Sunteți pe pagina 1din 40

ARTA TRADIIONAL ROMNEASC

Arta popular se trage din secolele XVII-XVIII, evolund n secolul al XIX-


lea. Ceramica dovedete cel mai bine lucrul acesta, fiind demonstrat de
numrul mare al atelierelor din ar. Ulterior, centrele de olari vor ncepe s
decad. Multe dintre aceste obiecte vor fi preluate n colecii private.

Arta popular este foarte diversificat.
Genurile artei populare :
arhitectur popular (casa, se faceau tlpile, blnile, se trgeau pn la trg cu
ajutorul animalelor i se vindeau).
ceramica (uneltele)
costumul popular (protejarea corpului)
mobila (exista o anumita tipologie de paturi, lavie, lzi de zestre)
oule ncondeiate
obiectele de recuzit atribuite colindtorilor
costumele populare (cizmari, cojocari)
biserici din lemn.

Arta rneasc vorbete despre echilibrul bunului sim prin felul n care sunt
colorate i plasate ornamentele, constituind o reuit echilibrat i simp n
ornamentare.
Arta popular este aadar simpl, echilibrat, un izvor de inspiraie. Aceast
art a avut mai multe etape de aprecieri. Prin anii 1950, era categorisit ca o
art naiv datorit icoanelor care erau considerate urte (mai ales cele din
lemn i sticl). Icoanele erau scoase din biseric n schimbul unor simple
tiprituri. Au existat ns colecionari care le-au dobndit i pastrat
constituindu-se astfel coleciile private de icoane.





















Meteugul ceramicii. - Curs
Mestesugul ceramicii s-a nscut din nevoile cotidiene aceasta servind la conservarea
si transportul mncrii, a apei, vinului, uleiului, gazului etc., unele fiind folosite n
momente de srbtoare. Foarte rar erau lsate nedecorate (de obicei acelea de uz
casnic erau nedecorate). Ca ornamente avem cini, erpi, psri n general motive ce
fceau referire la noiunea de fertilitatea si protectie a familiei.

Materia prim era lutul, care era spat undeva la marginea satului (luterii). Se
depozita undeva n curte, se uda, iar iarna acesta nghea i se ntrea. Se lua o bucat
mic, se stropea, se sprgea cu lopata i pe urm se clca cu piciorul, adugndu-se
ap. Pe urm se frmnta cu mna, se nlturau mizeriile, se lua un cuit mare
cuitoaie i se tia si se formau mai muli bulgri. Urma modelarea la roata si apoi
uscarea.
Tehnici cunoscute:
-modelarea cristelnielor. Se modela din dou (2) buci (baza, vrful dup
care se combinau)
-modelarea prin presarea lutului prin tipar. Se obineau farfurii i piese de
nclzire.
- modelarea prin roat.
Decorare:
- impresiune cu dosul degetului sau cu instrumente din lut aplicate pe lutul
crud.
- pictare cu pensula din coama porcului de pe spate, prin stropire cu mturic,
pictare cu cornul, constituindu-se spirale (folosit de meterii de la Horezu tehnica
jirvirii cu instrumente ascuite) flori stilizate, cini, lei, mai ales pe ulcioarele de
nunta, n jurul gurii n special.
La farfurii, pe fundul piesei sunt reprezentate elementele ornamentale centrale,
umerii piesei fac legtura cu centrul iar pe marginea sau buza piesei sunt reprezentate
flori stilizate.
La ulcioare, pe gtul piesei sunt reprezentate diferite elemente ornamentale, la
gur au o sit pe care nu o vedem i era prezentat la cmp pentru a nu intra erpi i
alte vieti. Ca form sunt ovoidale, sferice (precum cele de la Ramna). Ulcioarele de
nunt, puteau fi mprumutate familiile nevoiase de catre cei care avuseser nunta.
Oalele, puteau fi cu una sau dou toarte (mnere). Pentru sporirea rezistenei se
armau cu srm.



Procesul de uscare trebuia s fie lent, pus n btaia soarelui (nu foarte puternic, totui).
Urma scufundarea in smalt, se forma smalul de culoare portocalie care prin ardere
devenea transparent.
Sisteme de ardere :
- arderea n lipsa oxigenului;
- arderea cu ajutorul smalului (siliciul care trebuie s ajung la stare de smal,
trebuie s ajung la 200
o
C);
- arderea n cuptoare electrice (dar care nu d rezistena necesar, lemnul
rmnnd materia de baz pentru ars).


Ceramica era pastrata n camera curat mpodobit de farfurii si tergare. n curte,
erau puse ntr-un copac uscat, dar i n podul casei pentru nuni, botezuri, decesuri. Se
cumpra o mare cantitate de vase pentru Postul Patelui, deoarece cele vechi erau
considerate spurcate (pentru c s-a pus carne, untur de animal, etc.).
Obiecte din ceramic
Obiecte de uz casnic :
- farfurii
- ulcioare
- oale
- vase diverse etc.
Plcile de sob
Calitatea acestora indica rangul social. Cei sraci i fceau sobe care aveau modele
cu decor simplu. Lutul era amestecat cu ? iar prin ardere obineau o strlucire.
Obiecte dedicate educaiei copiilor:
- ppui din crpe, porumb i lut (se vindeau la trgul moilor de var)
- miniaturi dup vasele din cas (can, coulee, farfurii)
- puculie
- miniaturi de tractoare, avioane, cai, clrei, vulpea cu puiul prins, brbatul cu
mingea.
Aceste jucrii comunicau copiilor un anumit tip de comportament, stimulndu-le
atenia (deoarece jucriile erau fcute din lut, cznd se puteau sparge), uneori copiii
nvau s i le confecioneze chiar ei.

Astzi centre de olar mai sunt doar 30, fcnd o ceramic de uz. Datorit
festivalurilor, tradiia din diferite regiuni s-a amestecat (precum cei de la Horezu care
au preluat elemente din cultura de la Hamangia, albul sidefiu la Horezu a fost aproape
abandonat. Meterii nu au sigurana c pot vinde ceea ce produc, centrele de olar
neavand baz de desfacere. Singurul centru cu baz de desfacere este Corundul, unde
sunt implicati antreprenori unguri i americani. (s-a diversificat prin producerea de
servicii de uic, vase pentru friptur).
Muntenia
Centrul de la Pisc (Ilfov, aproape de Snagov) ceramic de uz smluit, cu stilizri
florale aplicate cu corn i pensul. Cele mai frumoase jucrii nesmluite, arse i cu
luciu.
Centrul de la Dolj, centru ceramic de uz, nesmluit cu motive geometrice i
vegetale, cu angov alb i cale rtcit (drumul morii imaginat de meterul olar, care
imagineaz un drum sinuos, liniile acestea sunt foarte interesant trasate).
Centrele din Arge, ceramic verde nchis, cni pentru ap i vin. Ornamentele
sunt alctuite n iruri de lut ce le confer i rezisten deosebit. Ulcioare sferoidale
sau cu form de berbec (evoc fertilitatea), de culoare roie cu ornamente de alb,
brun, ro.
Centrele din Buzu, ceramica cu angov alb i stilizri de flori, nesmluit. Mti
ce reprezentau o stilizare de cap uman. S-au fcut i ulcioare folosite la transportul
laptelui.
Centrele din apropierea Slatinei, au o ceramic de uz dar i decorativ dar i
ulcioare unice n Romnia. Avem ulcioare androgin, cu corp de femeie i cap de
brbat. corpul feminin prezint detalii de mbogire prin ornamente ale corpului,
rochia este rochia clopot foarte des reprezentat. Decorul rochilor prezint stilizri
florale geometrice la Romna, se fac jucrii precum cuci, clui, cei n diferite
ipostaze. Se mai fac miniaturi dup vase. La Obora s-au fcut ulcioare de nunt, care
au o form sferic la baz cu stilizri de psri, broate, erpi sub form de spiral,
broasca fiind nghiit de arpe, barz, cloc cu pui.
Banat
Centrul de la Jupneti.
Transilvania
Centrul de la Vama, unde sunt bolurile de menaj. Acestea erau prezentate la nunt,
confirmndu-se rolul familiei nou constituite n cadrul satului. Naii mergeau cu mirii
la biseric iar ei aveau obligaia s aduc bolul naului, plin cu butur, care pe urm
era pus n grind, inndu-se evidena finilor naului.
Maramures
Centrele din Baia Mare, se remarc prin culoarea brun a piesei, la Trgu Lpu, s-
au fcut jucrii, n special clui de mare (printr-o arcuire puternic a coamei i
aproape o lips total a corpului). La Rdui, ceramica de influenta bizantin.
(continuare a unui centru ce se afl acum n Ungaria). Vasul era scrijelit, acoperit apoi
cu pensula. Avem farfurii, strchini (utilizate la nuni), ulcioare i cahle, decorate cu
motive astrale, elemente de legend, cahla sub form unei trsuri de epoc, decorate
cu pdure, cprioare, etc. Sunt foarte rare n coleciile muzeale.
Moldova
Iai, ceramic smluit i nesmluit, pe fond alb, ceramic neagr (rezultatul
unui proces de ardere prin lipsa de oxigen, ce face ca vasele s se nnegreasc si sa
capete o lucire metalic) .
Dobrogea
Luneavi, ceramic gri, pictat cu corn i neagra obtinuta prin ardere.







Mestesugul ceramicii - Olaritul Extra curs


Mareste imaginea.
Industria si produsele sale de serie au provocat o indelungata si ireversibila criza a
mestesugurilor populare. Unele dintre ele au disparut, altele inca mai supravietuiesc,
anacronice cu vremurile sau ca expresii ale postmodernismului. Putine sunt
mestesugurile noastre populare in care filonul traditional se manifesta cu vigoarea si
prospetimea pe care le releva domeniul ceramicii. Situat la cumpana dintre mestesug
si arta, olaritul, - aceasta ocupatie prin care, din cele mai vechi timpuri, pamantul, apa
i focul au prins suflet in mana taranului roman - se bucura si astazi de o larga
pretuire.
Olaritul, un mestesug stravechi
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul
timpurilor, de la indepartatii nostri stramosi din neolitic, dar totodata a fost si este una
dintre cele mai propice modalitati de materializare a insusirilor artistice. Prin forma,
proportii, decor si culoare vasele de orice tip au intrunit pe langa rosturile practice si
virtuti artistice decurgand din stiinta, inventivitatea si imaginatia mesterului popular,
din stapanirea tehnicilor si a mestesugului.

Taranul din vechime nu se inconjura de lucruri multe, stralucitoare si moarte.
Obiectele lui erau putine la numar, niciodata pur decorative, impersonale, anorganice.
Avea la indemana lucrul viu al mainilor lui care rostuiau materia, innobiland-o prin
efort si suferinta. In acest sens, olaritul este o munca obositoare ce necesita forta,
indemanare si cunostinte deosebite. De aceea, olaritul este un mestesug rezervat in
exclusivitate barbatilor, femeile ajutand eventual doar la decorat.
Mestesugul olaritului avea in primul rand un rol practic, dar ceramica este folosita si
in scop decorativ, in constructii sau pentru anumite ritualuri. Locuinta taraneasca
cuprinde o varietate de vase de lut - oale, ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide, oale
pentru tinut laptele, oale enorme in care se pregatea mancarea pentru sarbatorile
religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucarii etc.

Multimea vaselor produse isi poate gasi o explicatie in obiceiul ca la nunta sau la
inmormantare acestea sa fie sparte. Multe vase se spargeau si inaintea inceperii
postului, pentru ca bucatele mancate sa nu fie puse din greseala intr-un vas vechi si sa
se spurce cu mancare de dulce. Oalele se adunau in fundul curtii si se spargeau cu
ciomagul, fiind apoi inlocuite cu altele noi. Pana si prepeleacul (par cu cateva
ramuri in varful carora erau agatate oalele cu gura in jos, ca sa se scurga dupa ce au
fost spalate) era distrus, pentru a nu spurca noile vase.
Olaritul, unelte si etape
Principalele etape ale prepararii lutului inainte de ardere (curatire, dospire,
framantare, modelare, uscare, ornamentare), sunt sugerate de uneltele folosite: troaca,
mezdreaua, cutitoaia, fachiesul, si plotogul, cornul si gaita. Nu lipseste nici morisca
de mana rasnita utilizata pentru macinarea fina a oxizilor de plumb si a nisipului sau
pietrei ce intrau in compozitia smaltului aplicat pe vase intre doua arderi in cuptor.
Din cadrul acestui instrumentar, un rol deosebit il detine roata olarului sau roata
pentru modelat.

z


Roata e formata din doua discuri, unul mai mic sus si unul mai mare in partea de jos,
acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgarele de pamant,
iar discul de jos este miscat de olar, imprimandu-i cu piciorul o miscare circulara
destul de rapida. Astfel, roata se invarteste, obtinandu-se forme circulare cu contur
regulat.
Sa urmarim etapele si succesiunea lor, prin care lutul simplu, se transforma intr-un
obiect de arta populara.
Dospirea argilei
Argila, de cea mai buna calitate, extrasa din "coasta dealului, este adusa in curte si
lasata la "dospit vreme de cateva saptamani. In cadrul acestui proces, argila este
maruntita si udata cu apa la un anumit interval de timp. Apoi, lutul este taiat in bucati
mari, batute cu maiul si udate.

Framantarea argilei
Aceste bucati de lut, cunoscute si sub numele de "turte" sunt aduse in atelier si asezate
pe o platforma de lemn. Urmeaza framantari repetate cu picioarele, apoi cu mainile
pana cand capata un aspect unsuros. Lutul este apoi taiat felii cu cutitoaia, care iarasi
se amesteca, si se bat cu maiul pentru a obtine o pasta omogena. Cand olarul
considera ca pasta este buna aceasta se imparte in bulgari rotunjiti si de marime
egala. Dospirea si framantarea se inscriu printre cele mai importante operatii,
migaloase si obositoare, dar care asigura in buna parte calitatea produselor.
Modelarea argilei
Bulgarii de lut ajung apoi pe roata de modelat. In aceasta etapa foarte importanta este
coordonarea adecvata a vitezei rotii cu apasarea usoara a bucatii de argila si
modelarea treptata a acestuie. Argila se inalta ca un turnulet si din acest moment se
actionaza pentru formarea interiorului. Netezirea si finisarea peretilor se face cu o
bucata de lemn numita pieptene si cu o bucata de piele potlogul. Toate acestea se
petrec cu mare repeziciune, modelarea unei strachini simple nu dureaza mai mult de
un minut. Sunt uimitoare trecerile prin diverse forme geometrice, sfera, trunchi de
con, cilindru, etc.


Uscarea si arderea vaselor
Dupa modelare vasele se pun la uscat, la umbra, timp de cateva zile. Dupa uscare sunt
inmuiate intr-o zeama alba sau rosie, preparata din apa si huma, numita popular
albeala, iar in limbajul etnografilor angoba. Peste aceasta se astern ornamentele
solar, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar cand se foloseste smaltul se fac doua
arderi.
Ornamentarea vaselor
In creatia sa plastica, olarul a folosit un repertoriu bogat de forme si simboluri,
realizand structuri compozitionale de mare rafinament artistic. Astfel, pe suprafata
angobata a vasului erau trasate cu ajutorul cornului sau a pensulei, motive ca
meandrul, calita ocolita cu sori, creanga bradutului, aripa hultanului, pana, ochiul de
iepure, sarpele, degetutele, florile campului, folosind nuante de alb, albastru si
cafeniu. La final, vasul era impregnat cu un strat translucid de smalt, de buna calitate,
ceea ce potenta rafinamentul artistic al vaselor. Cea mai raspandita tehnica de
decoratie foloseste un corn de vita avand in varf o pana de gasca. Prin corn se scurge
culoarea prin pana de gasca. Avem astfel o veritabila penita. Decorurile fine se pot
obtine folosind un betisor cu fire de par de porc mistret.

Un alt tip de decoratie se obtine prin zgarierea cu un varf metalic a vasului dupa
inmuierea sa in substanta coloranta, aparand astfel culoarea pastei. O alta tehnica,
intalnita in special in sudul Romaniei, consta in aplicarea in relief a unor snururi,
braie sau rozete de pasta.
Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. Ceramica rosie din sud-
vestul tarii este de provenienta romana, iar galbenul, verdele si albul din diferite
centre indica traditii bizantine. Toate culorile folosite sunt naturale.
Horezu - vechi centru de ceramica populara
Aparut spre sfarsitul sec. al XVIII-lea, centrul de ceramica de Horezu considerat cel
mai important centru de ceramica din Romania, a fost specializat initial in
confectionarea strachinilor si a taierelor, apoi si-a diversificat productia prin
introducerea mai tarzie a canitelor, ulcioarelor, a ghivecelor pentru flori si a
borcanelor de untura.

Piese elegante reflectand pe alocuri influente orientale, vasele de Horezu, nu de putine
ori, au fost destinate uzului familiilor boieresti. Axat pe productia de ceramica
smaltuita, centrul a cunoscut o binemeritata celebritate datorita in special, farfuriilor
ornamentate cu un decor obtinut prin jiravire cu instrumente ca gaita sau cornul. In
aceasta tehnica, vasele erau inflorite cu motive penate sau "in lacrima de o mare
finete, asemanatoare unei panze de paianjen. Pentru a le realiza mesterul desena pe
farfuria uscata, o serie de linii colorate cu cornul din care picura incet vopseaua, dupa
care, utilizand amintita gaita (o pensula subtire din fire de porc) se intervenea
deplasandu-se putin culoarea inca umeda fara a rupe firul desenului. Grupat de regula
in cercuri concentrice pe marginile farfuriei, decorul jiravit inconjura un motiv
central: peste, soare, cocos, spirala, biserica. Alte ornamente larg utilizate la Horezu
erau cele vegetale (brad, trifoi, vrejuri), sau geometrice (zig-zag, puncte, linii). Pentru
modelele mai complicate se utiliza chiar tiparul din carton cu ajutorul caruia se
trageau contururile in creion.
Muzeul Taranului Roman - colectia de obiecte din ceramica Practicat timp de
secole cu precadere in centre satesti dintre care aproape 65 isi continua existenta si
astazi, mestesugul olaritului este reprezentat in Muzeului Taranului Roman prin
aproximativ 18.000 de piese.

Acestea constituie una dintre cele mai importante colectii de obiecte din ceramica
(atat din punct de vedere numeric cat si valoric) pastrata in muzeele tarii. Initiatorul
acestui fond a fost Alexandru Tzigara Samurcas cel care in 1906 punea bazele
Muzeului de la Sosea. In patrimoniul colectiei sunt reprezentate obiecte din aproape
100 de centre producatoare.
Colectia cuprinde oale folosite la vatra pentru pregatirea alimentelor, chiupuri, plosti
si ulcioare, cani, strachini, cancee, cahle si tepe de casa, iata cateva categorii de vase
utilizate in gospodaria taraneasca, modelate atat in satul traditional dar si azi, bine
reprezentate in colectia muzeului.

Un segment aparte al acestei colectii il reprezinta obiecte aparent minore, jucariile si
miniaturile de lut. Cele peste 700 de piese sunt reprezentative pentru productia de
acest gen realizata in centre ca: Vladesti (Valcea), Pisc (Ilfov), Oboga (Olt) la sfarsitul
sec. al XIX-lea Alaturi de fluericele cu caracter antropomorf sau zoomorf se afla in
aceasta colectie o serie de miniaturi dupa vase de uz gospodaresc: canite, oale,
ulcioare, cosulete inspirate din instrumentarul bucatariei traditionale din Baia Sprie si
Baia Mare, modelate in prima jumatate a sec. al XX-lea.




Cioplitul n lemn Curs mbuntit

Pentru a realiza obiecte cioplite din lemn avem nevoie de un lemn sntos, fr
noduri i uscat pentru c dac nu este uscat formele vor ncepe s se modifice.
Copacii se tiau toamna sau iarna (nu se putea realiza tierea copacilor vinerea sau
duminica considerndu-se c va fi atacat de carii), dup cderea frunzelor, se
descojeau, lsndu-se vrful cu frunze ca s extrag seva din tulpina copacului.
Tierea copacilor cuprindea un ir de operaii: tierea, curirea de crengi, cojirea,
uscarea, prelucrarea.
Dup tierea copacilor pentru a putea lucra din ele anumite obiecte, lemnarii aveau
grij s usuce lemnul i s previn apariia cariilor. Pentru aceasta se foloseau un ir
de metode: pentru anumite scopuri lemnul se decojea, se trecea prin foc prlindu-
l, alteori l urcau n pod i-l afumau de la 0,5 1 an de zile, sau l uscau n aer liber
ferit de soare pn la 3 ani. Pentru confecionarea detaliilor mijloacelor de transport,
roi, butuci lemnul se inea cteva luni n gropi umplute cu gunoi de la vite

Cunotinele despre calitile lemnului se transmiteau urmailor. Se tia, c gorunul
o specie a stejarului, rezistent la umezeal, elastic ca structur a lemnului se folosete
la confecionarea doagelor. Din fag i stejar (esene tari) se fac tlpile i scndurile ce
sunt folosite la realizarea caselor, porile i troiele, la confecionarea uneltelor de
lucru. Frasinul este bun pentru butucii de la roat, loitre, inimi de car, doage. Cornul
este un lemn tare, care servea la prelucrarea obiectelor tari, dinilor de spat, cuielor
etc. Cele mai frumoase piese de mobilier se confecionau din lemnul de nuc, iar din
cire cele mai uoare ploti pentru butur, linguri, fedeleele (seamn cu nite
butoiae mici unde se pune caul), roata de fcut furci cu scaun, lemnul de paltin
servea pentru obiecte mici, instrumente muzicale, etc.

Nu oricine putea face meseria de a da via lemnului, oamenii acetia trebuiau s fie
perfeci din punct de vedere fizic, s fie harnici, altfel lucrurile confecionate de ei n
special troiele, erau considerate prost fcute.

Toate uneltele care prelucreaz lemnul trebuie s fie foarte bine ascuite. Pn la
apariia n secolul al XIX-lea a fabricilor i mainilor cu aburi de tiere a lemnului,
uneltele de tiere i prelucrare a lemnului au fost confecionate manual i prezentau:
topoare de diferite mrimi, de tiat i de despicat, securi de diferite limi, ferstrie
de mn cu pnz lung i cu dou mnere, suporturi pe care se aeaz lemnul n
timpul lucrului capr, beschie, compas, rclu, bistureaua, sfredelul, priboiul,
tesla, cioplitorul, ganinei (o bt lung cu dini pe ea), rindeaua, gealul, dli,
ciocanul de lemn, maiul de lemn, etc.


Cele mai multe obiecte din lemn sunt simple, fr ornament geometric dar altele
pot s implice i un astfel de aranjament.

Obiecte produse de mestesugarii cioplitori in lemn

1) Elemente constructive de lemn ale locuinelor cum ar fi : arpant, trna,
verand, tind, balcon, frontoane, dantele i stlpi decorativi (stlpii de cas cu motive
geometrice fie sub forma capului de om n semn de protecie, n special n zona
Vrancei unde oamenii cnd pleac i pun o stilizare pe ua casei, protejnd astfel
ograda), ui i ferestre decorative, acoperiul de indril, etc.; Acoperiul caselor
era confecionat din lemn moale. indrila era de dimensiuni mari ce necesita folosirea
unor copaci btrni. n zonele de munte, erau multe ploi, acoperiul era fcut mai
abrupt pentru ca apa s se scurg rapid. Acoperiul era de dou ori mai nalt dect
casa pentru a se scurge apa i zpada rapid.

2) Garduri i pori de lemn (trebuiau s arate bine, fiind o marc social n
gospodrie)
3) Elemente de lemn la construcia fntnilor: frontonul fntnii, ciuturi la fntn,
strejele fntnii, zidurile (gardul de la fntn, acoperiul fntnii, ulucul, scaunul de la
fntn, obiecte de cult etc.);
4) Troite i cruci (hotar sau pentru mort, cu acoperi sau fr). Ele se dispun la
intrarea n sat pentru ca oamenii s fie protejai, la captul morilor sau chiar la
picioarele morilor (pentru ca morii s se sprijine mai uor cnd se scoal). n
cimitirul din Baiesitg*** avem cruci mari (pentru tinerii care mor timpuriu i nu i
triesc viaa) i cruci mici (pentru oamenii mplinii).

5) Mobilier rnesc:
a) Lada pentru pstrarea mbrcmintei (de srbtoare sau nmormntare), lzi de
zestre, scrin sau sunducuri pentru pnzeturi,; dulpior, etc. Acestea
erau nfrumuseate prin cioplire, scobire, vopsire, avnd diferite motive ornamentale
simbolice pe feele vizibile (motive geometrice, motive antropomorfe ce protejau
familia respectiv, ramur de brad ce ine de arborele vieii, etc.), locurile care nu se
vedeau nefiind ornamentate - aceast regul fiind valabil i la costumul popular.
Ornamentele pot fi fcute cu cear colorat de albin n care s-au adugat culori
naturale.)
b) Paturi i lavie (ce se desfoar de-a lungul peretelui, unde dormeau feciorii pe
timp de iarn)
c) Mese joase rotunde, mese nalte (cu tblie dreptunghiular, rotund), mas cu
dulpior, din esene tari pentru a nu se deforma,
d) Scaune (cioplite din brad pentru realizarea unor tipologii foarte variate, unele
antropomorfizate sub chip de domini, cele mai ntlnite scaune fiind ns cele cu
trei picioare, nu foarte comode, fiind nite scaune de munc), bnci cu speteaz,
e) Leagne pentru copii suspendate, leagne aezate pe podea, albie scobit n
trunchi de copac, leagne portative pentru a purta copilul n spate. Leagnele
portative snt uoare i frumos decorate;
f) Categorii de obiecte necesare n cas, n gospodrie - Obiecte de pstrat
produse alimentare (ex.: vase din doage), de pregtire a bucatelor (funduri, piulie,
melesteu, citoare, toporiti, phrue, cue etc.), cuiere de haine, polie, blidare de
perete, colar, cletioare cu care se sparg alune i nuci, site, piese de msurare
dimirlie, spete de esut, vergi de la sulul de esut, linguri, blide, albii, strchini de
lemn, banie, tipare de ca (pot fi antropomorfe sau circular. Cel circular are o bucat
de lemn ca margine pe care sunt puse ornamente despre fertilitate sau simbolul solar),
furci de tors (furcile de tors sunt realizate de tineri, pstrnd tot felul de elemente
stilizate. Conform unei tradiii bieii se strduiau pentru stilizarea furcilor pe care
apoi le druiau fetelor pentru a se cstori. Furcile sseti sunt pictate n albastru,
cobalt, care se nfig ntr-un scunel cu trei (3) picioare.),

g) Instrumente muzicale din lemn: fluiere, tilinci, flaute, cavale, clarinete, buciume,
cimpoi;
h) Unelte agricole furci de fn, greble, mblcie, piepteni pentru culegerea fructelor
de pdure etc.;
i) Obiecte ale dogarilor, care se divizau n butnari sau dogari, vsari sau ciubrari,
care confecionau un ir de instrumente de lucru pentru fabricarea butoaielor,
putinelor, vaselor de but, donielor, cofelor, cuelor, ciuturelor, gleilor,
tocitoarelor, ciuberelor, srrielor;
j) Piese legate de mijloacele sau vehiculele tradiionale de transport, executate de
meterii rotari (roi, leuci, obezi, butuci, spie, couri de crue, furgoane, leici etc.).
k) Btele (din rdcin de copac sau esen tare, poarte de sus avea o form de cap
uman, pe de ntregul btei era dispus un soare cu rol protector)

l) Plotile sunt folosite pentru transportat vin, uic i ap. Erau fcute prin scrunjire,
ornamentate prin crestare i erau puse ntr-un suport de piele.

m) scrnciogul (o roat mare ce se nvrtea), se monta n apropierea Patelui.















Oul ncondeiat Curs mbuntit din referatul Mihaelei

Oul simbolizeaz viata.
Obiceiul vopsirii oualelor exista inca din epoca precrestina, marturie stand
descoperirile facute in mormintele vechilor civilizatii .

La romani existau mai multe obiceiuri legate de ouale colorate , obiceiuri strans legate
de viata si de moarte .

Secretarul particular al domnitorului Constantin Brancoveanu , pe la anul 1700 ,
semnaleaza acest mestesug in cartea sa , Revolutiile valahilor .


Este un gen al artei ce demonstreaz talentul ranului. Meterii olari sunt cei mai
talentai la ncondeierea oulor (n special cei din zona Oboga).


Obiceiul de a ciocni ou se traduce prin faptul c persoanele care ciocnesc ou roii,
aflate o dat n impas vor reui s-l depeasc prin ntlnirea cu persoana cu care a
ciocnit.
Ouale rosii
- se ciocnesc cu certitudinea ca pe cealalta lume ne vom intalni cu totii , cu toti cei pe
care ii iubim .
- sunt date de pomana , in amintirea celor adormiti.
- sunt puse la icoana.
- sunt puse in mancarea animalelor vindeca de guster porcii bolnavi.
- n unele zone ale tarii , tatal , capul familiei , ia un ou slujit si il imparte cu toti ai
casei , de Pasti , cu credinta ca oricare dintre ei care s-ar rataci peste an va fi in
stare sa vada chipurile celorlalti si astfel i se vor deschide caile catre ei .


O legend relateaz despre apte surori, ase fiind cstorite, iar cea de a aptea care a
ncercat se fure soul uneia dintre ele. Drept pedeaps a fost lovit cu ou, care s-au
transformat n pietre colorate.

Legendele spun ca ouale de Pasti , sunt rosii pentru ca jidovii l-au lovit cu pietre pe
Iisus , acestea colorandu-se in rosu de la sangele Mantuitorului .

Sau ca Maica Domnului avea un cos cu oua pe care l-a pus la baza Crucii pe care
Iisus a fost rastignit . Iisus a fost impuns cu sulita in coaste iar sangele tasnind ar fi
colorat ouale.

Sau ca oamenii buni au oferit oua rosii copiilor de judecatori , pentru ca acestia sa dea
parintilor lor din oua si sa fie ingaduitori la judecata Mantuitorului !


Sau pentru ca Maria Magdalena a impartit oua colorate acelora pe care ii vestise ca
Christos a inviat !

Sau pentru ca Simion a carat o vreme Crucea Mantuitorului , avand in traista cu care
mergea la camp , paine si oua.

Sau pentru ca o precupeata neincrezatoare in Inviere ar fi zis : cum nu sunt aceste oua
rosii asa nu a inviat Christos !

Sau pentru ca atata timp cat pe lume ouale se vor scrie, diavolul nu va iesi si nu va
pune stapanire pe ea!

In Sfanta zi de Paste , femeile merg la biserica ducand cu ele un cos , impodobit cu
stergare tesute in casa , in care se afla oua rosii ,cozonac , pasca , o bucata de slanina
(ce simbolizeaz sntatea familiei)si o sticla cu vin . Aceste produse , pregatite in
casa fiecarei gospodine , sunt duse la biserica , pentru a fi sfintite de catre preot.
In unele zone ale tarii , exista obiceiul ca prima mas din ziua de Pate s se se
realizeze n cimitir. Exist credina c ntre Pate i Ridicarea la Cer mormintele se
deschid iar sufletele pot iei i face o comunicare ntre cei vii i cei mori. Se aprind
lumanari , se ciocnesc oua rosii ,se varsa de sufletul mortilor cateva picaturi de vin
pe mormant .
Adesea ele se pastrau tot anul in casa , intr-un blid sau o pascarita realizand o vie
pata de culoare in ansamblul compozitional al interiorului.
Exista obiceiul ca aceste oua sa se daruiasca , fie de catre fini nasilor , fie de catre
femei batrane preotului , insa de cele mai multe ori , ouale rosii sau incondeiate se
ofera tinerilor in a doua zi de Pasti , precum si feciorilor la joc de catre fetele tinere.
Exist obiceiul de a tine un ou rosu in buzunar in momentul cand aprinzi lumanarea in
noaptea de Inviere la biserica .
Exist o ceremonie de sorginte tracica, a suratiei (a deveni sora) intre fete si a
fartatiei (a deveni frate) intre flacai cnd are loc un schimb de daruri constand in
niste paini impletie , oua colorate sau un fasiu lucrat de mana.
Deseori tinerii , poarta pe cap cununi de flori , pe care si le schimba intre ei in timpul
ceremoniei .
Un alt obicei stavechi , este acela de a arunca in apa raurilor , coji de oua colorate
care mai pastreaza mici farame de continut , pentru ca blajinii ( rocmani sau
rohmani ) sa se poata infrupta si ei .
Se spune ca blajinii sunt mici fapturi ( de fapt se face referire la sufletul mortilor) ce
traiesc la marginea pamantului , aproape de Apa Sambetei . Ei sunt supusi , ascultatori
, religiosi si buni la suflet ; ei nu stiu cand este Pastele decat in momentul
primiriiacestor coji de oua colorate.
In calendarul crestin ortodox , Pastele Blajinilor cade in prima duminica dupa Paste
atunci cand are loc , imaginar , intalnirea viilor cu cei adormiti intru Domnul .

Oule nu se fac numai la Pati, ci i la Crciun pe post de globuri pentru brad. Se
mpodobesc ou de gin, de stru, de ra, etc.
Ornamentele seamn i s-au transpus i pe costumul popular. Se foloseau nainte
culori naturale. Oul pascal mai este folosit i ca meteug ce asigur traiul satelor din
nordul Moldovei.
n contemporaneitate s-a realizat o pia de desfacere pentru aceste produse, ele
integrndu-se foarte bine n decor.
Din punct de vedere cromatic ouale pot fi monocrome , monocrome cu ornamente ,
policrome cu ornamente , oua cu ornamente in relief precum si oua cu margele . Toate
aceste oua poarta denumirea de oua rosii sau rusite .

Ouale colorate numai in rosu se mai numesc merisoare sau dragostea fetelor , iar
primul ou colorat se numeste cearca , merisor , mingisoara sau norocul copiilor .

Fiecare culoare sau boia are un simbol al ei : rosul viata , bucuria , galbenul
lumina , tineretea , verdele rodnicia , speranta , maronul simbol al pamantului
roditor , albastru vitalitate , sanatate .

Culorile erau vegetale obtinandu-se din flori , frunze , radacini de plante necesitand
mult efort si timp , astazi se extarg numai din unele plante cum ar fi : coaja de arin ,
mar paduret , coji de ceapa .

Aparitia culorilor sintetice ce se prepara usor , a dus la folosirea lor din ce in ce mai
mult de catre mesterite .
O perioada s-a folosit si apa tare pentru a trasa linii pe suprafata vopsita a oualor
dar s-a dovedit ca aceasta solutie este toxica si s-a renuntat la ea .

Din punct de vedere al realizarii , ouale pot fi : inchistrite , impistrite , vopsite, pictate
,cu margele , decorate cu frunze si apoi scufundate in vopsea , potcovite .

De obicei se folosesc oua de gaina si rata (se imbina culorile si cu coaja vernil a
oului) , de gasca , mai rar de curca si in ultimul timp se folosesc cele de strut care prin
marirea lor sunt mai spectaculoase .

Pentru vopsirea oualor ce urmeaza a fi consumate , se aleg oua proaspete , albe si cu
coaja neteda , fara asperitati . Proba prospetimii se face intr-un vas cu apa ; cele
proaspete cad la fundul vasului pe cand cele vechi se ridica la suprafata apei.
Ouale se spala , se fierb , dupa care se coloreaza sau se incondeiaza cu diverse motive

In cazul oualor incondeiate , folosite ca decor , se goleste continutul oului ; se fac
orificii la ambele capete ale oului cu ajutorul unui ac , apoi cu o preducea se face o
gaura rotunda prin care continutul este ori suflat cu gura de catre mesterita ori extras
cu o pompa sau o siringa . Ouale se spala foarte bine pentru a nu ramane urme
organice in interior si se pun cateva zile la uscat inainte de a le incondeia.

Intre timp ceara de albine care trebuie sa fie alba ,curata , se incalzeste si se amesteca
cu putin praf de carbune pentru a se putea vedea mai bine pe ou , in momentul
decorarii .

Instrumentul principal pentru incondeiere este chisita ,- o teava scurta de alama sau
tabla care are in varf un fir de par de porc . Teava este prinsa perpendicular pe un
maner de lemn . Felesteul se foloseste la obtinerea punctelor ( picatele sau chicatele )
: el este de fapt un betisor ascutit din lemn in varful caruia s-au prins caltisori de
bumbac .

Folosind chisita, mesterita traseaza cu ceara , linii orizontale ,verticale ,diagonale
,marcand astfel campurile ce vor fi acoperite cu diferite motive .

Tancred Banateanu sublinia faptul ca mesterita trateaza oul in plan dar in acelasi timp
il raporteaza la volum.

Dupa trasarea liniilor ,oul se cufunda in vopsea galbena ,apoi se fac alte motive cu
ceara ,se cufunda in alta vopsea , iar ceara etc. ,ultimele culori fiind albastru sau
negrul .
Oul se incalzeste usor , ceara se topeste ,se sterge cu un servet iar oul astfel incondeiat
ne incanta privirea .

Clasificarea ornamentelor poate fi urmatoarea :

1. geometrice linii drepte ,zig-zag, frante ,meandru ,spirala , ondulata ,voluta
etc.
2. vegetale (fitimorfe) bradut , mar ,margaritar, spic de grau , trifoi ,clopotel
etc.
3. animale (zoomorfe) cerb, peste ,cocos , sarpe , fluture ,berbec etc.
4. antropomorfe - fete si feciori stilizati chipuri de voievozi
5. skeomorfe plugul ,carligul ,furca ,grebla ,vartelnita etc.
6. religioase - crucea , Iisus , Maica Domnului , Rastignirea pe cruce etc.
7. stilizri ale soarelui,.

Carligul ciobanului , este un ornament skeomorf reprezentat adeseori sub forma
unor braie pe meridianele oului ,el fiind inrudit cu cunoscuta cale ratacita ce reda
ideea unui drum intortochiat ca un labirint.

Reprezentarile antropomorfe sunt mai rare dar este de retinut exceptionala realizare a
unei hore taranesti pe un ou incondeiat .

Pe minuscula suprafata a unui ou se pot intalni , de pilda , in zona Banatului , 14
chipuri de fete insirandu-se intr-o hora ce formeaza ecuadorul oului incadrate - spre
cele doua capet - prin chenare cu motive romboidale , cu siruri de melci si
terminandu-se apoi cu mici sori la capete .


Ornamentele mai pot fi realizate din mrgele, ce acoper corpul oului, n zonele din
Bihor o s ntlnim o tipologie de ou, potcovite. O alt categorie de ou este oul din
cear mpodobit sau oul de lemn, ce este strvechi n satul romnesc. n Vrancea,
avem un ornament preluat de la ceramic cu motive geometrice, ce este transpus pe
oule din Vrancea. Ornamentele de aici se realizeaz cu cear galben, i amintete de
drumul sufletului. Femeile se ocup de decorarea oului n timp ce brbaii se ocup de
perforarea acestuia.
Motivele cele mai ntlnite sunt peti stilizai, Iisus binecuvntnd. Dup introducerea
oului n ultima culoare nchis, ceara cade.

Spaiile care se creeaz pentru decorare se numesc cmpuri.

Unelte:
- preduceaua (perforat);
- seringa (golit);
- suflarea (golire).

Materiale: Oul.

Tehnici: oule potcovite (cu potcoave puse la dou capete); transpunerea
ornamentelor de pe ceramic pe ou (Oblog), tehnica mrgelelor; aplicarea unor
petale pe oul fierbinte; executarea cu un vrf metalic scufundat n ap tare
(abandonat), cear de albine (inut la o surs cald pentru a fi maleabil.

Maria si Nicolae Zahacinschi au donat Muzeul Taranului Roman din Bucuresti o
colecie impresionant de ou ncondeiate.










































I coane - CURS


Pregtirea materialului pentru icoane din lemn: lemnul trebuie s fie de calitate,
lemnul se lefuiete foarte bine, se aplic un strat de grund, apoi se aplic pictura.
Este nevoie de o dexteritate mai mare, icoana de lemn reprezint un lux, era scump.

Icoana pe sticl pornete din Transilvania, pe filier habsburgic. Moda icoanelor pe
sticla pornete de la icoana din Necula, care a lcrimat.

Primele icoane sau fcut dintr-o sticl obinut manual, cu multe bule. Bulele de aer
puteau provoca spargerea icoanelor. Culorile erau preparate pe o platform din fier,
fiind btute cu un soi de mojar. Pictatul se elabora dup un canon. Persoanele care
realizau icoanele trebuiau s fie perfect sntoase, trebuiau s in Postul Patelui, i
desfurau ucenicia ntr-un atelier al unui maestru dup care realizau o lucrare
proprie.

Sticla era splat foarte bine, indicaiile de culori se fceau dup izvoare, iconarul
ran a mai observat arhitectura caselor i bisericilor, hainele tradiionale sunt
reprezentate n cadrul icoanei (cu tristua de mn sau plrioar),

Icoana, pn la urm este un intermediar ntre om i divinitate, ele nregistrau
perioade de cerere maxim de exemplu n perioada molimei era foarte cautata icoana
Sfntului Haralambie n picioare, innd ntr-o mn cartea sfnt, iar n cealalt un
lan cu care boala este subjugat; icoana realizata in tonalitati de verde.
Alte teme sunt :
Maica Domnului apare ntr-o mn inndu-l pe pruncul Iisus i cu cealalt
mn indic c el este calea spre mntuire, sub form de mprteas (n Transilvania)
Maica Domnului cu Pruncul, ce asigura protecia femeii i a familiei
(dorindu-se naterea copiilor, n special a bieilor);
Sfntul Gheorghe care nvinge rul, aducnd victoria, Sfntul Gheorghe este
reprezentat clare, pe un cal alb sau cu pete negre sau chiar brun, costumul Sfntului
Gheorghe este cu zale, mantia roie contrastnd cu albul calului, mai apar i elemente
de natur arhitectural unde se afl prinesa, ce trebuie salvat;
Sfntului Stelian, protectorul copiilor (cei mici rmneau n grija unui frate
mai mare);
Sfntul Mina, care protejeaz casa de hoi, icoana asigurnd protecia casei.
icoane cristologice precum naterea lui Iisus, cu diferite variante, cu mini ale
Maicii Domnului fcute din foi de aur
legenda lui Crciun, n care Crciun taie minile Crciuniei iar Maica
Domnului i red minile, de data asta din aur, n semn de respect pentru gzduirea
lui);
rstignirea lui Iisus, care eman cldur n reprezentarea Maicii Domnului, ce
este transpus cu capul aplecat i cu o lacrim prelingndu-se, precum tradiia
nmormntrii din satul romnesc,
Iisus-vi, n care trupul Mntuitorului reprezint diferite ramuri de struguri,
cromatic transmite bucuria prin rou, alb i auriu, ilustrnd bucuria credinei;
Sfntul Ilie, protector al aviatorilor i al vegetaiei, icoana lui Ilie este
compus din dou (2) registre, primul cu carul i caii din foc cu Ilie ce ine hurile
din foc (n alt variant mai avem i ngeri), Ilie a lsat un urma, pe Elisei Eliseum,
pe pmnt. Registrul inferior, alturi de Eliseu, mai apare i Sfntul Ilie ce s-a retras
40 de zile n deert pentru meditaie. Apar elemente de vegetaie, precum ghirlande, i
psri precum cei doi corbi ce l-au hrnit pe Ilie n timpul sihstriei sale;
Adam i Eva n dou ipostaze : de o parte i de alta a pomului cunotinei,
copacul are de la rdcin pn la ramuri un arpe iar Adam i Eva sunt nfiai nud
i reprezentri n care cei doi sunt acoperii, devenind oameni ca toi ceilali.
teme cu Sfinii militari: Gheorghe, Dimitrie i Teodor Piron, toi trei fiind
reprezentai clare, cu o cromatic ndrznea.
Judecata de Apoi pe dou registre, primul avnd reprezentat raiul, iar al doilea
reprezint iadul prin forma unui foc general n care avem ilustrai oreni din epoca
respective, ranul iconar condamnnd practic oreanul.
Sfinii Gabriel i Mihail (ce are o spad n mn). Amndoi au o mantie roie,
Petru i Pavel, ambii fiind austeri trindu-i viaa n modestie, construind
foarte multe biserici;
tema Buneivestiri, n dou ipostaze, una n care Maica Domnului st n
genunchi i primete vestea i alta n care st n picioare.

Meteri precum mforea sau Dinu Ptru (pentru miniaturile bisericeti) au avut
contiina valorii lor. Icoanele puteau fi vndute de ctre meteri, erau purtate din cas
n cas. n momentul n care au fost descoperite de critica artei, icoana pe sticl a fost
denigrat pn n 1950, dup care au fost nlturate sau aruncate n pod, cumprndu-
se icoane printate n culori iptoare.

n contemporaneitate, fenomenul icoanei este ceva demn de luat n seam, mai exist
centre de pictur a icoanei, precum cele de la Smbta, Clguruani, Moldova,
Sibieni Muzeul de la Sibieni (care datorit unui italian se prezint foarte frumos).






Icoana pe sticl Extra curs

Doamne ajut-m..,
Maica Domnului s ne ajute.
Ajut-m Sfinte.
Dac biserica cinstete icoana, monahii i se inchin sau o zugrvesc,
credincioii o contempl i i se roag, ranul romn se ajut cu ea. Prin intermediul
icoanei el comunic cu Dumnezeu. El atinge icoana, i se inchin, o sarut rugndu-se
n funcie de reprezentarea de pe aceasta la Isus, la Maica Domnului sau la Sfini s l
ajute, s-i ocroteasc casa i familia.
Tematica picturii pe sticl a mbrtiat mai cu seam soborul sfinilor, al protectorilor
muncii i ai vieii lor zilnice, sfinii patronimici i sfinii protectori ai sntii, ai
casei i gospodriei, ai vitelor i recoltei, sfinii aductori de noroc, belug i ploaie la
timp.
Picturile pe sticl nirate n camer erau pentru ranul analfabet ca o Carte Sfnt.
La loc de cinste erau icoana Maicii Domnului cu Pruncul simbol de belug i
fertilitate, cea a Mntuitorului: Pantocrator sau cu vi, Sfnta Treime, Sfini
protectori precum Sfntul Nicolae aductorul de noroc i protectorul fetelor srace,
Sfntul Gheorghe al cmpului, turmelor i hergheliilor, Sfntul Ilie al norilor i al
ploii, Sfntul Dumitru al pstoritului, Sfnta Paraschiva protectoarea mpotriva
bolilor, Sfntul Haralambie protector mpotriva ciumei i a epidemiilor etc.
Breslele aveau i ele un sfnt protector, de exemplu Sf. Petru i ocrotea pe brutari, Sf.
Ilie pe cruasi i cojocari iar Sf. Haralambie pe tbcari.
Anotimpurilor li s-au atribuit deasemenea cte un sfnt patron, primvara fiind
patronat de Sf. Gheorghe, vara de Maica Domnului, toamna de Sf. Dumitru iar iarna
de Sf. Nicolae.
Fie c este vorba despre rani din Transilvania sau despre rani din Europa Central,
din secolul XVIII i pn n prima jumtate a secolului XX, icoana pe sticl a avut un
rol bine definit, ea trebuie neleas n spaiul pentru care ea a fost conceput iniial,
acesta fiind att casa tradiionala, ct i biserica din sat.
Pictura pe sticl s-a aplicat n iconografie n Bizan, pn la cderea
Constantinopolelui sub turci n anul 1453, moment n care, toi reprezentanii culturii:
literai, filosofi i artiti s-au refugiat n apus, ducnd cu ei i artele respective - deci i
arta picturii pe sticl. S-a pictat n Italia, Frana, Germania, Austria i n toate rile
din Europa Central, ndeosebi n jurul gljriilor, a manufacturilor de sticl -
Glasshuten. Romnii din Transilvania erau cautai ca sufltori de sticl chiar i n
gljriile din Boemia i Moravia. Din aceste ri au ptruns la noi, ncepnd cu secolul
XVIII, icoanele pe sticl, aduse de cele mai multe ori de nii creatorii lor.
n concluzie, pictura pe sticl din Transilvania i are nceputurile n decursul
secolului XVIII i cu deosebirile specifice, aparine fenomenului respectiv central-
european. Romnii din Transilvania au nlocuit costisitoarele icoane pe lemn lucrate
de meteri colii n atelierele mnstirilor din Moldova i Muntenia, din lumea
balcanic i de la muntele Athos, cu icoane pe sticl, mult mai ieftine, lucrate de
meterii locali. Dar, din punct de vedere tehnic i artistic, n vreme ce n Europa
Central creaia este industrial, n Transilvania este o creaie mai ales individual, cu
specific naional i n care totui un loc important l ocup iconografia ortodox de
tradiie bizantin. O alt distincie care se impune este aceea c, n vreme ce n Europa
central pictura pe sticl are att subiecte religioase ct i laice, n Transilvania este
aproape exclusiv religioas. Sursele de inspiraie ale icoanelor pe sticl transilvnene,
provin att din aria central-european (ipotez emis de mai muli cercettori), ct mai
ales din zona culturii iconografice rsritene, manifestate dinspre icoana rus prin
Moldova, dinspre Muntele Athos i nu n ultimul rnd, dinspre iconografia de tradiie
bizantin a rii Romneti.
Potrivit domnului Horia Bernea, Icoana rneasc e o categorie generic ce ascunde
o multitudine de influene, expresii i stiluri asimilate, trite i aezate pe suprafaa de
lemn, sticl, pnz sau piatr, n diferite zone i diferite momente ale istoriei ranului
(oare cnd ncepe istoria ranului?!...) cu un duh aparte, unic i inconfundabil prin
directitatea sa". Din punct de vedere etnografic, icoana pe sticl, mai precis icoana
pictat pe dosul sticlei, este o categorie a artei populare, un gen al artei populare
practicat (n Romania n.a.) aproape exclusiv n Transilvania i care trebuie pus n
legtur cu unele influene venite din Europa central, pe filiera Bavaria - Austria -
Boemia, n cursul sec. XVII i XVIII, precum i cu meteugul ceramicii, dar i al
sticlei, adus de habani, o sect religioas originar din Boemia venit i stabilit n
Transilvania, n prile Albei mai ales, cam n aceeai epoc".
La Nicula, loc devenit simbol s-a nscut icoana pe sticl din Transilvania. Icoana
Maicii Domnului realizare a preotului pictor Luca din Iclod n anul 1681 i donat
bisericii romne din sat de ctre Ioan Cupa, a lcrimat n anul 1699, evenimentul
genernd tradiia marilor pelerinaje anuale de Sntmrie".
Primele icoane pe sticl autohtone, cele de la Nicula, "impresioneaz nu numai prin
coninutul lor, ci i prin calitile formale i cromatice intrinseci. Particularitile
tranante ale acestor icoane se exprim prin stngcia i simplitatea desenului, printr-
o compoziie sintetic, printr-un chenar de factur popular alctuit din spirale sau
crlige, care se ntretaie din loc n loc, dar mai cu seama prin intensitatea cromatic i
sinceritatea sentimentului. Cu toate c sunt juxtapuse culori uneori violente, efectul
acestora pare surprinztor i agreabil. Culorile tari, incrcate cu contraste puternice
ncnt privirea. Esenial este i utilizarea foiei de aur sau aurii, respectiv argintii.
Pictura icoanelor ortodoxe pe sticl, a fost practicat n special de meteri iconari
provenii din mediul rural care practicau acest meteug dup terminarea muncilor
agricole, uneori mpreun cu ntreaga familie, transmind din generaie n generaie
izvoadele i secretele tehnice. Iconarii rani trebuiau s fie curai sufletete i
trupete, considerndu-se c numai acetia pot realiza icoane. De exemplu Savu Moga
nainte de nceperea lucrului fcea rugciuni i inea post dou zile. Unii dintre ei
precum Matei Tmforea din Crioara sau Savu Moga din Arpaul de Sus, amintit
mai sus, au devenit celebrii i triesc i astzi prin lucrrile lor, conservate n muzeele
romneti sau n bisericile de sat.
Icoanele pe sticl erau pictate pe dosul glajei(sticlei) dup modele (cu origini n
iconografia bizantin), numite izvoade la Nicula, forme pe Valea Sebeului, tipare in
Scheii Braovului i mtrii n ara Oltului. Interesant este faptul ca dei icoana
romneasc pe sticl poart amprenta viziunii i iconologiei bizantine, fiind marcat
de severitatea, hieratismul i caracterul transcendental al expresiei sfinilor zugravii,
meterii - rani au interpretat tiparele dup propria lor imaginaie, introducnd n
structura icoanei elemente specifice de peisaj rural cum ar fi sfinii mbrcai n
costume populare romneti sau reprezentani ai puterii care au fost inclui n lumea
iadului ca personaje damnate.
In pictura pe sticl se foloseau culori pregtite manual, pn la inceputul secolului
XX, cu pigmeni naturali amestecai cu ulei de in, galbenu de ou, clei animal (din
fierberea pieilor de oaie sau a oaselor de iepure), fiere de bou sau oet. Pigmenii se
frecau pn se obinea o pulbere foarte fin, pe o piatr neted cu o alt piatr dur
numit lufr n Nicula i chislog pe Valea Sebeului. Albul se obinea din piatra de
var, galbenul i ocrul din pmnt galben, roul din minium i sruri de cupru i aur,
verdele din oxid de cupru i sruri de crom, brunul i violetul din mangan, albastrul
din sruri de cobalt sau din azurite. Culorile erau denumite vcsele la Nicula i farburi
n Laz.
nainte de nceperea picturii, sticla era curaat cu atenie de orice pete de grsime.
Aceast tehnic asigura o rezistena considerabil i mpiedica exfolierea stratului
pictural. Sticla folosit la pictur era realizat manual avnd o suprafa dur,
unduitoare i plin de balonae de aer. Defectele sticlei mreau valoarea picturii, dei
fr intenie. Acestea reflectau lumina ntr-un mod neregulat, ceea ce producea efecte
speciale. Aceast nsuire se pierde la sfritul secolului XIX cnd ncepe s se
foloseasc sticla industrial. Un instrument folosit de iconari era maltocul, un b
lung de aproape un metru folosit pentru sprijinul minii care picta pentru a nu terge
vopseaua proaspt pus.
Pentru realizarea unei icoane pe sticl mai ntai se fcea urzeala (scrisul) adic
desenul cu negru al contururilor, apoi urma umbrritul sau trasarea liniilor albe i a
acelora contrastante, dup care venea umplerea, adic acoperirea suprafeelor cu
culorile de baz. n funcie de etap se foloseau condee mai subiri sau mai groase
realizate din prul moale de la vrful cozii de pisic i din pene de gasc, mai trziu
fiind folosite i penie din oel.
Principalele coli ale icoanei pe sticl din Transilvania, n perioada sec. XVIII, de
cnd dateaz primele icoane pe sticl transilvnene, i pn n sec. XX, sunt
urmtoarele: la Nicula, Iernueni, n cheii Braovului, n Fgra i ara Oltului, n
Alba Iulia i Valea Sebeului (cu centrele mai importante: Maiereii Albei Iulia,
Lancrm i Laz), n Mrginimea Sibiului i la Mrgu (doar pentru a doua jumtate a
sec. XX). Dup cum urmeaz, temele reprezentate n aceste icoane transilvnene sunt
urmtoarele:
I. Domnul Iisus Hristos i Sfnta Treime Iisus Hristos Pantocrator. n icoana pe
sticl din Transilvania, Iisus Hristos Pantocrator este reprezentat fie bust, fie ca
Hristos Arhiereu (pe tron). n etnografie, aceast tem mai este cunoscut i ca Iisus
nvtor", probabil datorit faptului c Iisus Hristos Pantocrator, n majoritatea
reprezentrilor, apare cu Sfnta Evanghelie. O alt variant a Pantocratorului este
Iisus cu globul. Iar o tem asociat este Deisis, n care de-a dreapta lui Iisus
Pantocrator st Maica Domnului, iar de-a stnga Sa Sfntul Ioan Boteztorul. Icoane
ale lui Iisus Hristos Pantocrator au fost identificate pentru centrele de la Iernueni,
cheii Braovului, Maierii Albei Iulia, Laz i Lancrm, Mrginimea Sibiului (Slite),
ara Oltului (ex. Ion Pop din Fgra, Savu Moga din Arpau de Sus, Matei imforea
din Crioara .a.), practic n toate centrele icoanei pe sticl din
Transilvania. Hristos Euharistic. Iisus cu via i Iisus n potir n icoana pe sticl
din Transilvania, tema euharistic numit Iisus cu via sau Iisus (cu) - via de vie este
reprezentat n dou moduri: o variant, specific centrului de la Nicula, reunete
elemente ale iconografiei rsritene a lui Hristos Euharistic i cu tema occidental
Iisus n Teasc. Iisus este pictat n picioare, pe teasc i stoarce ntr-un potir un
ciorchine de struguri din via care izvorte din rana din coasta sa. n celelalte centre
transilvnene, reprezentarea lui Iisus cu via este inspirat n mai mare msur din
iconografia rsritean, Iisus stnd aezat pe masa altarului, cu crucea rstignirii n
spatele Su. Cealalt reprezentare euharistic este cea a lui Hristos Emanuel ieind
din potir. Hristos binecuvnteaz cu ambele mini. (ex. atelier fgrean). Iisus i
Ioan copii n icoana pe sticl din Transilvania, tema Iisus i Ioan copii, n diferitele
sale variante, este specific Niculei. Tema este originar din Europa Central i,
probabil, n Transilvania a ajuns prin versiunea centrului de Sandl, Austria; aa cum
demonstreaz i unele asemnri iconografice. Sfnta Treime. n icoana pe sticl
transilvnean Sfnta Treime a fost reprezentat n trei moduri distincte. Cel mai
popular tip de reprezentare este cunoscut, n comparaie cu cellalt tip, drept Sfnta
Treime neo-testamentar: cu Tatl btrn i Fiul tnr mprind i Duhul Sfnt sub
forma unui porumbel plutind deasupra lor. Aceast reprezentare este necanonic, fiind
inspirat din pictura religioas apusean i, n particular, din icoane pe sticl din
Europa Central. Un alt mod de a picta Sfnta Treime, numit vetero-testamentar, n
raport cu cea dinti, este inspirat din Genez, cap. 18: trei ngeri binecuvntnd,
aezai n jurul unei mese, iconografie dezvoltat din tema Ospeia lui Avraam, care l-
a primit pe Dumnezeu la Stejarul Mamvri; n fundal, stejarul i cortul lui Avraam, sub
forma unei/ unor case, sunt detalii specifice acestei icoane. Aceasta este singura
reprezentare canonic a Sfintei Treimi, deoarece pe Dumnezeu Tatl nimeni nu L-a
vzut, iar Duhul Sfnt apare doar uneori sub chip de porumbel i nu se cuvine a fi
reprezentat ca atare. n sfrit, al treilea tip iconografic este cel aa numit Sfnta
Troi ntr-un trup, de asemenea necanonic, imaginnd o Sfnt Treime sub forma
unui brbat sau arhiereu avnd un cap cu trei fee reunite: cu patru ochi, trei nasuri i
trei guri.
II. Maica Domului n icoana pe sticl din Transilvania a. Reprezentri ale Maicii
Domnului cu Pruncul Maica Domnului Hodighitria Tema Maicii Domnului
Hodighitria (ndrumtoarea) este prezent n toate centrele icoanei pe sticl din
Transilvania, dar, spre exemplu, mai frecvent la Nicula sau mai rar, n ara Oltului.
La Nicula, Maica Domnului Hodighitria este pictat dup stilul clasic, chiar inspirat
dup celebra icoan pe lemn, fctoare de minuni, a mnstirii. O tem mai
complex a Hodighitriei este aceea a Maicii Domnului nconjurat de Apostoli sau de
Prooroci. n mod similar a fost pictat Maica Domnului Hodighitria i nconjurat de
scene prznicare (ex. la Vasileca Vlaic din Hdate). O alt reprezentare a Maicii
Domnului cu Pruncul Hodighitria este uneori numit mprti, deoarece Fecioara
poart coroan; sau o alt reprezentare este cunoscut n etnografie ca Maica
Domnului cu salb" (n cheii Braovului), deoarece Fecioara poart la gt o
salb. O tem asociat, care probabil s-a dezvoltat treptat din tema Hodighitriei,
poate fi considerat reprezentarea Zell Mariei" (Fecioara din Zell), inspirat din
modele de provenien central-european, mai ales litografii. Maica Domnului
ndurerat Tema Maicii Domnului ndurerate este o prezen constant n ntreaga
iconografie, pe sticl, transilvnean, iar n pictura pe sticl se poate spune c naterea
acestui tip compoziional este proprie spaiului transilvnean. n afar de Maica
Domnului Hodighitria, aceast tem este cea mai frecvent n iconografia mariologic
transilvnean. Cel mai simplu mod de reprezentare al temei provine de la Nicula i
o nfieaz pe Maica ndurerat n bust nalt, ntr-un maforion nchis la culoare,
privind ctre crucea rstignirii, pictat n miniatur. O reprezentare mai veche a
Maicii ndurerate este de tip orant, dar varianta care va deveni clasic n ntreaga
Transilvanie e cea n care Maica Domnului st cu minile mpreunate n
rugciune. Maica Domnului mprti Tema Maicii Domnului mprti are un
loc aparte n iconografia transilvnean, n general. n bisericile ortodoxe Maica
Domnului Platytera se reprezint de obicei n bolta altarului. n iconografia
transilvnean, tema se regsete pe iconostase: att ortodoxe, ct i pe altarele
poliptice catolice. Maica Domnului Platytera este reprezentat i la Nicula, dar mai
ales este specific unor centre precum Lancrm, Laz i Fgra. Din punct de vedere
strict tematic, pe lng tema propriu-zis a Maicii Domnului Platytera, Maica
Domnului mprtia interpreteaz i temele deja consacrate - precum Maica
Domnului Hodighitria (ndrumtoare), Glikophilusa (Dulce-Iubitoare), Oranta
(Rugtoare), la care se mai adaug i Galaktotrofusa (Care alpteaz) - practic fiind o
tem de sintez. Maica Domnului Eleusa Tema Maicii Domnului Eleusa
(Milostiv/ ndurtoare) i a celei foarte asemntoare acesteia: Glikophilusa (Dulce-
Iubitoare) este cunoscut n icoana pe sticl din Transilvania. n mod special, Maica
Domnului Glikophilusa este o tem reprezentativ pentru centrul din Maierii Albei
Iulia (la Petru Prodan i Maria Prodan). Maica Domnului Orant i Maica
Domnului - Izvorul Tmduirii Maica Domnului Orant e o tem mai rar ntlnit n
iconografia transilvnean, spre exemplu n Mrginimea Sibiului, Slite (Zugrviele
Morar), n reprezentarea Maica Domnului Orant - Acopermntul Maicii Domnului
(Nicula), sau n cea a Maicii Domnului - Izvorul Tmduirii (la Matei imforea din
Crioara, Fgra). n viziunea lui imforea, Maica Domnului - Izvorul Tmduirii
devine Scldtoarea Siloanului - Izvorul Tmduirii. Atitudinea Maicii Domnului ca
orant apare i n icoane precum nlarea Domnului sau Prohodul
Domnului. Maica Domnului Galaktotrofusa n iconografia pe sticl
transilvnean, Maica Domnului Galaktotrofusa este reprezentat - dup un model
rsritean - doar la cheii Braovului, iar reprezentarea central-european Madona
lactans" devine la Nicula o alt icoan a maternitii: a Maicii Domnului cu Hristos
bebelu, nfat, n brae, reprezentare cu caracter de excepie. Maica Domnului a
Patimilor Tema Maicii Domnului a Patimilor se poate spune c e o prezen rar n
icoana pe sticl din Transilvania, dar apare n diferite formule: doar detaliul central al
temei sau n combinaie cu o alt tem: ex. Jocul lui Hristos (la Lancrm). O
reprezentare mariologic ncoronarea Fecioarei Tema mariologic de inspiraie
apusean: ncoronarea Fecioarei este reprezentat n mod asemntor n toate centrele
unde tema a fost atestat: Nicula, Laz i Lancrm, Maierii Albei Iulia, cheii
Braovului sau Mrginimea Sibiului. Deoarece tema este reprezentat sub forma
Sfintei Treimi neo-testamentare, care o ncoroneaz pe Maica Domnului, uneori ea a
fost ncadrat la reprezentrile Sfintei Treimi sau a fost numit Sfnta Treime cu
ncoronarea Fecioarei". ncoronarea Fecioarei - care se petrece n rai - poate fi
considerat o expresie a mariologiei occidentale ce poate fi asociat i marii srbtori
a Adormirii Maicii Domnului, de la 15 august.
III. Praznice mprteti, srbtori ale Maicii Domnului i alte teme n icoana pe sticl
din Transilvania n ordine cronologic-istoric a vieii Mntuitorului Iisus Hristos i a
Maicii Sale dup trup, Fecioara Maria, precum i a altor evenimente i srbtori din
istoria cretin, o ordine a acestora este urmtoarea: Naterea Maicii Domnului,
Aducerea Maicii Domnului la Templu (Ovidenia), Buna-Vestire, Naterea Domnului,
Tierea mprejur a Domnului, Aducerea Domnului la Templu (Stretenia), Fuga n
Egipt, Botezul Domnului, Schimbarea la Fa, Duminica Floriilor, nvierea
Domnului, ncredinarea lui Toma, nlarea Domnului, Pogorrea Sfntului Duh,
Adormirea Maicii Domnului, nlarea Sfintei Cruci. Dintre aceste teme, cel mai
frecvent reprezentate n iconografia pe sticl transilvnean sunt: Naterea Domnului,
urmat de Buna Vestire, nvierea Domnului i Botezul Domnului. n mod special,
pentru sfritul sec. XVIII, la Nicula i Lancrm sunt atestate cteva teme, preluate
din icoana pe lemn. Acestea sunt: Naterea Maicii Domnului, Tierea mprejur a
Domnului (doar la Nicula), Aducerea Domnului la templu i Aducerea Maicii
Domnului la Templu; la fel i Adormirea Maicii Domnului, tem care va fi ns
reluat ulterior de ctre iconarii Lazului. n mod special, nvierea Domnului este
tema central a icoanelor prznicare: simple sau duble" de Laz, dar srbtori
prznicare i ale Maicii Domnului mai apar i n asemenea icoane din ara Oltului
(ex. la Matei imforea) .a.
IV. Teme din Postul Mare i Sptmna Patimilor n acest capitol sunt incluse
cteva teme distincte legate de Postul Mare i Sptmna Patimilor, pn la
Rstignirea Domnului i ngroparea Sa, precum: Adam i Eva, Judecata de Apoi,
Cina cea de Tain, Patimile Domnului, Iisus la stlp, Rstignirea Domnului, Prohodul
Domnului. Reprezentarea temei Adam i Eva, cunoscut n iconografia pe sticl
transilvnean, este asociat cu Duminica Izgonirii lui Adam din rai sau a Iertrii, iar
tema Judecii de Apoi este asociat cu Duminica nfricoatei Judeci. Uneori,
Patimile Domnului au fost reprezentate i n icoane de tip prznicar (ex. n ara
Oltului).
V. Reprezentri ale sfinilor n icoana pe sticl din Transilvania. n ordinea
cronologic a anului liturgic, reprezentrile sfinilor n icoana pe sticl transilvnean
sunt urmtoarele: Masa Raiului, Sfntul Simion Stlpnicul (1 septembrie), Sfinii
Ioachim i Ana (9 septembrie), Sfnta Paraschiva (14 octombrie), Sfntul Mucenic
Dimitrie (26 octombrie), Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil (8 noiembrie), Sfntul
Arhanghel Mihail, Sfntul Stelian (26 noiembrie), Sfntul Ierarh Nicolae (6
decembrie), Sfntul Arhidiacon tefan (27 decembrie), Sfntul Ioan Boteztorul (7
ianuarie; dar i 24 iunie .a.), Sfinii Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sfntul Haralambie (10
februarie), Sfntul Mucenic Teodor Tiron (17 februarie), Sfinii 40 de Mucenici (9
martie), Sfntul Mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfinii mprai Constantin i Elena
(21 mai), Sfinii Apostoli Petru i Pavel (29 iunie), Sfntul Prooroc Ilie Tesviteanul
(20 iulie). n mod special, tema cu Masa Raiului poate fi vzut ca o comunitate a
sfinilor, o imagine a Bisericii triumftoare, n care sfinii stau n Rai mpreun cu
Dumnezeu (vezi i colinda). Sfinii reprezentai n aceast icoan sunt: Iisus Hristos,
Maica Domnului cu Pruncul, Sfntul Nicolae i Sfnta Paraschiva; mai rar dup acest
tip iconografic sunt pictai i Cei patru Evangheliti. Cel mai frecvent sunt pictai
sfinii: Nicolae, Paraschiva, Haralambie, Ilie, precum i Arhanghelii Mihail i
Gavriil.
VI. Alte teme reprezentate n icoana pe sticl din Transilvania . n acest ultim
capitol au fost incluse temele care sunt reprezentate mai rar sau chiar cu o apariie
singular, n icoana pe sticl din Transilvania. Ele sunt grupate n: Reprezentri
inspirate din Biblie, din Vechiul i Noul Testament: Jertfa lui Avraam, Patriarhul
Avraam - Snul lui Avraam, Iisus Hristos n Grdina Ghetsimani; Reprezentri ale
Maicii Domnului i ale lui Hristos: Maica Domnului: Educaia Fecioarei, Muntele
Neatins", Artarea Fecioarei", Sfnta Inim a Mariei", Imaculata Concepie, Iisus
copil, dormind pe cruce", Sfnta Familie, Ecce Homo, Sfnta Inim a lui Iisus",
Piet; Prznicare; Sfini: Dreptul Simeon, Apostolul Ioan, Sfntul Foca i Sfnta
Maria Magdalena, Sfnta Marina, Sfntul Sava (Icoana unui mitropolit al
Transilvaniei?), Sfntul Anton de Padova; Alte reprezentri: Oglinda omului celui
din luntru", Scene din Alexandria, mpratul Franz Joseph.
Epoca de nflorire a icoanelor pictate pe sticl a fost perioada 1800 1890. Concurat
de producia de litografii i degradat de tendinele de comercializare, arta icoanelor
pe sticl a intrat n declin la inceputul secolului XX, pentru ca dup cel de-al doilea
rzboi mondial centrele de pictur pe sticl din Romnia s dispar.
ndragite de arani, dispreuite de oraeni, care le considerau urte, icoanele pe sticl
sunt astzi tot mai apreciate de iubitorii de arta i de specialiti.
Bibliografie:
Georgeta Rou, Icoane pe Sticl, Alcoor Edimpex, Bucureti, 2009
Teodora Roca, Icoana pe sticl din Transilvania, ntre Orient i Occident, Revista
TABOR (Tradiie i Actualitate n Biserica Ortodox Romn), Editura Mitropoliei
Clujului, Albei, Crianei i Maramureului, nr. 2/anul IV/mai 2010





Iisus copil cu globul, Nicula





Iisus cu inima, Nicula







Iisus cu via de vie, ara Oltului





Rstignirea lui Iisus, Nicula












Sfnta Treime ntr-un trup, Lancrm




















Sfntul Ilie ncadrat n coloanele de romburi ale infinitului










Arhanghelul Mihail pedepsind pe necuratul










Mti - CURS
Masca este un obiect folosit in diferite alaie. Mastile redau caracteristici ale
caracterului uman (betivul cu nasul lung, tiganii reprezentati printr-o
multitudine de culori)
Mtile sunt facute din materiale diverse, de multe ori refolosite, precum
scoarte, stergare, combinatii intre obiecte din lana, stuf, bucatele colorate din
carpe, blana de urs, (in cazul mastilor de urs se vanau ursi se tabacea blana
care se folosea apoi la alaiul de Craciun), capetele de cai care se combina cu o
copaie ce se pune pe spatele colindatorului si se impodobeste cu carpe colorate
etc.
Inainte de sarbatori se fac cetele de tineri care prelucreaza aceste masti. Se
folosesc instrumente precum barda cu care se ciopleste, dalta cu care se
perforeaza etc. Cetele erau structurate pe varste.
Masca poate fi de fata, de cap, masca costum(precum cele de capra).
Indiferent de alai el are o stuctura din care nu lipsesc :
mosul si baba, (inaintasii familiei sunt reprezentati cu mustati albe, in cazul
mosului i cu cu basma baba),
mirele si mireasa (exista un joc ce reprezinta un rit de trecere, de intemeiere a
familiei),
popa sugerat de caftanul pe care il poarta,
doctorul (cu semnul crucii rosii),
betivul (caruia i se mareste si inroseste nasul),
invatatorul (ce are haine distincte).
exista o traditie in care mastile erau folosite inainte de inmormintare, timp de
trei zile cat avea loc priveghiul decedatului, purtatorii mastilor dansau in jurul
focului pentru purificarea spiritului celui decedat si alungarea spiritelor
malefice.
masca costum de capra este utilizata mult, ea simbolizand fertilitatea.
Biserica interzicea acest obicei costumul de capra fiind asimilat cu satana.
calul este folosit pentru inlaturarea spiritelor rele. Jocul calutilor aducea
prosperitate in hambare.
ursul este un animal puternic, dansul lui conferind putere gospodariei.
n cetele de colindatori din Maramures apare reprezentat diavolul printr-o
masca facuta din blana de oaie, cu un ciucure pe post de nas, purtatorul ei
facand tumbe si alte schimonoseli.
n Bucovina se faceau masti din pene de gasca asemanatoare unui coif roman,
n foarte multe culori, verde reprezenta generalul, iar rosu mpratul. Mtile
se purtau cu costumul pe dos.
n Moldova de boboteaza se aduna cetele de colindatori n Piatra Neamt unde
se ngroapa colindul prin ngroparea unor sticle de vin.
La Festivalul Cucilor de la Branesti costumele sunt facute n secret, cei care le
poarta sunt tinerii care din spatele mastilor pot face lucruri pe care altfel nu le-
ar putea face. La acest festival prin anii 50 60 se considera ca o bataie
usoara era menita sa alunge bolile, s-a ajuns astfel uneori la violente grave.
ntalnim i perechea cuc cuca supradimensionate, realizate din hartie
creponata.
Se spune c n perioada dintre Craciun si Boboteaza cerurile sunt deschise.







Arta Traditionala Romaneasca
-sinteza-































2012