinte cu peste 300 de apartamente plus o zona comerciala.

- Vreau ca intr-un an si jumatate acest proiect sa fie gata. Nu am facut un calcul legat de totalul investitiilor,
vor fi cateva zeci de milioane de euro, dar practic voi calibra in functie de evolutia pietei.

- In bugetul pe 2012 am luat in calcul devalorizarea monedei euro, fiindca nu cred in disparitia monedei
unice. Europa nu e nici India, nici Pakistan, are o economie matura in spatele unei monede puternice, de
aceea euro nu va disparea atata timp cat UE va ramane o forta economica.

- Referitor la cifra de afaceri din 2012, merg pe o varianta stabila, chiar daca va fi un +/- 3% in anul acesta.
Investitiile vor evolua in functie de cum vor merge vanzarile. Anul acesta voi face multe angajari, voi creste
ritmul si dimensiunea investitiilor. Va fi vorba de cateva sute de posturi noi pentru anul acesta.

Stefan Vuza, Presedinte SCR (Serviciile comerciale romane)

- In urmatorii doi ani nu vom putea face o strategie pe termen lung. Deocamdata, stam in expectativa
privind evolutia pietei europene, care nu are temele facute si este in urma datorita politicii sociale si a lipsei
trezoreriei comune.

- 2012 va fi an de criza mult mai puternic decat in anii precedenti. Asteptam sa vedem ce se intampla cu
zona euro, unde exportam 80% din tot ceea ce producem.

- Moneda euro nu va disparea. Trebuie sa ne uitam si la istoria economica a SUA, unde la inceput au fost
13 state, au urcat la 27, au fost date afara 4 state si apoi au crescut iar la 40 de state. La fel se va
intampla si cu Europa.

- Probabil ca trebuie dati afara doi-trei indisciplinati, dar euro ramane nucleul dur, dupa care statul
european va creste pe baza unor reguli mult mai dure. In ceea ce priveste afacerile mele, tot bugetul l-am
facut in euro.

- Noi suntem jucatori mijlocii. O singura fabrica a fost inchisa in urma crizei, restul sunt pe profit. Cu toate
acestea, am mai ramas 2000 de angajati din 7000. Asteptam greselile competitorilor, iesim la vanatoare,
respectiv la achizitii, care se fac prin intermediul bancilor, prin incredintare directa, dupa care ne apucam
de lucru.

- Lectia cea mai importanta e ca in criza cumperi, asa ca noi suntem cu ochii pe piata. Cand un jucator are
un traseu nagativ, imediat il inghitim. Nu construim cu un milion de euro o noua sectie ci cu banii acestia
cumpar mai bine o fabrica noua care are sase sectii. Nu investim ci achizitionam. Nu ne ajung banii
pentru Oltchim, la care in continuare ne uitam, insa cautam partener.

- Sper la o crestere in 2012, astfel ca vom ajunge la 290 de milioane de euro cifra de afaceri. Acum ne
aflam intr-o usoara crestere, insa profiturile nu mai sunt cele de alta data.

- In 2012 ne gandim atat la disponibilizari cat si la noi angajari, asta inseamna restructurarea. In luna
octombrie 2011, am decis ca 400 de angajati sa fie disponibilizati, dar am angajat altii 60. Probabil in 2012
nu vom mai scadea numarul salariatilor ci vom ramane constanti.

Maria Grapini, proprietar Pasmatex

- Mi-am construit bugetul cu multa prudenta, dar anul 2012 nu-l vad bine deloc. La cele doua tesatorii am
estimat o crestere a cifrei de afaceri intre 10-20%, cu o crestere pe export, fiindca pe piata interna nu ne
putem baza.

- La confectii din pacate a trebuit sa facem un program redus cu o capacitate mai mica aferenta a 50 de
lucratori. Practic, voi avea o reducere de capacitate la confectie fiindca se observa o contractie imensa a
consumului in piata interna, iar la export clientii nostri sunt foarte prudenti si ne dau cantitati de la o luna la
alta, ceea ce nu se intampla pana acum.

- Voi incerca o miscare a oamenilor de la confectii spre tesatorie, daca ei vor dori, pentru ca asta
inseamna o noua meserie. Eu nu am de ce sa-i tin daca nu am comenzi. De aceea, incerc sa-i redistribui
in cadrul celor trei firme, daca nu vom reusi, voi fi nevoita sa fac restructurari de capital

- Pe tot grupul, voi inregistra o scadere a cifrei de afaceri in 2012, iar din punct de vedere al cursului
valutar, am realizat bugetul la 4,35 lei/euro.

- Dupa doi ani si jumatate, am reusit sa achizitionez niste utilaje noi in tesatorie, pe care le-am platit 100%,
insa asteptam sa primim banii. Probabil intr-o saptamana acestea vor sosi si le punem in functiune.

- In afara acestei investitii de 300.000 de euro, nu mai mai gandesc la nicio investitie. La ce investitie sa ne
mai gandim cand totul este atat de nesigur?!

- Bineinteles ca aceste utilaje au un cost social fiindca nu am nevoie de aceeasi oameni in conditiile in
care am introdus tehnologie moderna. In concluzie, 2012 ne va aduce o cifra de afaceri mai mica, dar si
personal mai mic.



STIATI CA.......

De Mariana Nicolaev/ Chiinu / Moldova.ORG/ -- Lumea ascunde numeroase taine, pe
care descoperindu-le, rmi pur i simplu frapat, nu mai puine mistere ascunde i sectorul
economic mondial, iar pentru ca s te conving, am pregtit cteva exemple:
1) 72% dintre cetenii din Mali ctig mai puin de 1 dolar american pe zi, n Moldova
persoanele care beneficiaz de salariul minim, le revine cte 2,36 dolari pentru o zi de
munc (8 ore).
2) 41% dintre cei mai saraci oameni ai lumii traiesc in India, cam greu de crezut, cnd ne
gndim la situaia rii noastre, dar nu i imposibil, dimensiunile teritoriale ale statelor ne
eliberez niel de acest gnd.
3) Un motiv n plus de a studia o limb strin, n special germana - 8 dintre cele mai
dezvoltate state europene (dintr-un total de 10 ri) sunt vorbitoare de limbi germanice
(Germania, Elvetia, Austria, Norvegia, Suedia, Islanda, Luxemburg si Danemarca).
4) Din totalul anual al turitilor, 11 la sut aleg s viziteze Frana.
5) Din cele 15 ri, considerate cele mai generoase, evaluate dup criteriul donaiilor pe care
le fac, doar 5 dintre acestea, nu sunt de pe continentul european: SUA, Canada, Australia,
Japonia si Coreea de Sud.
6) Cele mai mari cheltuieli n domeniul militar, fr ndoial le face America, lucrul cel mai
interesant este c investiiile pe care le face SUA, depete cheltuielile toatale a celor 12
state care o urmeaz n acest top.
7) Cea mai mare datorie extern, este deinut de Irlanda i se echivaleaz cu 2,38 trilioane
de dolari, sau 566,8 mii dolari pe cap de locuitor. Raportat la Produsul Intern Brut, aceasta
nregistreaz valoarea de 1382%.
8) Cel mai scump ora din lume, s-a dovedit a fi, nimeni altul, dect Parisul, iar pentru o
comparaie, ca s locuieti la Paris este cu 50 % mai scump dect la New York sau Chicago.
9) Dac nc nu erai la curent, medicina este cel mai pltit domeniu din lume, iat i
dovada, cel mai bine pltit loc de munc, este medic chirurg, iar salariul estimat la nivel
global, este de 18.000 Euro/lun.
10) Cei mai bogai oameni din lume, sun n Elveia. Averea medie pe cap de locuitor:
426.773 dolari, ponderea din bogia lumii: 1,41%, averea medie a unui adult: 540.010
dolari. (Ct mai are oare Moldova pn la aa performane?)