Caiet de Sarcini

E
U
R
O
P
R
O
I
E
C
T
S.C. "EURO PROIECT" S.R.L.
E
U
R
O

P
R
O
I
E
C
T
BENEFICIAR:
LUCRAREA:
JUDETUL CONSTANTA
Cod fiscal: R6189279
Reg. Com.: J39/738/1994
Tel: 0237/237.315
R E A B I L I T A R E A S I M O D E R N I Z A R E A D R U M U L U I J U D E T E A N D J 2 2 3
T R O N S O N U L : C E R N A V O D A - R A S O V A - A L I M A N - I O N C O R V I N
CAIET DE SARCINI

CUPRINS
LUCRARI DE DRUMURI
1. LUCRRI DE TERASAMENTE
2. STRAT DE FORMA
3. DISPOZITIVE DE SCURGERE I EVACUARE A APELOR DE SUPRAFA
4. FUNDAII DIN BALAST I/SAU DIN BALAST AMESTEC OPTIMAL
5. FUNDAII DE PIATR SPART I/SAU DE PIATR SPART
AMESTEC OPTIMAL
6. MRCMINI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD
7. STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD
8. LUCRARI DE PODETE
9. DRENURI N SPTUR
10. LUCRARI DE SUSTINERE DIN GABIOANE
REABILITAREA SI MODERNIZAREA DRUMULUI JUDETEAN DJ 223, TRONSONUL: CERNAVODA RASOVA ALIMAN ION CORVIN
11. LUCRARI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU
12. LUCRARI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT
13. MARCAJE RUTIERE
14. SEMNALIZARE RUTIERA

LUCRARI DE DRUMURI
15. LUCRARI DE PODURI

BREVIARE DE CALCUL

NOMINALIZAREA PLANSELOR

LUCRARI DE DRUMURI


CAIET DE SARCINI

1. LUCRARI DE TERASAMENTE

Pag. 2 / 26 CAIET DE SARCINI NR. 1 S.C. EURO PROIECT S.R.L.

S.C. EURO PROIECT S.R.L. CAIET DE SARCINI NR. 1 Pag. 3 / 26

LUCRARI DE TERASAMENTE
Cuprins
I. G E N E R A L I T A T I ....................................................................................................................... 5
I. 1. DOMENIU DE APLICARE ......................................................................................................... 5
I. 2. PREVEDERI GENERALE .......................................................................................................... 5
II. MATERIALE FOLOSITE ................................................................................................................... 6
II. 1. PAMANT VEGETAL ................................................................................................................ 6
II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE ................................................................................ 6
II. 5. APA DE COMPACTARE .......................................................................................................... 9
II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE ............................................................. 9
II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR ....................................................................... 9
III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR ........................................................................................... 10
III. 1. PICHETAJ UL LUCRARILOR ................................................................................................ 10
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE ................................................................................................. 10
III. 3. MISCAREA PAMANTULUI .................................................................................................. 11
III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT .......................................................... 12
III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR ................................................................................................. 13
III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI ............................................................ 14
III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR .............................................................................................. 15
III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR ......................................................................... 20
III. 9. FINISAREA PLATFORMEI ................................................................................................... 20
III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL ............................................................................. 20
III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE ................................................................................... 20
III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE ........................................... 20
III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR.......................................................................... 21
IV. RECEPTIA LUCRARII ............................................................................................................. 23
IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE .................................................................................... 23
IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR ........................................ 24
IV. 3. RECEPTIA FINALA .............................................................................................................. 24
ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA .......................................................................................... 25


II. MATERIALE FOLOSITE

II. 1. PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant
vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren acoperite cu
pamant vegetal corespunzator.

II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conformSTAS 1243 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la
orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice
si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale
sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind
actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele
(vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite
cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal,
etc.). inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in
cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate
in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului
si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.

Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-
ciment, stabilizatori chimici specifici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul
drumului are umiditatea relativa W
o
>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si
permeabil.
W - umiditate naturala
W
o
=
W
L
- limita de curgere
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu
materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de
punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu studii bazate pe incercari de
laborator pe considerente tehnico-economice.

Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale,
pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precumsi pamanturile cu
continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant
inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

Tabel 1a
Materiale pentru terasamente
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88

Granulozitate Coeficient Indicede Umflare Calitate
Continut in parti fine deneuni- plasticitate liber material
Denumireasi caracterizareaprincipalelor tipuri depamanturi Simbol in % din masatotalapt: formitate Ip pentru pentru
fractiunea terasa-
d<0,005 min d<0,05 min d<0,25 min Un sub 0,5 mm UI% mente
1. Pamanturi necoezivegrosiere
fractiuneamai marede2 mm
cu foarteputineparti fine, neuniforme
(granulozitatecontinua)

reprezintamai mult de50% Blocuri,
bolovanis, pietris
insensibilitatelainghet-dezghet si lavariatiilede
umiditate
1a >5 Foarte
buna

<1 <10 <20 0

idem1a, insauniforme(granulozitatecontinua)
1b

<5
Foarte
buna
2. Pmnturi necoezivemedii si
fine(fractiuneamai micde2 mm
reprezintmai mult de50%)
cu parti fine, neuniforme(granulozitatecontinua)
sensibilitatemijlocielainghet-dezghet,
insensibilelavariatiiledeumiditate
Foarte
Nisip cu pietris, nisip mare
2a >5 bun
mijlociu sau fin

<6 <20 <40 <10

idem2a, insauniforme(granulozitate
discontinua)
2b <5 Buna
3. Pamanturi necoezivemedii si
fine(fractiuneamai micade2 mm
reprezintamai mult de50%) cu
liant constituit din pamanturi
cu multeparti fine, foartesensibilelainghet-
dezghet, fractiuneafinaprezintaumflarelibera
(respectiv contractie) redusa
3a - <40 Mediocra
coezive. Nisip cu pietris, nisip
mare, mijlociu sau fin cu liant

>6 >20 >40 >10
prfos sau argilos idem3a, insafractiuneafinaprezintaumflare
liberamediesau mare
3b - >40 Mediocra
NOT: n terasamentesepoatefolosi si material provenit din derocri, n conditiileartaten prezentul tabel.

Tabel 1b
Materiale pentru terasamente
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88

Denumireasi caracterizareaprincipalelor tipuri depamanturi Simbol
Granulozitate
Indicede
plasticitate
pentru
fractiunea
sub 0,5mm
Umflare
liber
UI%
Calitate
material
pentru
terasamente
Conformnomogramei Casagrande
4. Pamanturi coezive:
nisip prafos, praf nisipos, nisip
argilos, praf, praf argilos
nisipos, praf argilos, argila
prafoasanisipoasa, argila
prafoasa, argila, argilagrasa
anorganicecu compresibilitatesi umflarelibera
reduse, sensibilitatemijlocielainghet-dezghet
4a

<10 <40 Mediocra
anorganicecu compresibilitatemijlociesi umflare
liberaredusesau medii, foartesensibilelanghet-
dezghet
4b

<35 <70 Mediocra
anorganice(MO >5%)* cu compresibilitatesi
umflareliberaredusesi sensibilitatemijlociela
inghet-dezghet
4c

<10 <40 Mediocra
anorganicecu compresibilitatesi umflarelibera
mare, sensibilitatemijlocielainghet-dezghet 4d

>35 >70 Rea
anorganice(MO >5%)* cu compresibilitatemijlocie
si umflareliberaredusasau medie, foartesensibilela
inghet-dezghet
4e

<35 <75 Rea
anorganice(MO >5%)* cu compresibilitatemare,
umflareliberamediesau mare, foartesensibilela
inghet-dezghet
4f - >40 Foarterea
*: Materiileorganicesunt notatecu MO

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
10
20
30
40
50
60
70
LimitadescurgereWc%
I
n
d
i
c
e

d
e

p
l
a
s
t
i
c
i
t
a
t
e

l
p
lp
=
0
,7
3
(W
c
=
2
0
)
4a
4b
4d
4c
4f
W
c
=
3
0
%
W
c
=
5
0
%

II. 5. APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii
organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului , cu exceptia compactarii terasamentelor din
spatele lucrarilor de arta.
Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu
aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa
aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile
aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,
prevazute In tabelul 2.

Tabel 2
Nr.
crt
Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de
determinare
conformSTAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamantului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate utilizat insa nu va fi mai mica decat 1913/4-86
3 Densitate uscata maxima o Incercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76
4 Coeficientul de neuniformitate 730-89
5 Caracteristicile de compactare Pentru pamanturile folosite in rambleurile din
spatele zidurilor si pamanturile folosite
1913/13-83
6 Umflare libera
la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare
1.000 mc
1913/12-88
7 Sensibilitate la inghet, dezghet
O Incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant pentru
rambleuri
- 250 ml de drumin debleu
1709/3-90
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru completat la zi cu rezultatele tuturor determinarilor
de laborator.

III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR
La pichetarea axei traseului vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin
picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei
drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati In
afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu
este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza
planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va trece la restabilirea
si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in
cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor
transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 min curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de
aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin
tarusi si sabloane urmatoarele:
- Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- Inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de
a-i restabili sau de a-l reamplasa ori de cate ori este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe
cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in
devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si pozitiile tuturor instalatiilor subterane
si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita
zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea sau protejarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata
radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m
precumsi la debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata
a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de
imprumut.
Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul
vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.
Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului,
acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza
drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 msub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conformindicatiilor
precizate in caietele de sarcini speciale sau instructiunilor Inginerului. Toate materialele provenite din
demolari sau dezafectari apartin Beneficiarului si vor fi depozitate si predate acestuia conform
instructiunilor Inginerului. Materialele care care nu vor fi depozitate si predate Beneficiarului vor fi
evacuate la groapa publica cea mai apropiata numai cu aprobarea Inginerului, transportul si depozitarea fiind
in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conformprevederilor art.4 si compactate pentru a
obtine gradul de compactare prevazut In tabelul nr.5 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte
executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
III. 3. MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in
profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de
miscare a terasamentelor), precumsi toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje
de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor (In
sensul prevederilor din art.4) precumsi pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie
inlocuite (In sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie
sa fie supusa aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut
este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale
standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor,
Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare alternative de modificare a
provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand
existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
Daca Inginerul considera necesar, el poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al
prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini
speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a
pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de miscare a
pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din
debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de
Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de
prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile
de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.
III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
In cazul in care locatia gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant nu sunt impuse prin
proiect sau prin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor
articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator
executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, sa
fie la o departare mai mare de 10 mde limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului
cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea
apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu;
in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o
bancheta de 4,00 mlatime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de
1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un
fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drumva fi de 1:3.
Surplusul desapaturadinzonelededebleu, poatefi depozitat, cuacordul Inginerului, inurmatoarelemoduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conformprescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
la mai mult de 10 mde crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor
existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina
aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se provoace
inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea
masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi
in intregime raspunzator de aceste pagube.
Inginerul se poate opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor propuse de Antreprenor si
susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca antreprenorul sa poata pretinde
pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca
si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de
debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si aprobat ca
satisfacator de catre Inginer.
Aceste aprobari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si
taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se
va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul si pe cheltuiala
Antreprenorului.
La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se
permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau
a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor
fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate
de ape.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de
portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului.
Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest
caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile
proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca
acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum12,00
msunt date in tabelul 3, In functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase
sau prafuri argiloase
1,0 : 1,5
Pamanturi marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1,0:0,1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea
debleurilor
1,0:1,5...1,0:1,0
Roci stancoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce
priveste stabilitatea
de la 1,0:0,1 pana la pozitia
verticala sau chiar In consola
In debleuri mai adanci de 12,00 msau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede,
infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de
stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente
sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua
masuri imediate de stabilizare, oprind executia lucrarilor in zona afectata si luand toate masurile necesare de
protectia muncii si anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal,
pe o adancime de 30 cm(conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa
stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina:
degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa
explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca,
care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde
aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 msunt date
In tabelul 4.
Tabel 4
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil In functie de natura rocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea
Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala
sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cumeste aratat in art.14.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Beneficiarul
va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
In perioada ploioasa: extragerea verticala
dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi superior
cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile
ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va
trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa
mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri,
rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor
de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va trebui sa
execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umpluturAa,
distantate la maximum1,00 mpe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe
terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform
tabelului 5.

III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR
Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si aprobate de Inginer . Aceasta
aprobare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa incetarea intemperiilor si revenirea terenului la parametrii
fizici corespunzatori, in conformitate cu testele efectuate de Antreprenor in acest scop si cu aprobarea
Inginerului, caruia ii vor fi puse la dispozitie rezultatele testelor efectuate de Antreprenor.

Modul de executie a rambleurilor
Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga
latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de
umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer , impun ca executia straturilor elementare sa fie
executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care
impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa
nu depaseasca grosimea maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii
de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita prin piste de proba, urmarind realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va
avea o panta transversala de 3 5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa
conformarticolului 16.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de
piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 mcu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
- impanarea golurilor cu pamant;
- asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru
aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta
pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa
se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea
stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal
prevAzut In STAS 2914, conformtabelului 5.
Tabel 5
Zonele din terasamente (la care se
prescrie gradul de compactare)
Pamanturi
Necoezive
Coezive
Imbracaminti
permanente
Imbracaminti
semipermanente
Imbracaminti
permanente
Imbracaminti
semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu Inaltimea: h 2,00 m
h >2,00 m

100
95

95
92

97
92

93
90
b. In corpul rambleurilor, la adancimea
sub
patul drumului: h 0,50 m
0,5 <h 2,00 m
h >2,00 m

100
100
95

100
97
92

100
97
92

100
94
90
c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub
patul drumului

100

100

100

100

NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm In proportie mai mare de 50% si
unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se
va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit
numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu
lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.

Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea
lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea
(dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe
santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30
mlungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si
utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.

In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi
20 cmdupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de
4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

Controlul compactarii
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cumurmeaza:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.

Tabel 6
Denumirea Incercarii
Frecvenaa minimala a
Incercarilor
Observatii
Incercarea Proctor 1 la 5.000 m
3
Pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 ml de platforma pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru In care se vor consemna toate rezultatele privind
Incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de
drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate
din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu,
mentionata in registrul de santier.
Profiluri si taluzuri
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie
realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii
contrare in caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor
avea Inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate In tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat
in tabelul 5.
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la maxim
12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul inaltimii,
pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor
si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va
determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea
inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, In functie de
caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tabel 8

Caracteristicile terenului de fundatie
Panta a) Unghiul de frecare interna in grade
terenului 5
o
10
o
15
o
de fundatie b) coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max.
(m)

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:
- platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 mlungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de +50 cm.
Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Beneficiarul va putea
ordona Antreprenorului urmatoarele:
- asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de
umiditate convenabil;
- un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.
Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pamanturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel Incat sa se obtina o umplutura
omogena si cu un volumminimde goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata In functie de dimensiunea materialului si
posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m
in corpul rambleului. Ultimii 0,30 mde sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite
definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea
straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este
interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile
de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi InsotitA de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita
aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza
stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un
raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor Intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in
registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si In cazul debleurilor in
material stancos, art.12 tab.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate
din grosimea lor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul
de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U <5) ce nu poate fi compactat la gradul de
compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru
obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati
omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta
vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor
stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din
cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de
arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau reprezentantului
acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
Protectia Impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor
provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul
ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie
pluviometrica.

III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota
fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie saramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi
tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale
rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de
bulgari si blocuri cazute.
III. 9. FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute In proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, pe intreaga latime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi
nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea
acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o
panta transversala de 4%.
III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in
trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau
caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat
inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de
ploaie.
III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate
gravitational.
Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre Beneficiar si reglementarea lor se va face, in lipsa unor
alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa
lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele
identificate cu tasari datorita proastei executii.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a
Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.

III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate
asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate
privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si
aprobat de Inginer.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu
stratul urmator.
Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare
Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-
se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 min raport cu
reperii pichetajului general.

Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal
si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.
Numarul minim de probe, conformSTAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de
3 IncercAri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim2000 m
3
umplutura.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 munul
dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta).
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia
elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se
depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de
fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9.
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face In corelatie cu masuratorile cu
deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului,
conformtabelului 2.
Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea
masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv
si utilajele folosite la compactare.

Verificarea compactarii umpluturilor
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pusi
opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului,
cand acesta are grosimi mai mari de 25 cmsi numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai
mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care
trebuie sa aiba un volumde min. 1000 cm
3
, conformSTAS 2914. Pentru pamanturile stancoase necoezive,
verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe
cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,
ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m
2
de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare
realizat se va face In minimumtrei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1
mde la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim250 m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5, se
va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu
parghie.

Controlul caracteristicilor patului drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si
consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu
parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 mfata de prevederile
proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate la
pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 mdistanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se
considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori
mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate.

Tabel 9
Tipul de pamant conform STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasA, argila
450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul
va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4, frecventa
incercarilor va fi de 3 Incercari pe fiecare sectiune de drumde maxim250 mlungime.
IV. RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conformRegulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conformProcedurii privind
controlul statului In fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform
proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea
trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

Receptia pe faze se efectueaza de catre Beneficiar si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca
urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.

Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrArii:
- trasarea si pichetarea lucrarii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- In cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub
cota stratului de forma sau a patului drumului;
- In cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a
comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a
proiectului de executie;
- natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzurilor, etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.

Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele
de remediere.

IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.

IV. 3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca
acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii
prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de
publicat In MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului
public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si
podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu
mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de
incercare.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pamanturilor.
STAS 1709/1 - Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier.
Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2 - Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-
dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditAtii.
STAS 1913/3 - Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor.
STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice
si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii
mari.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe
teren.
STAS 2914 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice
generale de calitate.

CAIET DE SARCINI

2. STRATURI DE FORMA


STRATURI DE FORMA

Cuprins
I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................................... 5
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE...................................................................................... 5
II. CONDITII TEHNICE ............................................................................................................................ 6
II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA ................................................................. 6
III. MATERIALE FOLOSITE .................................................................................................................... 6
III. 1. PAMANTURI ........................................................................................................................... 6
III. 2. VAR .......................................................................................................................................... 8
III. 3. ZGURA GRANULATA ............................................................................................................ 9
III. 4. CIMENT ................................................................................................................................. 10
III. 5. APA ........................................................................................................................................ 10
III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ...................................................................... 10
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ............................................................................................. 12
IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT .................................................................................. 12
IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE ............................ 12
IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA .............................................. 13
EXISTENTA .................................................................................................................................... 13
IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC 13
IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR ........... 14
IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU ZGURA
GRANULATA SI CU VAR .............................................................................................................. 16
IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU VAR-
CIMENT ........................................................................................................................................... 17
IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI ................................................................................ 18
IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ....................................................... 19
V. RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................................................. 20
V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE ..................................................................................... 20
V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA.................................................................... 20
LUCRARILOR ................................................................................................................................. 20
V. 3. RECEPTIA FINALA ................................................................................................................ 20
ANEXA - STRATURI DE FORMA ............................................................................................................. 21

II. CONDITII TEHNICE
II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale.
Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si
daca are grosimea de min. 10 cmsau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se
obtine o grosime minima de 10 cm.
Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei
imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal
trebuie sa fie de 3,5-4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pana la
taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 mfata de axa si de 0,10 mla latimea
intreaga; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limita se admit in
puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.

III. MATERIALE FOLOSITE
III. 1. PAMANTURI
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si se identifica, conform STAS 1243, in functie de compozitia granulometrica si de
indicele de plasticitate, asa cumse indica in tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
- Loess cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm>60% si greutate volumica
de 12-16 KN/mc
- Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm<60%.

Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea difera
numai prin compozitia granulometrica.

. Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1

CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA

DENUMIREA
PAMANTURILOR
Argila %
<0,005 mm
Praf %
0,005...0,05mm
Nisip %
0,05...2 mm
I.P.
2 3 4 5 6
Foarte Argila groasa <60 variabil variabil >35
coezive Argila 35...60 <decat argila <30 25...35
Argila prafoasa 35...50 >decat argila <decat praf 15...35
Coezive Argila nisipoasa 30...60 <decat argila >30 15...35
Argila praf nisipoasa 30...35 >decat argila >30 15...25
Praf argilos 15...30 >decat nisip <30 10...25
Praf argilos nisipos 15...30 >decat nisip >30 5...20
Slab Praf 0...15 >decat argila <30 5...15
coezive Praf nisipos 0...15 >decat nisip >30 0...10
Nisip argilos 15...30 <decat nisip >decat praf 5...20
Nisip prafos 0...15 <decat nisip >decat praf 0...10

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip.

. Pamanturi necoezive Tabel 2
DENUMIRE PAMANT NECOEZIV
Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid -
mm
Bolovanis
Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin
70...200
20...70
2...20
0,5...2
0,25...0,5
0,05...0,25

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precumsi materialele
granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.

Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA
LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei
Granulozitate
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min.
Coeficient de calitate - min.
Coeficient de gelivitate max.
100 mm
continua

60 %
7
3 %

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var,
stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina materii organice in
procent mai mare de 5%.

III. 2. VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
- var nehidratat macinat, conformSTAS 9310
- var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conformSR ENV 459-1.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conformprevederilor
standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane cisterna
sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de
umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar
varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate.

Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale,
pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu
continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant
inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii
care se va pastra in registrul de santier.
Tabel 4
CARACTERISTICI
Var nestins,
macinat
Var pentru constructii
Metoda
de
incercare
Nestins, bulgari Stins, pulbere
Tipuri de var
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
Oxid de calciu si magneziu
(CaO +MgO) totali, %, min.
90 80 90 80 90 80 SR EN
196-2
2)
SR ENV
459-2
3)

Oxid de magneziu (MgO), %, max. <10
1)

Dioxid de carbon (CO
2
), %, max. 5 4 7 4 7
Trioxid de sulf (SO
2
), %, max. 2
Durata de stingere determinata pe probe luate in
timpul incarcarii lotului, (t
u
), minute
<15 <15 -
SR EN
459-2
Temperatura finala de stingere determinata pe
probe luate in timpul incarcarii lotului, (T
max
), C
>60 >50 >60 >50 - -
Finetea de macinare, rest pe sitele:
- 0,09 %
- 0,20 %

<7
<2

-
-

-
-

<7
<2
Densitate aparenta, kg/dm
3
- - 0,3 0,6
Randament in pasta, dm
3
/10 kg - - >26
Apa libera, % - - <2
1)
Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1
2)
La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct. 2)
3)
La var pentru constructii (SR ENV 459-1).


III. 3. ZGURA GRANULATA
Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si zgura granulata de
furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prevazute in SR 648, aratate in
tabelul 5.
Tabel 5
CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE Conditii de admisibilitate Metoda de verificare
Reziduul nesolubil, in HCl, %, max. 1,5
Oxid de magneziu (MgO), %, max. 7,0
Oxid de mangan (Mn
2
O
3
), %, max. 2,0
Modul chimic
CaO +MgO
--------------------- , min.
SiO
2

1
SR EN
196-2
Modul chimic
CaO
----------- , min.
SiO
2

1,10

Densitate aparenta in gramada, in stare uscata, kg/dm
3

max
1,1 SR 648
pct.5.2
Umiditate de referinta, % 16,0 STAS 4242/1
Structura granule sticloase

Impuritati
nu se admite prezenta bucatilor compactate: pamant,
pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de incluziuni
metalice

Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a stratului de forma sa se
desfasoare fara intreruperi.
Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de calitate
care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate in tabelul 5 in conditiile SR 648.
Certificatul de calitate se va pastra in dosarul santierului.
Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o alta
campanie de lucru viitoare.
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul propune
utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea aprobarii Inginerului si
luarea masurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea
lor pe sectoare de drumdiferite.
Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul materialelor din
depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.
Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la depozitare
acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit.
Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime pentru a
preintampina degradarea zgurii granulate.

III. 4. CIMENT
La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri,
care trebuie sa indeplineasca, conditiile prevazute in SR EN 13282.
Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de umezeala sau
in vrac in silozuri inchise si ferite de umezeala.
Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu prevederile din
tabelul 6.

III. 5. APA
Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa,
dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice,
uleiuri, argile, etc.

III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile
tabelului 6.


Tabel 6
Material
Actiunea, procedeul de
verificare sau caracteristicile ce
se verifica
FRECVENTA MINIMA Metode de
determinare
conform
La aprovizionarea materialelor
Inainte de
utilizare
1 2 3 4 5
Pamanturi
coezive
Compozitia granulometrica In functie de heterogenitatea
pamantului insa cel putin o
incercare la 1000 mc
- STAS 1913/5
Indice de plasticitate STAS 1913/4
Continutul de substante organice
si humus
Preliminar si la schimbarea
sursei de aprovizionare
- STAS 1243
Umiditate -
O proba pe
schimb
STAS 1913/1

Pamanturi
necoezive
sau deseuri de
cariera
Compozitia granulometrica
O proba la fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta in
stare uscata
O proba pe fiecare furnizor -
STAS
730
Coeficient de gelivitate pe piatra Din buletinul de la furnizor -
Umiditate -
O proba pe
schimb
STAS 4606
Pamanturi
necoezive sau
material pietros
aluvionar
Compozitia granulometrica O proba pe fiecare lot
aprovizionat
-
Echivalentul de nisip - STAS 730
Umiditate -
O proba pe
schimb
STAS 4606
Var
Examinarea datelor inscrise in
cartificatul de calitate
La fiecare lot aprovizionat -
Finetea
La fiecare lot aprovizionat si la
expirarea termenului de
garantie
-

SR EN 459-2
Densitatea aparenta a varului
hidratat in pulbere
-
Durata de stingere -
Zgura granulata Examinarea datelor inscrise in
cartificatul de calitate
La fiecare lot aprovizionat - -
Ciment
certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
La fiecare lot aprovizionat - -
Constanta de volum/stabilitate
O determinare la fiecare loc
aprovizionat, dar nu mai
-

SR EN 196-3
Timpul de priza
putin de o determinare la 100 t,
pe o proba medie
-
Rezistente mecanice la 7 zile
O proba la 100 t sau la fiecare
siloz in care s-a
-
SR EN 196-1
Rezistente mecanice la 28 zile depozitat locul aprovizionat -
Prelevarea de contra-probe care
se pastreaza minim 45 zile
(pastrate in cutii metalice sau
pungi de polietilena sigilate)
La fiecare lot aprovizionat
probele se iau impreuna cu
delegatul Inginerului
- -
Starea de conservare numai daca
s-a depasit termenul de
depozitare sau au intervenit
factori de alterare
O determinare la fiecare lot
aprovizionat sau la fiecare siloz
in care s-a depozitat lotul
aprovizionat (pe o proba
medie)
Doua
determinari pe
siloz (sus si jos)
SR EN 196-6
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata
latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conformprescriptiilor caietului de
sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de
forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat,
intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota
patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa
in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului sau autostrazii.

IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care se
realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe
intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5%
spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeasi inclinare
transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a
patului drumului va fi de 3,5...4,0%.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de
compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare,
stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru.
In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane
limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe
suprafata patului.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din
densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conformSTAS 1913/13,
in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza o
planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 msi pe toata latimea platformei, prin care se
vor stabili:
- grosimea optima de compactare
- umiditatea optima de compactare
- componenta atelierului de compactare
- numarul optimde treceri si intensitatea de compactare (Q/S),
care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta
intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele denivelari
sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare).

IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA
EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa
prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii
existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la
realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata conformSTAS 1913/13 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min.
95% in toate punctele de masurare.

IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este
un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente,
balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%
- echivalentul de nisip EN >30%
- granulozitatea intre 0-63 mmconformlimitelor din tabelul 7
- umiditatea optima de compactare W
opt
conformSTAS 1913/13
- continutul in elemente moi si gelive, max 5%
- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 7
Domenii de

Treceri prin site sau ciururi in % din masa
granulozitate Limita Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2)
0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63

0 - 63
min

max
6

12
8

20
12

28
18

43
31

67
53

98
65

100
100

100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform
STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor, de catre un
laborator de specialitate.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 mlungime de drum, in vederea
asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea stratului
de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va
stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6).
Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului, cu ajutorul
autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau
cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea
amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin
stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu rectificare
manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara
vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare
de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform
STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in
aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa se realizeze o
panta transversala de 10-12%.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi
folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU
VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la masa pamantului
uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conformtabelului 8, in functie de umiditatea
pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare W
opt
determinata prin incercarea Proctor
modificata, conformSTAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed.
Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precumsi tipul de var se vor stabili de
catre un laborator de specialitate, prin incercari, conformSTAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate
din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.

Tabel 8
Denumirea
pamanturilor
Umiditatea
pamantului
Dozaj in % din masa
var bulgari
var nestins
macinat
var stins
pulbere
Pamanturi foarte
coezive si coezive
De la W
opt
+4...7 %
pana la W
opt
+12...15%
4 4 -
Sub W
opt
+4...7 % 3 3 4
Pamanturi slab coezive
De la W
opt
+4...7 %
pana la W
opt
+12...15%
3 3 -
Sub W
opt
+4...7 % 2 2 3
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus
in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare W
opt

+10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins
utilizat.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice
negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului,
sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o
perioada de minim14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea
amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul
va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drumde cel putin 30 m lungime si pe toata latimea
drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor:
- dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
- grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
- umiditatea optima de compactare
- componenta atelierului de compactare
- intensitatea de compactare (numarul optimde treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare
prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier,
respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului
de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si
confirmat de experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor
rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un
amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la
stingerea totala a varului;
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia
este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conformSTAS
10473/2.
c. se determina umiditatea amestecului W
a
si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele
masuri:
- daca W
a
<W
opt
- 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-3 treceri
W
opt
- 3% <W
a
<W
opt
+3%, se trece la operatiunea urmatoare
W
a
>W
opt
+3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce
pana cand umiditatea acestuia devine W
opt
3%.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. in intervalul 8 28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea
amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu
pneuri statici autopropulsati.
Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de
compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor
modificata, conformSTAS 1913/13, si de minimum95% in toate punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se
descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniformsi se repeta operatiunile aratate
mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin
taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR
Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor stabili de catre
un laborator de specialitate prin incercari, conformSTAS 10473/2 pe epruvete cilindrice, confectionate din
amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10...30% si var nestins macinat sau var stins pulbere,
in proportie de 3...4%.
Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura granulata si var
trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
Tabel 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Rc la 14 zile in
N/mm min
Foarte coezive (argila groasa, argila) 1,2
Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa) 1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) 0,50

Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si umiditatea optima
de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conformSTAS 1913/13 si sunt
corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat de forma
din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drumde circa 30 mlungime si pe
intreaga platforma a drumului.
Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si compactare,
personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optimde zgura si var, umiditatea si grosimea
optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini.
Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele
caracteristici:
- umiditatea optima
- omogenitatea amestecului
- rezistenta la compactare.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili:
- numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad de
faramitare de minimum70% in 95% din determinari efectuate conformSTAS 10473/2
- daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza intr-o
singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea optima de compactare in acest din urma caz
- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in laborator
- natura si componenta atelierului de compactare precumsi numarul de treceri necesar pentru
obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii obtinerii
caracteristicilor cerute.
Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare
prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier,
respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice
negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului,
sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o
perioada de minim14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de rezultatele obtinute
pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.
La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului
de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si
confirmat de experimentarea pe teren;
b. se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat, prin
imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris;
c. se imprastie zgura granulata, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pamant si apoi se
amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se
realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen posibil de pamant,
zgura granulata si var;
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de faramitare al acestuia,
este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conformSTAS
10.473/2.
d. se determina umiditatea amestecului W
a
si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele
masuri:
daca W
a
<W
opt
- 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-3 treceri pentru
omogenizare
W
opt
- 3% <W
a
<W
opt
+3%, se trece la operatiunea urmatoare
W
a
>W
opt
+3%, se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se
usuce pana cand umiditatea acestuia devine W
opt
3%.
e. se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;
f. in intervalul 8 28 h de la sfarsitul operatiunii de amestecare, se efectueaza compactarea
amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda
compactori cu pneuri statici autopropulsati.
compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se
descarca, se imprastie, cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiile aratate mai
sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin
taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU
VAR-CIMENT
Stabilizarea pamantului cu var si ciment se face in doua reprize si anume:
- tratarea initiala cu var, in vederea obtinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) si pentru a
obtine un amestec lucrabil;
- amestecarea pamantului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier.
Tratarea cu var se va face conformprevederilor punctului 14.6. subpunctele a si b.
Amestecarea pamantului tratat cu var, cu cimentul se efectueaza cu ajutorul echipamentelor
specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obtinerea unui amestec cat mai omogen posibil.
Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face in functie de natura si umiditatea
amestecului de pamant si var, dupa efectuarea unor teste preliminare de laborator.
Dozajele finale de var si de liant hidraulic rutier va fi stabilit dupa executia unui sector de proba cu
liant in procente de 2-6% din masa pamantului cu var, si interpretarea rezultatelor obtinute.
Umiditatea de amestec (pamant +var +ciment +apa) trebuie sa se situeze in intervalul 1,15
W
OPT
1,30 W
OPT
.
Pentru alegerea atelierului de compactare si a numarului de treceri corespunzatoare pentru realizarea
gradului de compactare minimse va executa un sector de proba.
compactare de minimum98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor
IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10.

Tabel 10
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Frecventa minima
Metoda de
verificare
conform
Tipul stratului de forma care
se verifica
A B C D E F
Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x x x
Umiditatea materialelor granuloase
zilnic si ori de cate ori
este necesar
1913/1 x
Umiditatea pamantului dupa imprastiere
este necesar
1913/1 x x x x
Umiditatea amestecului de pamant cu material
granular
este necesar
1913/1 x x
Granulozitatea amestecului de pamant cu
material granular
cel putin 3 probe la
1000 mc
1913/5 x x
Dozajul de var si de ciment zilnic si ori de cate ori
este necesar
- x x x
Umiditatea amestecului de var, ciment si
pamant
zilnic 1913/1 x x
Gradul de sfaramare al pamantului dupa
amestecare cu var- ciment si omogenizare a
amestecului
in cel putin doua
puncte la 1000 mp
10473/2 x x
Dozajul de zgura granulata zilnic si ori de cate ori
este necesar
- x
amestecarea cu zgura granulata si var
in cel putin doua
puncte la 1500 mp
10473/2 x
amestecarea cu var-ciment
in cel putin doua
puncte la 1500 mp
10473/2 x
Umiditatea amestecului de pamant cu zgura
granulata si var
este necesar
1913/1 x
Umiditatea amestecului de pamant cu var-
ciment
este necesar
1913/1 x
Gradul de compactare al stratului de forma in cel putin doua
puncte la 1500 mp
10473/2
1913/15
x x x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii stratului de
forma
prin sondaj, cel putin
unul la 200 m de drum
- x x x x x x
Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile
a pamantului stabilizat
in cel putin doua serii a
trei epruvete la 1500
mp
10473/2 x x

A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
E - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var
F - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment

Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se
efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide,
indicativ CD 31.
ConformNormativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de forma se
considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (d
adm
0,01 mm), corespunzatoare vehiculului
etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 in cel mult 10% din punctele de
masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub
40%.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator, care in afara
de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
- masurile tehnologice luate de constructor.

IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din
pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, care au fost
executate in perioada imediat premergatoare inghetului (vezi pct.14.4 si 15.6).
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care permite
stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama
autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat
supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat
executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var, sau cu
var-ciment, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai
dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conformpct.17.2 dupa receptia pe
faza a acestuia.
La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va mentine
in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau cel putin 14 zile
daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu.

V. RECEPTIA LUCRARILOR

V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 9,
10 si 17.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile
impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate
remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul
de continuare a lucrarilor.

V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA
LUCRARILOR
Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari
conformnormelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de
documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

V. 3. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de
verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conformprescriptiilor legale in vigoare.
ANEXA - STRATURI DE FORMA

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
podurilor.


CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

III. STANDARDE

SR EN 196-2 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimica a cimenturilor.
SR EN 459-2 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.
SR 648 - Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului.
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri.
Metode de incercare.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pamanturilor.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
teren.
STAS 4242/1 - Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea
analizei chimice si deterninarea umiditatii.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu
lianti minerali. Metode de incercare.
STAS 8840 - Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi
stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 10.473/2 - Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale
sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau
puzzolanici. Metode de determinare si incercare.
STAS 12.253 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice
SR EN 132 82 - Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii
de conformitate.


CAIET DE SARCINI

3. DISPOZITIVE DE SCURGERE
SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA


DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA
APELOR DE SUPRAFATA

Cuprins
I. GENERALITATI.................................................................................................................................. 7
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ................................................................................... 7
I. 2. PREVEDERI GENERALE ........................................................................................................ 7
II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE ........................................................................... 8
II. 1. CIMENTURI ............................................................................................................................ 8
II. 2. AGREGATE ............................................................................................................................ 9
II. 3. APA ....................................................................................................................................... 12
II. 4. OTEL BETON ....................................................................................................................... 12
III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI ................... 13
III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE .................................................................................... 13
III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII .............................................................. 13
III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII...................................................................... 14
IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI ............................................................................. 15
IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE ............................................................................................ 15
IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI.............................................................................................. 15
IV. 3. GEOTEXTIL ........................................................................................................................ 16
V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI ............................................................................................ 16
V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU ............................................................... 16
VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI ....... 20
VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII ...................................................... 20
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJ AREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI
CASIURILOR DE TALUZ ............................................................................................................. 21
VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR .............................................................................. 22
VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR................................................................... 22
VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR ........................................................................... 24
VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR .......................................................................................... 24
VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR............................................................................................. 24
IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR ....................................... 25
IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR ............................................................... 25
IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT .................................................................... 25
IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR ............................................................ 25
IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR ............................................................................................. 26
X. COFRAJ E .......................................................................................................................................... 28
X. 1. COFRAJ E ............................................................................................................................... 28
XI. OTEL DE ARMATURA ................................................................................................................... 28
XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII ...................................................................... 28
XII. BETOANE ...................................................................................................................................... 29
XII. 1. PREPARAREA BETONULUI ............................................................................................. 29
XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .............................................................................. 29
XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR .............................................................. 30
XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON ............................................. 31
XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI .................................................................. 32
XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI............................................................ 32
XIV. AMENAJ AREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI .................................................... 33
XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJ ARE .................................................................. 33
XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE ................................................................................ 34
XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE ............................................... 34
CIMENT ......................................................................................................................................... 34
XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT ......................................................... 34
XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON .................. 35
XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC ........................................................................... 35
XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ................................................ 35
XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL
DRUMULUI ........................................................................................................................................... 36
XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE ................................................................................................. 36
XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT .......................................................... 36
XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU ...................................................... 36
XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA ....... 36
XVI. CANALIZAREA ........................................................................................................................... 38
XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR ...................................................................................... 38
XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI ........................................ 38
CAMINELOR DE VIZITARE ......................................................................................................... 38
XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE .................................................................................... 39
XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR ........................................................................................... 39
XVIII. INCERCARI SI CONTROALE ................................................................................................... 39
XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR ...................................... 39
XIX. RECEPTIA LUCRARILOR .......................................................................................................... 41
XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE......................................................................................................... 41
XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA ............................................................................................. 41
XIX. 3. RECEPTIA FINALA ......................................................................................................... 42
ANEXA .......................................................................................................................................... 43


II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

II. 1. CIMENTURI
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conformprescriptiilor standardelor in vigoare in
Romania.
La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland P 40 conformSR EN 197-1
- ciment Portland cu adaos Pa 35 conformSR EN 197-1
- ciment metalurgic M 30 conformSR EN 197-1
- ciment hidrotehnic Hz 35 conformSR 3011.
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata
cu apa cumeste cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul 1 pentru
betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.

Tabel 1

Nr.
CONDITIILE DE EXECUTIE
SAU CARACTERISTICILE
CLASA
BETONULUI
TIPUL
DE
BETON
TIPUL DE CIMENT
crt. ELEMENTELOR P40 Pa35 M30 Hz35
1
Elemente sau constructii cu gropi
mai mici de 1,5 m
C 12/15
C 16/20 - C 25/30
oricare
oricare
I
U
R
R
U
I
I
I
2
Elemente sau constructii masive
avand grosimea egala sau mai
mare de 1,5 m
C 12/15
C 16/20 - C 25/30
oricare
oricare
I
U
R
U
U
I
U
R
3
Elemente sau constructii din
betoane superioare
C 28/35
C 32/40
armat
armat
U
U
I
I
I
I
I
I

NOTA: R - ciment indicat a se utiliza
U - ciment utilizat in locul celui indicat
I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice

Tabel 2
Nr. Tipul de mortar
Tipul de ciment
indicat a se utiliza utilizabil in lipsa celui indicat
1.
Mortar de zidarie sau tencuiala de
marca 50
F 25 M 30
2. Idem de marca 100 M 30 Pa 35
3.
Mortare de completarea rosturilor
dintre elementele prefabricate

Pa 35

M 30

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.
Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in
functie de lucrare.
Tabel 3
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE
P 40 Pa 35 M 30 Hz 35
Inceputul prizei 1 h 1 h 1 h 1 h 30'
Sfarsitul prizei <10 h <10 h <10 h <10 h 30'
Constante de volume pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
Rezistent la intindere din incovoiere
minim N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile

3,0
-
5,0

-
-
-

-
-
-

-
4,0
5,5
Constante de volum Le Chatelier Marimea volumului <10 mm
Rezistente la compresiune min. N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile

17
-
40

10
-
35

-
15
30

-
20
35

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective.
In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe
santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea
starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective,
vor fi declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 23.
II. 2. AGREGATE
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la
prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.


Tabel 4
CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE
ADMISIBILITATE
OBSERVATII
Forma granulelor
b/a

c/a

0,66

0,33
Agregatele care nu indeplinesc aceste
conditii vor putea fi folosite numai dupa o
incercare prealabila a betonului.

Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabelul 5.
Tabel 5
Conditii de admisibilitate
Denumirea impuritatii Nisip natural sau de
concasaj
Pietris sau piatra
sparta
Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, pacura,
uleiuri
Nu se admit Nu se admit
Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele
agregatelor
Nu se admit Nu se admit
Mica, % , max. 1% -
Carbune, %, max. 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) galbena galbena
Argila in bucati, %, max. 1% 0,25
Parti levigabile, %, max. 2% 0,5
Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris
verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
indicate in tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitate aparenta, kg/mc, min. 1.800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min. 1.200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max.
- pietris, % max.
- piatra sparta, % max.

40
45
55
Rezistenta la strivire %
- in stare saturata, min.
- in stare uscata, max.

60
15
Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. 0,80
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri
in stare saturata N/mmp, min.
90
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de
masa initiala, % max.
10
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa
depaseasca 1,5 d max.
Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din
tabelul 8.
Tabel 7
Sortul de nisip
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0 - 2 min.
max.

0 - 3 min.
max.

0 - 7 min.
max.
-
-

5
30

2
21
10
50

-
-

-
-
45
85

35
75

20
70
90
100

-
-

-
-
-
-

90
100

56
87
-
-

-
-

100
100

Tabel 8
Balastul pentru betoane Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
3,15 5 16 20 d max.
0 - 31 min.
max.

0 - 71 min.
max.

0 - 40 min.
max.

0 - 63 min.
max.
20
50

10
30

-
-

-
-
-
-

-
-

30
60

25
25
55
85

35
65

-
-

-
-
-
-

-
-

55
85

45
80
80
100

80
100

80
100

80
100

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca
acestea sunt corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le
fereasca de impurificare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului
19.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

II. 3. APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
tabelul 9 conform STAS 790.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de catre un
laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri
vegetale, argile, etc.

Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr/l max.
Sulfati gr. SO4
2
/ litru max.
Substante organice gr/litru max.
Cloruri gr.CL/litru max.
Azotati gr. NO3/dm3 max.
Magneziu gr. Mg2/dm3 max.
Materii in suspensie gr. max.
4
2
0,5
0,5
0,5
0,5
3

II. 4. OTEL BETON
Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe
santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52
conformprevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 438/1.
La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale sau cu
subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa
nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba
continut de fractiuni sub 0,09 mmde max. 12%.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mmsau savura.

III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare
fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa
aiba o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.

Tabel 10
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min.

Rezistenta la inghet-dezghet:

- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max.

- coeficient de inmuiere pe epruvete % max.
80

0,3

25

Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Tabel 11
Forma

Inaltimea, mm

Dimensiunile bazei, mm: - lungime

- latime

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max.
neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o
pana

140...180

egala sau mai mare ca inaltimea

80...150

15

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu
muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei
mai mari.

III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si
compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cumurmeaza:
- rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11.
Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12.

Tabel 12
Dimensiuni Conditii de admisibilitate
- lungime, latime a fetei, mm

- inaltime

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max.
80...140

120..160

15

Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.

IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE
Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de nisip (En)
superior lui 40.
Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie sa aiba o
granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea
acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.
D 15 >4 d 85
unde:
D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor
Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conformSR 662 asezat in zona tubului perforat al drenului de
adancime.
Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea
geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.

IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI
Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
- tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2
- tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2
- tuburi ondulate riflate perforate
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13.
Tabel 13
DIMENSIUNI
STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP BUZAU
TUB P.V.C.rigid TUB P.E. rigid TUB PVC
Diametrul exterior mm 75 110,0 75 110,0 65,0 80,5
Grosimea nominala mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7
Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325
Suprafata activa cmp/ml 24-45 neperforat 24:45 neperforat 24:45 24:45

Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenuri sapate si la
drenuri forate tubate, invelite in geotextil.
Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.
Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mmse folosesc la:
- intrari si iesiri din caminele drenurilor
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- intre chesoane pentru evacuarea apelor.
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mmsau 1,5 x 8,0 mmtrebuie sa fie intr-un
numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni
circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mmsi lungime de 1,00 mconformSTAS 816 - tabel 15.

IV. 3. GEOTEXTIL
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normele tehnice privind utilizarea
geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ NP 075.
Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se
vor inlatura la punerea in opera.
Se recomanda utilizarea geocompozitului de tip Geotex.

V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI

V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU
Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune
circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conformSTAS 816 aratate
in tabelele 14 si 15.
Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau
fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale
(tabelele 14 si 15).


Tabel 14
Tuburi circularefaratalpcu mufa pentru imbinari umedesi uscate Tuburi circularecu talpacu mufa pentru imbinari umedesi uscate
Diametru D
Abaterela perpendic.
a suprafetei frontalepeaxe
Lungimea
Grosimea
peretilor

Diametru D
Abaterela perpendic.
a suprafetei frontalepeaxe
Lungimea
Grosimea
peretilor

Nominal
Abatere
limit
Nominal
Abatere
limita
200 +3 3 1000 26 - - - -
300 +4 4 1250 36 300 +4 4 1000 45
400 +4 4 1500 42 400 +4 4 2500 50
500 +5 5 2000 50 500 +5 5 58
600 +6 6 2500 58 - - - -

Tabel 15
Tuburi circularefaratalpacu cepsi buza Tuburi circularecu talpacu cepsi buza
Diametru D Abaterela perpendic.
a suprafetei frontale
peaxe
Lungimea
Grosimea Diametru D Abaterela perpendic.
Lungimea

Nominal
Abatere
limit
peresilor

Nominal
Abatere
limit
a suprafesei frontale
peaxe

200 +3 3 26 200 +3 3 26 160
300 +4 4 36 300 +4 4 36 240
400 +4 4 1000 42 400 +4 4 1000 42 320
500 +5 5 50 500 +5 5 50 400
600 +6 6 58 450


Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul
de 500 mmsi 250 mmspecificate in tabelul 16.
Tabel 16
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL
INTERIOR
LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
Tubul interior la care se
racordeaza canalul

500

1085

60

Fig.19
Tubul superior
500
700
900
1000

60

Fig.20
Tubul racord 200 - 26 Fig.21
Cot cu mufa 200 315 26 Fig.12-14

Toate dimensiunile sunt in mm.
Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm
conformSTAS 816 precizate in tabelul 17.
Tabel 17
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig.22
Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig.23
Tubul racord
800
1000
500 120 Fig.24


Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308, respectiv 3272, conform
precizarilor din caietul de sarcini speciale.
Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton nesclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.
Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta
asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet clar, nedogit.
Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18 privind valoarea
medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medii cu
mai mult de 30%.
Tabel 18
DIAMETRUL NOMINAL
D MM
PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)
CMC/M LUNGIME (LA TUBURI
INTREGI) MAX.
CMC/DM2 SUPRAFATA DE
INCERCARE
200
300
400
500
600
120
160
210
270
300
1,9
1,7
1,6
1,5
1,5
Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conformSTAS 816, va fi de maximum6%.
Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate
conformprevederilor STAS 816 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.
In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum
30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667, iar betonul trebuie sa aiba cel
putin clasa BC20.
Tabel 19
DIAMETRE NOMINALE D MM INCARCAREA MINIMA P, N/M
200
300
400
500
600
27000
30000
32000
35000
38000

Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.
Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate
prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau
de alte obiecte.
Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu
mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.
La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii
trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precumsi alte
materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.
Tuburile cu diametrul 500 mmse pot transporta si in pozitia verticala.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform
dispozitiilor legale in vigoare.
Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost
supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.

VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI
CASIURI
VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII
Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conformprevederilor din STAS
1139 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tipul Marimea
Latimea
6+/-2
Inaltimea
4+/-5
Lungimea
1+/-5
Observatii
A

B

I

P
A2

B3

I

P
200

100

300

600
300

170

300

300
1000;330

750;500

600

400
Utilizat la trotuare

Utilizate la drenarile spatiilor verzi
incadramente laterale, etc.

Utilizate la intrari

Carosabile


Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul
21.
Tabel 21
CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si
B kgf/cmp
40
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de
proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp

30
Rezistenta la uzura mm max. 1,3
Rezistenta la inghet-dezghet la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sau
stirbituri

Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22.
Tabel 22
DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sageata fetelor vazute, 0/00 max. 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max. 3
Stirbituri, mm max. Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la
25% din proba cu lungime de max. 3 mm si adancime de
max. 2 mm.
Crapaturi Nu se admit

VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,
SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi
elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand intocmai
elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de sarcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente
prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie
precizate in caietul de sarcini speciale.
VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor
de reteta definitiva conformclauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare
balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt
aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de
sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in
tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual
de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara
santierului prin grija Inginerului.
INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR
Tabel 23
Materialul
Incercari sau
caracteristici care se verifica
Metode conform
Frecventa incercarilor
Incercarea de informare Incercareainaintedeutilizare
Ciment
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
- La fiecare lot -
Constante de volum SR 196/3
O determinate la fiecare
lot aprovizionat
-
Timpul de priza SR 196/3
nu mai putin de 100 t
pe o proba medie
-
Rezistente mecanice la 2(7) zile
Rezistente mecanice la 28 zile
SR EN 196-1
O proba la 100 t sau la
fiecare siloz la care s-a
depozitat lotul
aprovizionat
-
Starea de conservare numai
daca s-a depasit termenul de
depozitare sau au intarziat
factorii de alterare
SR EN 196/3 -
Doua determinari pe
siloz sus si jos
Agregate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Parte levigabila SR 667 -
O determinare pe lot
de 100 mc
Humus STAS 4606 La schimbarea sursei -
Corpuri straine, argila in
bucati, argila aderenta,
continut de carburanti, mica
STAS 4606 -
O determinate pe lot
de 100 mc
Granulozitatea sorturilor SR EN 933/1
O proba la maxim500 mc
pentru fiecare sort si sursa
de 100 mc
Echivalentul de nisip STAS 730
O determinare pentru
fiecare sursa
de 50 mc
Rezistenta la uzura cu
masina tip Los Angeles
STAS 730
O determinare la
maxim 500 mc pentru
fiecare sort si sursa
-
Tabel 23 (continuare)
Materialul
Incercari sau
caracteristici care se verifica
Metode conform
Frecventa incercarilor
Incercarea de informare
Incercarea inainte de
utilizare

Piatra bruta
pentru
pereuri si
zidarii de
piatra
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la compresiune a
rocii pe epruvete in stare
uscata
SR EN 1926 -
O incercare pe lot de
100 mc
Rezistenta la inghet-dezghet STAS 6200/15 -
100 mc

Bolovani
pentru
pereuri si
zidarii
Examinarea abaterilor din
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
compresiune
STAS 730 -
100 mc
Rezistenta la uzura cu
masina Deval
STAS 730 -
100 mc
Apa Analiza chimica STAS 790
Pentru apa potabila nu
este cazul. Pentru apa
care nu provine din
reteaua publica de apa
potabila o analiza
pentru fiecare sursa
Ori de cate ori se
schimba sursa sau
cand apar conditii de
poluare
Otel beton
-
La fiecare cantitate
aprovizionata
-
Material
drenant
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Echivalentul de nisip STAS 730
O determinare pentru
fiecare sursa
de 100 mc
Granulometrie SR EN 933/1
O proba pentru fiecare
sursa
de 100 mc
Tuburi
PVC sau
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
PE pentru
drenuri
Suprafata activa -
Trei determinari pe
fiecare lot aprovizionat
-
Tuburi din
beton
pentru
canalizare
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni (diametre si
grosimi) ecarturi
STAS 818
Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 100 ml si
O serie de determinari
pe fiecare lot de 100
ml
Examinarea vizuala a
suprafetelor interioare
STAS 818
Borduri de
trotuare din
beton
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni STAS 1137
Incercari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 500 ml pentru
fiecare sursa
O incercare pe fiecare
lot de 500 mc
Rezistenta la incovoiere STAS 1137 Idem Idem

VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR

VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor,
in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de
nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta
intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.

VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conformdesenelor de executie care vor fi vizate Bun
pentru executie . Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului
din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a
amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii transeei, a
inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in
sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul aprobat de Inginer la o distanta, care
nu va putea depasi 1 kmdecat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita
ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de
natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15
centimetri.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va
depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima
uscata, Proctor Normal.

IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
- Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj de 30 kg
ciment la mc de nisip;
- Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau
Pa35 la mc de nisip.

IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate
prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si
orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod
progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua,
pana cand mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa
formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru
protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va
incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.

IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate rezistentele
pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precumsi consumurile minime de ciment.

Tabel 24
CLASA
BETONULUI
DESTINATIA
BETONULUI
REZISTENTA
CARACTERISTICA
RbK N/mmp
CANTITATEA
MINIMA DE
CIMENT mc
C 2,8/3,5

C 4/5

C 6/7,5

C 8/10

C 12/15

C 16/20
Beton de umplutura

Beton in fundatii masive

Beton in fundatii sau elevatii

Beton simplu in elevatii si
beton slab armat

Beton armat

Beton armat prefabricat
3,5

5

7,5

10,0

15,0

20,0
115

150

180

240

300

350

IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare uscate,
greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini
speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe
prepararea acestuia de catre Antreprenor:
- fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;
- fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen
de minimum15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si
justificarile necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de Practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012 luand in considerare:
- dozajul minimde ciment, conformtabelului 24;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conformtabelului 26;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conformtabelului 28.

Tabel 25
Nr.
TIPUL DE ELEMENTE DE BETON
MIJLOC DE
TRANSPORT
LUCRABILITATE
crt. NOTARI TASARE cm
1.
Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente
masive
basculante L 2 3+/-1
2. Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti

autoagitator
L 3 8+/-2
3.
Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau
dificultati de compactare cu sectiuni reduse
idem L 4 12+/-2

Tabel 26
Clasa betonului
Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
L 2 L 3 L 4
C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5

C 8/10 ..... C 20/25
160

170
170

185
-

200

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 27.
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cumurmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%
- pentru ansamblul de agregate +/- 2%
- pentru ciment +/- 2%
- pentru apa totala +/- 5%.
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul
betonarii.


Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din
tabelul 28.

Tabel 27
Agregat Limite
% Treceri in masa prin site sau ciurul de:
02 1 3 7 16 26 31 40 71
A. Pentru betoane de clasa <C 6/7,5
0-31
max
min
10
2
25
18
42
32
60
50
80
70
-
-
100
95
-
-
-
-
0-40
max
min
10
2
28
16
38
28
52
42
74
64
-
-
90
82
100
95
-
-
0-70
max
min
8
1
18
6
32
13
45
22
16
38
70
50
77
57
84
68
100
95
B. Pentru betoane de clasa <C 12/15
0-31
max
min
8
1
22
14
37
27
55
45
76
66
-
-
100
95
-
-
-
-
0-40
max
min
8
1
20
12
33
23
47
37
69
59
-
-
88
80
100
95
-
-
0-70
max
min
8
1
18
6
32
13
45
22
61
38
70
50
77
57
84
68
100
95
C. Pentru betoane de clasa >C 16/20
0-31
max
min
7
1
18
10
32
22
50
40
72
62
-
-
100
95
-
-
-
-
0-40
max
min
6
1
16
8
28
18
42
32
64
54
-
-
86
78
100
95
-
-

Tabel 28
Varsta Rezistenta la compresiune N/mmp
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18 23,5 29,6 32,0

X. COFRAJE

X. 1. COFRAJE
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze.
Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri
mai mari de 5 mm.
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in
mod convenabil, ecartul maximtolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul
unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
XI. OTEL DE ARMATURA

XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII
Armaturile sunt fasonate conformprevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraj.
Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea
cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii
accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia
inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc
decat dupa aceasta verificare.

XII. BETOANE

XII. 1. PREPARAREA BETONULUI
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala 10 tururi
- malaxor cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa inclinata 30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont
de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi.
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.
Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie.

XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conformprescriptiilor caietului de
sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp
pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul
stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului
nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin
vibrare si modul cumtrebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine curatata.
Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul
proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele
vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar.
Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi
mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia
lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este
interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile
de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier
cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10 timp
de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa se
demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor
ore sa nu depaseasca 35C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35, Inginerul va
intrerupe betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili
durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa
ordone incercari de control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat, pentru
fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand
Inginerul o va considera necesar, un minimde 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- intindere 3 3
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste
Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor
materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua
lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de
destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel
executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale,
lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone
demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0
din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata
pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.

XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre
intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29.

Tabel 29
Dimensiuni in m Tolerante in cm
0,10
0,20
0,50
1,00
2,00
5,00
0,5
0,7
1
2
2
3

Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de
inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
Inaltimea in m
Tolerante in cm:
a b c
1
2
3
5
10
1,5
2
2,2
2,6
3,3
1,8
2,3
2,7
3,2
4
2,3
2,9
3,3
4
5

Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante

Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu
cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime "1" a acestei muncii
sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:
- 1/300
- un centimetru.
XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de
piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma de
lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este interzis sa fie inmuiat prin
adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare
in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca
fiecare piatra bruta sau bolovan, precumsi aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile
de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va
cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cmin cazul pietrei brute.
Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa
cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit.
Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri
si bine netezit cu mistria.
Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza
mortarul, pe 3 cmadancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele
rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o
adancime pana la 5 cmsi curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin
procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile
trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua
masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La
reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curatate,
udate si la nevoie desfacute si refacute.

XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in
proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului,
mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai
de catre Antreprenor.
Extremde important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
- 0,25% in teren natural
- 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.

Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta
maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.

Tabel 31
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMANTURI PANTA MAXIMA ADMISA %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase
- nisipuri argiloase nisipoase
- argile prafoase si nisipoase

1
2
3
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2-20 mm)
- bolovanis (20-200 mm)
- blocuri (peste 200 mm)

3
4
5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina:
- nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm)
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm)
- nisip cu pietris

0,5
1
2

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.

Tabel 32
TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA ADMISA %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime,
betonul fiind: - clasa BC 7,5
- clasa BC 10

10
12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale
de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton

15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment
sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul
taluzului

67

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul
32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
- la ramblee cu inaltimea 3...5,00 min cazul curbelor convertite si suprainaltate
- la ramblee peste 5,00 m.
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 mde muchia taluzului
debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre
piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo
insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si
realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului
lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin
dispozitii de santier.

XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa
pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza
pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu
rosturile tesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru
asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu
periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata
teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea
rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a
incepe priza mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.

XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa
pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se
implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si
o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin
pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu
rogojini sau saci timp de 7 zile.
Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.

XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie
din beton de ciment C 12/15 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta
sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 3.1.
Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 1.3.

XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 12/15 sau C 16/20 in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe
priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in
functie de conditiile atmosferice.

XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de
beton C 16/20 conformprevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie
sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.

XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN
CORPUL DRUMULUI

XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE
Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de
scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament;
- strat drenant continuu;
- dren longitudinal sub acostament.
Drenurile transversale de acostament au o latime de 25...30 cmsi adancime de 30...50 cmsituate la
o distanta de 10...20 min functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa drumului cand
declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca. 60 grade in
directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in
special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin
taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cmdeasupra fundului santurilor sau in cazul rambleelor deasupra
terenului sau a nivelului maximal apelor stagnate in zona.
Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din
pamanturi necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul
terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului
va fi de minimum 0,3%.

XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia,
inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe, panta
prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast
0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei.
Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate
carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.

XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU
Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conformprevederilor Caietului nr. 4,
respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.

XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU
RIGOLA
Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
- pentru H =1,00 - 1,50 latimea =0,60 m
- pentru H =1,50 - 2,00 latimea =0,80 m
- pentru H =2,00 - 4,00 latimea =1,20 m.
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25 m.
In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval catre
amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se
ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la jumatatea adancimii lui, cu corpul
drenat.
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si
executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
- 1,00 min pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
- 1,50 min pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu
taluze.
Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a
ajuns la cota prevazuta.
Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50
m.
In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton BC
7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0,2- 10% sau
radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate avea o panta mai mare
decat santurile si rigolele neprotejate.
Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150
mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conformprevederilor din proiectul de
executie.
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin
aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30...40 cmgrosime si pe masura ce se
executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea
terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana
sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de
ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

XVI. CANALIZAREA

XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al
tubului, marit cu o supralargire de 0,25 mde o parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul,
de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel
putin 10 cmsub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.

XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI
CAMINELOR DE VIZITARE
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu
ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este
interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile
proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spre amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare
cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat
cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar in loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana
la 20 cmdeasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va
fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 mgrosime,
compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in
proiect, cota radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cmdin C 28/35 care va
depasi cu cel putin 10 cmjur imprejur baza gurilor de scurgere.
Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M 50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M 50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va
pastra exact forma si panta canalului in continuare.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu
deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se
prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul
unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie,
ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze
diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de
nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire
sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum 10 cm
grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei,
precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor
infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cmgrosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite
prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele
precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

XVIII. INCERCARI SI CONTROALE

XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind calitatea
materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se
va proceda la:

A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precumsi incercari de studii sunt
efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.

B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE
Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa
specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie
in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33, completate prin dispozitiile
caietului de sarcini speciale.
Tabel 33
Denumirea lucrarii Natura incercarii
Categoria de control
Frecventa
A B C
Betoane >C 8/10
- Studiul compozitiei - Pentru betoane de
- Incercari la compresiune clase >C 8/10
- Incercari la intindere - Pe parti de lucrare
Betoane <C 8/10
- Incercare la compresiune - Pe parti de lucrari la
- Incercare de plasticitate cererea dirigintelui
Cofraje
- Controlul dimensiunilor de
amplasare si soliditate
- Inaintea betonarii fiecarui
element
Armatura
- Controlul pozitiei armaturilor - Inaintea betonarii fiecarui
element
Lucrari executate din
beton sau zidarie din
piatra bruta sau
bolovani
- Controlul dimensiunilor sii
incadrarii in tolerante

- La fiecare lucrare
- Controlul corectarii finisarii a fetei
vazute

Lucrari de protejare a
santurilor rigolelor
si casiurilor
- Amplasamentul lucrarilor
- Dimensiunile si calitatea lucrarilor
- Profilul longitudinal sectiunea si
grosimea protejarii

Drenuri transversale de
acostament
- Amplasamentul si inclinarea
- Dimensiunile - La fiecare lucrare
- Posibilitatea de scurgere in sant
Drenuri longitudinale
- Amplasament
- Cotele radierului
- Realizarea corecta a filtrului - La fiecare lucrare
- Amplasarea camerelor de vizitare
- Controlul functionarii

Canalizare
- Amplasament
- Cotele radierului
- Pozarea corecta a tuburilor si
realizarea imbinarilor intre ele

- Realizarea corecta a umpluturii
- Asezarea si executia corecta a
gurilor de scurgere si a caminelor de
vizitare

- Racordarea intre gurile de scurgere
si canalizare

- Controlul functionarii
Borduri de trotuar
- Amplasament
- Realizarea corecta a fundatiei - La fiecare lucrare
- Respectarea cotelor

A: Incercari preliminare de informare
B: Incercari de control de calitate
C: Incercari de control de receptie

XIX. RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii
preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si
receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cumsunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a.
acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conformproiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de
prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea
trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca
urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
a. Pentru drenuri:
- trasarea si amplasarea caminelor;
- executarea sapaturii la cota;
- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;
- la realizarea umpluturii drenante.
b. Pentru canalizari:
- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare;
- executarea sapaturii, la cote la canal si camine;
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala.
c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de
cadere, s.a.
- trasarea;
- executia sapaturilor la cote;
- executarea cofrajului;
- montarea armaturii.
d. Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora.
45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control,
cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare
a lucrarilor verificandu-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de
executie;
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precumsi constatarile consemnate in cursul executiei
de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza
eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora
i recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
XIX. 3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au
functionat bine si daca au fost bine intretinute.

ANEXA
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE
podurilor.

NE 012 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat.

III. STANDARDE
SR 183-1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment
executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.
SR 183-2 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment
executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de
calitate.
SR EN 196-1 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1:
Determinarea rezistentelor mecanice.
SR EN 196-2 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimica a cimenturilor.
SR EN 196-3:1995 +
+SR EN 196-3:1995/AC - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.
SR EN 196-6 - Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii.
SR EN 196-7 - Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare
si pregatire a probelor de ciment.
SR 227-2 - Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de
macinare prin cernere pe proba de 100 g.
SR 388 - Ciment Portland.
STAS 438/1 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton
laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
SR EN 459-2 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.
STAS 539 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere.
SR 648 - Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului.
SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de
drumuri. Conditii tehnice de calitate.
STAS 790 - Apa pentru betoane si mortare.
SR EN 933-2 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de
control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
SR EN 1097-1 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si
fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la
uzura (micro-Deval).
STAS 1275 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 10796/1 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor.
Prescriptii generale de proiectare.
STAS 10796/2 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor,
rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si
executie.
STAS 10796/3 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare.
Prescriptii de proiectare si amplasare.


CAIET DE SARCINI

4. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU
DE BALAST AMESTEC OPTIMAL



FUNDATII DIN BALAST
SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
Cuprins
I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................................... 5
II. MATERIALE......................................................................................................................................... 6
II. 1. AGREGATE NATURALE ......................................................................................................... 6
II. 2. APA ........................................................................................................................................... 9
II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE ............................................................. 9
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ............................................................ 10
III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE ............................................................ 10
III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE ........................................................ 10
IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI .......................................................................................... 11
IV. 1. MASURI PRELIMINARE ...................................................................................................... 11
IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI
AMESTEC OPTIMAL ...................................................................................................................... 11
IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL ..... 12
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
AMESTEC OPTIMAL ...................................................................................................................... 13
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ....................................................... 14
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE ................................................................................................... 14
V.2. CONDITII DE COMPACTARE ................................................................................................ 14
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE ..................................... 15
VI. RECEPTIA LUCRARILOR................................................................................................................ 16
VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA .............................................................................. 16
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR ........................................ 16
VI. 3. RECEPTIA FINALA .............................................................................................................. 16
ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.................................. 17


II. MATERIALE

II. 1. AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula
maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina
corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi
folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
AMESTEC
OPTIM
FUNDATII
RUTIERE
COMPLETAREA
SISTEMULUI RUTIER
LA INGHET-
DEZGHET
-STRAT DE FORMA-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni % STAS 1913/5
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
STAS
4606
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate
(Un) minim
- 15 15
STAS
730
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA) % max.
30 50 50

Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie
direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in
tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de
granulozitate
Limita
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm
0,02 0,2 1 4 8 25 63
0-63
Inferioara

superioara
0

3
4

10
12

22
28

38
35

50
60

75
100

100

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare,
pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se
va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite
indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal
astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va
face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

Tabelul 1

II. 2. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din
reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
particule in suspensie.

II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC
OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse
in tabelul 3.
Tabel 3

Actiunea, procedeul de verificare
Frecventa minima Metoda de
determinare

sau caracteristici ce se verifica La aprovizionare La locul de punere in
opera
conform

0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
La fiecare lot
aprovizionat

-

-

2

Determinarea granulometrica.
aprovizionat, de

STAS
4606
Echivalentul de nisip.
Neomogenitatea balastului
500 tone, pentru fiecare
sursa (daca este cazul
pentru fiecare sort)

-
STAS
730

3

Umiditate

-
O proba pe schimb (si
sort) inainte de inceperea
lucrarilor si ori de cate ori
se observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice

STAS
4606

4
Rezistente la uzura cu masina tip
Los Angeles (LA)
aprovizionat pentru
fiecare sursa (sort) la
fiecare 5000 tone

-
STAS
730

III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conformSTAS 1913/13 se stabileste:
du max.P.M.=greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din
lucrare si anume:
du ef =greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef =umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. =---------------- x 100
du max.PM

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

IV. 1. MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de
sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a balastului sau balastului amestec optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de
fundatie la acestea, precumsi alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se
va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra
santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drumin functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in
registrul de santier.

IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A
BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un
tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m(dublul latimii utilajului de
compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei
atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din
proiect si pentru o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand
controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de
specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare =Q/S
Q = volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc
S = suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se
cumuleaza.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC
OPTIMAL
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul
sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de
compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conformpct.
8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa
compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4
cmse completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa folosirea balastului inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A
BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
Tabel 4
NR.
CRT
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICA,
CARE SE VERIFICA
FRECVENTE MINIME LA LOCUL
DE PUNERE IN OPERA
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
1 Incercare Proctor modificata - STAS 1913/13
2 Determinarea umiditatii de compactare si
corelatia umiditatii
zilnic, dar cel putin un test la fiecare
250 m de banda de circulatie
STAS
4606
3 Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata de 2.000
mp de strat

-
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S

zilnic

-
5 Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice in stare
uscata
zilnic in minim 3 puncte pentru
suprafete <2.000 mp si minim 5
puncte pentru suprafete >2.000 mp de
strat
STAS
1913/15
STAS
12.288
6 Determinarea capacitatii portante la nivelul
superior al stratului de fundatie
In cate doua puncte situate in profiluri
transversale la distante de 10 m unul de
altul pentru fiecare banda cu latime de
7,5 m

Normativ
CD 31

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie, conformNormativului pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).

V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum+/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la
fiecare 200 mde strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drumprezentat
receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care
se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cmdiferite de cele admisibile pentru
imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 mdistanta.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conformproiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

V.2. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
100%, in cel putin 95% din punctele de masurare;
98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la
drumurile de clasa tehnica II si III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile
deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conformCD 31).


Tabel 5
Grosimea
stratului de
fundatie din
balast sau balast
amestec optimal
h (cm)
Valorile deflexiunii admisibile
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243)
Conform
STAS 12.253
Nisip prafos,
nisip argilos
(P3)
Praf nisipos,
praf argilos-nisipos,
praf argilos (P4)
Argila prafoasa,
argila nisipoasa,
argila prafoasa nisipoasa (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662
si STAS 6400.

Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile
Normativului CD 31.
Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii
executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de
fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si
a valorii coeficientului de variatie (C
v
).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea
coeficientului de variatie este sub 35%.

V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 mlungime
astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai
mari de +2,0 cm;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai
mari de +1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.

VI. RECEPTIA LUCRARILOR

VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conformRegulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor
volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiect si caietul de sarcini precumsi constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal in registrul de lucrari ascunse.

VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

VI. 3. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face
in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL


I. ACTE NORMATIVE
podurilor.
III. STANDARDE
SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
Conditii tehnice de calitate.
teren.
STAS 12288 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor
rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.



CAIET DE SARCINI

5. FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL



FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
Cuprins
I. G E N E R A L I T A T I ........................................................................................................................... 5
I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE....................................................................................... 5
I.2. PREVEDERI GENERALE ........................................................................................................... 5
II. MATERIALE......................................................................................................................................... 6
II. 1. AGREGATE NATURALE ......................................................................................................... 6
II. 2. APA ......................................................................................................................................... 10
II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR
DE FUNDATIE ................................................................................................................................ 10
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE
FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA
AMESTEC OPTIMAL ............................................................................................................................... 12
III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE ............................................................ 12
III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE ........................................................ 12
IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE ................................................................................... 13
IV. 1. MASURI PRELIMINARE ...................................................................................................... 13
IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE ................................... 13
IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE ....................................................................... 14
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE .................... 15
V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ....................................................... 17
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE ................................................................................................... 17
V. 2. CONDITII DE COMPACTARE ............................................................................................... 17
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE ..................................... 17
VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA .............................................................................. 18
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR ........................................ 18
VI. 3. RECEPTIA FINALA .............................................................................................................. 18
ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL ...... 19


II. MATERIALE

II. 1. AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80:
- balast 0-63 mmin stratul inferior;
- piatra sparta 40-80 mmin stratul superior;
- split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura 0-8 mmca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul drumului este
coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63 mm, pentru substratul
drenant;
- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de
macadamsau de beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de
admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant,
carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1
NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de protectie
Sort (ochiuri patrate) 0-4 4-8
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max.
- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.
- conditii de filtru invers

14

5 d
15
p <d
15
f <5 d
85
p

-
5
-
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10
-3
-

Tabel 2
BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort (ochiuri patrate) 0-63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
- 0...63 mm

3
100
Granulozitate Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (U
n
), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50

Figura 1

Tabel 3
PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667
Sort Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare
Conditii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior
(d
max
), %, max.

5

5

5

5
- trec prin ciurul inferior
(d
min
), %, max.

-

10

10

10
Continut de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare, %,
max.

-

10

10

-
Forma granulelor:
- coeficient de forma, %, max.

-

35

35

35
Coeficient de impuritati:
- corpuri straine, %, max.

1

1

1

1
- fractiuni sub 0,1 mm,%, max. - 3 nu este cazul
Uzura cu masina tip Los Angeles, %,
max.
- 30 corespunzator clasei rocii
conform tabelelor 2 si 3 din
SR 667
Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu (Na
2
SO
4
) 5
cicluri, %, max.

-

6

3

nu este cazul

Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40
si 40-63, fie direct de la concasare, daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform
tabelului 5 si figurii 2.
Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu
patru compartimente.

Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 40 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm
- sub 0,2 mm
- 0...8 mm
- 16 40 mm
- 25...63 mm

3
3...14
42...65
20 40
-

3
2...14
35...55
-
20 40
Granulozitate sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si
conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min.
30
Uzura cu masina tip Los Angeles
(LA) %, max.

30
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na
2
SO
4
), 5
cicluri, %, max.
6 pentru split
3 pentru piatra sparta mare 40-63

Figura 2

Site cu ochiuri patrate conform SREN 933 - 2,mm
( d =0,8dO )
Zona granulometrica a amestecului optimal de piatra sparta 0 - 40
0
2
3.15 1.25 1 0.63 0.2 0.1
Site cu ochiuri patrate , mm
0.02
70
T
r
e
c
e
r
i

%

d
i
n

m
a
s
a
3
00
10
20
30
40
50
60
0.02
80
90
100
3
14
10
12
30
0.2 0.1 2.5 1 0.8 0.63
80 63 50 40 31 25 20 16 10 8 5
( d O =1.25d )
Ciururi cu ochiuri rotunde O, mm
65
30
42
60
28
50
R
e
s
t

%

d
e

m
a
s
a
40
50
60
70
80
90
100
90
80
20 16 12.5 8 6.3 4
75
90
100
63 50 40 31 25
00
10
20

Zona granulometrica a amestecului opimal de piatra sparta 0 - 63
Site cu ochiuri patrate conform SREN 933 - 2,mm
( d =0,8dO )
2.5 1 0.8 0.63 0.2 0.1 0.02
Site cu ochiuri patrate , mm
T
r
e
c
e
r
i

%

d
i
n

m
a
s
a
3
0
00
10
20
30
0.02
40
50
60
70
80
90
100
2
14
1
10
0.2 0.1
8
27
3.15 1.25 1 0.63
63 50 40 31 25 20 16 12.5 8 6.3 4
( d O =1.25d )
R
e
s
t

%

d
e

m
a
s
a
60
Ciururi cu ochiuri rotunde O, mm
25
31
20
20 16 10 8 5
70
80
90
100
80 63 50 40 31
70
48
55
42
75
90
100
90
80
60
00
10
20
30
40
50
Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu de
granulozitate

Limita
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm
0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63
0 .... 40
infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -
super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 -
0 .... 63
infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90
super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si continutul
de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta).
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator
au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.
In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa
le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile
tabelului 6.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul
santierului.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata,
granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

II. 2. APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile
cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE
SE VERIFICA
FRECVENTA MINIMA METODE DE
DETERMINARE
CONF.
la aprovizionare la locul de punere
in opera
certificatul de calitate sau certificatul
de garantie
la fiecare lot aprovizionat
-

-
Corpuri straine:
- argila bucati
- argila aderenta
- continut de carbune
In cazul in care se observa
prezenta lor
Ori de cate ori apar
factori de impurificare

STAS 4606
Continutul de granule alterate, moi,
friabile, poroase si vacuolare
O proba la max. 500 mc

-

SR 667
Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sort si sursa

-

STAS 730
Forma granulelor pentru piatra sparta
Coeficient de forma
O proba la max. 500 t pentru
fiecare sort si fiecare sursa

-

STAS 730
Echivalentul de nisip (EN numai la
produse de balastiera)

-

STAS 730
Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu (Na
2
SO
4
), 5
cicluri

-

STAS 4606
compresiune la piatra sparta in stare
saturata la presiune normala
pentru fiecare sort de piatra
sparta si sursa

-

STAS 730
Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sort si fiecare
sursa

-

STAS 730

III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL
INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE
REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se
stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conformSTAS 1913/13 se stabileste:
du max. P.M.- greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3

W
opt
P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in %

III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din
lucrare si anume:
du
ef
- greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm
3

W
ef
- umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

du
ef

gc =------------------ x 100
du
max
P.M.

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 13.
IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

IV. 1. MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau
de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea
apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole
si racordarile stratului de fundatie la acestea - precumsi alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se
va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului, la
cel putin 15 cmdeasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri
de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drumin lucru, functie de sursa folosita,
acestea fiind consemnate in registrul de santier.

IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii
straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatra sparta
mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau
fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul
inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 30 mcu
latimea de cel putin 3,50 m(dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei
atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau
doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand
controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cumeste cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare =Q/S
Q - volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat in mc
S - suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de
compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minimde
treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare a
numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25, pana la obtinerea
inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme
pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mmaruncate in fata ruloului
nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau
deformari.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul
lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a
servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST
a. Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand grosimea
rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect.
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de
compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa
fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform
pct.8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa
compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza
din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.
Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.
b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80
Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil
asternerii, va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte,
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu
compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel
stabilit pe tronsonul experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi
urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel
executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadamsau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor
si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.

B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte
imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de
7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect pentru stratul de fundatie.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de
asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se
supraumezirea locala.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conformpct.8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de
fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se
recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cmse decapeaza dupa contururi regulate, pe toata grosimea
stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.
Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de
zapada sau cu pojghita de gheata.
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE
FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din piatra sparta
amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7, cu frecventa mentionata in
acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina
prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conformNormativului pentru determinarea prin deflectografie
si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

Tabel 7
Nr.
crt
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFICA
FRECVENTE MINIME
LA LOCUL DE PUNERE
IN LUCRU
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
1. Incercarea Proctor modificata
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal

-

STAS 1913/13
2. Determinarea umiditatii de compactare
- strat balast
minim 3 probe la o suprafata de
2000 mp de strat

STAS 1913/1
3. Determinarea grosimii stratului compactat
- toate tipurile de straturi
minim 3 probe la o suprafata de
2000 mp de strat

-
4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S
- toate tipurile de straturi

zilnic

-
5. Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice pe teren
- strat balast
minim 3 pct. ptr. suprafete <
2000 mp si minim 5 pct. pt.
suprafete >2000 mp de strat

STAS 1913/15
STAS 12288
6. Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata
compresorului
minim 3 incercari la o suprafata
de 2000 mp

STAS 6400
7. Determinarea capacitatii portante la nivelul superior
al stratului de fundatie
- toate tipurile de straturi de fundatie
in cate doua puncte situate in
profiluri transversale la distante
de 10 m unul de altul pt. fiecare
banda cu latime de 7,5 m

Normativ
CD 31

V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de
maximum20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare 200 mde drumexecutat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drumprezentat
receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in
proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.
V. 2. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii
maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura
petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata
in fata utilajului cu care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa
sufere dislocari sau deformari.
Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea
urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea
Proctor modificata, conformSTAS 1913/13:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la
drumurile de clasa tehnica II si III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile
deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250
sutimi de mm.
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m
lungime astfel:
- in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile
admise pot fi de maximum2,0 cm, fata de cotele proiectate;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile
admise pot fi de maximum1,0 cm, fata de cotele proiectate.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va face
corectarea suprafetei fundatiei.


VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conformRegulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conformProcedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor
volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse.
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face
in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA
AMESTEC OPTIMAL


I. ACTE NORMATIVE


podurilor.



II.REGLEMENTARI TEHNICE



III. STANDARDE






teren.



STAS 12.288 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor
rutiere cu dispozitivul cu con si nisip


CAIET DE SARCINI

6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE
CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD


IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD
Cuprins
I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................................... 5
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE .............................................................. 5
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR........................................................... 6
II. 1. AGREGATE............................................................................................................................... 6
II. 2. FILER ........................................................................................................................................ 6
II. 3. LIANTI ...................................................................................................................................... 7
II. 4. ADITIVI ..................................................................................................................................... 9
II. 5. FIBRE ...................................................................................................................................... 10
II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE ........................... 10
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR .................................................................................... 11
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR ............................................................................................... 11
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE ................... 19
III. 3. STATIA DE ASFALT ............................................................................................................. 23
III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT ................................................................................ 24
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE ......................................................................... 24
III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE .................... 25
IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA ..................................................................................................... 28
IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE ...................................................................... 28
IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE ................................................................................................. 28
IV. 3. ASTERNEREA ....................................................................................................................... 29
IV. 4. COMPACTAREA ................................................................................................................... 30
IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI ................................................................... 31
IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA ...................................................................................... 31
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE................................. 34
V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI ..................................................... 34
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA ............................................................... 35
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE ............................................................................... 36
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA ................................................................. 36
LUCRARILOR) ................................................................................................................................ 36
VI. 3. RECEPTIA FINALA ............................................................................................................... 36
ANEXA NR. 1.......................................................................................................................................... 37
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC ......... 37
ANEXA NR. 2.......................................................................................................................................... 40
MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG ............................... 40
ANEXA NR. 3.......................................................................................................................................... 42
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD ....................... 42
ANEXA NR. 4.......................................................................................................................................... 44
UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE ......................... 44
ANEXA NR. 5.......................................................................................................................................... 46
UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE
GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE ................................................... 46

II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

II. 1. AGREGATE
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale
neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile
standardelor dupa cumurmeaza:
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conformSR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0-4, conformSR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0-4, conformSR 662, tabelul 5;
- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conformSR 662, tabelul 10.
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a
drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conformSR 667, tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa
fie conformSR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte
de a fi introduse in instalatia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate,
avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care
atesta calitatea acestora.

II. 2. FILER
Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform
STAS 539, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539
si conditiei suplimentare ca minimumde particule sub 0,02 mmsa fie de 20%.
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.


II. 3. LIANTI
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:
- bitumneparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100;
- bitummodificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitumaditivat.
Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.

Tabel 1
Tipul imbracamintii bituminoase Tipul liantului
Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica
stabilizata cu fibre:

- strat de uzura (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 754:
tip D 60/80
sau
Bitum modificat cu polimeri
- strat de legatura (fara fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:
tip D 60/80
Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri:
- strat de uzura Bitum modificat cu polimeri
- strat de legatura Bitum modificat cu polimeri
sau
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:
tip D 6080
Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat:
Bitum aditivat:
- strat de uzura si strat de legatura - tip D 60/80a - zona climaterica calda
- tip D 80/100a - zona climaterica rece
Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos
pentru drumuri:

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:
- strat de uzura si strat de legatura - tip D 60/80 - zona climaterica calda
- tip D 80/100 - zona climaterica rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Figura 9

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale
utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitumaditivat.
Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresterii rezistentei la deformatii
permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, imbracamintile
bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica I III si pe strazi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte
greu si la alte lucrari speciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se vor
executa cu bitummodificat cu polimeri.
In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din
ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini.
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor preliminare se va stabili
utilitatea aditivarii bitumului.
Se va folosi numai bitumaditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate
naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la
care se foloseste.
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul
tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND
537.
Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conformNormativ AND 553.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum,
astfel:
- bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de
inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cu sistem de
incalzire cu ulei, sistemde recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii componentlor si
sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2
zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum140
o
C;
- bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistemde incalzire cu ulei,
pompe de recirculare, sistemde inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se
recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de
depozitare sa fie de (120 140)
o
C.
Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitumtaiat, cu
respectarea prevederilor STAS 8877.
Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil,
prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.

II. 4. ADITIVI
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase
sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara, conformcelor prevazute in
declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator.
Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conformreglementarilor in vigoare.
Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:
- se fie compatibili cu bitumul;
- sa fie stabili termic pana la minimum200
o
C;
- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici
ale acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitumse stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un
laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Inginerului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si
certificatul de conformitate a calitatii.

II. 5. FIBRE
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia
imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie
agrementate tehnic conformreglementarilor in vigoare.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de
un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitatea de trafic, la
temperatura de 135+5
o
C, conformreglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip
Marshall se vor face conformSTAS 1338-2.

II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase, se verifica in
conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1,
pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR
Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura, pot fi realizate
integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera,
functie de tipul mixturii asfaltice conformtabelului 2.
Tabel 2
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
- criblura sort 4-8 si 8-16
- nisip de concasare sort 0-4
- filer

Beton asfaltic rugos
- criblura sort 4-8 si 8-16
- filer

Betoane asfaltice bogate cu criblura
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip natural sort 0-4
*)

- filer

Beton asfaltic cu pietris concasat
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
- filer

Beton asfaltic deschis cu criblura
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
*)

- filer

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25
*)

- filer

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25
*)

- filer

*) Conform notei de la tabelul 4

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se
seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat, sau il comanda la un laborator
autorizat.
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si
incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60
o
C; indicele de curgere-fluaj -
la 60
o
C, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de
alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conformSTAS 1338/1,
numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III
(respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si
categorii.
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea
totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitumse stabileste la masa
totala a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 3.
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.





Tabel 3
Fractiuni deagregate
naturaledin amestecul total
Strat deuzura Strat delegatura
Tipul mixturii asfaltice
BA 8
BA 8a
BA 16
BA 16m
BA 16a
BA 25
BA 25a
BAR 16
BAR 16m
BAR 16a
MASF 8 MASF 16 BAPC 16
BAD 25
BAD 25m
BAD 25a
BADPC25
BADPC 25a
BADPS 25
BADPS 25a
Filer si fractiuni din nisipuri
sub 0,1 mm, %
9 13 9 13 6 13 9 11 11 14 10 14 9 13 2 7 2 7 2 7
Filer si nisip fractiunea
(0,1 4) mm, %
Diferenta pana la100%
Cribluri cu dimensiuneapeste
4 mm, %
22 45 34 58 39 60 47 61 45 60 63 75 - 55 72 - -
Pietris concasat cu
dimensiuneapeste8 mm, %
- - - - - - 18 34 - 39 58 -
Pietris sortat cu dimensiunea
peste8 mm, %
- - - - - - - - - 39 58

NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.


Tabel 4
Mrimea ochiului sitei, conform
SR EN 933-2
BA 8
BA 8a
BA 16
BA 16m
BA 16a
BA 25
BA 25a
BAR 16
BAR 16m
BAR 16a
MASF 8 MASF 16 BAPC 16
BAD25, BAD25m, BAD
25a, BADPC 25, BADPC
25a, BADPS 25, BADPS 25a
Treceri prin sitecu ochiuri patrate- SR EN 933-2
25 mm - - 90 100 - - - - 90 100
16 mm - - 72 90 90 100 - 90 100 95 100 73 90
8 mm 90 100 66 85 54 80 61 74 95 100 44 59 66 82 42 61
4 mm 56 78 42 66 40 61 39 53 40 55 25 37 42 66 28 45
2 mm 30 55 30 55 30 50 30 42 19 28 20 25 30 55 20 35
1 mm 22 42 22 42 20 40 21 31 16 22 19 22 21 42 14 32
0,63 mm 18 35 18 35 15 35 18 25 13 20 13 20 18 35 10 30
0,20 mm 11 25 11 25 8 25 11 15 12 16 11 15 11 25 5 20
0,10 mm 9 13 9 13 6 13 9 11 11 14 10 14 9 13 2 7
Zona degranulozitatea
amestecului deagregatenaturale
Figura1 Figura2 Figura3 Figura4 Figura5 Figura6 Figura7 Figura8
NOTA:
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatur se foloseste nisip de
concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n proportie de maximum:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25.

Continutul optimde liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conformSTAS 1338/1,
2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.
Tabel 5
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Continutul de liant din
masa mixturii asfaltice
%
Clasa tehnica a
drumului
Categoria
tehnica a
strazii
Strat de uzura
MASF 8 6,7 7,5 I V I IV
MASF 16 6,5 7,5 I V I IV
BAR 16m, BAR 16a 5,7 6,2 I III I III
BAR 16 5,7 6,2 II III II III
BA 16m 6,0 7.0 I II I II
6,3 7,3 III III
BA 16, BA 16a
6,0 7,0 II II
6,3 7,3 III III
6,5 7,5 IV V IV
BA 8, BA 8a 6,5 7,5 IV V IV
BA 25, BA 25a 5,5 7,0 IV V IV
BAPC 16, BAPC 16a 6,0 7,5 IV V IV
Strat de legatura
BAD 25m 4,0 5,0 I III I III
BAD 25, BAD 25a 4,0 5,0 I V I IV
BADPC 25, BADPC 25a 4,0 5,0 III V III IV
BADPS 25, BADPS 25a 4,0 5,0 IV V IV
Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conformtabelului 6.
Tabel 6
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat)
Strat de uzura
Betoane asfaltice rugoase 1,6 1,8
Betoane asfaltice bogate in criblura:
- cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm
- cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm

1,3 1,8
1,1 1,8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6 1,8
Strat de legatura Betoane asfaltice deschise 0,5 1,4
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi in
limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un
laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.

III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip
Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din
probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile
imbracamintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precumsi din stratul gata
executat, se efectueaza conformSR EN 12697-27.
In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-
mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitumneparafinos pentru drumuri si cu bitumaditivat, trebuie
sa indeplineasca, in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in
tabelele 7 si 8.
Tabelul 7
Tipul mixturii
asfaltice
Tipul bitumului
Clasatehnica a
drumului
Categoria
tehnic a strzii
Caracteristicilepeepruvetecilindricetip Marshall
Stabilitatea (S) la
60
o
C, kN, min
Indicelede
curgere(I), mm
Raport S/I,
kN, mm
Densitateaaparenta
kg/m
3
, minimum
Absorbtia de
apa, % vol
BA 8 D 60/80 IV V IV 6,0 1,5 4,5 1,3 4,0
2300 2 5
BA 25 D 60/80a
BA 8a D 80/100 IV V IV 5,5 1,5 4,5 1,2 3,6
BA 25a D 80/100a
D 60/80 II II 8,5 1,5 3,5 2,4 5,6
2300 2 5
D 60/80a III III 7,5 1,5 4,0 1,8 5,0
BA 16 IV V IV 6,5 1,5 4,5 1,4 4,3
BA 16a D 80/100 II II 8,0 1,5 4,0 2,0 5,3
D 80/100a III III 7,0 1,5 4,0 1,7 4,6
IV V IV V 6,0 1,5 4,5 1,3 4,0
D 60/80 I I 9,0 1,5 3,0 3,0 6,0
2300 3 5
D 60/80a II II 8,5 1,5 3,0 2,8 5,6
BAR 16 III III 8,0 1,5 3,0 2,6 5,3
BAR 16a D 80/100 I II I II 8,5 1,5 4,0 2,1 5,6
D 80/100a III III 7,5 1,5 4,0 1,8 5,0
D 60/80 IV V IV 6,0 1,5 4,5 1,3 4,0
2300 2 5
BAPC 16 D 60/80a
BAPC 16a D 80/100 IV V IV 5,5 1,5 4,5 1,2 3,6
D 80/100a
D 60/80 I V I IV 5,0 1,5 4,5 1,1 3,3
2250 2 5
BAD 25 D 60/80a
BAD 25a D 80/100 I V I IV 4,5 1,5 4,5 1,0 3,0
D 80/100a
D 60/80 III V III IV 4,5 1,5 4,5 1,0 3,0
2250 2 5
BADPC 25 D 60/80a
BADPC 25a D 80/100 III V III IV 4,0 1,5 4,5 0,9 2,6
D 80/100a
D 60/80 IV V IV 4,5 1,5 4,5 1,0 3,0
2250 2 5
BADPS 25 D 60/80a
BADPS 25a D 80/100 IV V IV 4,0 1,5 4,5 0,9 2,6
D 80/100a
Tabel 8
Caracteristica BAR 16, BAR 16a,
BA 16, BA 16a, BA 8, BA
8a, BA 25, BA 25a
BAD 25, BAD 25a,
BADPC 25, BADPC 25a,
BADPS 25, BADPS 25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de
compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40
o
C si 1800 pulsuri, 10
-4
mm, max 7600 -
Modulul de elasticitate la 15
o
C, MPa, min:
- zona climaterica calda 4200 3600
- zona climaterica rece 3600 3000
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare
la 15
o
C, min
- 4x10
5

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitummodificat trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 9.
Tabel 9
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice
BA 16m BAR 16m BAD 25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60
o
C, KN, min 10,0 10,0 8,0
- Indice de curgere (I) la 60
o
C, mm 2,0 3,5 2,0 3,5 2,0 3,5
- Densitate aparenta, kg/m
3
, min 2350 2350 2300
- Absorbtie de apa, % vol 2 5 3 5 3 6
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare
giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40
o
-4
mm, max 2900 2800 -
o
C, MPa, min 4500 4500 4000
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la
15
o
C, min
- - 4x10
5

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in
limitele din tabelul 10.
Tabel 10
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice
MASF 8 MASF 16
Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2
o
C, KN, min 7,0 7,0
o
C, mm 1,5 3,5 1,5 3,5
3
, min 2300 2300
- Volum de goluri, % 3 4 3 4
Rezistenta la deformatii permanente:
- Fluaj dinamic la 40
o
-4
mm, max 10000 10000
- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Temperatura Temperatura
Numarul mediu de vehicule
1)
: 45
o
C
2)
60
o
C
3)
45
o
C
2)
60
o
C
3)
<1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0
1500 3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0
3000 6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5
>6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5
- Adancimea fagasului, mm:
Numarul mediu de vehicule
1)
:
<1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0
1500 3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0
3000 6000, max 4,0 7,0 4,0 7,0
>6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0
o
C, MPa, min 3600 4000
Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15
o
C, 10
-
4
, max
1200 1000

NOTE: 1 - Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva.
2 - Zona climaterica rece
3 - Zona climaterica calda

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor
asfaltice cu bitum, bitummodificat si bitumaditivat se face conformSTAS 1338-1 si STAS 1338-2.
Caracteristicile prevazute in tabelele 8, 9 si 10 se determina conformmetodologiilor prevazute de
reglementarile tehnice in vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conformanexei 2.
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau
de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9
o
C mai mare decat bitumul initial
utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice
tip MASF.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conformSR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de mixtura
asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conformSR EN 12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face conform SR
EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de
SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conformSTAS 1338-2.

III. 3. STATIA DE ASFALT
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea
performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si
filerului, precumsi dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat
natural total cu cantitatea de bitumintrodusa in uscator-malaxor se face automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3%
pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitumsi filer.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia, variaza cu
temperatura astfel incat la 150
o
C 180
o
C, 1 kg de bitumrutier are un volumde (1,09 1,11) l.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum80
t/h la o umiditate de 5%.
Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitummai mare sau cel
putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat
si un dispozitiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190
o
C, in scopul evitarii modificarii
caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.
Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare
trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele privind verificarile
trebuie trecute intr-un registru specific.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare
si dozare a bitumului.
Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind
compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%.
Stocarea si dozarea filerului
La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si
extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5%
fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Stocarea, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii
pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu
pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.
Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata.
Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel incat sa
permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor, avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie
mai inalte de 6 msi cu un raport de lungime/latime de 3.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar
pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta.
Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea
agregatelor conformretetei aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise
fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).

Tabel 11

Fractiunea, mm Abateri admise fata de doxaj, %

25 31,5 +5

16 25 +5

8 16 +5

4 8 +5

1 4 +4

0,20 0,63 +3

0,1 0,2 +2

0 0,1 +1,5

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar
pentru uscarea si incalzirea agregatelor.
Malaxarea
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce
mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota
pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului
inainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili
in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea
segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit.

III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de
asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va
constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor
admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza
corespunzator, fara pierderi de materiale.
Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a
depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a
mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor
despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii
apelor, etc.).
Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface
inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer.

III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai
in statii automate de asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va
urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod
corespunzator.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea
mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:
165
o
C la 175
o
C pentru mixturi cu bitumD 60/80
160
o
C la 170
o
C pentru mixturi cu bitumD 80/100.
Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere
bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).
Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3
o
C.
Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitumde mai multe ori.
Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este
necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la
utilizarea lui.
Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie
intre urmatoarele valori:
170
o
C 190
o
C pentru mixturi cu bitumD 60/80;
165
o
C 180
o
Se interzice incalzirea agregatelor peste 190
o
C, pentru a evita arderea liantului.
Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si trebuie verificat cel
putin odata pe zi.
Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se
cantaresc, conformdozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca, cu filerul rece, dozat
separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.
Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea
unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.
ConformSR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie
sa fie intre urmatoarele valori:
160
o
C 180
o
C pentru mixturi cu bitumD 60/80
155
o
C 170
o
Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinand seama de racirea
care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete, sa se asigure temperatura
ceruta la asternerea si compactarea mixturii.

III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR
ASFALTICE
Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice
trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta,
sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din tabelul 11.
Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de
reglare si etalonare:
- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;
- calibrarea dozatorului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer;
- a dispozitivelor de masurare a temperaturilor;
- verificarea ecranului dozatorului;
- verificarea functionarii malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui
constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase,
Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou
aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a
personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de
punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei.

III. 7. CONTROLUL FABRICATIEI
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de rutina in
timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa mentionata in tabelul
12.
Tabel 12
Faza
Natura controlului sau
verificarii
Categoria*
controlului
Frecventa controlului sau
a verificarii
A B C
Studiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tip de produs
Executie
Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii,
inclusiv stabilirea duratei de malaxare
x x inaintea inceperii fabricatiei
fiecarui tip de mixtura
Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in
caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica
proiectat, inclusiv starea de curatenie (continutul de
impuritati) a agregatelor
x la inceputul campaniei de
lucru sau ori de cate ori se
utilizeaza alte agregate
Temperatura liantului la introducerea in malaxor x permanent
Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la
iesirea din toba de uscare
x permanent
Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau
dozare
x la inceputul fiecarei zile de
lucru
Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea
din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta
trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru
mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutul de
liant)
x zilnic sau ori de cate ori se
observa o calitate
necorespunzatoare a
mixturilor asfaltice
Temperatura mixturilor asfaltice la preparare x in fiecare ora a programului
de lucru
Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in
laborator
x zilnic, prin extractii
Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea
agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda
dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise
indicate in tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de
sarcini
x zilnic
Caracteristicile fizico-mecanice:
Stabilitatea la 60
o
C
Indicele de curgere, Fluaj
Densitatea aparenta Marshall
Absorbtia de apa Marshall
x cate o proba de 20 kg la
fiecare 200-400 to de
mixtura, in functie de
productivitatea statiei

* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice.
B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintei.
C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintei.
IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA

IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp
strain si uscate inainte de incarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30
minute, indiferent de anotimp, precumsi pe vreme rece (+10
o
C +15
o
C), autobasculantele trebuie acoperite
cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina,
pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a
mixturii asfaltice si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a
imbracamintii.

IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente,
praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie
indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se degajarea
pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conformproiectului de
executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele
prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltica, fie prin frezare, conformprevederilor din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o
emulsie de bitumcationica cu rupere rapida.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe
metru patrat in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti
asfaltice existente;
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei
zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitumpur, ramasa dupa aplicarea amorsajului,
trebuie sa fie de (0,3 0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii
mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadamcimentat,
cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe
o latime de minimum 50 cmcu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul
suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu
straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum2 cm.
Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform
prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5.

IV. 3. ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de
peste 10
o
C, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15
septembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute
cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare.
In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face
manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi
programata a se executa in ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120
o
C, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din
zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi,
ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a
repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica.
Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conformprevederilor de la pct. 18.10.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile prevazute in tabelul 13.

Tabel 13

Tipul liantului
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
o
C
min.
Temperatura mixturii asfaltice la compactare
o
C
mm
inceput sfarsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului.
Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si
evacuate urgent din santier.
In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului, ca urmare
a unei intreruperi accidentale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al grosimii cat
si cel al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul supune aprobarii Inginerului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale
ce urmeaza sa fie executate.
Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de
prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector experimental.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si
cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari,
imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare.
In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura necesara
pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de
lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie
verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este
necesara.
Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne,
depasind rostul cu 5 10 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel
incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum10
cmfata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau
din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face
dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel
incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda
sa fie in forma de V, la 45
o
. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de
asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).

IV. 4. COMPACTAREA
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare
strat in parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare
cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de
compactare conformtabelului 15.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental,
numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele
acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva,
utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta.
Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul poate cere
interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala
Antreprenorului.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;
- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in
fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent.
Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul
experimental gradul de compactare minimmentionat la pct. 18.1.
Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca
numarul minimde treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.

Tabel 14
Tipul stratului Ateliere de compactare
A B
Compactor cu pneuri de
160 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
netede de 120 kN
Numar de treceri minime
Strat de uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu
compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori
optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi,
apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita
valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 min spatele repartizatorului. Locurile
inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de
vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata
imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii.

IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone
umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi protejata, aceasta
realizandu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatarilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitumsau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu 60% bitum
diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitumpentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0 4
mm cu un continut cat mai redus de praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati:
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
- raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitumdiluat cu apa (0,8-1) kg/mp;
- raspandire nisip 3...5 kg/mp.

IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa
mentionata mai jos urmatoarele:
- pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall
prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare
200 400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, in functie de productivitatea instalatiei.
Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm
pentru fiecare 7.000 m
2
suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina
urmatoarele caracteristici:
la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura:
- densitatea aparenta
- absorbtia de apa
- gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.
Tabel 15
Densitatea aparenta,
kg/m
3
, min
Absorbtia de apa, %
vol
Grad de compactare, %,
min
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:
MASF 8 2300 2 6 97
MASF 16
Beton asfaltic rugos:
BAR 16m 2300 4 7 96
BAR 16a 2250
BAR 16
Beton asfaltic bogat in criblura:
BA 16m 2300 2 6 96
BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a 2250
BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16
Beton asfaltic deschis:
BAD 25m 2250 3 8 96
BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a 2200
BAD 25, BADPC 25, BADPS 25

la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa tehnica a
drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II:
- rezistenta la deformatii permanente.
Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj
si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45
o
C pentru zona climaterica rece si respectiv de 60
o
C pentru
zona climaterica calda, conformmetodol;ogiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare.
Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.
Tabel 16

Numarul mediu de
Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h,
max
Adancimea fagasului, mm, max
vehicule
1)
Temperatura Temperatura
45
o
C 60
o
C 45
o
C 60
o
C
<1500 6,0 8,0 6,0 9,0
1500 3000 4,0 6,0 5,0 8,0
3000 6000 2,0 3,5 4,0 7,0
>6000 <2,0 <3,5 <4,0 <7,0

NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva.


Controlul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
- etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari;
- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si
regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie
respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din partea
Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de
remediere.
Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina de catre
Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte,
prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii aparente pe placute sau
carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor
sau asternere (inainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat
si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de
compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Determinarile se vor face conform
STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de
la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai
corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau
de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura
si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.

V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE

V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul
17.
Tabel 17
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de incercare
Planeitatea in profil longitudinal.
1)
Indice de
planeitate, IRI, m/km:

Reglementari tehnice in vigoare
privind masuratori cu nalizorul
de profil longitudinal (APL)
- drumuri de clasa tehnica I II <2,5
- drumuri de clasa tehnica III <3,5
- drumuri de clasa tehnica IV <4,5
- drumuri de clasa tehnica V <5,5
Uniformitatea in profil longitudinal.
1)
Denivelari
admisibile masurate sub dreptarul de 3 m, mm

SR 174-2
- drumuri de clasa tehnica I si <3,0
strazi de categoria tehnica I III
- drumuri de clasa tehnica II si
strazi de categoria IV in alte zone decat cele
din zona rigolelor)
<4,0
- drumuri de clasa tehnica III V <5,0
Rugozitatea
2)

STAS 8849
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:
drumuri de clasa tehnica I II >80
drumuri de clasa tehnica III >70
drumuri de clasa tehnica IV V >60
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:
STAS 8849
drumuri de clasa tehnica I II >0,7
drumuri de clasa tehnica III >0,6
drumuri de clasa tehnica IV V >0,55
- Coeficient de frecare (mGT):
Reglementari tehnice in vigoare
cu aparatul de masura Gip Tester
drumuri de clasa tehnica I II >0,95
drumuri de clasa tehnica III V >0,7
Omogenitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara degradari sub
forma de exces de bitum,
fisuri, zone poroase,
deschise, slefuite
Vizual

NOTE 1 - Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie
prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la
rigole la strazi.
2 - Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozitatii
geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.

Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la
executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.

V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA
Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul
suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect.
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza
intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie
prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 mde marginea imbracamintii.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat in
parte, pot fi de maximum10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii.
Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de
maximum+50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m, atat
pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu
mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele profilului
proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.

VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de legatura si de uzura,
se vor efectua conformRegulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG
272/94 si conformProcedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA
LUCRARILOR)
Receptia preliminara a lucrarilor de catre Inginer se efectueaza conformRegulamentului de receptie
a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de
documentatia de control intocmita in timpul executiei.
Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conformpct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea
traseului.
La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe
toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.
Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii
imbracamintii.
Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a
receptiei preliminare.
In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care este de un an de la
data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre
Antreprenor.

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei
de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.

ANEXA NR. 1
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT
LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC
1. DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt
incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul
modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitummodificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de
sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului.
(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor.
Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitumprecumsi in
cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intai aprobarii Inginerului.
(ii) bitumgata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator
propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a
aditivului cu bitumsi cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a
bitumului modificat.
In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se
faca toate incercarile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precumsi perioada
de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Inginer.

2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de
polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate
in tabelul de mai jos.
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de verificare
Penetratie la 25
o
C, 1/10 mm 55 70 STAS 42
Punctul de inmuiere,
o
C, min 55 STAS 60
Ductilitatea la:
SR 61 13
o
C, cm, min 40
25
o
C, cm, min 100
Punct de rupere Fraas,
o
C, max -15 STAS 113
Revenire elastica la 13
o
C, %, min 60
Reglementari
tehnice in vigoare
Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163
o
C
(metoda TFOT sau RTFOT):

- pierdere de masa, %, max 0,8
- penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min 50
- cresterea punctului de inmuiere,
o
C, max 9
- ductilitate reziduala la 13
o
C, cm, min 40
- revenire elastica la 13
o
C, %, min 60
Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta):
- particule sub 5m, %, min 80
Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163
o
C:
- diferenta intre punctele de inmuiere,
o
C, max 5
Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85 STAS 10969/3

Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si trebuie sa
corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare:
- Indice de instabilitate coloidala: maximum0,5
Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare.
Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor
bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie sa fie agrementati conform
reglementarilor in vigoare.
Tipul de polimer sii dozajul acestuia in bitumse stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de
un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel.
Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de
Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare.
Aprobarea finala intra in sarcina Inginerului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe
care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai
exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitummodificat trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul de mai jos.

Caracteristica
BA 16m BAR 16m BAD 25m
o
C, KN, min 10,0 10,0 8,0
o
C, mm 2,0 3,5 2,0 3,5 2,0 3,5
3
, min 2350 2350 2300
- Absorbtie de apa, % vol 2 5 3 5 3 6
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de
compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40
o
-4
mm, max 2900 2800 -
o
C, MPa, min 4500 4500 4000
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la
15
o
C, min
- - 4x10
5

NOTA:
- Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS
1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura
formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170
o
C si 180
o
C
- Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2
- Inginerul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea
stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de
Inginer, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii
executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor
modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior
(prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de Inginer sunt
urmatoarele:


Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testare
Incercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la
formarea fagaselor) la 60
o
C, la 30.000 cicluri (%)
max. 8
Proiect de norme frantuzesti
NF 98 141
Rezistenta la oboseala la 10
o
C, 25 Hz, E6 (10
-6
) min. 100 Metoda LPcPC

Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va
fi suportat de Antreprenor.

3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE
Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.
Transportul La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum160
o
C. Bitumul
modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe
amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic.
Depozitarea Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale,
asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica
aparitia separarii materialelor componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140
o
C. Temperatura va fi
urmarita permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate
in orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat
depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata
zilnic.

4 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI
MODIFICAT PE AMPLASAMENT
In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate
urmatoarele:
(i) Temperatura de amestecare
(ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri
(iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut.
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate.
Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.

ANEXA NR. 2
MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA
CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG

1. PRINCIPIUL METODEI
Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, tip
MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta temperaturilor ridicate.

2. APARATURA
- etupa care asigura temperatura de 170
o
+2
o
C;
- balanta cu exactitatea de 0,1 g;
- pahar Berzelius;
- capsula de portelan;
- sticla de ceas.

3. PREGATIREA PROBEI DE MIXTURA ASFALTICA TIP MASF
Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la temperatura
de 150
o
C.

4. MOD DE LUCRU
Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius,
incalzit in prealabil la temperatura de 170
o
C.
Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce in etuva,
incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)
o
C, si se mentine la aceasta temperatura timp de (1 h +1
min).
Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de porterlan,
cantarita in prealabil.
Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina, prin diferenta, cantitatea de
material fixat pe peretii paharului Berzelius.

5. EXPRIMAREA REZULTATELOR
5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia:
m
1
- m
2

p = x 100 (%)
m
1

in care:
m
1
- masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame;
m
2
- masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame.
5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m)
si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m
1
). Procentul de
material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia:
m - m
p = x 100 (%)
m
1

5.3. Rezultatul este media a doua determinari.

6. INTERPRETAREA REZULTATELOR
In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius, calitatea
mixturii asfaltice se apreciaza astfel:
p <0,2 % buna;
p =0,2% acceptabila.

ANEXA NR. 3
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD

I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de
interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice.
podurilor.

AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase
stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii
imbracamintilor bituminoase rutiere.
AND 549 - Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la
cald, realizate cu bitummodificat cu polimeri.
AND 553 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase
cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum
aditivat.
AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase
cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum
aditivat.

III. STANDARDE
STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.
STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu
inel si bila.
SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
STAS 113 - Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.
SR 174-1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice de calitate.
SR 174-2+ - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase
SR 174-2/C1 cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru
prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si
receptia imbracamintilor executate.
SR 754 - Bitumneparafinos pentru drumuri.
STAS 863 - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescriptii de proiectare.
SR EN 933-2 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de
control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
STAS 1338/1 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti
bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
bituminoase executate la cald. Metode de determinare si
incercare.
bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice
pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 8849 - Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare.
Metode de masurare.
STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru
lucrarile de drumuri.
STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare
cantitativa.
SR EN 12.697-1 +
+SR EN 12.697-1/AC - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum
solubil.
SR EN 12.697-3+
asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului:
Evaporator rotativ.
SR EN 12.697-4 +
asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului:
Coloana de fractionare.
SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor
pentru determinarea continutului de bitum, a continutului
de apa si a compozitiei granulometrice.
ANEXA NR. 4
UTILIZAREA GEOGRILELOR
LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE
Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care
urmeaza sa se aplice geogrilele.
Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor.

2. METODE DE ASTERNERE

2.1. Pregatirea suprafetei
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai
mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor
efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi
corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt
raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic
de egalizare, cu grosimea minima de 20 mmsi care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin
indepartarea materialelor straine, cumar fi particulele de praf sau altele.

2.2. Asternerea geogrilelor
Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitumpur, incalzit
la maximum 150
o
C, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m
2
, incalzita tot la o temperatura
maxima de 150
o
C.
Cantitatea de bitumse va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
Latimea de aplicare este conformproiectului.
Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum0,20 m.
Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material
geosintetic, existand anumite particularitati de asternere.
Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a
circulatiei directa pe materialul geosintetic.

3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180
o
C.
Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m +1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe
directie transversala.
Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.
Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In
acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul
respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea in
scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament.
In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare
realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Inginer.
Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat,
astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

ANEXA NR. 5
UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE
(GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE)
LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE
Inainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate masuri speciale de pregatire a
suprafetei suport.
Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului geotextil
combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau a stratului de baza,
fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregatirea suprafetei
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului.
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati. Denivelarile longitudinale sau
transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m
lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si
nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate, sau in cazul in care
aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa
aiba o grosime minima de 20 mmsi care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor
straine, cumar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea materialului geotextil combinat
Pe suprafata suport obtinuta asa cums-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitumpur, incalzit la
o temperatura de 150
o
C (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m
2
. Tratamentul se aplica
succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitumin exces, aceasta
va fi indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum0,20 m.
Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducand numarul de accelerari
si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe
suprafata neprotejata de material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 150
o
C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere
in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a
asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.

3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%.
In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
(i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum
30 KN/m
(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m
2

(iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%
(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele
directii (grosime nominala de 3,5 mm).
In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
(i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata
(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m
2
iar greutatea maxima de 0,160 kg/m
2

(iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum7 KN/m.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si
va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus,
solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in vederea utilizarii
acestuia pe amplasament.
Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari suplimentare
in laboratoare specializate, aprobate de Inginer.
Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara intarzieri in
legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.



CAIET DE SARCINI

7. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE



STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE

Cuprins
I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................................... 5
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE .............................................................. 5
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR........................................................... 6
II. 1. AGREGATE............................................................................................................................... 6
II. 2. FILER ........................................................................................................................................ 8
II. 3. LIANTI ...................................................................................................................................... 8
II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE ............................. 9
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR .................................................................................... 11
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR ............................................................................................... 11
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE ................... 11
III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE .......................................... 12
III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT ................................................................................ 13
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE ......................................................................... 13
III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI ................................................................................................ 14
IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA ........................................................................................... 16
IV.1. PUNEREA IN OPERA............................................................................................................. 16
IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE ...................................................................... 16
IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT .................................................................................. 16
IV. 4. ASTERNEREA ....................................................................................................................... 16
IV. 5. COMPACTAREA ................................................................................................................... 17
IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA .......................................................................... 19
IV. 7. PROTEJ AREA STRATULUI DE BAZA ................................................................................ 19
IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA ...................................................................................... 19
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT ............................................. 21
V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS.......................................................... 21
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA ............................................................... 21
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE ............................................................................... 22
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) ....................................... 22
VI. 3. RECEPTIA FINALA ............................................................................................................... 22
ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
.................................................................................................................................................................. 23

II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

II. 1. AGREGATE
Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale
neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile
standardelor dupa cumurmeaza:
- nisip natural sort 0-4, conformSR 662;
- margaritar sort 4-8, conformSR 662;
- pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conformSR 662;
- nisip de concasaj sort 0-4 conformSR 667;
- savura sort 0-8 conformSR 667;
- criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conformSR 667;
- filer de calcar conformSTAS 539.
Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de a fi
folosite in amestec.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu
pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul
minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.

Tabel 1
Nr CARACTERISTICI MIXTURI ASFALTICE TIP
AB1 AB2
1 Granulozitatea agregatelor cuprinse in limitele din Fig. 1 Fig. 2
2
Continut de agregate cu dimensiunea peste #4 mm
% din masa
22 47
(30...55)
36 66
(50...75)
3
Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste #25 mm
(31,5 mm) % din masa

max. 10

max. 10
4
Continut in parti fine sub 0,1 mm
% din masa
4 14
(4...12)
3 11
(2...10)
5 Continutul minim de filer % din masa 7 4
6
Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale
drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din masa

I nu se foloseste 100 - criblura
II
35 - criblura
65 - pietris concasat
III 100 - pietris concasat
IV-V 100 - pietris sortat

Figura 1,2

Tabel 2
Clasa tehnica a
drumului
Categoria
tehnica a strazii
Agregate naturale utilizate
I
(Autostrazi)
I
- Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
- Nisip de concasare sort 0-4
- Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare
- Filer
II II
- Criblura: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)
- Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4
- Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor
de ru
- Nisip natural sort 0-4
- Filer
III III
- Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25
- Nisip natural sort 0-4
- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul
natural sort 0-4
- Filer
IV-V IV
- Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25
- Nisip sort 0-4
- Filer

II. 2. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%.
Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui
partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate
folosi numai impreuna cu filerul de calcar; continutul de filer
din var stins poate fi max. 2%.
Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica.
Nu se admise folosirea filerului aglomerat.

II. 3. LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se
folosesc urmatoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:
- bitumtip D 60/80 pentru zona climatica calda;
- bitumtip D 80/100 pentru zona climatica rece.
Zonele climatice sunt delimitate conformfigurii 3.
Conditiile de admisibilitate care trebuie sa le indeplineasca bitumul neparafinos sunt cele prevazute
in SR 754 si in Normativul AND 537.
In cazul in care adezivitatea bitumului determinata in cadrul testelor preliminare, in functie de
calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaza sub valoarea minima admisa, se va stabili utilitatea
aditivarii bitumului.
Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire, sistem de
inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de reciclare.

II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in conformitate
cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si
constau in urmatoarele:
a. Bitum
- penetratia la 25C STAS 42 si SR 754;
- punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754;
- ductilitatea la 25
o
C, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru strazi de
categorie tehnica I si II)
b. Criblura
- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4;
- granulozitatea, STAS 730;
- forma granulelor, STAS 730;
- determinarea continutului de parti fine sub 0,1, STAS 730;
- continutul de argila, SR 667
c. Pietris
- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606;
- granulozitatea STAS 4606;
- forma granulelor STAS 4606, STAS 730;
- parte levigabila STAS 4606;
- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730
d. Nisip natural
- granulozitatea STAS 4606;
- continut de corpuri straine, STAS 4606;
- echivalent de nisip STAS 730
Nisip de concasaj
- granulozitatea, STAS 730;
- continut de corpuri straine - STAS 4606;
- coeficient de activitate STAS 730
e. Filer
- umiditate STAS 539;
- finetea STAS 539.

Figura 3

III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR
Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza unui
studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor precizate in prescriptiile
tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat sau il comanda la un alt
laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si
incercarile efectuate, impreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
- incercarea Marshall (stabilitatea la 60
o
C; indicele de curgere-fluaj - la 60
o
C, densitatea aparenta,
absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de
liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conformSTAS 1338/1, pentru straturile de
baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri;
- determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe
epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22
o
C si 50
o
C, reducerea rezistentei la compresiune
dupa 28 de zile de imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de liant).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea
totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitumse stabileste la masa
totala a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale,
care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date in tabelul 1.
Continutul optimde liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conformSTAS 1338/1,
2 si 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 4.

Tabel 4
Mixturi asfaltice
Contintul de liant Tip AB1 Tip AB2
- la mixturi cu agregate neconcasate,
% din masa mixturii

3,5...5,0

3,3...4,8
- la mixturi cu agregate concasate,
% din masa mixturii

3,6...5,4

3,4...5,0

III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip
Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea
compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precumsi din
straturile imbracamintii gata executate.
In lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice
ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de
fabricatie, conditiile aratate in tabelul 5.

Tabel 5
CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB1 Tip AB2
Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii
I, II si III IV si V I, II si III IV si V
A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL
Stabilitatea la 60
o
C, D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0
kN, min. D 80/100 4,5 4,0 5,0 4,5
Indicele de curgere, D 60/80 1,5-4,0 1,5-4,5 1,5-3,5 1,5-4,0
mm D 80/100 1,5-4,5 1,5-4,5 1,5-4,0 1,5-4,5
Absorbtie de apa, - 2 8 2 8
% vol.
Densitatea aparenta, D 60/80 2200 2200
kg/m
3
, min. D 80/100
B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI
Rezistenta la compresiune D 60/80 2,5 2,5
la 22
o
C, N/mm
2
, min D 80/100
Reducerea rezistentei la
compresiune la 22
o
C,
D 60/80
30

30
dupa 28 zile de pastrare in apa,
% max.
D 80/100
Absorbtia de apa, D 60/80 2 10 2 10
% vol. D 80/100
Densitatea aparenta, D 60/80 2150 2150
kg/m
3
, min. D 80/100

Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de
la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max. 9
o
C mai mare dect bitumul initial utilizat
la prepararea mixturii asfaltice respective.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR 7970, pct.
2.4.3.2.

III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, de regula in flux discontinuu, prevazute cu
dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare
gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precumsi de malaxare fortata a componentilor.
In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntarire a
agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, in acest caz, initial pe sorturi,
la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu
cte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu ajutorul unui
dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, in cazul
instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural
total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxor se face automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3%
pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitumsi filer. Toleranta admisa la temperatura bitumului este
+3
o
C.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu
temperatura, astfel inct la 150
o
C 170
o
C, 1 kg de bitumrutier are un volumde (1,09 1,1)l.
Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase,
Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou
aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a
personalului care o deserveste, in tot timpul ct dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere
in exploatare, cu att mai mult in caz de refuz.
Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului,
cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o joja etalonata in
prealabil si de un dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pna la temperatura necesara, evitnd orice
supraincalzire (ct de mica).
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului
inainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, inaintea inceperii fabricatiei.

III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de
asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va
constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor
admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza
corespunzator, fara pierderi de materiale.
O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor si
amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la
instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea
platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare,
asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.).
Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface
inainte de acceptarea Inginerului.

III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in urmatoarele operatii:
- reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin incercari,
astfel inct: curba granulometrica a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, sa corespunda celei
prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum(fata de dozajul stabilit
prin reteta aprobata) exprimata in procente de masa sa fie de +0,3%;

Tabel 6
Nr. crt. Elemente componente ale mixturii Abateri admise fata de doxajul prescris, %
1 Fractiunile de agregate naturale:
25 31,5 +5
16 25 +5
8 16 +5
4 8 (3,15 8) +5
1 4 (0,63 3,15) +4
0,20 0,63 +3
0,1 0,2 (0,09 0,20) +2
0 0,1 (0 0,09) filer si pref. +1,5
2 Continut de agregate concasate +10

- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator-malaxor) unde are loc uscarea si
incalzirea acestora; se vor lua masuri pentru evitarea incalzirii agregatelor la o temperatura care poate sa
conduca la arderea liantului;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in flux
discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat;
- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in uscator-malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de stocare; in cazul
incarcarii acesteia, direct, in mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive
adecvate si trebuie luate masuri in vederea limitarii la maximuma segregarii mixturii asfaltice.
Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei
anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 7.
Tabel 7
Materiale si faza de executie Temperatura in
o
C, functie de tipul bitumului*
D 60/80 D 80/100
- agregate naturale la iesire din uscator 170 190 165 185
- bitum la intrare in malaxor 155 165 150 160
- mixtura asfaltica
la iesire din malaxor 165 175 160 170
la asternere min. 155 min. 150
la inceputul compactarii min. 150 min. 145
la sfrsitul compactarii min. 110 min. 105
NOTA: * Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.

In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regimtermic.
Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone
climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa (10
o
C 15
o
C).
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata in intervalul prescris, astfel
inct, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, sa
fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conformtabelului 7.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita
degradarea liantului in procesul tehnologic.
Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de bitumde mai
multe ori. In cazul in care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, se determina
penetratia si ductilitatea la 25
o
C a acestuia, iar in cazul unor rezultate necorespunzatoare se renunta la
utilizarea bitumului respectiv.

III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI
Mixturile asfaltice produse in instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor
preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere in opera
a mixturilor, a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii
speciale, este cea indicata in tabelul 8.

Tabel 8

Nr
crt

Natura controlului sau
a incercarii
Categoria
controlului*
Verificari
conform

Frecventa controlului sau a
A B pct. incercarii
1 Studiul compozitiei x pentru fiecare tip de produs
2 Controlul reglajului instalatiei de
preparare inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
x x 20.2.1 la inceputul fiecarei zile de
lucru si inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs
3 Controlul regimului termic de
preparare a mixturilor asfaltice
x 20.2.2 permanent
4 Verificarea respectarii compozitiei
mixturii asfaltice prestabilita
x 20.2.4 zilnic
5 Verificarea calitatii mixturii
asfaltice
x 20.2.5 unul la fiecare 400 to mixtura,
dar cel putin una pe zi

*) A - Incercari preliminare de informare
B - Controlul de calitate in timpul executiei

Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA

IV.1. PUNEREA IN OPERA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai in anotimpul calduros,
in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10
o
C, in conditiile unui timp uscat.
Lucrarile se intrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.

IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele curatate si
uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, sa fie
minime.
La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10
o
C +15
o
C),
autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina,
pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea
mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel inct sa fie eliminate intreruperile procesului de
punere in opera.

IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului suport
si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. In acest scop se procedeaza in
felul urmator:
- se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de executie;
- se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil longitudinal
sunt mai mari de 3 cmsub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;
- se remediaza toate defectiunile existente, conformreglementarilor tehnice in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor;
- se curata temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin
maturarea mecanica a partii carosabile;
- se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului suport
se realizeaza mecanizat cu autoraspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea
uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspndita
pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,3 0,5) kg bitum rezidual pe metru patrat, raspndit in
filmcontinuu.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura inct ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii
mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.

IV. 4. ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conformart.15, se efectueaza numai
mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure
precompactarea mixturii. Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste (de exemplu in zona casetelor)
asternerea mixturii se poate face manual.
In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face intr-unul
sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari:
a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie:
- 5,0 cmla mixturi tip AB1
- 6,0 cmla mixturi tip AB2
b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu trebuie sa
depaseasca:
- 12,0 cmin cazul asternerii mecanizate
- 6,0 cmin cazul asternerii manuale.
Grosimea maxima a mixturii, raspndita printr-o singura trecere, este cea indicata in caietul de
sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si
ct se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere in opera.
Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator calificat, pentru a corija
imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de
material proaspat depus, cu grija, in fata lopetii.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura, pentru a se
evita o raspndire neuniforma a materialului.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei benzi
programata a se executa in ziua respectiva.
In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care
separa mixturile asfaltice raspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legaturi continui intre
suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie executate urmatoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata grosimea stratului, astfel inct
sa rezulte o muchie vie verticala;
- amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin decupare;
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu
5 10 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material se impinge apoi, cu o racleta, peste
mixtura proaspat asternuta, inainte de compactare.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile prevazute in tabelul 7.

IV. 5. COMPACTAREA
Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicnd tehnologii corespunzatoare care sa asigure
pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute in tabelul 9.

Tabel 9
Nr.crt. Caracteristici
Tipul mixturii
AB1 AB2
1 Densitatea aparenta, kg/m
3
, min. 2150 2150
2 Absorbtia de apa, % vol. 2 10 2 10
3 Grad de compactare, % min. 96 96

Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea
gradului de compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor se determina pe un sector experimental,
numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de
tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului
pentru lucrarea respectiva, utiliznd mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia
curenta.
Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub
responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze
in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactare pe care le va considera necesare.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru:
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe ct posibil constant, in
fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute in tabelul 7.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minimde treceri ale
compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in tabelul 10.

Tabel 10
Specificatii
Atelier de compactare compus din:
2 utilaje de compactare un utilaj de compactare
Compactor cu pneuri de
160 kN
netede de 120 kN
netede de 120 kN
Nr. de treceri, min. 12 4 14

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu
compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere concomitenta, cte un
atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectundu-se in zona rostului dintre benzi,
apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita
valurirea stratului.
Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau
ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar corectndu-se pe toata
latimea, dupa prima trecere a compactorului.
La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaza
separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor
succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul
superior aplicndu-se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie
uscata si curata. In cazul in care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24 h, aderenta se
asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si amorsare, conform15.1.

IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA
Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica, in profil longitudinal (in axul drumului sau
in axul fiecarei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si in profil transversal (in dreptul fiecarei
sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 msi pana sau cu alte dispozitive adecvate omologate.
Verificarea va fi efectuata si in oricare alte locuri indicate de Inginer.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3m sunt de
maximum 10 mm.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/mla drumuri si de +2,5 mm/m
pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA
Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului de baza, in
acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul de baza este dat in
circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament
bituminos simplu sau dublu conformSTAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie
bituminoasa, conformprocedeelor reglementate tehnic.
Alegerea solutiei de protejare se face de catre proiectant la intocmirea proiectului de executie, de
comun acord cu Inginerul si Antreprenorul lucrarii.

IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe
faze.
Controlul calitatii materialor - se face conformart.6.
Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii:
Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corecta a dispozitivelor de cntarire sau dozare volumetrica: la inceputul fiecarei zile
de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic si consta in:
a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrarii, care trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari;
utilajele prescrise pentru atelierul de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si
regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie
respectate cu strictete.
In cazul unui autocontrol insuficient, Inginerul lucrarii va putea opri lucrarile pe santier pna cnd
Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
b. controlul ocazional al Inginerului, care va putea sa solicite incercari pentru a se asigura ca
nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor
facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul experimentarii, Inginerul va putea impune noi incercari de compactare, anulnd
modalitatile de compactare aprobate initial.
Daca aceste incercari noi nu permit atingerea densitatii de referinta prescrisa, Inginerul va dispune
alte masuri.
Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate
de laboratorul de santier al Antreprenorului:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea
liantului (aceasta trebuie sa se incadreze in limitele de toleranta admise, indicate in tabelul 6, fata de reteta
prescrisa): zilnic sau ori de cte ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conformtabelelor 1 si 2: la inceputul fiecarei
zile de lucru;
- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica si continutul de bitum) prin extractii, pe
probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic.
Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul
Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone mixtura
fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina:
- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 1, 2 si 4 si sa
corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate in
tabelul 6;
- punctul de inmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica; conformprevederilor de la
punctul 8.3;
- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa corespunda
cu cele indicate in tabelul 5.
Frecventa controalelor
In lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele
indicate in tabelul nr.11.
Tabel 11
FAZA DE
EXECUTIE
NATURA CONTROLULUI SAU A
INCERCARII
CATEGORIA DE
CONTROL FRECVENTA CONTROLULUI
A B C
In timpul
executiei
Temperatura de asternere x permanent
Etalonarea atelierului de compactare x
la inceputul exec. lucrarilor apoi
cnd la un control ocazional se
constata o compactare neconforma
Controlul ocazional de compactare
prin carote
x x o carota la fiecare 250 ml de banda
La straturile
executate
Reglajul de suprafata: controlul
cantitatii medii asternute
x x
zilnic si la sfrsitul lucrarilor de
santier
Reglarea nivelmentului x in fiecare punct indicat de Inginer
Controlul denivelarilor x in fiecare punct indicat de Inginer

A - Incercari preliminare de informare
B - Controlul de calitate in timpul executiei
C - Controlul de calitate in vederea receptiei
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT

V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS
Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin
prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m
2

de suprafata executata).
Carotele se preleveaza in prezenta delegatului Antreprenorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m
de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel inct ele sa reprezinte ct mai
corect aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau
de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare si prin
incercari de laborator pe carotele prelevate conform21.1.
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
compactate din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din
mixtura respectiva.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea
densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mmsau pe carote cilindrice cu diametrul de
100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.
Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre
laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau in:
- masurarea grosimii stratului;
- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe
bitumextras).

V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face conformSTAS
6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si consta in:
- verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conformprevederilor
STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului de baza, in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite
la incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum
doua sondaje pe km, efectuate la 1 mde marginea stratului de baza;
- verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal; se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole pentru
strazi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 mlungime.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in profilului transversal tip al
proiectului pentru fiecare strat in parte, pot fi de max. 10%. Abaterile in plus de la grosime nu constituie
motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind
uniformitatea suprafetei si gradul de compactare.
Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect pot fi cuprinse in
intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de stationare la
autostrazi.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/mla drumuri si de +2,5 mm/m
pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia
respectarii pasului de proiectare adoptat.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mmsub dreptarul de 3 m.
Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere
independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare
a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise este de +2,5%.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.


VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de baza, se vor
efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG
272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului in fazele de executie determinante,
elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996.

VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)
Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conformRegulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de
documentatia de control intocmita in timpul executiei.
Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conformart.18.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea
traseului.
La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe
toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.
Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii
imbracamintii.
Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a
receptiei preliminare.

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD


I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de
interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice.
podurilor.

AND 537 - Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului
neparafinos pentru drumuri.

III. STANDARDE
STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.
STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu
inel si bila.
SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
SR 174-2 +SR 174-2/C1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate,
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si
punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia
imbracamintilor executate.
SR 754 - Bitumneparafinos pentru drumuri.
bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
bituminoase executate la cald. Metode de determinare si
incercare.
bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice
pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti
minerali. Metode de incercare.
STAS 6200/4 - Piatra naturala pentru constructii. Prescriptii pentru
determinarea caracteristicilor petrografice,
mineralogice si a compozitiei chimice.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.
SR 7970 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi
asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice
de calitate si prescriptii generale de executie.
STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare
cantitativa.
SR EN 12.697-13 +
asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea
temperaturii.
asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.


CAIET DE SARCINI

8. LUCRARI DE PODETE

LUCRARI DE PODETE
Cuprins
1. PREVEDERI GENERALE ............................................................................................................ 5
2. MATERIALE ............................................................................................................................... 5
2.1.APA ............................................................................................................................................ 5
2.2.CIMENTUL ................................................................................................................................ 5
2.3.AGREGATELE NATURALE ..................................................................................................... 6
2.4.BETONUL .................................................................................................................................. 7
2.5.ARMATURI ............................................................................................................................... 8
2.6.COFRAJ E SI SUSTINERI .......................................................................................................... 9
2.7.TIPARE METALICE .................................................................................................................. 9
2.8.ADITIVI ..................................................................................................................................... 9
2.9.ADAOSURI ................................................................................................................................ 9
2.10.ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT SI BETON ARMAT
PRECOMPRIMAT ........................................................................................................................... 9
2.11.ALTE MATERIALE ............................................................................................................... 10
3. EXECUTIA LUCRARILOR ........................................................................................................ 11
3.1.LUCR RI PREG TITOARE ................................................................................................... 11
3.2.S P TURA ............................................................................................................................. 11
3.3.COFRAREA ............................................................................................................................. 11
3.4.FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR ................................................................... 12
3.5.TURNAREA SI PROTECTIA BETONULUI............................................................................ 12
3.6.DECOFRAREA ........................................................................................................................ 12
3.7.BETONUL DE PANTA ............................................................................................................ 12
3.8.HIDROIZOLATIA.................................................................................................................... 13
3.9.PROTECTIA HIDROIZOLATIEI ............................................................................................. 13
3.10.SISTEMUL RUTIER .............................................................................................................. 14
3.11.EXECUTIA SISTEMULUI DE DRENAJ ............................................................................... 14
3.12.SALTELE DIN PIATRA NATURALA................................................................................... 14
3.13.RACORDAREA TERASAMENTELOR CU PODETUL ........................................................ 14
4. CONTROLUL EXECUOIEI LUCR RILOR ................................................................................. 15
4.1.VERIFICAREA CALIT OII LUCR RILOR ........................................................................... 15
5. LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINTA .......................................................................... 16



DEPOZITAREA

Depozitarea cimentului se poate face:

- in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;

- ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura
circulatia aerului.

Cimentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare.

2.3.AGREGATELE NATURALE

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betoanelor si a drenului trebuie sa corespunda calitativ cu
prevederile STAS 1667/76, STAS 4606/80 NE 012-2007 si NE 013-2002.

Piatra naturala pentru realizarea saltelei trebuie sa corespunda conditiilor din SR 667/2000 si
STAS 5089/71.

CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR

In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate.

Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conformprevederilor din anexa
VI.1pct. A2 si VI.1 pct. B2 din NE 012-2007 si NE 013-2002 cap 4.2, iar metodele de verificare vor tine
cont de STAS 4606/1980.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;

- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

TRANSPORTUL AGREGATELOR

Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit de
foaia de expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera),
destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.
DEPOZITAREA AGREGATELOR

Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea
diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii
amestecarii sorturilor.

Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

2.4.BETONUL

Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform Cod de Practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat , Indicativ NE 012-
2007 si Cod de Practica pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat , Indicativ NE 013-2002. Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in
documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabileste clasa de expunere (tabel 5.1 - NE 012-99)
pentru beton monolit si cap. 6.14 NE 013-2002 elemente prefabricate din beton.

Clasa de expunere, clasa de beton si cerintele minime de asigurare a durabilitatii sunt specificate in
plansele din proiect.

BETONUL PROASPAT

Compozitia betoanelor

Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate uscate,
greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Cantitatile necesare
pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre
Antreprenor.

La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit urmatoarele abateri:

- agregate 3%;

- ciment si apa 2%;

- adaosuri 3%;

- aditivi 5%

Determinarile caracteristicilor fizice ale betonului proaspat precumsi limitele admisibile ale valorilor
acestora vor respecta tabelul 2.4.1.1.

Tabel 2.4.1.1.

Caracteristici ConformSTAS Valoarea admisibila
Lucrabilitatea:

- prin metoda tasarii

- prin metoda gradului de compactare

3622 - 86
Conform

NE 012-2007

NE 013-2002
Densitatea aparenta 1759-88

Continutul de aer oclus (% vol.) 5479 - 88
Tasarea conului 206-1/2002
Grad de compactare 1759-88
Raspandirea betonului ISO 9812

Prepararea si transportul betonului

Precizarile privind aceste operatii vor fi in conformitate cu NE 012-2007 cap. 16.4.3 si NE 013-
2002 cap. 9 si cap. 12.2.2.

BETONUL INTARIT

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la
compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300mm(sau pe cuburi cu latura de 150mm) la
varsta de 28zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Betoanele prevazute in proiect vor fi grele avand densitatea aparenta a betonului intarit la 28 de zile,
cuprinsa intre 2201-2500 kg/mc.

Definirea clasei are in vedere pastrarea epruvetelor conformSTAS 1275/88. Controlul calitatii lucrarilor
de betoane turnate pe santier, se va realiza conformSTAS 1275-88, STAS 1759-88, STAS 2320-88, STAS
2414/91.

2.5.ARMATURI

OTEL BETON

Otelul beton folosit va fi OB37 si PC52 trebuind sa respecte STAS 438/1-89.
Confectionarea si montarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. La livrare,
otelul beton trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Controlul otelului beton va consta din:

- verificarea dimensiunilor sectiunii, greutatea neta;

- examinarea aspectului;

- marca produsului, tipul armaturii, semnul Controlului de Calitate;

- verificarea indoirii la rece;

- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).

Depozitarea otelului pentru armaturi se va face separat pe tipuri, astfel incat sa se asigure conditii care sa
nu produca corodarea armaturii, murdarirea cu pamant sau alte materiale si sa poata fi identificat usor
fiecare sortiment si diametru.

Innadirea barelor se face conformprevederilor proiectului si prevederilor STAS 10107/0-90. De regula
innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura obisnuita (electrica prin
puncte, cap la cap prin topire intermediara, manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise).

PLASE SUDATE

Plasele sudate din bare de otel destinate armarii betoanelor de panta vor fi in conformitate cu
Indicativ 106 GQ 126 SR 438/3-1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate. Sarma
trasa pentru beton armat
Sarma trasa pentru beton armat este conformSTAS 438/2-89 Produse de otel pentru armarea betonului.
Sarma rotunda trefilata

ARMATURI PRETENSIONATE

Armaturile pretensionate vor fi in conformitate cu Specificatia tehnica ST 009-1996 , Ghidul de atestare
tehnica GAT 253 (MLPAT) pentru armaturile pretensionate din import si NE 012-1999 partea a II-a
cap.3.

2.6.COFRAJE SI SUSTINERI

Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri.

Materialele pentru confectionarea cofrajelor trebuie sa fie conformurmatoarelor STAS-uri:

- bile manele de rasinoase: STAS 1040-85;

- grinzi rigle de fag STAS 1961-80 si rasinoase SR EN 1313-1+A1/2001;

- placaj tego de 8 si 15mm: SR EN 313-1/1996 si SR EN 314-1/1996;

- cuie: STAS 2111-90.

La confectionarea cofrajelor se vor respecta NE 012/1999 cap.11.

2.7.TIPARE METALICE

Tiparele metalice pentru elemente prefabricate trebuie sa respecte prevederile specificate in
STAS 7721-90 si NE 013-2002 cap. 2.

2.8.ADITIVI

Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta fata
de masa cimentului in scopul modificarii / imbunatatirii betonului in stare proaspata si / sau intarita.

La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile NE 012-2007 cap.4.4. si anexa I.3 si NE 013-2002
cap.4.4.

2.9.ADAOSURI

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta
uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza
proprietati speciale.

La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile NE 012-2007 cap.4.5.

2.10.ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT SI BETON ARMAT
PRECOMPRIMAT

PROCURARE ELEMENTE PREFABRICATE

Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat utilizate sunt:

- dale D2, D3, D4, D5 centrale si marginale;

- elemente tip caseta C2, C2, C2 ;

- elemente tip K;

- elemente tip L0, L1, L2, L3;

- aripi A0, A1, A2, A3;

- elemente de capat tip CP2;

- timpane tip T2, T3, T4, T5;

- tuburi 500mmetc.

Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat sunt executate in unitati specializate
atestate, prin proceduri tehnice specifice cu respectarea prevederilor din NE 012/2007-vol.I,II, NE
013/2002, STAS 6657/1,2,3/1989 (elemente prefabricate), STAS 7721/1990 (tipare metalice),
Normativ C16/1984 (turnarea betoanelor pe piste exterioare, pe timp friguros) etc.

Executantul elementelor prefabricate va prezenta executantului lucrarilor de podete si Consultantului
procedurile de realizare, transport si montare a acestor elemente in concordanta cu reglementarile tehnice
specifice si cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii.

Elementele prefabricate vor fi insotite la livrare de un certificat de calitate. Receptionarea elementelor
prefabricate pe santier si controlul lor inainte de montaj se vor face in conformitate cu NE 013/2002 anexa
17.1.

MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE

Elementele prefabricate se monteaza pe fundatie sau pe elevatie pe un strat de mortar M100 de 2 cm
numai dupa ce s-au verificat cotele de montaj. Inainte de montare se verifica distanta dintre armaturile de
lagatura intre infrastructura si suprastructura (dale).

SOLIDARIZAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE

Dalele prefabricate tip D2 se solidarizeaza de elevatii cu ajutorul unei antretoaze de beton armat in
conformitate cu detaliile de executie. Dalele prefabricate D3, D4 si D5 se solidarizeaza prin introducerea
mortarului de ciment in golurile de fixare a elementelor prefabricate pe elevatii.

MATAREA ROSTURILOR

Rosturile dintre elementele prefabricate vor fi matate pe intreaga lor lungime cu mortar de ciment M100.
2.11.ALTE MATERIALE

CARTON BITUMAT

Cartonul bitumat se foloseste pentru rosturi de separatie intre tronsoanele de elevatie din beton monolit,
conformSR 138/1994.

GEOTEXTIL

Materialul geotextil folosit ca filtru la drenul culeelor podetului, va fi de tipul netesut si neimpregnat si se
va verifica conformNormativului NP 075-2002 - Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucrarile de constructii , publicat in Buletinul Constructiilor nr.
13/2002 si va trebui sa aiba urmatoarele caracteristici:

- rezistenta la tractiune: min. 7KN/m;

- alungirea la rupere: <70%;

- coeficient de permeabilitate transversala KT>1 x 10-4m/s;

- poansonarea cu CBR >1000N;

- dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de geotextil:
d90<0,15mm.

BITUM

Bitumul folosit pentru realizarea hidroizolatiei verticale la intradosul infrastructurilor podetului trebuie sa
corespunda caracteristicilor specificate in STAS 5088-75.

GEOMEMBRANA PENTRU HIDROIZOLATIA ORIZONTALA

Geomembrana sau alte produse (amestecuri pulverulente, lichide cu intarire rapida) trebuie sa
indeplineasca caracteristicile specificate in S.R. 137-95 si in Normativul AND nr. 577-2002.
3. EXECUTIA LUCRARILOR

3.1.LUCRRI PREGTITOARE

nainte de nceperea lucrLrilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrLrile pregLtitoare:

- semnalizarea zonei de lucru;

- verificarea existenoei Ni pozioiei eventualelor utilitLoi n ampriza sau n vecinLtatea acesteia;
se vor lua toate mLsurile pentru executarea lucrLrilor n siguranoL;

- trasarea lucrLrilor;
- asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.

3.2.SPTURA

La executarea sLpLturilor se vor respecta prevederile corespunzLtoare din Caietul de Sarcini pentru
Terasamente.

Cand executia sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze, electrice,
etc.) ce raman in functiune, trebuiesc luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarii.
Daca aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii, se vor opri lucrarile si se va
anunta Consultantul pentru a lua masurile necesare.

Ultimii 30 cm pnL la cota de fundare se vor excava naintea betonLrii, pentru evitarea degradLrii
terenului de ncastrare Ni a conturului tLlpii fundaoiei.

3.3.COFRAREA

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca conditiile din anexa III.1. si
tabelul III.1.1. din NE 012-99:

sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce
urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile (pentru lungimea elementelor de
cofraj 15mm, pentru latime 6mm, inaltime 10mm);

- sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;

- sa fie stabile rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie.

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care vin in
contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care vin in
contact cu betonul imediat inainte de montare.

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

- trasarea cofrajelor;

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Controlul si receptia lucrarilor de cofraje
Se vor efectua verificari etapizate astfel:

- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si
sustineri;

- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al
elementelor;

- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale.

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru
cofraje si armaturi.

3.4.FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR

Fasonarea armaturilor se face din OB37 si PC52, conformplanselor de armare din proiect. Aceste
operatii se vor face respectand NE 012/1999 cap.10.5. si STAS 10111/87 cap. 6.7.

3.5.TURNAREA SI PROTECTIA BETONULUI

Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din NE
012/2007 cap.16.4.4. si cap. 16.4.5. si din NP 093-03 Normativ de proiectare a elementelor compuse din
betoane de varste diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuieli si suprabetonari .

Turnarea betonului trebuie realizata dupa:

- terminarea sapaturii;

- receptia cotei si naturii terenului de fundare;

- montarea si receptia cofrajelor;

- montarea armaturilor;

- montarea barbacanelor;

- montarea cartonului bitumat sau a placilor din polistiren expandat la rostul dintre tronsoane;

In baza verificarii conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse si/sau de faze
determinante se va aproba inceperea betonarii.

Betonul in fundatii se toarna aderent la peretii sapaturii.

Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi de
maximum50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.

naltimea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar
n cazul n care nu se poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-2007.

3.6.DECOFRAREA

La decofrare se vor respecta prevederile din NE 012/1999 cap.14.

3.7.BETONUL DE PANTA

Betonul de panta este stratul suport al hidroizolatiei orizontale ce se toarna peste elementele prefabricate,
dupa ce in prealabil a fost montata plasa de sarma sudata.
\
La turnarea betonului de panta se vor respecta prevederile cuprinse in NE 012-2007. Betonul de panta
intarit peste care se aplica hidroizolatia trebuie sa respecte urmatoarele cerinte minime:

- minim28 zile de la turnare;

- aspect compact, fara goluri, denivelari, crapaturi, fisuri, segregari;

- panta betonului sa fie conformproiectului;

- sa nu aibe pelicule de lapte de ciment, pete de ulei, noroi, etc;

- sa nu prezinte muchii vii;

- denivelarile maxime admise masurate cu dreptarul cu lungime de 3.00m 1.52.0 mm;

- curatirea suprafetei sa se faca prin suflare cu aer sau prin periere;

- umiditatea masurata cu umidometrul Fentron sa se incadreze in limitele admise in specificatiile
tehnice ale materialului folosit ca hidroizolatie.

3.8.HIDROIZOLATIA

Hidroizolatia se realizeaza imediat dupa ce s-au indeplinit conditiile descrise in cap. 3.7. si respectandu-
se prevederile din Normativul 577 AND/2002.

HIDROIZOLATIA VERTICALA

Hidroizolatia verticala se realizeaza prin stropire in trei straturi cu emulsie de bitum sau alt produs
similar astfel incat sa acopere, fara discontinuitati, intreaga suprafata de beton.

HIDROIZOLATIA ORIZONTALA

Hidroizolatia orizontala se realizeaza din geomembrana sau alte produse (amestecuri pulverulente, lichide
cu intarire rapida) ce se vor aplica in conformitate cu specificatiile tehnice din fisa tehnologica a firmei
producatoare si cu respectarea urmatoarelor conditii minime obligatorii:

- temperatura de montaj min 5 C;

- suprafata pe care se aplica trebuie sa fie perfect uscata;

- asternerea se va face continuu, de la margine catre centru;

- eventualele zone de suprapunere sa fie de min. 10 cm;

- nu se admit goluri, umflari, basici de aer, margini desprinse, etc.

3.9.PROTECTIA HIDROIZOLATIEI
Protectia hidroizolatiei se realizeaza cu:
MORTAR ASFALTIC TURNAT MAT
Mortarul asfaltic turnat cu grosime minima de 2 cmpentru podetele in care straturile asfaltice se executa
pe elementele prefabricate. Conditiile de calitate trebuie sa respecte STAS 11348/87.

3.10.SISTEMUL RUTIER

Sistemul rutier pe podet se executa in concordanta cu sistemul rutier curent, cu respectarea urmatoarelor
conditii:

- minim 10 cm straturi asfaltice in cazul podetelor cu calea direct pe elementele prefabricate;

- sistem rutier complet, in cazul podetelor realizate in rambleu.

3.11.EXECUTIA SISTEMULUI DE DRENAJ

Drenul se realizeaza din zidarie de piatra naturala, material granular si geotextil sau din material
geocompozit, in concordanta cu detaliile din proiect.

Suprafata rigolei drenului se va sclivisi cu mortar de ciment M100, capatul barbacanelor se vor racorda cu
rigola drenului.

3.12.SALTELE DIN PIATRA NATURALA

Saltelele din piatra naturala se executa din zidarie uscata din piatra bruta sau bolovani de rau si nisip in
conformitate cu detaliile din proiect si cu specificatiile din STAS 291/79.

3.13.RACORDAREA TERASAMENTELOR CU PODETUL

Racordarea terasamentelor cu podetul se realizeaza prin:

ARIPI SI ELEMENTE DE CAPAT DIN BETON ARMAT PREFABRICAT

Aceste elemente din beton armat prefabricat se monteaza pe fundatii din beton simplu pe un strat din
mortar, in spatele carora se executa drenul si terasamentele.

SFERT DE CON

Sfertul de con se executa din pamant protejat cu pereu din dale de beton sau piatra naturala rostuite cu
mortar de ciment. Zidul intors din beton armat, executat pentru racordarea terasamentelor cuprinse intre
elevatia podetului si sfertul de con, se executa in conformitate cu detaliile din proiect.

Alegerea tipului de racordare este specificata in plansele de executie.
4. CONTROLUL EXECUIEI LUCRRILOR

4.1.VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR

Pe parcursul executiei lucrarilor, se vor face urmatoarele verificari:

Faza Verificare
Sapaturi
-pozitia n plan
-dimensiunile sapaturii
Cofraj -ncheierea cofrajelor si dimensiunile interioare ale acestora
Armatura , barbacane -verificarea montarii armaturilor si barbacanelor
Betonarea fundatiei si elevatiei - verificarea betoanelor proaspete si a cuburilor de proba
Drenul din spatele culeelor
-panta rigolei drenului
-realizarea drenului
Geotextil -asezarea geotextilului in spatele drenului
Hidroizolatie orizontala -montarea
Hidroizolatie verticala -uniformitatea stropirii

5. LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINTA

Indicativ Titlu

AND 546-2002
Normativ privind executarea la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea
pe pod
AND 577-2002 Normativ privind executia si controlul calitatii hidroizolatiei la poduri
AND 578-2002 Normativ pentru executia placilor de suprabetonare a podurilor sub trafic

C 130-78
Instrucoiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor Ni
betoanelor

C 149-87
Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
elementele de beton si beton armat

C 16-84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente
C 28-83 Instructiuni tehnice pt sudarea armaturilor din otel-beton

C 56-85
Normativ pentru verificarea calitaoii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor

CD 063-2000
Normativ pentru proiectarea Ni folosirea aparatelor de reazem din neopren
pentru podurile de cale feratL Ni Nosea

CD 118-2003
Instructiuni tehnice pentru executia rosturilor din asfalt turnat armat n vederea
asigurarii continuizarii caii la podurile de sosea din beton armat si beton
precomprimat

GE 053-04
Ghid de executie privind protectia mpotriva coroziunii a constructiilor din otel

NE 008-1997
Normativ privind mbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin
procedee mecanice. Compactare cu maiul f.greu caiet VIII

NE 012/1-2007
Normativ pentru producerea betonului Ni executarea lucrLrilor din beton, beton
armat Ni beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonulu

NE 012-99
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat

NE 013-2002
Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si
beton precomprimat

NP 103-2004
Normativul de proiectare pentru lucrarile de reparatii si consolidare ale podurilor
rutiere in exploatare

SR 13510:2006
Beton. Partea 1: Specificaoie, performanoL, producoie Ni conformitate.
Document naoional de aplicare a SR EN 206-1
SR 174 LucrLri de drumuri. ImbrLcLminoi bituminoase cilindrate executate la cald

SR 1948-2:1995
LucrLri de drumuri. Parapete pe poduri. Prescripoii generale de proiectare Ni
amplasare

SR 662:2002
LucrLri de drumuri. Agregate naturale de balastierL. Condioii tehnice de calitate

SR 667:2000
Agregate naturale Ni piatrL prelucratL pentru lucrLri de drumuri. Condioii tehnice
de calitate
SR 754:1999 Bitum neparafinos pentru drumuri

SR EN 1008:2003
Apa de preparare pentru beton. Specificaoii pentru prelevare, ncercare Ni evaluare
a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale
industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 1008:2003
Apa de preparare pentru beton. Specificaoii pentru prelevare, ncercare Ni evaluare
a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale
industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 1097
ncercLri pentru determinarea caracteristicilor mecanice Ni fizice ale
agregatelor
SR EN 12350 ncercari pe beton proaspLt
SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton

SR EN 12697
Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald

SR EN 12878:2005
Pigmenoi pentru colorarea materialelor de construcoie pe bazL de ciment Ni/sau var.
Specificaoii Ni metode de ncercare

SR EN 13055-1:2003
Agregate uNoare. Partea 1: Agregate uNoare pentru betoane, mortare Ni paste de
ciment
SR EN 1536:2004 Execuoia lucrLrilor geotehnice speciale. Pilooi foraoi
SR EN 196 Metode de ncercLri ale cimenturilor

SR EN 197-1:2002
Ciment. Partea 1: Compozioie, specificaoii Ni criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificaoie, performanoL, producoie Ni conformitate
SR EN 933 ncercLri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor

SR EN 934-2:2003
Aditivi pentru beton, mortar Ni pastL. Partea 2: Aditivi pentru beton.
Definioii, condioii, conformitate, marcare Ni etichetare

ST 042-2001
Specificatie tehnica privind ancorarea armaturilor cu rasini sintetice la lucrarile de
consolidare a elementelor si structurilor din beton armat (proiectare si executie)

STAS 10111/2-87
Poduri de cale feratL Ni Nosea. Suprastructuri din beton, beton armat Ni beton
precomprimat. Prescripoii de proiectare

STAS 10166/1-77
Protecoia contra coroziunii a construcoiilor din ooel supraterane. PregLtirea
mecanicL a suprafeoelor

STAS 10702/1-83
Protecoia contra coroziunii a construcoiilor din ooel supraterane. Acoperiri
protectoare. Condioii tehnice generale

STAS 12187-88
Table groase de ooel pentru elementele principale ale podurilor Ni viaductelor

STAS 1338
LucrLri de drumuri. Mixturi asfaltate Ni mbrLcLminoi bituminoase
executate la cald.

STAS 175-87
LucrLri de drumuri. mbracLminoi bituminoase turnate,executate la cald. Condioii
tehnice generale de calitate

STAS 175-87
LucrLri de drumuri. mbracLminoi bituminoase turnate,executate la cald. Condioii
tehnice generale de calitate

STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
ncercarea Proctor

STAS 438/1-89
Produse de ooel pentru armarea betonului. Ooel beton laminat la cald. MLrci Ni
condioii tehnice de calitate
STAS 4834-86 Guri de scurgere din fontL pentru poduri
STAS 5088-75 LucrLri de arta. Hidroizolaoii. Prescripoii de proiectare Ni execuoie
STAS 8270-86 Poduri de Nosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilataoie

STAS 9330-84
Poduri de cale feratL Ni Nosea. mbinLri cu Nuruburi de naltL rezistenoL. Prescripoii
de proiectare Ni execuoie

STAS 9407-75
Poduri metalice de cale feratL Ni Nosea. Suprastructuri sudate. Prescripoii de
execuoie
STAS 9824/0-74 MLsurLtori terestre. Trasarea pe teren a construcoiilor. Prescripoii generale
STAS 9824/4-83 MLsurLtori terestre. Trasarea pe teren a lucrLrilor de artL. Supraterane


CAIET DE SARCINI

9. DRENURI N SPTUR



DRENURI N SPTUR

Cuprins

GENERALIT I .............................................................................................................................. 5
CAP.I. DESCRIEREA OPERAIUNILOR ........................................................................................... 6
CAP.II. MATERIALE UTILIZATE ................................................................................................... 10
CAP.III. VERIFICAREA CALIT II................................................................................................ 11
ANEX ......................................................................................................................................... 13


CAP.I. DESCRIEREA OPERAIUNILOR

ART.1. Execuia spturii
Sptura se execut mecanizat sau manual n sensul dinspre aval spre amonte.
Panta longitudinal a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse ntre (0,2...10%) funcie de condiiile
de relief i asigurare a functionalitii. Se recomand adoptarea pantelor n intervalul (2...5%).
Panta longitudinal a drenurilor cu radier elastic se prevede n funcie de condiiile de relief i
funcionalitate ntre 0,2 % i panta maxim admis pentru anuri i rigole protejate prevzute n STAS 2916-87,
pct. 22.
nainte de nceperea lucrrilor se iau urmtoarele msuri:
- semnalizarea zonei de lucru, conforminstruciunilor n vigoare;
- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
- curirea i rnguirea materialelor ce amenin s cad de pe taluze sau versani n zona de lucru sau
pe platform;
- identificarea unor eventuale instalaii aeriene sau subterane i a unitii titulare n vederea stabilirii
de ctre aceasta a condiiilor n care se pot executa lucrrile n deplin siguran;
- trasarea lucrrilor;
- organizarea i aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare n proporie de 50%.
n timpul execuiei spturilor se are n vedere ca:
- s nu se pericliteze sigurana construciilor i instalaiilor existente, vizibile sau ngropate precumi
a lucrrilor n execuie aflate n vecintate;
- s se circule cu restricie de vitez de 5 km/or n limita prismului de alunecare;
- zilnic, nainte de a ncepe lucrul i la ncetarea lui se verific semnalizarea, sprijinirile i starea
terenului din jurul spturii pentru a se lua msurile ce se impun, pentru a evita eventualele surpri
i pericole de accidente.
Spturile se execut cu perei verticali, fr sprijiniri, manual sau mecanizat, n urmtoarele condiii:
- terenul este stabil i cu umiditate natural;
- terenul nu prezint fisuri i nu este expus vibraiilor;
- sptura nu este inut deschis i operaiile de umplere se efectueaz n aceeai zi;
- n limita prismului de rupere posibil nu se circul, nu sunt construcii deosebite sau alte ncrcri
ce pot constitui o suprasarcin;
- adncimea spturii este relativ mic, respectiv 1,0 mn pmnturi plastic vrtoase i nisipuri n
stare ndesat i 1,5 mn pmnturi de consisten tare.
Cnd sptura se execut mecanizat i tehnologia realizrii umpluturii drenante nu impune coborrea
muncitorilor n sptur, n condiiile menionate mai sus, adncimea se poate mri pn la cel mult 2,0 m.
Cnd adncimea spturii depete valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m, spturile se execut taluzat fr
sprijiniri pn la maximum2,0 madncime sau vertical, cu pereii sprijinii pe toat adncimea.
Spturile cu taluz vertical, n teren stabil i consisten plastic vrtoas sau tare, se execut la adapostul
unor sprijiniri orizontale pe baz de proiect de execuie care se adapteaz la condiiile reale n teren.
n pmnturi afectate de fenomene de instabilitate, pmnturi dificile (loess, argile contractile, etc.)
afnate, pmnturi cu infiltraii de ap sau condiii locale deosebite, indiferent de adncime, sprijinirea se face
pe baz de proiect de execuie cu cadre i dulapi verticali (eventual marciavante sau palplane) care s formeze
un perete continuu i etan. Palplanele i marciavantele se bat n avans (0,5...0,75 m) fa de nivelul spturii.
Pmntul spat se va depozita la cel puin 1,0 mde peretele spturii iar materialele se vor depozita la
cel puin 5,0 m. Aceste distane se pot reduce la jumtate n cazul spturilor pentru drenuri de asanare, care, de
regul, au adncimi sub 2,0 m.
n zonele n care sunt ngropate cabluri, conducte, terenuri arheologice, etc. spturile se execut cu
atenie, cu respectarea instruciunilor date n scris, de unitatea tutelar a instalaiilor, eventual sub supravegherea
delegatului acestei uniti.
Dac n timpul execuiei spturilor se descoper instalaii subterane, lucrrile se opresc imediat i se
procedeaz la identificarea lor i sesizarea unitii tutelare. Lucrrile se pot relua numai dup eliminarea oricrui
pericol i sub supravegherea delegatului unitii tutelare.
Spturile pentru drenuri se execut pe cel mult trei tronsoane de 4...6 mlungime, din aval ctre
amonte, asigurnd permanent scurgerea apelor din spturi prin cdere liber.
Execuia spturii la tronsonul urmtor se va ataca numai dup ce primul tronson este umplut cel puin
pn la jumtate din adncimea lui.
Demontarea sprijinirilor se face pe msura executrii corpului drenului.
n cazul spturilor executate mecanizat, lucrrile de spare i umplere se succed astfel nct s nu
rmn spturi deschise la sfritul zilei de lucru. Aceast tehnologie se aplic de regul la drenuri de asanare
echipate cu tuburi de drenaj, riflate, perforate i corp drenant din pietrii balast, eventual i filtru din geotextil.
n cazul drenurilor amplasate n spatele lucrrilor de susinere, sptura se execut manual sau
mecanizat concomitent cu execuia spturii pentru tronsonul lucrrii de sprijinire, cu sau fr sprijiniri funcie
de natura terenului i adncimea spturii.
ART.2. Execuia corpului drenurilor
Corpul drenului de captare a apelor de infiltraie sau de coborre a nivelului pnzei subterane este
alctuit din radier, rigol, umplutur drenant, material geotextil i capac de nchidere. Corpul drenurilor de
evacuare cuprinde aceleai componente cu deosebire c umplutura drenant poate fi realizat pe o nlime
redus.
Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic.
Radierul rigid se realizeaz din beton clasa C 16/20 cu rigola la mijloc, ncastrat n teren stabil puin
permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redus sau practic incompresibil. Panta
transversal se recomand s fie de (2...5%) ctre rigol.
Colectarea i conducerea apelor n drenuri cu radier rigid se asigur gravitaional prin rigole acoperite
cu capace semirotunde, zidrie uscat sau tuburi riflate.
Radierul elastic se realizeaz prin compactarea terenului din talpa spturii drenului n cazul drenurilor
perfecte sau dintr-un strat de balast de 20 cmgrosime n cazul drenurilor imperfecte.
Colectarea i conducerera apelor n drenurile cu radier elastic se realizeaz prin tuburi de drenaj cu talpa
sau tuburi riflate, perforate din PVC aezate direct la baza spturii n cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de
balast de 20 cmgrosime n cazul drenurilor imperfecte.
Aternerea filtrului geotextil se face astfel nct fiile s fie suprapuse pe min. 20 cm, pentru ca
pmntul s nu ptrund n corpul drenant. Se recomand ca la margini fiile s fie cusute mecanic, n acest
caz suprapunerea lor putnd fi de numai (2-3) cmsau corespunztor tehnologiei fabricantului de geotextile.
Coborrea materialelor n sptur se face cu mijloace mecanice sau pe jgheaburi. Balastul, pietriul i
pmntul se poate cobor n sptur i direct prin aruncare.
Corpul drenant se realizeaz prin compactare, n straturi de (30...40 cm) grosime n cazul umpluturii din
balast sau prin mpnarea pietrei brute pentru a se prentmpina tasri ale capacului.
Umplutura n capac se compacteaz n straturi de (15...20 cm) grosime la un grad de compactare de
(90...95%).
Capacul de nchidere a drenurilor poate fi din:
- pereu zidit din piatr brut sau de ru cu mortar de ciment sub form de casiu, rigol sau an, pe
pat de beton simplu clasa C 8/10;
- pereu din dale de beton simplu C 16/20 sau din dale prefabricate din beton simplu i aceeai clas
pe pat de beton simplu, clasa C 8/10 avnd rosturile colmatate cu mortar sau mastic bituminos;
- dop de pmnt argilos local, bine compactat, protejat cu pmnt vegetal i nsmnat.
Capacul de nchidere se prevede la toate tipurile de drenuri cu excepia drenurilor transversale de
intercepie, pe sectorul aflat sub partea carosabil a drumului, deoarece au rolul de a colecta i apa din fundaia
drumului, n acest caz mbrcmintea drumului constituind capacul de nchidere al drenului.
n cazul drenurilor din spatele lucrrilor de sprijin execuia corpului drenului prezint cteva
particulariti:
- Evacuarea apei colectate n drenul din spatele zidului de sprijin precumi drenajul prin ventilaie se
asigur prin barbacane realizate de regul, cu seciune circular cu diametrul de 110 mm, dispuse pe
cel puin dou rnduri, cte dou pe fiecare rnd, la fiecare tronson de zid de 6,0 mlungime;
- Radierul cu rigole al drenului este prevzut cu contrapante care colecteaz apele spre barbacane;
- n cazul zidurilor de sprijin de rambleu i debleu, cu elevaia din elemente prefabricate sau zidrie
de piatr, drenul din spatele zidului se execut concomitent cu ridicarea elevaiei.
- n cazul zidurilor de sprijin de rambleu i debleu cu elevaie din beton, drenul din spatele zidului se
execut imediat dup decofrare, nainte ca aceasta s fie pus sub sarcin.
Accesul n spaiile nguste, n spatele zidului se poate admite numai la adpostul sprijinirilor conform
prevederilor din proiect.
Concomitent cu executarea drenului din spatele zidurilor de sprijin se execut umplutura din spate
pentru punerea sub sarcin.
Umplerea se execut n straturi orizontale, bine compactate, pentru a se asigura valoarea indicilor
geotehnici avui n vedere la dimensionarea zidului de sprijin i n orice caz la un grad de compactare mai mare
de (90...95%).
Adncimea drenului se msoar de la coronamentul zidului sau muchia taluzului spturii din spatele
zidului n cazurile n care aceasta este deasupra cotei coronamentului.

ART.3. Cmine de vizitare
Pentru controlul funcionrii i asigurarea condiiilor necesare de revizuire i ntreinere a drenurilor pe
traseul acestora se prevd cmine de vizitare , amplasate la (50...70 m) distan ntre ele. De asemenea se
prevd cmine de vizitare la schimbri de direcie i la intersecia a dou sau mai multe drenuri.
La captul superior cminele de vizitare sunt prevzute cu goluri pentru ventilaia natural.
n caminul de vizitare captul tubului de drenaj amonte trebuie s fie cel puin 10 cmdeasupra captului
tubului de drenaj - evacuare aval.

ART.4. Puuri de aerisire
La captul spre amonte al drenurilor se monteaz tuburi netede din PVC cu diametrul de 110 mm,
prelucrate la captul superior, pentru realizarea de fante care asigur o ventilaie natural ntr-un radier din beton
simplu C 16/20.
Puurile de aerisire, cminele de vizitare i capetele de dren se proiecteaz i se realizeaz n aa fel
nct s asigure funcionalitatea att a drenajului gravitaional ct i a drenajului prin ventilaie natural.

ART.5. Capul de dren
Fiecare dren de termin cu un cap de dren care are rol de evacuare la zi a apelor colectate n dren i
asigur condiiile necesare pentru revizie i ntreinere.
Capul de dren se execut dintr-un pereu de piatr brut sau de ru pe un pat de beton simplu C 16/20
conformproiectului.

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE

ART.6. Pietri
n umplutura drenant se folosete pietrisort (7...40 mm) SR 667-2001 cu granulozitate continu.

ART.7. Piatr brut
n umplutura drenant se folosete piatra brut negeliv, dimensiuni max. 200 mmSTAS 2917-79. De
asemenea, se folosete la pereul din capacele de nchidere a drenurilor sau la zidria capului de evacuare a
apelor din dren.

ART.8. Balast
Pentru realizarea filtrului invers se folosete balast (STAS 662-89), sortul (0-71 mm) cu granulozitate
continu.

ART.9. Geotextile
Pentru drenurile n sptur se folosete ca filtru invers geotextil cu caractristici prevzute prin proiect
funcie de tipul de teren n care se pozeaz.

ART.10. Tuburi de drenaj
Tuburile riflate, perforate, realizate din PVC sau polietilen cu diametre de (65...120 mm) se folosesc la
drenuri de captare a apelor se ntind direct pe radier i se protejeaz cu umplutur drenant din balast sau pietri.
Accesul apei n tuburi se asigur prin fante de 1,0 x 5,0 mmsau 1,5 x 8 mmn numr care s realizeze o
suprafa activ (de intrare a apei n tuburi) de (24...50 cm
2
) pe metru liniar de tub.
Tuburi netede neperforate din PVC (STAS 6675/2-92), avnd diametrul de (110mm) se folosesc pentru
conducerea apelor n drenurile de evacuare i pentru executarea puurilor de aerisire.

ART.11. Betonul simplu
Betonul simplu clasa C 16/20 se folosete pentru executarea radierului drenului i a patului de beton
peste care se execut pereul zidit cu mortar de ciment din capacul de dren sau capul de evacuare al drenului.

ART.12. Tuburi prefabricate din beton
Tuburile prefabricate din beton cu seciune circular D =1000 mm, STAS 816-80 se folosesc pentru
execuia cminelor de vizitare.

ART.13. Oelul
Pentru executarea scrilor de acces n cminele de vizitare se folosete oelul beton OB 37, STAS
438/1-89.
CAP.III. VERIFICAREA CALITII
Pentru executarea unei lucrri corespunztoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul execuiei este
obligatoriu s se fac verificri la toate fazele de execuie, dup cumurmeaz:

ART.14. Execuia spturii
La aceast faz controlul de calitate const n:
- verificarea amplasamentului lucrrilor;
- recepia terenului de fundare a radierului;
- verificarea dimensiunilor i a pantei terenului de fundare a radierului;
- verificarea sprijinirilor cnd sunt prevzute n proiect;
- verificarea lungimii tronsonului spat.

ART.15. Executarea corpului drenului
- verificarea pantei longitudinale i transversale a radierului;
- verificarea tipului i dimensiunilor tubului de captare a apelor i aezarea lui pe radier;
- verificarea geotextilului folosit din proiect din punct de vedere calitativ i a suprapunerii marginilor
necusute, control care const n:
o . identificarea produsului prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi;
o . determinarea masei unitare;
o . verificarea condiiilor de depozitare i manipulare
o . verificarea aezrii geotextilului astfel nct s se asigure continuitatea (suprapunere
sau coasere);
o . protecia geotextilelor mpotriva aciunii vntului;
o . restriciile de circulaie pe geotextil;
o . verificarea ca prin deversarea materialelor de umplutur s nu se produc perforaii ale
materialului geotextil;
- verificarea calitii balastului sau pietriului pe loturi de acelai fel de agregate i sort de max. 200
tone prin metoda verificrii de lot , urmrindu-se: granulozitatea, condiiile de filtru invers,
corpuri astrine, pri levigabile;
- verificarea compactrii umpluturii drenante.

ART.16. Executarea capului de dren
Verificarea funcionalitii drenului prin verificarea debitului timp de (5...10) zile. Dac debitul rmne
aproximativ constant nseamn c drenul a intrat ntr-un regimde funcionare continuu.
n cazul n care debitul scade continuu drenul se poate colmata, poate pierde apa colectat sau nu mai
este ap liber n pmnt. Aceast verificare este eficient numai dac se monteaz tuburi piezometrice pentru
urmrirea varianiei nivelului apelor subterane n zona activ a drenurilor.

ART.17. Executarea cminelor de vizitare
La aceast faz controlul tubului de drenaj amonte care trebuie s fie cu cel puin 10 cmdeasupra cotei
captului tubular de drenaj aval;
- verificarea funcionalitii drenului amonte.

Toate aceste verificri se fac conformIndicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din
24 august 1999 i n conformitate cu Legea nr. 10/95 i n baza unui Programpentru controlul calitii
lucrrilor de comun acord ntre proiectant, beneficiar, constructor . La toate aceste verificri se ncheie: proces
verbal de lucrri ascunse, proces verbal de recepie calitativ sau proces verbal.

ANEX

DRENURI N SPTUR

REFERINE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiiile de
publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulaiei i de instruire a restriciilor de
circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului
public i/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea i ntreinerea drumurilor i
podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu

Ordin AND nr. 116/1999 - Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de
ntreinere, reparare i exploatare a drumurilor i podurilor.

Legea nr. 137:1995 - Legea proteciei mediului

II. NORMATIVE TEHNICE

AND 513-2002 - Instruciuni tehnice privind proiectarea, execuia, revizia i
ntreinerea drenurilor pentru drumuri publice.

C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de
construcii i instalaii aferente.

NE 012-99, partea A,
aprobat de MLPAT cu Ord.
Nr. 59/N din 24 aug. 1999 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i
beton armat.

III. STANDARDE

STAS 438/1-89 - Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton
laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate.

SR 662:2002 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier.
Condiii tehnice de calitate.

SR 667:2001 - Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de
drumuri. Condiii tehnice de calitate.

STAS 790-84 - Ap pentru betoane i mortare.

STAS 816-80 - Tuburi i piese de canalizare din beton simplu.

STAS 1275-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit.
Determinarea rezistenelor mecanice.

STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane i
mortare cu liani minerali.

STAS 1759-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt.
Determinarea densitii aparente, a lucrabilitii, a
coninutului de agregate fine i a nceputului de priz.

SR 1848-4:1995 - Sigurana circulaiei. Semafoare pentru dirijarea circulaiei.

STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru
circulaie. Condiii tehnice de calitate.

STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitii.

STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. ncercarea Proctor.

STAS 2916-87 - Lucrri de drumuri i cale ferat. Protejarea taluzurilor i
anurilor. Prescripii generale de proiectare.

STAS 2917-79 - Lucrri din zidrie. Zidrie din piatr natural. Prescripii de
alctuire.

STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescripii pentru stabilirea gradului de
agresivitate a apei.

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani
minerali. Metode de ncercare.

STAS 6675/2-92 - evi din policlorur de vinil neplastifiat. Dimensiuni.

STAS 10796/1-77 - Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor.
Prescripii generale de proiectare.

STAS 10796/3-88 - Construcii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare.
Prescripii de proiectare i amplasare.

SR EN 45.014:2000 - Criterii generale pentru declaraia de conformitate a
furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).



CAIET DE SARCINI

10. LUCRARI DE SUSTINERE DIN GABIOANE



LUCRRI DE SUSINERE DIN GABIOANE

Cuprins

GENERALIT I .............................................................................................................................. 5
CAP.I. DESCRIEREA OPERAIUNILOR ........................................................................................... 6
CAP.II. MATERIALE UTILIZATE ..................................................................................................... 8
CAP.III. VERIFICAREA CALIT II................................................................................................ 10
ANEX ......................................................................................................................................... 11


CAP.I. DESCRIEREA OPERAIUNILOR
ART.1. Execuia platformei de lucru
Platforma de lucru va fi amplasat conformproiectului.
Platforma de lucru va avea dimensiunile din proiect i va fi realizat din balast sau piatr spart.

ART.2. Execuia spturii i sprijinirea malurilor spturii
Sptura se face pe tronsoane alternante de maxim6 mlungime, n ordinea stabilit prin proiect.
Sparea pmntului - se execut mecanizat i manual, necesitnd i sprijinirea malurilor pentru evitarea
posibilitilor de declanare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice i se
execut odat cu sparea.
n pmnturi cu infiltraii de ap sprijinirile se execut continuu cu dulapi verticali suprapui (al doilea
rnd de dulapi se suprapune peste rosturile primului rnd de dulapi) sau cu palplane astfel nct s se formeze
un perete etan.
Cnd executarea spturilor implic dezvelirea unor reele subterane existente (ap, gaze, electrice, etc.)
ce rmn n funciune, trebuiesc luate msuri pentru protejarea acestora mpotriva deteriorrii. Dac aceste reele
nu se cunosc i apar pe parcursul executrii spturii, se vor opri lucrrile i se va anuna beneficiarul pentru a
lua msurile necesare.
La terminarea spturii se va ntocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare i a naturii
terenului de fundare.

ART.3. Betonarea fundaiilor
n cazul fundaiilor din beton, betonarea acestora se face imediat dup terminarea spturilor, turnndu-
se aderent la pereii spturii rezultate.
- Turnarea betonului de clasa prevzut n proiect se realizeaz fr ntrerupere, n straturi de 20-50 cm.

ART.4. Execuia elevaiei
Operaiunile principale pentru realizarea elevaiei din gabioane sunt:
- confecionarea courilor pentru gabioane;
- realizarea zidriei de piatr n cutiile confecionate.
Confecionarea gabioanelor
Gabioanele se confectioneaz din plas de srm zincat Z 50x2,80x1000, 1500, 2000 - STAS 2543-76
corespunztor cu limea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm.
Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului, el se ntrete cu cadre din oel beton 12- 16 mm
protejate cu vopsea anticoroziv i ancore (legturi) din srm zincat 4 mm.
Plasele, cadrele i gabioanele se leag ntre ele cu srm moale zincat =3,0 mm.
Umplerea gabioanelor se face cu piatr brut negeliv sau piatr de ru cu dimensiuni cuprinse ntre
120-250 mmzidit, uscat, bine mpnat.
Umplerea gabioanelor este facut, de regul pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a bolovanilor n
courile de srm care sunt dispuse alturat i legate unele de altele cu srm.
Cnd gabioanele sunt confecionate n afara amplasamentului lor definitiv, antreprenorul trebuie, nainte
de nceperea execuiei lucrrilor, s supun aprobrii reprezentantului beneficiarului mijloacele de ncrcare,
transport, de ridicare i aezare pe amplasament a gabioanelor.

ART.5. Realizarea zidriei de piatr n cutiile confecionate
La aranjarea pietrei n gabioane, se va cauta n msura posibilitii, ca paramentul s fie realizat cu
piatr cu dimensiunile mai mari.

ART.6. Apa - trebuie s ndeplineasc condiiile din STAS 790-84 dac nu provine din reeaua public.

ART.7. Cimentul - Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reet la betonul
specificat n proiectul de execuie.

ART.8. Agregatele - La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietri, care trebuie
s corespund calitativ prevederilor STAS 1667-76, STAS 4606-80, SR 662:2002.

ART.9. Betoane
Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant n funcie de condiiile de lucru
i de sarcinile la care este supus.
Compoziia betonului se stabilete pe baz de ncercri preliminare, folosindu-se materialele
aprovizionate.
La stabilirea reetei se va ine seama de capacitatea i tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe
timp friguros se va ine seama de temperatura materialelor componente i a betonului.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face n greutate.
Folosirea plastifianilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verific zilnic, precumi dup fiecare schimbare de stare atmosferic.
n timpul turnrii trebuie asigurat ca betonul s umple complet formele n care este turnat, ptrunznd n
toate colurile i nelsnd locuri goale.
Betonul adus n vederea turnrii nu trebuie s aib agregatele segregate. n perioada dintre preparare i
turnare se interzice adugarea de ap n beton.

ART.10. Couri pentru gabioane
- Courile pentru gabioane se confecioneaz din plas de srm zincat
Z 50x2,80x1000, 1500, 2000 - STAS 2543-76 corespunztor cu limea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm.
- Cadrele care asigur nedeformabilitatea courilor sunt confecionate din oel beton 12- 16 mm
protejate cu vopsea anticoroziv i ancore (legturi) din srm zincat 4 mm.
- Plasele, cadrele i gabioanele se leag ntre ele cu srm moale zincat 3,0 mm(Znl 3,0 STAS 889-
89).

ART.11. Piatr
La execuia zidriei se va folosi piatra provenit din roci cu structura omogen, compact. Nu se admite
folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase. Pentru execuia zidriilor uscate se va folosi numai piatra de
carier. Se recomand ca piatra s fie extras naintea iernii care precede punerea ei n lucru.
Forma pietrei brute este neregulat, apropiat de cea paralelipipedic.
Condiiile de calitate pe care trebuie s le satisfac piatra sunt urmtoarele: piatra trebuie s fie dur,
avnd marca minimum100, negeliv, prezentnd muchii vii la cioplire i dnd un sunet clar la lovire cu
ciocanul; nu se admit crpturi, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagreg uor.
Rezistena pietrei la gelivitate se determin conformSTAS 1667-76.

ART.12. Zidria uscat din piatr brut
Zidria uscat se execut manual. Se recomand piatra brut mare.
La executarea zidriei uscate pietrele se aeaz pe lat, n rnduri ct mai orizontale, astfel ca s reazeme
ntre ele pe o suprafa ct mai mare, iar volumul golurilor s fie ct mai mic.
Pietrele se mpneaz ntre ele cu pietre mai mici de form corespunztoare care se introduc n goluri.
Aezarea pietrelor se face astfel ca s fie asigurat tasarea rosturilor verticale pe minimum10 cm.
Pietrele care se ntrebuineaz la executarea unui strat trebuie s fie ct mai uniforme ca rezisten i
densitate.
O atenie deosebit se va acorda aezrii pietrelor la parament, prin alternarea pietrelor cu coada scurt
cu cele cu coada lung.
Pentru feele exterioare se folosesc pietre mai mari.

CAP.III. VERIFICAREA CALIT II
ART.13. Platforma de lucru
Se verific:
- respectarea elementelor geometrice n plan i profil transversal;
- realizarea platformei cu materiale corespunztoare (prevzute n proiect);
- semnalizarea punctului de lucru.
ART.14. Sparea i sprijinirea malurilor spturii
Se va verifica n raport cu prevederile proiectului:
- poziia n plan;
- dimensiunile fundaiilor;
- msurile de protecia muncii, de siguran a circulaiei;
- verificarea sprijinirilor conformprevederilor din fiele tehnologice;
- concordana ntre situaia real pe teren i datele tehnice prevzute n proiect.

ART.15. Betonarea fundaiei
Se fac verificri att la betonul proaspt ct i la cel ntrit:
- realizarea vibrrii betonului;
- temperatura betonului proaspt care la punerea n oper trebuie s fie mai mare de 5
o
C;
- calitatea betonului proaspt - prin recoltri de probe;
- lucrabilitatea betonului;
- la staia de betoane se ia cte o prob pe schimb i tip de beton;
- calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia innd cont de concluziile analizei efectuate asupra
rezultatelor ncercrii, probelor de verificare a clasei i a interpretrilor rezultatelor ncercrilor
nedistructive sau pe carote;
- se va urmri i durata maxim de transport a betonului funcie de temperatura i calitatea
cimentului.

ART.16. Realizarea elevaiei
Se verific:
- Se vor verifica courile din plas, ca dimensiune, confecionare i aezare pe radierul de beton i
montare n elevaie, n conformitate cu prevederile proiectului de execuie.
- Pentru asigurarea calitii i funcionalitii lucrrilor de sprijinire cu gabioane, pe tot parcursul
execuiei se vor verifica dimensiunile n plan i seciune, calitatea materialelor puse n oper.
Toate aceste verificri se fac conformIndicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N
din 24 august 1999 i n conformitate cu Legea nr. 10/95 i n baza unui Program pentru controlul calitii
lucrrilor de comun acord ntre proiectant, beneficiar, constructor. La toate aceste verificri se ncheie:
proces verbal de lucrri ascunse, proces verbal de recepie calitativ sau proces verbal.
ANEX
LUCR RI DE SUSINERE DIN GABIOANE

REFERINE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiiile de
publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulaiei i de instruire a restriciilor de
circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului
public i/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea i ntreinerea drumurilor i
podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu

Ordin AND nr. 116/1999 - Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de
ntreinere, reparare i exploatare a drumurilor i podurilor.

Legea nr. 137:1995 - Legea proteciei mediului


C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de
construcii i instalaii aferente.

Nr. 59/N din 24 aug. 1999 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i
beton armat.

III. STANDARDE

STAS 438/1-89 - Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton
laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate.

SR 662:2002 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier.

SR 667:2001 - Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de
drumuri. Condiii tehnice de calitate.

STAS 790-84 - Ap pentru betoane i mortare.

STAS 889-89 - Srm rotund trefilat din oel, utilizat n scopuri
generale.

STAS 1275-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit.
Determinarea rezistenelor mecanice.

STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane i
mortare cu liani minerali.

STAS 1759-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt.
Determinarea densitii aparente, a lucrabilitii, a
coninutului de agregate fine i a nceputului de priz.

SR 1848-4:1995 - Sigurana circulaiei. Semafoare pentru dirijarea circulaiei.

STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru
circulaie. Condiii tehnice de calitate.

STAS 2543-76 - mpletituri din srm. Plase cu ochiuri ptrate.

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani

SR EN 45.014:2000 - Criterii generale pentru declaraia de conformitate a


CAIET DE SARCINI

11. LUCRARI DE SUSTINERE
SI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU



LUCRRI DE SUSINERE I CONSOLIDARE
DIN BETON SIMPLU

Cuprins

GENERALIT oI .............................................................................................................................. 5
CAP.I. DESCRIEREA OPERAoIUNILOR ........................................................................................... 6
CAP.II. MATERIALE UTILIZATE ..................................................................................................... 8
ANEX ......................................................................................................................................... 11

CAP.I. DESCRIEREA OPERAoIUNILOR
Platforma de lucru va avea dimensiunile conformproiect di se va realiza din balast sau piatrL spartL.

ART.2. Execuia spturii i sprijinirea malurilor spturii
SLpLtura se face pe tronsoane alternante de maxim6 mlungime, n ordinea stabilitL prin proiect.
SLparea pLmntului - se executL mecanizat di manual, necesitnd di sprijinirea malurilor pentru evitarea
posibilitLoilor de declandare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice di se
executL odatL cu sLparea.
n pLmnturi cu infiltraoii de apL sprijinirile se executL continuu cu dulapi verticali suprapuNi (al doilea
rnd de dulapi se suprapune peste rosturile primului rnd de dulapi) sau cu palplanNe astfel nct sL se formeze
un perete etanN.
Cnd executarea sLpLturilor implicL dezvelirea unor reoele subterane existente (apL, gaze, electrice, etc.)
ce rLmn n funcoiune, trebuiesc luate mLsuri pentru protejarea acestora mpotriva deteriorLrii. DacL aceste reoele
nu se cunosc di apar pe parcursul executLrii sLpLturii, se vor opri lucrLrile di se va anunoa beneficiarul pentru a
lua mLsurile necesare.
La terminarea sLpLturii se va ntocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare di a naturii

ART.3. Betonarea fundaiei se face imediat dupL terminarea sLpLturilor, betonul turnndu-se aderent
la pereoii sLpLturii rezultate. Demontarea sprijinirilor acolo unde s-au realizat, se face pe mLsura umplerii
sLpLturii cu beton.
- Turnarea betonului se realizeazL fLrL ntrerupere, n straturi de 20-50 cmpnL la cota din proiect, cu
ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn, respectndu-se regulile de betonare prevLzute n Codul de practicL
NE 012-99 (partea A). Betonul se vibreazL.
- Executarea rostului fundaoie-elevaoie prin crearea de praguri cu panta inversL di mustLoi de armLturL
OB 38 (min. 5 buc./mde zid), min =20 mm.
CLderea liberL a betonului va fi asiguratL sub 1,5 mnLloime. Se vor evita rosturile de lucru, iar n caz cL
nu pot fi evitate, tratarea rostului se va face conformCodului de practicL NE 012-99 (partea A).
Clasa minimL a betonului va fi C16/20.

ART.4. Betonarea elevaiei
Funcoie de tipul elevaoiei, operaoiunile principale sunt:
- cofrarea elevaoiei conformprevederilor din proiect
- montarea tuburilor PVC tip M 110 n barbacane, pentru asigurarea scurgerii apelor;
- turnarea di vibrarea betonului n elevaoia zidului.
Clasa betonului va fi conformproiectului de execuoie.
La execuoia turnLrii betonului n cofraje se verificL:
- dimensiunile n plan;
- executarea corectL a cofrajelor cu cotele indicate n proiect;
- verticalitatea cofrajelor di existenoa mLsurilor pentru menoinerea formei lor di asigurarea etandeitLoii;
- asigurarea utilajului de compactare a betonului;
- starea de curLoenie a cofrajelor, eventual curLoirea lor cnd este cazul.
Pentru evitarea aparioiei unor solicitLri interne datoritL contracoiei se recomandL folosirea betoanelor cu
agregate cu D
max
ct mai mare posibil di asigurarea unei lucrabilitLoi T2.
Timpul minimde decofrare este funcoie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului di funcoie de
temperatura mediului.
Faza de decofrare se va executa cu atenoie, astfel nct muchiile di feoele sL nu fie deteriorate.
Eventualele defecte ale betonului se vor remedia.

ART.5. Execuia drenului din spatele lucrrii
Pentru protejarea lucrLrii mpotriva infiltraoiilor de apL se realizeazL n spatele acesteia un dren colector
care evacueazL apele prin barbacanele lucrLrii.
Drenul propriu-zis se realizeazL din zidLrie din piatrL spartL, pietridsau balast conformdetaliilor din
proiectul de execuoie.
Umplutura din dren s-a prevLzut nvelitL n filtru de geotextil.
Adternerea filtrului geotextil se face astfel nct fdiile sL fie suprapuse pe min. 20 cm, pentru ca
pLmntul sL nu pLtrundL n corpul drenant. Se recomandL ca la margini fdiile sL fie cusute mecanic, n acest
caz suprapunerea lor putnd fi de numai (2-3) cmsau corespunzLtor tehnologiei fabricantului de geotextile.
La partea superioarL drenul se nchide cu stratele componente ale sistemului rutier sau cu dop din argilL
bine compactatL.
ART.6. Apa - trebuie sL ndeplineascL condioiile din STAS 790-84 dacL nu provine din reoeaua publicL.

ART.7. Cimentul - Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reoetL la betonul
specificat n proiectul de execuoie di va corespunde condioiilor de calitate prevLzute n Codul de practicL NE
012-99 (partea A).

ART.8. Agregatele - La prepararea betoanelor monolite di a drenului se va utiliza balast, nisip, pietrid,
piatrL spartL, care trebuie sL corespundL calitativ prevederilor STAS 1667-76, STAS 4606-80, SR 662:2002, SR
667:2001.

ART.9. Cofrajele - Cofrajele sunt de inventar, executate industrializat di trebuie sL ndeplineascL
urmLtoarele condioii:
- sL asigure oboinerea formei di dimensiunilor prevLzute n proiect;
- sL fie etande pentru a nu pierde laptele de ciment;
- sL fie stabile di rezistente sub acoiunea ncLrcLrilor care apar n timpul procesului de betonare;
- sL fie prevLzute cu piese de asamblare;
- sL fie unse feoele care vin n contact cu betonul;
- sL permitL la decofrare o preluare treptatL a ncLrcLrii de cLtre elementele executate.
ART.10. Betoane
Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant n funcoie de condioiile de lucru
di de sarcinile la care este supus.
Compozioia betonului se stabiledte pe bazL de ncercLri preliminare, folosindu-se materialele
aprovizionate.
n condioii speciale pe timp friguros se va oine seama de temperatura materialelor componente di a
betonului.
Umiditatea agregatelor se verificL zilnic, precumdi dupL fiecare schimbare de stare atmosfericL.
n timpul turnLrii trebuie avut n vedere ca betonul sL umple complet formele n care este turnat,
pLtrunznd n toate colourile di nelLsnd locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat n cofraje n maximum1 orL, n cazul folosirii cimenturilor obidnuite di
1/2 orL cnd se utilizeazL cimenturi cu priza rapidL sau cnd betonul proaspLt are o temperaturL peste 40C.
Betonul adus n vederea turnLrii nu trebuie sL aibL agregatele segregate. n perioada dintre preparare di turnare se
interzice adaugarea de apL n beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pLstrate curate di spLlate dupL fiecare
ntrerupere de lucru.
La vibrarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de vibrare.
ART.11. Geotextile
Ca filtru invers se recomandL un geotextil cu caracteristicile tehnice conformdetaliilor de execuoie.

CAP.III. VERIFICAREA CALITII
Se verificL:
- respectarea elementelor geometrice n plan di profil transversal;
- realizarea platformei cu materiale corespunzLtoare (prevLzute n proiect);
- asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execuoiei;

- pozioia n plan;
- dimensiunile fundaoiilor;
- mLsurile de protecoia muncii, de siguranoL a circulaoiei;
- natura di starea de consistenoL a terenului de fundare;
- verificarea sprijinirilor conformprevederilor din fidele tehnologice;
- concordanoa ntre situaoia realL pe teren di datele tehnice prevLzute n proiect;
- scrierea procesului verbal pentru lucrLri ascunse.

ART.14. Execuia cofrajelor
La terminarea execuoiei cofrajelor se verificL:
- alcLtuirea elementelor de susoinere di sprijinire;
- nchiderea corectL a elementelor cofrajelor;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor.

ART.15. Betonarea lucrrii
Se fac verificLri att la betonul proaspLt ct di la cel ntLrit:
- realizarea vibrLrii betonului;
- temperatura betonului proaspLt care la punerea n operL trebuie sL fie mai mare de 5
o
C;
- calitatea betonului proaspLt - prin recoltLri de probe;
- la staoia de betoane se ia cte o probL pe schimb di tip de beton;
- calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia oinnd cont de concluziile analizei efectuate asupra
rezultatelor ncercLrii, probelor de verificare a clasei di a interpretLrilor rezultatelor ncercLrilor
- se va urmLri di durata maximL de transport a betonului funcoie de temperatura di calitatea
cimentului.
ART.16. Decofrarea lucrrii
Se verificL:
- aspectul elementelor decofrate;
- dimensiunile zidului;
- pozioia barbacanelor.
ART.17. Drenul din spatele lucrrii
Se verificL:
- funcoionalitatea lui di a barbacanelor;
- dimensiunile drenului;
- calitatea materialelor.
Toate aceste verificLri se fac conformIndicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din
24 august 1999 di n conformitate cu Legea nr. 10/95 di n baza unui Programpentru controlul calitLoii
lucrLrilor de comun acord ntre proiectant, beneficiar, constructor . La toate aceste verificLri se ncheie: proces
verbal de lucrLri ascunse, proces verbal de recepoie calitativL sau proces verbal.

ANEX
LUCR RI DE SUSoINERE qI CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU

REFERINoE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condioiile de
publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulaoiei di de instruire a restricoiilor de
circulaoie n vederea executLrii de lucrLri n zona drumului
public di/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecoia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea di ntreoinerea drumurilor di
podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire di stingere a incendiilor di dotarea cu

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucoiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrLri de
ntreoinere, reparare di exploatare a drumurilor di podurilor.

Legea nr. 137:1995 - Legea protecoiei mediului


C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitLoii di recepoia lucrLrilor de
construcoii di instalaoii aferente.

Nr. 59/N din 24 aug. 1999 - Cod de practicL pentru executarea lucrLrilor din beton di
beton armat.

III. STANDARDE

STAS 438/1-89 - Produse de ooel pentru armarea betonului. Ooel beton
laminat la cald. MLrci di condioii tehnice de calitate.

SR 662:2002 - LucrLri de drumuri. Agregate naturale de balastierL.
Condioii tehnice de calitate.

SR 667:2001 - Agregate naturale di piatrL prelucratL pentru lucrLri de
drumuri. Condioii tehnice de calitate.

STAS 790-84 - ApL pentru betoane di mortare.

STAS 1275-88 - ncercLri pe betoane. ncercLri pe betonul ntLrit.
Determinarea rezistenoelor mecanice.

STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane di
mortare cu lianoi minerali.

STAS 1759-88 - ncercLri pe betoane. ncercLri pe betonul proaspLt.
Determinarea densitLoii aparente, a lucrabilitLoii, a
conoinutului de agregate fine di a nceputului de prizL.

SR 1848-4:1995 - Siguranoa circulaoiei. Semafoare pentru dirijarea circulaoiei.

STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutierL. Indicatoare luminoase pentru
circulaoie. Condioii tehnice de calitate.

STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescripoii pentru stabilirea gradului de

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare di betoane cu lianoi

STAS 6675/2-92 - oevi din policlorurL de vinil neplastifiatL. Dimensiuni.

SR EN 45.014:2000 - Criterii generale pentru declaraoia de conformitate a


CAIET DE SARCINI

12. LUCRARI DE SUSTINERE
SI CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT



LUCRRI DE SUSINERE I CONSOLIDARE
DIN BETON ARMAT

Cuprins

GENERALIT oI .............................................................................................................................. 5
CAP.I. DESCRIEREA OPERAoIUNILOR ........................................................................................... 6
CAP. II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIoII DE CALITATE ........................................................... 8
CAP.III. VERIFICAREA CALIT oII LUCR RII .............................................................................. 10
ANEX ......................................................................................................................................... 12


CAP.I. DESCRIEREA OPERAoIUNILOR
nainte de nceperea lucrLrii se va semnaliza di picheta corespunzLtor zona de lucru pentru asigurarea
circulaoiei normale pe drum.

Platforma de lucru va avea dimensiunile conformproiect di va fi realizatL din balast sau piatrL spartL.

ART.2. Execuia spturii i sprijinirea malurilor
SLpLtura fundaoiei se face pe tronsoane alternante de maxim6 mlungime, la dimensiunile din proiect.
SLpLtura se executL mecanizat di manual, la adLpostul sprijinirilor pentru evitarea posibilitLoii de
declandare a unor fenomene de instabilitate.
n pLmnturi cu infiltraoii de apL sprijinirile se executL continuu cu dulapi verticali suprapuNi (al doilea
rnd de dulapi se suprapune peste rosturile primului rnd de dulapi) sau cu palplanNe astfel nct sL se formeze
un perete etanN.
Cnd executarea sLpLturilor implicL dezvelirea unor reoele subterane existente (apL, gaze, electrice, etc.)
ce rLmn n funcoiune, trebuie luate mLsuri pentru protejarea acestora mpotriva deteriorLrii sLpLturii, se vor opri
lucrLrile di se vor anunoa beneficiarul pentru a lua mLsurile necesare.
La terminarea sLpLturii se va ntocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare di a naturii

ART.3. Armarea lucrrii
Pentru armarea lucrLrilor se pot utiliza plase sudate sau ooelul beton de tip PC 52 sau OB 37, montate
dupL principiul ,,barL cu barL .

Principalele operaoiuni sunt:
- cofrarea betonului;
- montarea tuburilor PVC pentru barbacane, pentru asigurarea scurgerii apelor;
- turnarea di vibrarea betonului de clasL specificatL n proiect.
La nceperea turnLrii betonului n cofraje se verificL:
- dimensiunile n plan di cotele de nivel ale sLpLturilor;
- executarea corectL a cofrajului;
- corespondenoa cotelor cofrajelor cu cotele indicate de proiect;
- verticalitatea cofrajelor di existenoa mLsurilor pentru menoinerea formei lor di asigurarea etandeitLoii;
- starea de curLoenie a cofrajelor, eventual curLoirea lor cnd este cazul;
- dimensiunile armLturilor.


Pentru evitarea aparioiei unor solicitLri interne datoritL contracoiei se recomandL folosirea betoanelor cu
agregate cu Dmax., ct mai mare posibil di a unei lucrabilitLoi T2.
Decofrarea se va face cu atenoie, astfel nct muchiile di feoele sL nu fie deteriorate. Funcoie de tipul
cimentului folosit di temperatura mediului se stabiledte timpul de decofrare.

ART.5. Execuia drenului din spatele lucrrii
Pentru protejarea lucrLrii mpotriva infiltraoiilor de apL se realizeazL n spatele acesteia un dren ce
colecteazL apa di o evacueaza prin barbacane.
Drenul din spatele lucrLrii se executL din material drenant nvelit n filtru de geotextil. Se recomandL ca
la partea superioarL fdiile de geotextil sL se suprapunL pe min. 20 cm.
La partea superioarL drenul se nchide cu stratele componente ale sistemului rutier sau cu dop din argilL
bine compactatL.

CAP. II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIoII DE CALITATE
ART.6. Apa - trebuie sL ndeplineascL condioiile din STAS 790-84 dacL nu provine din reoeaua publicL.

ART.7. Cimentul - pentru prepararea betoanelor se va utiliza cet dat prin reoetL la betonul specificat n
proiectul de execuoie di va corespunde condioiilor de calitate prevLzute n Codul de practicL pentru executarea
lucrLrilor din beton, beton armat di beton precomprimat, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.
59/N din august 1999.

ART.8. Agregatele - la prepararea betoanelor monolite di a drenului se va utiliza balast, nisip, pietrid,
piatrL spartL care trebuie sL corespundL calitativ cu prevederile STAS 1667-76, STAS 4606-80, SR 662:2002,
SR 667:2001.

ART.9. Cofrajele - Cofrajele utilizate trebuie sL ndeplineascL urmLtoarele condioii:
- sL asigure oboinerea formei di dimensiunilor prevLzute n proiect;
- sL fie etande pentru a nu pierde laptele de ciment;
- sL fie stabile di rezistente sub acoiunea ncLrcLrilor care apar n timpul procesului de betonare;
- sL fie prevLzute cu piese de asamblare;
- sL fie unse pe feoele care vin in contact cu betonul;
- sL permitL la decofrare o preluare treptatL a ncLrcLrii de cLtre elementele executate.

ART.10. Armtura
Pentru armarea lucrLrilor de susoinere Ni consolidare din beton armat se pot utiliza plase sudate sau bare
din ooel beton de tip PC 52 sau OB 37, montate dupL principiul ,,barL cu barL . ArmLtura trebuie sL corespundL
cerinoelor STAS 438/1-89 sau SR 438-3:1998.

ART.11. Betoane
Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant n funcoie de condioiile de lucru di de sarcinile la
care este supus.
Compozioia betonului se stabiledte pe bazL de ncercLri preliminare, folosindu-se materialele
aprovizionate.
n condioii speciale, pe timp friguros se va oine seama de temperatura materialelor componente di a
betonului.
Umiditatea agregatelor se verificL zilnic, precumdi dupL fiecare schimbare de stare atmosfericL.
n timpul turnLrii trebuie asigurat ca betonul sL umple complet formele n care este turnat, pLtrunznd n
toate colourile di nelLsnd locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat n cofraje n maximum1 orL, n cazul folosirii cimenturilor obidnuite di
1/2 orL cnd se utilizeazL cimenturi cu priza rapidL sau cnd betonul proaspLt are o temperaturL peste 40C.
Betonul adus n vederea turnLrii nu trebuie sL aibL agregatele segregate. n perioada dintre preparare di turnare se
interzice adLugarea de apL n beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pLstrate curate di spLlate dupL fiecare
ntrerupere de lucru.
La vibrarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de vibrare.

ART.12. Geotextile
Se recomandL un geotextil cu caracteristicile tehnice conformdetaliilor de execuoie.

CAP.III. VERIFICAREA CALIT oII LUCR RII

Se va face verificarea la toate fazele determinante de execuoie arLtate n cap. I.
Se verificL:
- respectarea elementelor geometrice n plan di profil transversal;
- realizarea platformei cu materiale corespunzLtoare (prevLzute n proiect);
- asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execuoiei;

- mLsurile de protecoia muncii, de siguranoL a circulaoiei;
- pozioia n plan di dimensiunile;
- natura di starea de consistenoL a terenului de fundare;
- verificarea sprijinirilor conformprevederilor din fidele tehnologice;
- concordanoa ntre situaoia realL pe teren di datele tehnice prevLzute n proiect.
ART.15. Armarea lucrrii
Se verificL:
- dimensiunile armLturilor;
- tipul di calitatea ooelului utilizat conformSTAS 438/1-89 sau SR 438-3:1998;
- existenoa distanoierilor.

ART.16. Execuia cofrajelor
Se verificL:
- alcLtuirea elementelor de susoinere di sprijinire;
- ncheierea corectL a elementelor cofrajelor;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor.

- realizarea vibrLrii betonului;
- temperatura betonului proaspLt care la punerea n operL trebuie sL fie mai mare de 5
o
C;
- calitatea betonului proaspLt - prin recoltLri de probe;
- la staoia de betoane se ia cte o probL pe schimb di tip de beton;
- calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia oinnd cont de concluziile analizei efectuate asupra
rezultatelor ncercLrii probelor de verificare a clasei di a interpretLrilor rezultatelor ncercLrilor
- se va urmLri di durata maximL de transport a betonului funcoie de temperatura di calitatea
cimentului.

ART.18. Decofrarea lucrrii
Se verificL:
- aspectul elementelor decofrate;
- dimensiunile fundaoiei;
- pozioia barbacanelor.

ART.19. Drenul din spatele lucrrii
Se verificL:
- funcoionalitatea lui di a barbacanelor;
- dimensiunile drenului;
- calitatea materialelor.
Toate aceste verificLri se fac conformIndicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din
24 august 1999 di n conformitate cu Legea nr. 10/95 di n baza unui Programpentru controlul calitLoii
lucrLrilor de comun acord ntre proiectant, beneficiar, constructor. La toate aceste verificLri se ncheie: proces
verbal de lucrLri ascunse, proces verbal de recepoie calitativL sau proces verbal.
ANEX
LUCR RI DE SUSoINERE qI CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT

REFERINoE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condioiile de
publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulaoiei di de instruire a restricoiilor de
circulaoie n vederea executLrii de lucrLri n zona drumului
public di/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecoia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea di ntreoinerea drumurilor di
podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire di stingere a incendiilor di dotarea cu

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucoiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrLri de
ntreoinere, reparare di exploatare a drumurilor di podurilor.

Legea nr. 137:1995 - Legea protecoiei mediului


C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitLoii di recepoia lucrLrilor de
construcoii di instalaoii aferente.

Nr. 59/N din 24 aug. 1999 - Cod de practicL pentru executarea lucrLrilor din beton di
beton armat.

III. STANDARDE

STAS 438/1-89 - Produse de ooel pentru armarea betonului. Ooel beton
laminat la cald. MLrci di condioii tehnice de calitate.

SR 438-3-:1998 - Produse de ooel pentru armarea betonului. Plase sudate.

SR 662:2002 - LucrLri de drumuri. Agregate naturale de balastierL.

SR 667:2001 - Agregate naturale di piatrL prelucratL pentru lucrLri de
drumuri. Condioii tehnice de calitate.

STAS 790-84 - ApL pentru betoane di mortare.

STAS 1275-88 - ncercLri pe betoane. ncercLri pe betonul ntLrit.
Determinarea rezistenoelor mecanice.

STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane di
mortare cu lianoi minerali.

STAS 1759-88 - ncercLri pe betoane. ncercLri pe betonul proaspLt.
Determinarea densitLoii aparente, a lucrabilitLoii, a
conoinutului de agregate fine di a nceputului de prizL.

SR 1848-4:1995 - Siguranoa circulaoiei. Semafoare pentru dirijarea circulaoiei.

STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutierL. Indicatoare luminoase pentru
circulaoie. Condioii tehnice de calitate.

STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescripoii pentru stabilirea gradului de

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare di betoane cu lianoi

STAS 6675/2-92 - oevi din policlorurL de vinil neplastifiatL. Dimensiuni.

SR EN 45.014:2000 - Criterii generale pentru declaraoia de conformitate a



CAIET DE SARCINI

13. MARCAJE RUTIERE



MARCAJE RUTIERE

Cuprins

1. PREVEDERI GENERALE ......................................................................................................... 5
2. MATERIALE .............................................................................................................................. 6
2.1.CONDIOII TEHNICE PRIVIND MARCAJ ELE ........................................................................ 6
2.2.CONTROLUL CALIT OII VOPSELEI PENTRU MARCAJ E ................................................ 6
3. TIPURI DE MARCAJ E RUTIERE .............................................................................................. 7
3.1.MARCAJ E LONGITUDINALE ................................................................................................. 7
3.2.MARCAJ E TRANSVERSALE ................................................................................................. 8
3.3.ALTE MARCAJ E ...................................................................................................................... 8
4. APLICAREA MARCAJ ELOR ..................................................................................................... 9
5. CONTROLUL EXECUOIEI Ni RECEPOIA LUCR RILOR ......................................................... 11
6. Anexa 1 ................................................................................................................................... 12
7. Anexa 2 ................................................................................................................................... 13
ANEXA ......................................................................................................................................... 14


2. MATERIALE
2.1.CONDIII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE

Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmLtoarele materiale:

Vopsea de marcaj ecologicL, albL, de tip masa plastica, monocomponentL, solubila in apL (fLrL
solvenoi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat.

AceastL vopsea trebuie sL asigure vizibilitatea n orice condioii, atat ziua cat si noaptea.
Vopseaua va fi aplicatL peste o amorsL corespunzLtoare. Durata minimL de serviciu a
marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere mentinerea calitatii si/sau refacerea marcajelor
rutiere pe toata durata garantiei.

Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaoiile tehnice din Anexa 1. Calitatea
amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica prezentata in Anexa 2.
Pentru toate materialele supuse aprobLrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic.

Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de
calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puoin echivalent BAST (microbile) si LGA
(vopsea)].
2.2.CONTROLUL CALITII VOPSELEI PENTRU MARCAJE

Prelevarea probelor Ni efectuarea ncercLrilor Ni determinLrilor se vor face conform prevederilor
Instrucoiunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND CESTRIN.

3. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

3.1.MARCAJE LONGITUDINALE

Marcajele longitudinale sunt:

- de separare a sensurilor de circulaoie pe drumurile cu douL benzi;

- de delimitare a benzilor;

- de delimitare a pLroii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :
- linie simplL sau dublL continuL;

- linie simplL sau dublL discontinuL;

- linie dublL compusL dintr-o linie continuL Ni una discontinuL.

Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaoie pe drumurile cu doua benzi

- Linie simplL discontinuL; cu spaoii ntre segmente n funcoie de condioiile drumului;

- Linie dublL compusL dintr-o linie continuL Ni una discontinuL, care permite depLNirea
numai pentru sensul cu linie discontinuL;

- Linie dublL continuL, care nu permite depLNirea.
Marcaje de delimitare a benzilor
- Linie discontinuL; cu spaoii ntre segmente n funcoie de condioiile drumului.

Marcaje de delimitare a pLroii carosabile

- Linii simple continui pe autostrLzi, drumuri naoionale Ni pe partea exterioarL a curbelor
periculoase;

- Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare Ni de viraj faoL
de benzile principale de circulaoie.

Marcaje pentru supralLrgirea n curbe

- Pentru supralLrgiri < 1m, toate supralLrgirile vor fi marcate pe partea interioarL a
curbei;

- Pentru supralLrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcatL cu 1m + 60% din
diferenoa peste 1m, iar banda de circulaoie exterioarL va fi marcatL cu 40% din restul de
peste 1 m.

3.2.MARCAJE TRANSVERSALE

Marcajul de oprire

- Linie continuL cu lLoimea de 400 mm.

Marcajul CedeazL trecerea

- Linie discontinuL cu lLoimea de 400 mm; poate fi precedatL de un triunghi.
Marcaje pentru trecerile de pietoni
- Linii cu lLoimea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului

- linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza <50 km/orL;

- linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza 50 km/orL.

Liniile de oprire cu lLoimea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600 mm
naintea trecerii de pietoni pentru fiecare bandL de circulaoie.

Marcaje de traversare pentru biciclete

- DouL linii discontinue.

3.3.ALTE MARCAJE

Marcaje de ghidare

- Utilizate pentru indicarea direcoiei pe care vehiculele trebuie sL o urmeze n intersecoie.
Marcaje pentru locuri interzise
- Linii paralele nclinate, ncadrate de o linie de contur continuL.

Marcaje pentru zone de parcare

- la 90
o
pe linia de delimitare a marginii drumului;

- nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;

- paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.
Marcaje pentru curbe periculoase dupL aliniamente lungi
- marcajele de reducere a vitezei cu lLoimea de 400 mm.

Marcaje prin sLgeoi Ni inscripoii

- Aceste marcaje dau indicaoii privind destinaoia benzilor direcoiilor de urcat, limitLri de
vitezL, etc. si au dimensiuni diferenoiate funcoie de locul unde se aplicL Ni viteza de
apropiere.

Culoarea utilizata la execuoia marcajelor este albL.

Marcajele se executL mecanizat, cu maNini Ni dispozitive adecvate. Marcajele prin sLgeoi,
inscripoii, figuri precum Ni alte marcaje cu suprafaoL redusL, se pot executa manual, cu ajutorul
Nabloanelor corespunzLtoare.

4. APLICAREA MARCAJELOR

nainte de nceperea lucrLrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de
minim 200m. Trecerea la execuoia propriu-zisL a lucrLrilor se va face doar dupL aprobarea
Consultantului.

Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj albL, ecologicL, monocomponentL, solubila in
apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condioii atat pe timp de zi cat si pe timp de
noapte.

Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzLtoare. Grosimea filmului marcajului va fi de
600m.
La execuoia marcajelor cu vopsea, suprafaoa pLroii carosabile trebuie sa fie uscatL iar
temperatura mediului ambiant sL fie de min. +150C.

LucrLri pregLtitoare

Lucrarea poate sL nceapL la aprobarea Consultantului, dupL oboinerea tuturor autorizaoiilor
legale.

Trasarea marcajelor

- Trasarea punctelor va fi fLcutL pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare
corespunzLtoare;

- Suprafeoele vor fi bine curLoate Ni uscate nainte de nceperea aplicLrii marcajului;

- Suprafeoele marcate anterior vor fi curLoate mecanic;

- Amorsa Ni vopseaua vor fi aplicate conform instrucoiunilor producLtorului.

- Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.
La execuoia marcajului rutier, se va oine seama de urmLtoarele:
- Tipul mbrLcLminoii rutiere Ni rugozitatea suprafeoei;

- Cartea marcajului (filmul marcajului);

- Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregLtire utilaj, pregLtire suprafaoL, pregLtire
vopsea)

- Dozaj de vopsea, dozaj de microbile

Execuoia lucrLrilor se face conform instrucoiunilor producLtorului, astfel:

- pre-semnalizarea sectorului

- marcarea

- pozare conuri pentru protecoia vopselei ude

- protejarea vopselei ude mpotriva deteriorLrii marcajului pnL la uscare;
- recuperarea conurilor.


Operaoiunea de marcaj va fi semnalizatL cu indicatoare Ni mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrLrilor de marcaj trebuie sL se facL n condioii care sL nu pericliteze continuitatea
traficului rutier.

Fiecare categorie de marcaj se executL conform SR 1848/7/2011 .

n timpul executLrii marcajului rutier se fac verificLri ale dozajului de vopsea Ni microbile.

Banda de marcaj trebuie sa aibL un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe
lungimea Ni lLoimea benzii de vopsea.

5. CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR

Cu 14 zile nainte de nceperea lucrLrilor, Antreprenorul va supune aprobLrii Consultantului,
Procedura de Execuoie a marcajului.

Procedura va conoine, fLrL a se limita, urmLtoarele:

- mLsuri care sL asigure amestecul uniform al vopselei;
- verificarea periodicL a grosimii peliculei de vopsea, a cantitLoii Ni distribuoiei microbilelor.
Controlul calitLoii vopselei Ni a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de
Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcoie de trafic, tipul Ni
caracteristicile suprafeoei drumului, Ni condioiile de mediu.

Recepoia lucrLrilor de marcaj

n vederea recepoiei lucrLrilor de marcaj, se vor face urmLtoarele verificLri:

- geometria benzii de marcaj, conform SR 1848/7/2011;

- dozajele de vopsea Ni microbile si grosimile peliculei ude Ni dupL uscarea acesteia.
6. Anexa 1

FIA TEHNIC

1. Vopsea de marcaj ecologicL tip masL plasticL, monocomponentL, solubilL n apL
(fLrL solvenoi organici) cu uscare la aer, aplicabilL ca atare sau pe amorsL, pentru
marcaje n peliculL continuL sau n model structurat sau profilat, asigurnd
vizibilitatea ziua Ni noaptea pe timpul uscat Ni ploios.
2. Denumirea: conform fabricantului
3. Caracterizarea masa plasticL:
3.1. tip liant acrilic
3.2. densitatea conform
fabricantului
3.3. substanoe nevolatile min. 85%
3.4. vscozitatea conform fabricantului
3.5. cenuNa % 95
o
C min. 66%
3.7. timpul de depozitare n ambalaj min. 6 luni
4. Caracteristicile peliculogene
test BAST min. 4 Mio pentru grosimi de peliculL udL de 2000 microni
Buletin BAST
Retroflexie min. 150 mcd/Lx m
2
Factor de luminanoL min. 0,40
Pendul SRT min. 40
RezistenoL la uzurL min. 85%
Grosime de peliculL udL 2000 microni
Tip microbile Buletin BAST
Dozaj microbile gr/m
2
Buletin BAST
4.2. timp de uscare peliculL udL Buletin BAST
4.3. rezistenoL la ploaie dupL timpul de uscare conform fabricantului
5. Asigurarea calitLoii masei plastice Ni microbilelor
5.1. vopsea Buletin LGA
5.2. microbile Certificat Lloyd
5.3. agrement MLPTL
6. Condioii de aplicare
9.5. temperatura de aplicare
aer conform fabricantului
sol conform fabricantului
6.2. higrometrie conform fabricantului
6.3. diluoie conform fabricantului
6.4. maNina de marcaj conform fabricantului
7. Toxicitate Ni protecoia mediului ambiant buletin conf.
prescripoiei 91/155EWG
8. Reguli de siguranoa la transport, manipulare Ni depozitare conform fabricantului
9. Expediere conform fabricantului
7. Anexa 2

FIA TEHNIC

1. Amorsa (primer), monocomponentL, utilizatL pentru realizarea unei aderenoe bune la
suprafaoa suportului vopselei ecologice monocomponente, cu uscare la aer, pe bazL de
apL (grosime peliculL udL 600 microni) Ni a vopselelor de tip masL plasticL,
monocomponente, solubile n apL, cu uscare la aer. Amorsa se aplicL pe suprafeoe
bitiminoase noi, vechi sau pe marcaje rutiere vechi.
2. Denumirea vopselei: conform fabricantului
3. Caracterizarea masa udL:
3.1. tip liant acrilic
3.2. densitatea conform fabricantului
3.3. vscozitatea conform fabricantului
3.4. timpul de depozitare n ambalaj min. 6 luni
4. Caracteristicile peliculogene
4.1. temperatura de aplicare conform fabricantului
4.2. temperatura suprafeoei de aplicare conform fabricantului
4.3. umiditatea relativL % conform fabricantului
4.4. mod de aplicare conform fabricantului
4.5. grosime peliculL udL conform fabricantului
5. Timp de uscare ca atare sau ud max. 3-6 min.
6. Rezistenoa la ploaie dupL timp de uscare max. 15 min.
7. Toxicitatea Ni protecoia mediului ambiant buletin conf.
prescripoiei 901/155EWG
8. Reguli de siguranoa la transport, manipulare Ni depozitare conform fabricantului
9. Expediere conform fabricantului

ANEXA

REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE

publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie
n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului.

II. STANDARDE
SR 1848-7:2011 Semnalizare rutiera.Marcaje rutiere
SR EN 1871 2002 Produse pentru marcare rutiera. Proprietati fizice
SR EN 1436:2007 Produse pentru marcare rutiera. Performante ale
marcajelor rutiere
SR 1848/7/2011 Siguranta circulatiei


CAIET DE SARCINI

14. SEMNALIZARE RUTIERA


SEMNALIZARE RUTIERA

Cuprins
1. GENERALIT OI .......................................................................................................................... 4
2. TIPURI DE INDICATOARE (CONFORM STAS 1848/1-2008) ........................................................ 5
3. CONFECTIONAREA uI VOPSIREA ST LPILOR DE SUSOINERE .............................................. 11
4. CONTROLUL CALIT OII PANOURILOR .................................................................................. 12
ANEX ........................................................................................................................................ 13

2. TIPURI DE INDICATOARE (CONFORM STAS 1848/1-2008)
2.1. Forme, culori, semnificaii ale indicatoarelor
Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezintL n urmLtoarele douL forme:
de triunghiuri echilaterale;
de dreptunghiuri.
Triunghiurile echilaterale au chenar roNu, reprezentnd o figurL desenatL n culoarea neagrL pe fond alb.
Dreptunghiurile sunt de mLrimi diferite, prezentnd pe fond alb sLgeoi roNii care indicL sensul virajului
sau benzi nclinate descendente spre partea carosabilL.
Indicatoare de reglementare
de prioritate
Formele cele mai variate sunt ntlnite la acest tip de indicatoare:
sLgeoi pentru semnalarea unei treceri de calea feratL, de culoare albL cu chenar roNu;
triunghi echilateral alb cu chenar roNu;
octogon de culoare roNie avnd nscrisL inscripoia STOP;
pLtrat galben prezentnd un chenar alb pentru a indica drumcu prioritate;
indicator circular cu chenar roNu avnd pe fond alb reprezentate douL sLgeoi una roNie Ni
alta neagrL;
pLtrat pe fond albastru avnd reprezentate douL sLgeoi roNie Ni albL.
de interzicere sau restricoie
Cu singura excepoie care se prezintL sub formL pLtratL, toate celelalte figuri sunt de formL circularL cu
chenar roNu n marea lor majoritate avnd diverse inscripoii, desene, pe fond alb sau albastru.
de obligaoie
Sunt n totalitate circulare, pe fond albastru prezentnd sLgeoi albe, reprezentLri schematice, valori
pentru viteze de circulaoie
Indicatoare de orientare i informare
de orientare
Forma n care se prezintL acest gen de indicatoare este cea dreptunghiularL Ni cea cu sLgeatL,
majoritatea avnd fond albastru pe care sunt nscrise diverse caractere, denumiri de localitLoi etc., cu culoare
albL.
de informare
Acest tip de indicatoare au forme pLtrate sau dreptunghiulare de culoare albastrL (fonduri) pe care sunt
prezentate simbolic diverse utilitLoi din imediata apropiere a drumului, cumar fi: treceri de pietoni, punct
sanitar, autostradL, restaurant, telefon, service Ni altele.
Semne adiionale
Acest tip de indicator are formL dreptunghiularL dar cu cteva excepoii Ni pe cea pLtratL, sunt montate
sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atenoiona conducLtorii autovehiculelor asupra unor
particularitLoi ale tronsoanelor de drum.

2.2. Confecionarea i vopsirea indicatoarelor
Indicatoarele se vor confecoiona din aluminiu astfel nct sL se realizeze cu precizie formele Ni
dimensiunile prevLzute n Caietul de sarcini.
Indicatoarele de formL triunghiularL, rotundL, dreptunghiularL cu laturi sub 1,0 mNi cele n formL de
sLgeatL, se vor executa din tablL de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, avnd conturul ranforsat prin
dublL ndoire sau cu profil special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau pLtrate avnd latura cea mai micL de cel puoin 1,0 mse executL din
profile speciale mbinate pe verticalL.
Nu se admit prinderi prin sudurL sau nituire.
uuruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului Ni rebordul se vopsesc n culori gri.
Folia reflectorizantL se aplicL pe suport de aluminiu.
PregLtirea suprafeoei indicatoarelor n vederea aplicLrii foliei reflectorizante e face dupL cumurmeazL:
degresarea suprafeoei pentru a ndepLrta petele de ulei, cu apL Ni detergenoi la temperatura
de aproximativ 25C;
nlLturarea urmelor de praf cu o crpL moale Ni curatL Ni Ntergerea cu o crpL nmuiatL n
alcool;
dupL zvntare se aplicL folia reflectorizantL.
Aplicarea foliei reflectorizante
Folia ce se va utiliza este de tip clasa 2 (grad de intensitate naltL). Foliile trebuie sL corespundL calitativ
condioiilor menoionate la pct. 4 Metode de testare a foliei reflectorizante .
Aplicarea foliei se poate face la rece , atunci cnd se foloseNte folie cu adeziv la presiune, sau la
cald , atunci cnd se utilizeazL folie cu adeziv activat la cald.
2.3. Dimensiunile indicatoarelor
Dimensiunile indicatoarelor vor fi n conformitate cu reglementLrile n vigoare. Dimensiunile date n
continuare sunt cele considerate mari n legislaoia romnL.
A. Avertizare reglementare i obligare
a) Indicatoare triunghiulare
Indicatorul CedeazL trecerea fig 18
Latura =1200
LLoimea chenarului =150
LLoime BandL =13
Alte indicatoare
Latura =900
b) Indicatoare circulare
Diametrul =800
c) Indicator de formL octogonalL
nLloimea =950
d) Indicator de formL pLtratL
Latura =650
e) Indicatoare dreptunghiulare
Indicator CurbL periculoasL fig b a
Lungime =1200
LLoime =650
Indicator Trecere la nivel cu calea feratL
Lungime =1000
LLoime =300
B. Indicatoare de orientare (de informare)
a) dimensiunile necesare vor rezulta din conoinutul informaoiilor de pe indicator.
Aceste indicatoare sunt fig. 45, 44, 46, 47, 48, 49, 50.
Forma poate varia ntre pLtrat Ni dreptunghiul raportul lungime/lLoime cuprins ntre 2 Ni 2,5
b) Dimensiunile indicatoarelor care nu implicL scrieri
Indicatorul Presemnalizarea traseului de urmat n vederea efectuLrii virajului la stnga
Lungime =650
LLoime =500
Indicatorul Banda rezervatL circulaoiei mijloacelor de transport n comun
Indicatorul Presemnalizarea traseului de urmat pentru anumite categorii de vehicule ,
Selectarea circulaoiei
Lungime =650
LLoime =500
Indicator Identificarea drumurilor fig. 48
Lungime =550
LLoime =330
Indicatoare Trecerea subteranL pentru pietoni Polioia fig. 52 Ni Post primajutor fig.
54
Lungime =650
LLoime =500
Indicatoare Autostrada
Lungime =650
LLoime =500
Indicatoare Post depanare , telefon fig. 56, Staoie de benzinL , Hotel sau motel fig
57, Restaurant fig. 58, Bufet sau cofetLrie fig 59, Teren pentru camping Ni caravane
fig. 62, CabanL pentru turiNti fig. 63, Parcarea
Lungime =650
LLoime =500
Indicarea lungimii unui sector periculos Ni Trecerea la nivel cu calea feratL
Lungime =600
LLoime =200
Direcoia drumului cu prioritate
Lungime =600
LLoime =600
2.4. Metode de testare a foliei reflectorizante
A) Prezentul caiet de sarcini stabileNte metodele de testare pentru folii reflectorizante, nainte de a fi
folosite la confecoionarea indicatoarelor de circulaoie rutiere permanente Ni temporare, precumNi pentru
indicatoarele de circulaoie retroreflectorizante, instalabile pe drumuri.
B) Generaliti
a) Materiale reflectorizante vor fi clasa 2 (grad de intensitate naltL)
Foliile care aparoin acestei clase deoin o naltL performanoL de retroreflexie. Aceste folii sunt constituite
din microbile de sticlL aderente la o rLNinL sinteticL, ncapsulate de cLtre o suprafaoL planL la exterior.
b) Clasificarea vizualL
Foliile retroreflectorizante sunt marcate de producLtorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate n folii n timpul fabricaoiei Ni nu pot fi ndepLrtate prin metode fizice sau
chimice fLrL a nu provoca distrugerea sistemului de reflexie.
Modelul Ni locul de aplicare a semnelor de identificare vizualL, permite identificarea producLtorului Ni
numLrul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizualL pot fi vizibile la
lumina retroflectatL, cnd suprafaoa foliei reflectorizante este iluminatL perpendicular.
C) Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante Ni indicatoare de circulaoie retroreflectorizante
constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice Ni metode de testare
la medii agresive. NecesitLoile de calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta n continuare separat,
pentru folii retroreflectorizante Ni indicatoare de circulaoie retroreflectorizante.

D) Folii retroreflectorizante
Foliile retroreflectorizante din clasa 2 destinate indicatoarelor de circulaoie retroreflectorizante se
pregLtesc, se condioioneazL Ni interpreteazL rezultatele testLrii Ni se testeazL conformurmLtoarelor proceduri:
a) pregLtirea mostrelor
Mostrele de folii reflectorizante, nainte de a fi testate, se aplicL pe plLcuoe de aluminiu cu grosimea
de 2 mmsau pe aliaje de aluminiu de calitate asemLnLtoare cu Al2g2MnO3.
Suprafaoa plLcuoei metalice trebuie sL fie planL, iar dimensiunile Ni metoda de testare trebui sL fie n
concordanoL cu testul care se executL Ni recomandLrile fLcute de producLtorul de folie retroreflectorizantL.
b) condioionarea mostrelor
Mostrele de folie retroreflectorizante din materiale de clasele 1 Ni 2, se vor condioiona timp de 24 de ore
la temperatura de 23 C 2C Ni 50 RH +5%
c) rezultatele testLrii se exprimL ca o mLrime medie, provenitL din cel puoin trei determinLri a trei
mostre testate n condioii asemLnLtoare.
d) analize fotometrice
Coeficient de retroreflexie
Coeficientul retroreflexibilitate R permite sL se determine nivelul de calitate al vizibilitLoii pe timp
de noapte pentru un semnal retroreflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprimL n
CD/LX.M
2
Ni se mLsoarL cu aparate speciale denumite retroreflectometre.
Determinarea se executL pe mostre de dimensiuni de 15 x 15 cmaplicate pe suport de aluminiu, la
unghiuri de incidenoL a sursei luminoase de 5, 30, 40 n raport cu normala Ni la unghiuri de recepoie
de 0,2 - 0,33, 1, 2, n raport cu fascicolul incident.
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezultL ca o medie a citirilor efectuate n diferite puncte
pe toatL suprafaoa mostrei de folie retroreflectorizantL.
Culoare
Culoarea foliilor retroreflectorizante se determinL pe mostre avnd dimensiunile de 5 x 5 cm,
aplicate pe plLcuoe de aluminiu (pct. 4 d.a.)
MLsurarea culorilor se face cu Colormeter, proba fiind iluminatL cu o sursL de iluminare Standard D65,
sub un unghi de 45 faoL de suprafaoa normalL Ni o direcoie de mLsurare de 0 (Geometrie de mLsurare 45/0)
e) teste de verificare a caracteristicilor mecanice
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sL prezinte o bunL aderenoL la suport, ndepLrtarea prin jupuire nefiind
posibilL fLrL distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executL pe eNantioane avnd dimensiunile de 10 x 15 cm, condioionate conformpct. 4
D.b.
f) teste de verificare a rezistenoei la mediu

Rezistena la coroziune
Testarea se face pentru a pune n evidenoL legLtura care existL ntre folia retroreflectorizantL Ni suportul
indicatoarelor de circulaoie, ndepLrtarea foliei suport nefiind posibilL dect prin distrugerea foliei.
c) Rezistenoa la Noc
O mostrL de folie retroreflectorizantL de 15 x 15 cmdecupatL din indicatorul de circulaoie este aNezatL
pe o ramL avnd laturile de 10 x 10 cm. De la o naloime de 25 cmcade o bilL de ooel, cu diametrul de 51
mm, avnd o greutate de 540 g.
Testul se considerL corespunzLtor dacL folia nu se separL de suport sau nu prezintL crLpLturi.
d) rezistenoa la cLldurL uscatL
Mostrele de testare avnd dimensiunile 7,5 x 15 cmse menoin n etuvL, la temperatura de 71 C 3C.
Se condioioneazL douL ore la temperatura camerei Ni apoi se interpreteazL testul. Testul este considerat
corespunzLtor, dacL mostra nu prezintL defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
e) rezistenoa la frig
Mostrele de testare avnd dimensiuni de 7,5 x 15 cmse expun timp de 72 ore n congelator, la
temperatura de 35 C 3 C. Apoi se condioioneazL douL ore la temperatura camerei Ni se interpreteazL.
Testul este considerat corespunzLtor dacL mostra nu prezintL defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa
adeziunii.
E) Teste de verificare a rezistenelor la intemperii
Indicatoarele de circulaoie, confecoionate din materiale retroreflectorizante trebuie sL reziste 10 ani
Tipul de folie utilizatL trebuie sL fie nsuNit de Dirigintele de Nantier, n care scop ofertantul trebuie sL
prezinte un certificat de calitate eliberat de un laborator specializat.

3. CONFECTIONAREA I VOPSIREA STLPILOR DE SUSINERE
3.1. Confecionare
Stlpii pentru susoinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 mNi se confecoioneazL dupL cum
urmeazL:
a) pentru stlpii indicatoarelor de formL triunghiularL, rotundL, sLgeoi precum Ni pentru cele n formL
de pLtrat sau dreptunghi, avnd latura cea mai micL sub 1 metru, se foloseNte oeava de ooel cu
diametre de 48 51 mmNi grosimea pereoilor de minim 3 mm.
Se pot utiliza Ni alte tipuri de stlpi dacL acestea sunt aprobate de Dirigintele de Nantier.
b) Pentru dispozitivele de susoinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseNte oeavL
sau profile de ooel Ni sunt dimensionate n funcoie de suprafaoa panoului, pe rLspunderea
ofertantului.
3.2. Vopsire
Dispozitivele de susoinere a indicatoarelor, se protejeazL cu un grund de fier sau plumb Ni se vopsesc n
culoare gri.

4. CONTROLUL CALITII PANOURILOR
Verificarea va fi fLcutL de cLtre Dirigintele de Nantier.
Condioiile de verificare sunt urmLtoarele:
Furnizorul va trebui sL-Ni asigure colaborarea unui laborator competent n domeniu.
Cheltuielile vor fi integrate n costul Antreprenorului.
Furnizorul va trebui sL furnizeze n propunerea sa un plan de control al calitLoii,
cuprinznd toate testele ce se efectua.
Controlul calitLoii
Controlul calitLoilor va fi fLcut de Dirigintele de Nantier care va avea sarcinile:
recepoia mLrfii;
verificarea prin sondaj n depozit nainte de instalare;
controlul testelor furnizate odatL cu panourile;
respectarea programului de instalare Ni verificare a condioiilor de calitate dupL instalare.

ANEX
SEMNALIZRI RUTIERE (INDICATOARE)

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie n vederea executrii de lucrri n zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea
cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.

II. STANDARDE

SR 1848-1: 2008 - Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de
semnalizare rutiera. Clasificare, simboluri, amplasari.
SR 1848-2: 2008 - .Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de
semnalizare rutiera. Prescriptii tehnice.
SR 1848-3: 2008 - Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de
semnalizare rutiera.. Scriere, mod de alctuire

LUCRARI DE PODURI


CAIET DE SARCINI

15. LUCRARI DE PODURI

C U P R I N S
\........................................................................................... EROARE! MARCAJ N DOCUMENT NEDEFINIT.
1. CAPITOLUL I - GENERALITATI ............................................................................................................ 7
1.1 SCOP ............................................................................................................................................... 7
1.2 DOMENIUL DE APLICARE ..................................................................................................................... 7
1.3 PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE ................................................................................................ 7
1.3.1 Incarcari ...................................................................................................................................... 7
1.3.2 Metode de calcul si dimensionare ................................................................................................ 8
1.4 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE ............................................................................................ 9
1.5 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR .......................................................................... 9
1.6 PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREA LUCARILOR DE ARTA ................................ 9
1.7 PREVEDERI GENERALE PRIVIND IGIENA SI SECURITATEA MUNCII.......................................................... 9
1.8 PREVEDERI GENERALA PRIVIND CONDITIILE DE MEDIU .......................................................................... 10
1.9 PREVEDRERI GENERALE PRIVIND TERMENUL DE GARANTIE ................................................................... 10
2. CAPITOLUL 2 . INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE ............................................................. 11
2.1 FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME ......................................................................................... 11
2.1.1 Date generale ............................................................................................................................ 11
2.1.2 Studii de teren ........................................................................................................................... 11
2.1.3 Conditii tehnice neprevazute ...................................................................................................... 11
2.1.4 Elemente de calcul .................................................................................................................... 11
2.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE ................. 11
2.2.1 Piloti forati tubati ........................................................................................................................ 11
2.2.2 Natura, provenienta si calitatea materialelor .............................................................................. 12
2.2.2.1 Betonul........................................................................................................................................... 12
2.2.2.2 Armaturi ......................................................................................................................................... 12
2.2.3 Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor............................................................................... 12
2.2.4 Dispunerea in plan a pilotilor ...................................................................................................... 12
2.2.5 Dispunerea in plan a pilotilor ...................................................................................................... 13
2.2.6 Lucrari pregatitoare ................................................................................................................... 13
2.2.7 Armarea pilotilor ........................................................................................................................ 13
2.2.8 Forarea pilotilor ......................................................................................................................... 13
2.2.9 Betonarea ................................................................................................................................. 14
2.2.10 Pregatirea capului pilotului ..................................................................................................... 14
2.2.11 Controlul calitatii .................................................................................................................... 14
2.2.11.1 Controlul calitatii pe timpul executiei ................................................................................................ 14
2.2.11.2 Controlul calitatii dupa executie ....................................................................................................... 14
2.2.11.3 Verificarea capacitatii portante ........................................................................................................ 15
2.2.12 Receptia pilotilor forati de diametru mare ............................................................................... 15
3. CAPITOLUL 3 - INFRASTRUCTURI CULEI ...................................................................................... 16
3.1 DATE GENERALE ............................................................................................................................. 16
3.2 EXECUTIA CULEELOR ................................................................................................................ 16
3.3 MATERIALE DE CONSTRUCTII FOLOSITE .................................................................................. 16
3.3.1 Agregate ................................................................................................................................... 16
3.3.2 Cimenturi ................................................................................................................................... 17
3.3.3 Armaturi .................................................................................................................................... 17
3.3.4 Betoane..................................................................................................................................... 17
3.3.5 Apa ........................................................................................................................................... 17
4. CAPITOLUL 4 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT ................................................................. 18
4.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE ....................................................... 18
4.2 LUCRARI PROVIZORII ................................................................................................................. 19
4.3 COFRAJ E ..................................................................................................................................... 19
4.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE .................................................................................................. 19
4.4.1 Agregate ................................................................................................................................... 19
4.4.2 Ciment ...................................................................................................................................... 20
4.4.3 Armaturi .................................................................................................................................... 20
4.4.4 BETOANE ................................................................................................................................ 20
4.4.5 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE ................................................... 21
4.5 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................................ 22
4.5.1 Incercarea lucrarilor .................................................................................................................. 22
5. CAPITOLUL 5 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT ................................................. 23
5.1 PREVEDERI GENERALE ............................................................................................................. 23
5.2 COFRAJ E, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJ E .................................................................. 23
5.3 ARMATURI ................................................................................................................................... 24
5.3.1 Caracteristici generale .............................................................................................................. 24
5.3.2 Manipulare, transport si depozitare............................................................................................ 25
5.3.3 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate ............................................................. 25
5.4 BLOCAJ E ..................................................................................................................................... 26
5.5 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE /
STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT............................................................................................ 26
5.6 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................................ 27
5.7 CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................. 27
6. CAPITOLUL 6 - SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE ........................................................................... 28
6.1 DATE GENERALE ........................................................................................................................ 28
6.2 INTOCMIREA PROIECTULUI ....................................................................................................... 28
6.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII .......................................................... 29
6.4 EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE ......................................................................................... 29
6.5 PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJ ELE ................................... 29
7. CAPITOLUL 7 - COFRAJE .................................................................................................................. 30
7.1 DATE GENERALE ........................................................................................................................ 30
7.2 CONDITII TEHNICE...................................................................................................................... 30
7.3 PREGATIREA, CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE ....................................... 31
7.4 MONTAREA SI SUSTINERILE COFRAJ ELOR ................................................................................... 31
7.4.1 Montarea cofrajelor ................................................................................................................... 31
7.4.2 Sustinerea cofrajelor ................................................................................................................. 31
8. CAPITOLUL 8 - ARMATURI ................................................................................................................ 32
8.1 OTELURI PENTRU ARMATURI .................................................................................................... 32
8.2 LIVRAREA SI MARCAREA ........................................................................................................... 32
8.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA .............................................................................................. 33
8.4 CONTROLUL CALITATII .............................................................................................................. 33
8.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR ........................................................... 33
8.6 TOLERANTE DE EXECUTIE ........................................................................................................ 33
8.7 REGULI CONSTRUCTIVE ............................................................................................................ 34
8.8 INADIREA ARMATURILOR .......................................................................................................... 34
8.9 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON ........................................................................................ 34
8.10 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT ........................................................... 34
9. CAPITOLUL 9 - BETOANE.................................................................................................................. 35
9.1 PREVEDERI GENERALE ............................................................................................................. 35
9.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR ......................................................... 35
9.2.1 Ciment ...................................................................................................................................... 35
9.2.2 Agregate ................................................................................................................................... 36
9.2.3 Apa ........................................................................................................................................... 37
9.2.4 Aditivi ........................................................................................................................................ 37
9.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI ................................................................ 38
9.3.1 Cerinte pentru rezistenta ........................................................................................................... 39
9.3.2 Cerinte pentru durabilitate ......................................................................................................... 39
9.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI ............................................................ 39
9.4.1 Conditii generale ....................................................................................................................... 39
9.4.1.1 Date privind compozitia betonului..................................................................................................... 40
9.4.1.2 Statia de betoane si utilizatorul ........................................................................................................ 40
9.4.1.3 Livrarea betonului ............................................................................................................................ 40
9.4.1.4 Compozitia betonului ....................................................................................................................... 40
9.4.2 Proiectarea amestecului ............................................................................................................ 40
9.4.2.1 Cerinte privind consistenta betonului ............................................................................................... 40
9.4.2.2 Cerinte privind granulozitatea agregatelor........................................................................................ 40
9.4.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C ................................................ 40
9.4.2.4 Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor ............................................................................... 41
9.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI ............................................................................ 41
9.5.1 Betonul proaspat ....................................................................................................................... 41
9.5.1.1 Consistenta .................................................................................................................................... 41
9.5.1.2 Continutul de aer oclus ................................................................................................................... 41
9.5.1.3 Densitatea aparenta ....................................................................................................................... 41
9.5.2 Betonul intarit ............................................................................................................................ 41
9.5.2.1 Rezistenta la compresiune .............................................................................................................. 41
9.5.2.2 Evolutia rezistentei betonului ........................................................................................................... 41
9.5.2.3 Rezistenta la penetrarea apei.......................................................................................................... 41
9.5.2.4 Rezistenta la inghet - dezghet ......................................................................................................... 42
9.5.2.5 Densitatea betonului ....................................................................................................................... 42
9.6 PREPARAREA BETONULUI ......................................................................................................... 42
9.6.1 Personalul de conducere si control al betonului ......................................................................... 42
9.6.2 Statia de betoane ...................................................................................................................... 42
9.6.3 Dozarea materialelor ................................................................................................................. 42
9.6.4 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport ..................................................................... 42
9.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI ............................................................. 43
9.7.1 Transportul betonului ................................................................................................................. 43
9.7.2 Pregatirea turnarii betonului ....................................................................................................... 44
9.7.2.1 Conditii pentru turnarea betonului .................................................................................................... 44
9.7.2.2 Inceperea turnarii betonului ............................................................................................................. 45
9.7.3 Reguli generale de betonare ...................................................................................................... 45
9.7.4 Compactarea betonului.............................................................................................................. 46
9.7.5 Rosturi de lucru si decofrare ...................................................................................................... 47
9.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE .................................................................................. 47
9.8.1 Generalitati ................................................................................................................................ 47
9.8.2 Durata tratarii ............................................................................................................................ 47
9.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ........................................................................................ 47
10. CAPITOLUL 10 ECHIPAMENTE TABLIERE ................................................................................. 49
10.1 GENERALITATI ................................................................................................................................. 49
10.2 CONDITII PENTRU MATERIALELE COMPONENTE .................................................................................... 49
10.3 DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII ................................................................. 49
10.3.1 Generalitati ............................................................................................................................ 49
10.3.2 Hidroizolatia........................................................................................................................... 49
10.3.2.1 Stratul suport: ................................................................................................................................. 50
10.3.2.2 Stratul amorsa trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: .................................................. 50
10.3.2.3 Stratul hidroizolant trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: ............................................ 50
10.3.2.4 Stratul de protectie a hidroizolatiei ................................................................................................... 51
10.3.2.5 Controlul calitatii lucrarilor executate ............................................................................................... 51
10.4 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE .............................................................. 51
10.4.1.1 Generalitati ..................................................................................................................................... 51
10.4.2 Caracteristici tehnice ............................................................................................................. 52
10.4.3 Prescriptii .............................................................................................................................. 53
10.4.3.1 Betoane speciale ............................................................................................................................ 53
10.4.3.2 Mortare speciale ............................................................................................................................. 53
10.4.3.3 Elementele elastomerice ................................................................................................................. 53
10.4.3.4 Elemente metalice de fixare ............................................................................................................ 53
10.4.3.5 Alte recomandari ............................................................................................................................ 54
10.5 PARAPETE ...................................................................................................................................... 55
10.6 BORDURILE ..................................................................................................................................... 55
11. CAPITOLUL 11 IMBRACAMINTI RUTIERE LA PODURI ............................................................... 56
11.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ...................................................................................................... 56
11.2 PREVEDRI GENERALE ....................................................................................................................... 56
11.3 REFERINTE ..................................................................................................................................... 56
11.4 IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC
CILINDRAT CU BITUM (BAP) ................................................................................................................... 58
11.4.1 CONDITII TEHNICE .............................................................................................................. 58
11.4.2 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ................................................................................ 58
11.4.3 COMPOZITIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE BETOANELOR ASFALTICE
CILINDRATE TIP BAP .......................................................................................................................... 58
11.4.4 PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE ........................................................................... 60
11.4.4.1 Utilaje si echipamente ..................................................................................................................... 60
11.4.4.2 Pregatirea stratului suport ................................................................................................................ 60
11.4.4.3 Prepararea si punerea in opera a BAP ............................................................................................. 60
11.4.4.4 Controlul calitatii lucrarilor ................................................................................................................ 61
11.5 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ............................................................................................... 61
11.5.1.1 Controlul stratului suport .................................................................................................................. 62
11.5.1.2 Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice .................................................................. 62
11.5.1.3 Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate ...................................................................... 63
11.6 MORTAR ASFALTIC TURNAT CA STRAT DE PROTECTIE SAU DE EGALIZARE PENTRU CALEA
PE POD (MAT) ......................................................................................................................................... 64
11.6.1 Elemente geometrice ............................................................................................................ 64
11.6.2 Materiale ............................................................................................................................... 64
11.6.3 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat ............................. 65
11.6.4 Prescriptii generale de executie ............................................................................................. 65
11.6.5 Controlul calitatii lucrarilor. .................................................................................................... 65
12. CAPITOLUL 12- RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE ........................................... 66
13. CAPITOLUL 13 - DEMOLARI SI DESFACERI ................................................................................. 67
13.1 GENERALITATI ................................................................................................................................ 67
13.2 EXECUTAREA DEMOLARILOR............................................................................................................. 67
13.3 ASIGURAREA CONLUCRARII CU BETOANELE NOI. ................................................................................. 67
14. CAPITOLUL 14 INJECTAREA FISURILOR SI APLICARE DE MORTARE SPECIALE................. 69
14.1 GENERALITATI ............................................................................................................................ 69
14.2 MATERIALE SI MIJ LOACE DE EXECUTIE ............................................................................................... 69
14.2.1 Liant pentru amestecurile epoxidice, constituit din: ................................................................ 69
14.2.2 Mijloace de executie necesare lucrarilor de remediere ........................................................... 70
14.3 INJ ECTAREA FISURILOR .................................................................................................................... 70
14.3.1 Injectarea fisurilor cu deschiderea < 0.5mm ........................................................................... 70
14.3.2 Injectarea fisurilor cu deschiderea 0.52mm ........................................................................ 71
14.3.3 Injectarea fisurilor cu deschiderea >2mm............................................................................... 73
14.4 APLICAREA MORTARELOR SPECIALE .................................................................................................. 73
15. CAPITOLUL 15 PEREURI, SCARI ................................................................................................ 74
15.1 PRESCRIPTII GENERALE ........................................................................................................... 74
15.2 EXECUTIA PEREURILOR USCATE........................................................................................................ 74
15.3 EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT .............................................................. 74
15.4 PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON ......................................................... 74
15.5 PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC .................................................................................................... 74
15.6 PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON................................................................................ 75
15.7 SCARI DE ACCES PE TALUZ DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON .................................................... 75
15.8 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE ....................................................................................................... 75
15.9 RECEPTIA PRELIMINARA ................................................................................................................... 75
15.10 RECEPTIA FINALA ........................................................................................................................ 75
16. CAPITOLUL 16 - DOCUMENTE DE REFERINTA ............................................................................ 76
16.1 GENERALE ..................................................................................................................................... 76
16.2 PENTRU MATERIALE, ECHIPAMENTE SI INSTALATII ................................................................................ 76
16.3 PENTRU RECEPTIE .......................................................................................................................... 77

o SR EN 1991-1-1-2004_NA-2006 Partea 1-1 Acoiuni generale - GreutLoi
specifice, greutLoi proprii, ncLrcLri din exploatare pentru construcoii. AnexL
naoionalL
o SR EN 1991-1-2-2004 Partea 1-2 Acoiuni generale. Acoiuni asupra structurilor
expuse la foc
o SR EN 1991-1-2-2004_NA-2006 Partea 1-2 Acoiuni generale - Acoiuni asupra
structurilor expuse la foc. AnexL naoionalL
o SR EN 1991-1-6-2005 Partea 1-6 Acoiuni generale. Acoiuni pe durata execuoiei
o SR EN 1991-1-6-2005_NB-2008 Partea 1-6 Acoiuni generale. Acoiuni pe durata
execuoiei. Anexa NaoionalL
o SR EN 1991-1-7-2007 Partea 1-7 Acoiuni generale - Acoiuni accidentale
o SR EN 1991-2-2004 Partea 2 Acoiuni din trafic la poduri
o SR EN 1991-2-2004_NB-2006 Partea 2 Acoiuni din trafic la poduri. Anexa
naoionalL
Eurocode 2 - PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON:
o SR EN 1992-1-1-2004 Partea 1-1 Reguli generale Ni reguli pentru clLdiri
o SR EN 1992-1-1-2004_AC-2008 Partea 1-1 Reguli generale Ni reguli pentru clLdiri
o SR EN 1992-1-1-2004_NB-2008 Partea 1-1 Reguli generale Ni reguli pentru clLdiri.
Anexa naoionalL
o SR EN 1992-2-2006 Partea 2 Poduri de beton. Proiectare Ni prevederi constructive
Eurocode 8 - PROIECTAREA STRUCTURILOR PENTRU REZISTENTA LA
CUTREMUR:
o SR EN 1998-1-2004 Partea 1 Reguli generale, acoiuni seismice Ni reguli pentru
clLdiri
o SR EN 1998-1-2004_NA-2008 Partea 1 Reguli generale, acoiuni seismice Ni reguli
pentru clLdiri. Anexa naoionalL
o SR EN 1998-2-2006 Partea 2 Poduri
STAS 1545 89 - Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni
STAS 3221 - 86 - Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare
1.3.2 Metode de calcul si dimensionare
La calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine seama de:
STAS 10111/1 - 77 ,,Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si
beton armat. Prescriptii de proiectare
Eurocode 1 - ,,Actiuni asupra structurilor
Eurocode 2 - ,,Proiectarea structurilor de beton
Eurocode 8 - ,,Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur
De asemenea se va tine seama de recomandarile constructive precizate in celelalte capitole.

1.4 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE
Executia unei lucrari de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul si-a adjudecat
executia proiectului, urmare unei licitatii si in urma incheierii contractului cu beneficiarul.
Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele:
- planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
- studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate
pentru fundatii;
- detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
- caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
- graficul de esalonare a executiei lucrarii;
Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta,
antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca are experienta si dotarea corespunzatoare pentru
executia proiectului.
Pe perioada executiei lucrari se vor lua masuri pentru protejarea mediului.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se
poate face decat cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in
vigoare (o lista minima este precizata in anexa).
1.5 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe
faze de executie si receptia finala in conformitate cu prevederile caietului de sarcini elaborat pentru
lucrarea respectiva.
Beneficiarul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.
1.6 PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREA
LUCARILOR DE ARTA
Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care sa
asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la infrastructuri,
reazeme si interiorul suprastructurilor.
In afara acestor instructiuni se va tine seama si de prevederile cuprinse in standardele,
normativele si prescriptiile in vigoare.
1.7 PREVEDERI GENERALE PRIVIND IGIENA SI SECURITATEA MUNCII
In conformitate cu Legea nr. 319/2006, executantul va lua toate masurile pentru desfasurarea
executiei lucrarilor in conditii de siguranta a personalului.
Se vor respecta prescriptiile din HG 1425 din 11/10/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitLoii Ni sLnLtLoii n muncL nr. 319/2006, HG nr.
955 / 2010 pentru modificarea Ni completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securitLoii Ni sLnLtLoii n muncL nr. 319 / 2006, aprobate prin HotLrrea Guvernului nr. 1425 /
2006, Legea nr. 307 / 2006 privind apLrarea mpotriva incendiilor - M.O nr. 633/21.07.2006, Ordinul
nr.712 / 23.06.2005 pentru aprobarea Dispozioiilor generale privind instruirea salariaoilor n domeniul
situaoiilor de urgenoL - M.O nr. 599/12.07.2005.
Specific lucrarilor ce se executa se vor respecta si aplica prevederile din HG nr. 300 din
02.03.2006 privind cerinoele minime de securitate di sLnLtate pentru dantierele temporare di mobile -
M.O nr.252/21.03.2006;
naintea demarLrii lucrLrilor de execuoie se vor separa zonele de lucru de zonele de circulaoie
auto Ni vor semnaliza corespunzLtor att n timpul zilei ct Ni noaptea n conformitate cu prevederile
din Normele metodologice privind condioiile de nchidere a circulaoiei Ni de instituire a restricoiilor de
circulaoie n vederea executLrii de lucrLri n zona drumului public Ni/sau pentru protejarea drumului ,
aprobate prin Ordinul comun M.I. Ni M.T. nr.1112/411/2000, prin grija constructorului, care va nainta
la Serviciul Polioiei Rutiere Ni modul de semnalizare al lucrLrilor, precum Ni persoana responsabilL
cu siguranoa circulaoiei pe perioada executLrii lucrLrilor.
Personalul de executie va fi instruit pentru cunoasterea si aplicarea normelor de securitatea
muncii, asupra modului de lucru, comportarea la locul de munca, precum si asupra posibilelor
masuri speciale ce se pot lua pe parcursul executiei de catre conducatorul punctului de lucru.
1.8 PREVEDERI GENERALA PRIVIND CONDITIILE DE MEDIU
Lucrarile prevazute in prezentul proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului, solului
si subsolului si nu sunt generatoare de noxe.
Prin lucrarile care fac obiectul prezentei documentatii, nu se evacueaza in mediul ambiant
substante reziduale sau toxice care sa altereze intr-un fel calitatea apei, aerului, si subsolului.
Se vor respecta prevederile din :
OUG 195/2005 privind protectia mediului;
Legea nr. 107/08.10.1996 - "Legea apelor".
1.9 PREVEDRERI GENERALE PRIVIND TERMENUL DE GARANTIE
Termenul, respectiv perioada de garantie se stabileste prin contract intre investitor si
executant, conform conform H.G. 273/1994, Cap.III, art. 32. Perioada de garantie este perioada de
timp intre data receptiei la terminarea lucrarilor si data terminarii lucrarilor dupa aceasta receptie.

2. CAPITOLUL 2 . INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE
2.1 FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME
2.1.1 Date generale
Prezentul capitol se va aplica la fundatii indirecte, de adancime, pentru lucrarile de fundatii pe
piloti forati de diametru mare (1080mm).
2.1.2 Studii de teren
Datele geologice, geotehnice si hidrologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii se vor
transmite de catre beneficiar antreprenorului pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii si a
cheltuielilor pentru organizarea de santier. Trebuie precizat ca aceste date despre teren nu fac parte
din contract, antreprenorul neputand in nici un caz sa se prevaleze de eventualele inexactitati ale
acestora pentru a formula reclamatii.
Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementele retinute pe
baza sondajelor si forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor de cercetare a terenului, a
masuratorilor efectuate in laborator sau in in situ, precum si a informatiilor privind apele de
suprafata sau subterane.
2.1.3 Conditii tehnice neprevazute
In cazul in care caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrologice, efectiv
intalnite la lucrare impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, antreprenorul, cu avizul
beneficiarului, ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de beneficar asupra
acestor propuneri fac obiectul unui ordin de serviciu.
Daca urgenta lucrarilor nu-i permite antreprenorului sa actioneze conform celor mai de sus el
va lua masurile pe care le considera necesare si va anunta beneficiarul in 24 ore despre masurile
luate.
2.1.4 Elemente de calcul
Solicitarile pilotilor se determina tinand seama de prescriptiile in vigoare iar calculul capacitatii
portante se face conform SR EN 1536 2004.
2.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU
MARE
Pilotii forati de diametru mare sunt piloti realizati prin forarea unei gauri cu diametru de 600
mm sau mai mare, introducerea unei carcase de armatura si umplerea cu beton.
Prezentul Caiet de Sarcini se refera la piloti cu diametru de 1080mm.
2.2.1 Piloti forati tubati
Pilotii forati tubati sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de
betonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau
definitiv introdus prin vibrare, batere sau apasare, insotite eventual de luvoaiere.
In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de
beton armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare , pe masura excavarii pamantului din
interior.
2.2.2 Natura, provenienta si calitatea materialelor
2.2.2.1 Betonul
Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea clasa minima C25/30.
Dozajul minim de ciment va fi de 400 kg/mc.
Agregatele trebuie sa fie de rau, sortate si spalate.
Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:
1/4 din ochiul carcasei de armatura
1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii
1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare
31 mm
Raportul A/C trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0.6.
La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifiati pentru marirea lucrabilitatii si daca este
cazul intarzietori de priza
Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:
10 15 cm la betonarea in uscat
15 18 cm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic
2.2.2.2 Armaturi
Armarea pilotilor se realizeaza cu otel BST 500s.
2.2.3 Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor
Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si
dispozitivele de control se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnice si a solicitarilor
rezultate sub actiunea incarcarilor.
La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrarea pilotilor cu
terenul si considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic.
2.2.4 Dispunerea in plan a pilotilor
Pozitia in plan a pilotilor se stabileste prin proiect.
Distanta dintre axele a doi piloti va fi de minimum 2d +2 x 0.015l, in care d este diametrul
pilotului iar l lungimea efectiva in teren
Tolerante
Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de
proiect va fi de 7.5 cm la pilotii dispusi pe un singur rand
Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2%
Abaterea limita la dimensiuni
o pentru diametru 2 cm
o pentru cota bazei pilotului 20 cm
o cota capului pilotului 5 cm
In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica
dar numai cu aprobarea beneficiarului si proiectantului.
2.2.5 Dispunerea in plan a pilotilor
Antreprenorul va obtine aprobarea beneficiarului pentru utilaje, instalatiile si dispozitivele de
executie.
Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze : tipul dispozitivelor prevazute pentru
infingere si forare, modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora, detaliile
pentru eventualele camasi tubulare de protectie, dispozitivele pentru controlul continuitatii si
rezistentei betonului, eventual dispozitivele de injectie la baza, tehnologia de fabricare si punere in
opera a betonului.
In cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza: materialul din care se executa,
dimensiunile (diametru, grosimea peretilor, lungime, tolerante), modul de imbinare dintre tronsoane
si modul de racordare ale acestora cu carcasele de armatura.
2.2.6 Lucrari pregatitoare
Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de
executie necesare realizarii pilotilor in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta
lucrarilor.
Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolut necesare
fata de conditiile speciale din amplasament se vor executa numai cu aprobarea beneficiarului. Se va
obtine aprobarea beneficiarului si pentru natura, calitatea si conditiile de punere in opera a
materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru.
2.2.7 Armarea pilotilor
Armarea pilotilor forati de diametru mare se face cu carcase de armatura formate din bare
longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri, conform planselor din proiect.
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare si freta prin puncte de sudura.
Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, inadirea acestora
se va face conform prevederilor din proiect si normativelor in vigoare. Avand in vedere ca inadirea
se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fi sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot
timpul executiei imbinarii.
Dupa terminarea inadirilor pentru introducerea carcasei de armatura in foraj se vor lua masuri
pentru a impiedica ridicarea si dezaxarea carcasei in timpul betonarii.
Tehnologia adoptata pentru aceasta se va supune aprobarii beneficiarului.
2.2.8 Forarea pilotilor
Forarea pilotilor se face sub apa cu tubaj recuperabil.
Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie de natura
stratului strabatut. Este obligatorie prevederea, la baza tubajului, a unei coroane dintate.
Pentru evitarea producerii unor fenomene hidrodinamice, manifestate prin antrenarea
pamantului dela baza forajului, insotita de slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante
a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in apropiere, se vor adopta urmatoarele masuri:
se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune
(subspalare)
se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum
baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului sub
talpa forajului ( tubare in devans)
nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1.00 m
deasupra nivelului hidrostatic
ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se riicarea lina a benei (greiferului) de pe
fundul forajului
Intervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii trebuie sa nu depaseasca 36
ore.
Curatirea talpii forajului se face obligatoriu inainte de introducerea carcasei de armatura si de
betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat.
2.2.9 Betonarea
Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil se face cu metoda palniei fixe
ridicatoare (Contractor), pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa.
Diametrul tubului de betonare este de minim 20cm.
Betonarea se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura repriza,
la un debit de betonare de cel putin 4mc/h. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului
de apa, cantitatea de beton se stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2m sub nivelul
betonului, dar nu mai mult de 4m.
2.2.10 Pregatirea capului pilotului
Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara cotei capului pilonului intact
inglobat in radier. Astfel, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 1.00m.
La terminarea betonarii se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga
inaltime pe care se constata ca este necorespunzator, completandu-se dupa caz pentru a asigura
inaltimea minima de incastrare prevazuta in proiect, cu respectarea prevederilor din SR EN 1536-
2004 .
2.2.11 Controlul calitatii
2.2.11.1 Controlul calitatii pe timpul executiei
Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din SR EN
1536 2004
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:
la fiecare 10 mc de beton pus in opera se preleveaza probe de beton de la locul de
turnare si se determina consistenta lui prin metoda tasarii conului conform STAS
1759/88
la fiecare 20mc de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot se
preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta
betonului conform STAS 1275/88 si STAS 1759/88
pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din
care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului, la consumuri anormale (sub
profil sau cu peste 30 % peste profil) se vor lua masuri in consecinta.
2.2.11.2 Controlul calitatii dupa executie
Controlul calitatii pilotilor forati de diametru mare dupa executie poate cuprinde: verificarea
pozitiei in plan si a inclinarii, controlul calitatii betonului, verificarea continuitatii corpului pilotului si
incarcari de control pe piloti.
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:
Pentru pilotii la care incercarea epruvetelor nu au dat rezultate corespunzatoare clasei
prescrise in proiect
La pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta
calitatea betonului.
La un numar de piloti stabilit prin proiect sau alesi prin intelegere de catre beneficiar,
proiectant si antreprenor.
Controlul se face la alegere prin:
dezvelirea pilotilor respectivi
extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace
adecvate)
metode nedistructive
Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:
carotarea pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se
aplica numai la acei piloti la care datele din fisa de forare betonare, precum si alte
observatii pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea
metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.)
Dintre metodele de control nedistructiv se recomanda metoda carotajului sonic.
2.2.11.3 Verificarea capacitatii portante
Verificarea capacitatii portante a pilotilor inainte de executie sau in timpul executiei se va face
conform pct 2.5.2 si 2.6 din STAS 2561/2-90.
Numarul minim de piloti de proba se va face conform SR EN 1536 2004
Incercarea statica si dinamica a pilotilor de proba se va face in conformitate cu SR EN 1536
2004
2.2.12 Receptia pilotilor forati de diametru mare
Receptia gaurii forate inainte de betonare consta in masurarea diametrului la nivelul terenului
si adancimii gaurii forate si din stabilirea pozitiei carcasei de armatura.
Se verifica totodata datele referitoare la forare din fisa de forare betonare care serveste si
ca document de receptie a lucrarii ascunse.
Receptia pilotului dupa betonare consta din stabilirea pozitiei in plan si a inclinarii, din
verificarea datelor referitoare la betonare precum si din examinarea documentelor de control al
calitatii (fisa de forare betonare si registrul de fundatii)
Abaterile la pozitia in plan si la inclinarea axei pilotului fata de cele prevazute in proiect sunt
conform SR EN 1536 2004.


3. CAPITOLUL 3 - INFRASTRUCTURI CULEI
3.1 DATE GENERALE
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 77
Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de
proiectare si in prezentul caiet de sarcini.
Infrastructurile sunt fundate indirect.
Zidurile intoarse ale elevatiilor culeelor vor fi armate conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
3.2 EXECUTIA CULEELOR
Executia culeelor nu se poate face decat pe baza de proiect.
Fundarea infrastructurilor nu este admisa fara existenta studiilor geotehnice, adecvate
sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre
stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in
scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor
fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficiarul care urmeaza sa-si dea avizul
pentru unceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se va efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.
Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa
propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a
distantelor dintre aparatele de reazem, precum si a cotelor din proiect. Eventualele corecturi se vor
face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul beneficiarului, iar
la cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.
3.3 MATERIALE DE CONSTRUCTII FOLOSITE
3.3.1 Agregate
Agregatele vor corespunde STAS 4606 80 Agregate naturale grele pentru betonare si
mortare cu lianti minerali , SR 667/2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de
drumuri si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012/2007.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea lavigabila este de maxim 2%.
Se va folosi pietris de rau sorturile 7 16 si 16 31. Partea lavigabila admisa la pietris este
de 0.5%.
Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 3, 3 7, pietris 7 16 si 16 31, se va
inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
3.3.2 Cimenturi
Cimentul va corespunde SR 197/2003 Ciment Portland , SR EN 1971/2002 si SR 7055/96.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max.
2 luni.
Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celula separata tip siloz.
3.3.3 Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor sunt cele
prevazute in capitolul Armaturi .
3.3.4 Betoane
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta
prevederile din capitolul ,,Betoane , iar turnarea betonului se va executa in functie de sistemul de
fundare si prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat indicativ NE 012/2007.
3.3.5 Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor cat si la stropirea lor trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice prevazute in SR EN 1008 - 2003.

4. CAPITOLUL 4 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
4.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in
suprastructurile de poduri si anume :
tronsoane prefabricate din beton armat
placi turnate monolit din beton armat
elemente prefabricate din beton armat
monolitizarea elementelor prefabricate
In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat se vor aplica
prevederile cuprinse in capitolul ,,Suprastructuri din beton precomprimat .
Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele decat
cele cuprinse, in prezentul caiet se vor intocmi caiete de sarcini speciale.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul
de trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometrice
privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, diametru, lungimi partiale si lungimi totale ).
Planurile vor contine explicit:
calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitate)
tolerantele de pozitionare
pozitia inadirilor si detaliile de inadire
dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru
manipulare
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de
reluare a betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire dezdoire si modul de tratare a suprafetei de
la care se reia betonarea.
Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a
razelor de curbura si a diametrelor armaturilor.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE
012/1-2007, Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si
beton precomprimat NE 013/02 si prevederile din prezentul Caiet de Sarcini.

4.2 LUCRARI PROVIZORII
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se
executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:
esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura cu grinzi si placi drepte
cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor sau proiectant
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Beneficiarul poate cere ca
acestea sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile
definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau
aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza din punct de vedere al
tolerantelor in cele admise Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat indicativ NE 012/2-2010
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul
Schele, esafodaje si cintre
4.3 COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta conditiile
de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri:
cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si
stalpi)
cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum grinzi marginale,
elemete de trotuare, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care
va obtine aprobarea beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat va tine seama de prevederile
,,Normativului pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 2: Executarea lucrailor din beton. , indicativ NE 012/1-2010 precum si cele
din prezentul Caiet de Sarcini, cuprinse in capitolul Cofraje
La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine seama
de prevederile Codului de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton,beton armat
si beton precomprimat NE 013/02 precum si de cele cuprinse in capitolul Cofraje .
4.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE
4.4.1 Agregate
Agregatele vor corespunde STAS 4606 80 Agregate naturale grele pentru betoane si
mortare cu lianti minerali , SR 667/2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de
drumuri , ,,Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 1: producerea betonului , indicativ NE 012/2007 si ,,Normativului pentru
producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea
2: Executarea lucrailor din beton. , indicativ NE 012/2-2010 care prevad conditiile de livrare si
procurare, alegerea dimensiunii maxime, conditiile de transport si depozitare si controlul calitatii
agregatelor.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, sorturile 7(8) 16 si 16 31(25) mm care se
vor insrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.
In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
anume:
nisip sorturile 0 3, 3 7,
pietris sorturile 7 16 si 16 31, criblura sorturile 8 16 si 16 25
Amestecul format din cele trei (sau patru) sorturi se va inscrie in zona foarte buna a limitelor
granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Metodele privind verificarea agregatelor sunt cuprinse in STAS 4605/80.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe
agregate.
4.4.2 Ciment
Cimentul va corespunde SR EN 197/2003 Ciment Portland , SR EN 14216/2004, SR EN
1971/2002 si SR 7055/1996.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie consumat
in maxim doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor definitive si utilizarea acestor
amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere separata sau o celula tip siloz.
Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din ,,Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: producerea
betonului. , indicativ NE 012/1-2007, ,,Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate
din beton, beton armat si beton precomprimat , indicativ NE 013/02.
4.4.3 Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier
va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 89 Otelul beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2 91 Sarma trasa pentru beton armat si din
ST 009 2011 Specificatie tehnica privind produsele din otel utilizate ca armaturi. Cerinte si criterii
de performantL si va trebui sa fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturii vor
corespunde prevederilor din ,,Normativul pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrailor din beton. , indicativ NE
012/1-2010.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de
ulei si alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu
aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de
curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in
conditiile precizate de Normativului NE 012/2-2011 si Codul de practica NE 013/02.
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din
capitolul Armaturi
4.4.4 BETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului
de practica pentru betoane NE 012/1-2007, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si
verificate de catre un laborator autorizat.
La adaptarea retelei la statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei,
de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor
componente si a betonului.
Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru preparerea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile din capitolul Betoane din prezentul caiet de
sarcini si ale Codului de practica NE 012/1-2007.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului
tinand cont de prevederile capitolului Betoane din prezentul caiet de sarcini.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.
Betonul preparat, avand de regula temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5 30
o
C,
trebuie turnat in cofraje in maxim 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se
utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30
0
C se iau
masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori, conform Codului NE 012/1-2007 si
Codului NE 013/02. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa prezinte urme de segregare. In
perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului
trebuie respectate regulile din Codul NE 012/1-2007, NE 012/2-2010 si NE 013/02.
J gheaburile autocamioanelor de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate
dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare: mese vibrante,
vibratoare de adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa nu se
produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.
4.4.5 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE
In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi
numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care
se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.
Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si
supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare.
Operatia de montaj trebuie sa fie pregatitoare, specifice operatiei respective si care depinde
de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de modul de alcatuire al structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in
conditii de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atat in ce
priveste asigurarea amplasamentului cat si a lungimii de rezemare si a contractului cu suprafetele
de rezemare.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obligatoriu echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care se reazema pe
aceastea.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul din monolitizare sau mortarul de
pozare va fi bine curatat cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet
de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform prevedrilor din
normativul NE 012/2-2010.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul
conectorilor prevazandu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de
rezistenta ale placilor.
La structurile mixte, in zona de precomprimare a placilor se vor monta stuturi pentru
continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea
platelajelor la structurile mixte se vor aplica prevederile din capitolul Suprastructuri din beton
precomprimat , normativ NE 012/2-2010 si Codul de practica NE 013/02.
Abaterile limita de la dimensiunile elemenetelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 8600/79, STAS 70009/79.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor
incadra in prevederile normativ NE 012/2-2010 si Codul de practica NE 013/2002.
4.5 RECEPTIA LUCRARILOR
4.5.1 Incercarea lucrarilor
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa, cheltuielile pentru incercarea lucrarilor precizate
in proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului.
Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii
precum si schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.
Operatiunile de masurare se vor face de catre o institurie aleasa sau acceptata de catre
beneficiar.

5. CAPITOLUL 5 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
5.1 PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat,
post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane. Masurile specifice structurilor
executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.
Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt dotate cu
utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica, atestat pentru
efectuarea unor asemenea lucrari.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
Proiectul pe baza caruia urmeaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat va cuprinde:
detaliile de executie ale suprastructurii si programul de asigurare a calitatii lucrarilor.
La executia lucrarilor se vor respecta detaliile din proiect si prevederile prezentului caiet de
sarcini, precum si urmatoarele normative:
Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea 1: producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007;
Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrailor din beton, indicativ NE 012/2-2010
Codul de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat, indicativ NE 013/02.
5.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE
Cofrajele, tiparele si sustinerile lor, utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor
executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati de proiectare in conformitate
cu prevederile din STAS 7721 90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton
armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate .
In afara prevedrilor generale de mai sus, cofrajele vor trebuii sa mai indeplineasca si
urmatoarele conditii specifice lucrarilor din beton precomprimat:
sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor metalice inglobate in
zonele de capat ale grinzilor (placi de repartitie, teci etc), iar piesele de asamblare
temporara care traverseaza betonul sa poata fi eliminate fara dificultate;
sa permita o compactare corespunzatoare in zonele de ancorare a armaturilor
pretensionate;
sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitiile de lucru corespunzatoare a muncitorilor
care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile
pretensionate;
sa permita scurtarea elastica la precomprimare si intrarea in lucru a greutatii proprii;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de precomprimare;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in
contact cu betonul;
sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand
aceasta este inscrisa in proiect.
5.3 ARMATURI
5.3.1 Caracteristici generale
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat va cuprinde
caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale
de calitate si STAS 438/2-91 "Sarma trasa pentru beton armat".
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor
corespunde indicatiilor din normativul Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si
beton armat - NE 012-2007 si NE 012/02 precum si capitolului ,,Armaturi din Caietul de Sarcini
pentru lucrarile de poduri si pasaje.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va
face numai cu acordul proiectantului.
Armaturile precomprimate trebuie folosite in baza agrementului tehnic, conform cu ghidul
metodelor de avizare a armaturilor pentru elementele precomprimate folosite in constructiile civile,
industriale si speciale GAT 253 (MLPAT). In absenta datelor referitoare la lungime (l
t
) si ancorare
(I
a
), acestea vor fi determinate de catre un laborator autorizat respectandu-se normelor romanesti in
vigoare si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de origine a producerea otelului.
Armatura ce intra in alcatuirea cablelor de precomprimare va fi alcatuita din sarme pentru
beton si beton precomprimat calitatea I, avand caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS
6482/2-80.
Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m.
Fiecare colac de sarma trebuie sa fie legat in minim patru locuri cu sarma moale, bine
stansa.
Fiecare colac de sarma TBP va avea eticheta metalica care sa contina marca de fabrica a
inteprinderii producatoare, notarea sarmei conform STAS 6482/2-80, numarul colacului si al lotului,
calitatea si poansonul CTC al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.
Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a
calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor".
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul
de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor,
determinarea limitei de curgere, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se
rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la fiecare capat al
colacului.
Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor
corespunde prevederilor din:
STAS 6482/2-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma
neteda";
STAS 6482/3-80 - "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma
ampretata".
STAS 6482/4-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane".
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fasciculelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi
puse in opera.
5.3.2 Manipulare, transport si depozitare
La transportul si depozitarea otelurilor se vor respecta prevederile prezentate mai jos:
a) Transportul se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste
vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau
murdarirea otelului, in special cu produse uleioase (vaselia, ulei).
b) Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii inchise prevazute cu pardoseala si ferite de
contactul cu materiale corozive. Depozitarea va permite accesul la fiecare pilot pentru controlul
periodic.
c) In cazul depozitarii in spatii fara agesivitatea sau cu agresivitate scazuta, cu umiditate sub 60%
nu se iau masuri speciale de protectie.
d) Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da
o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat ;
daca s-a produs deteriorerea ambalajului se vor respecta in continuare prevederile pentru
armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru
conditiile efective de depozitare.
e) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor si cablelor se vor lua masuri necesare
pentru a se preveni:
- zgarierea, lovirea sau indoirea;
- murdarirea suprafetei cu pamant, materii grase, praf;
- contactul cu materialul incandescent, provenind de la operatia de sudura taierea sau
de incalzire cu flacara aparatelor de sudura autogena;
- acoperirea cu diferite materiale care pot mentine umiditatea o perioada mai lunga.
f) Barele aprovizionate vor trebui sa fie drepte si sa-si pastreze forma in timpul transportului,
manipularii si depozitarii. Ventualele prelucrari de la capete se vor fi proteja prin mansoane
impotriva degradarilor mecanice si a coroziunlor.
5.3.3 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
a) se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se
executa armatura. Daca exista indoilei asupra respectarii conditiilor de transport si
depozitare semnalate de existenta ruginei, murdaririi, deformarii s.a se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de
catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au
fost influentate negativ caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor. In cazurile de
incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere
avizul unui institut de specialitate.
b) suprafata otelului se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se
va degresa pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare;
c) armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din
acelasi lot ;
d) zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate, nu se vor utiliza,
fiind interzisa operatia de indreptare. Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane)
care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura se vor indeparta. Barele de otel
superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5
cm/m), se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10
0
C.
e) se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de
rulare mai mici decat cele de livrare.
In cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este
necesara cunoasterea valorii moduluilui de elasticitate al armaturii.
Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce
urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de
taiere (pentru armaturi la care se realizeaza bulbi la capete).
5.4 BLOCAJE
Blocajele pentru armaturi preintinse vor avea capacitate de rezistenta cel putin egala cu forta
caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, fara defomatii semnificative ale pieselor
componente.
Ancorarea fasciculelor se face cu ancorajele indicate in Nomativul NE 012/2-2010.
Alte tipuri de ancoraje si sisteme de blocare se utilizeaza pe baza de agrement tehnic.
Partile componente ale blocajelor vor fi manipulate si pastrate in conditii care sa evite
deteriorarea sau coroziunea. Pe baza unor verificari periodice se vor indeparta blocajele care nu
mai corespund in ceea ce priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile
limita ale alunecarilor la blocare.

5.5 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU
ELEMENTE / STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
Betonul folosit la realizarea elementelor, structurilor din beton precomprimat, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele:
asigurarea clasei prevazuta prin proiect C 40/50;
asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta cat mai reduse, pentru ca
pierderile de tensiune in armaturile pretensinate sa fie cat mai reduse;
un continut de clor sub 0.2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a
clorului asupra armaturii pretensionate; trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce
contin cloruri in cantiate mai mare decat apa potabila;
asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in tot elementul / structura.
Pentru punerea in opera si tratarea betonului se vor avea in vedere urmatoarele
prevederi:
a) In cazul folosirii pervibratoarelor pentru compactarea betonului se va evita contactul intre
pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile:
- punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
- in punctele in care se introduce pervibratorul se prevad dispozitive constructive speciale
(carcase metalice, etrieri si bare) care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru
armaturile post intinse;
b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului in zonele de ancorare a armaturilor
pretensionate pentru a se obtine o umplere cat mai buna fara deteriorarea si deplasarea
armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone
atat a vibrarii de interior cat si de exterior.
c) In timpul scoaterii unor piese de formare a diverselor goluri si prin tratament termic se va evita
producerea de fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile aupra
aderentei si protectiei anticorozive.
d) Masurile de protectie a armaturilor cu protectie permanenta in timpul betonarii si a tratamentului
de intarire vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.
e) Decofrarea elementelor prefabricate din beton armat sa va face la termenele stabilite prin
procedurile sau specificatiile tehnice si numai dupa atingerea rezistentelor de decofrare, pe
epruvete de control din beton, confectionate si tratate in aceleasi conditii cu lotul de elemente la
executia carora au fost prelevate epruvetele conform tabel de mai jos (tabel 7.1. din ,,Cod de
practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat , indicativ NE 013-2002).
La intocmirea programului de desfasurarea a lucrarilor de betonare se vor avea in vedere
urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp din momentul aducerii armaturii din
depozit la punctul de lucru, si pana la executarea protectiei finale a acesteia.
5.6 EXECUTIA LUCRARILOR
Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect, in plansele de detaliu pentru grinzi.
Antreprenorul va supune Consultantului pentru acceptare urmatoarele:
provenienta si caracteristicile materialelor;
referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;
programul de precomprimare;
desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii;
provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si
practica in acest domeniu.
Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor si
implica un memoriu amanuntit a operatiunilor, mijloacelor de asigurarea securitatii muncii.

5.7 CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimat se va face de producator, in
conformitate cu prevederile din proiect si/sau norma interna de fabricare a elementului.
Producatorul va emite un certificat prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de
elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise in documentele interne de verificare a
calitatii.
Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul
antreprenorului inainte de expedierea acestora.
Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta
sau durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restranse se fac pe baza unui program
intocmit de antreprenor ce se supune aprobarii beneficiarului.
Nu se admit in lucrare elemete cu: zone segregate, goluri, fisuri.


6. CAPITOLUL 6 - SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE
6.1 DATE GENERALE
In functie de destinatie lucrarile provizorii se clasifica in:
- esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
- schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
- dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.;
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de
catre beneficiar.
6.2 INTOCMIREA PROIECTULUI
Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre o unitate de proiectare autorizata
si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
- deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarilor definitive;
- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
- sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
- masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
- reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si
a elementelor pe care sprijina;
- sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
- dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;
- contrasagetile si tolerantele de executie;
- modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub
efectul contractiei si precomprimarii;
- dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
- specificatii ale materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
- instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
- instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.
6.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si a materialelor noi trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii atat cand se folosesc produse noi cat si cand se refolosesc materiale vechi
pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de
elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa
compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest
din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i
atenueze responsabilitatea sa.
6.4 EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile
definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori
fata de reperele acceptate de beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
6.5 PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJELE
Proiectul cintrelor, esafodajelor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre
beneficiar.
Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si
prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu cel putin 15 zile, inainte de inceperea executiei.


7. CAPITOLUL 7 - COFRAJE
7.1 DATE GENERALE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in
lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise cat
si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la
asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati
specializate de proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721-90, precum si a
celor din beton si beton armat a Codului de practica NE 012-2007.
Alcatuirea cofrajelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, revazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile prevazute in Nomativul NE 012/2-2010.
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie.
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
- sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit
cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor
uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosire, de obicei, la
o singura lucrare.
- cofrajele demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit numar de turnari;
- cofrajele demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura
turnarii betonului: cofraje glisante sau pasitoare
7.2 CONDITII TEHNICE
In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele trebuie sa indeplineasca si urmatoarele
conditii tehnice :
- sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
- sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate;
- sa permita compactarea cat mai buna a betonului;
- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor
care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturi;
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare.
- cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in
contact cu betonul.
- sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, in cazul
folosirii acestora.
7.3 PREGATIREA, CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de
refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
- curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face
in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu
jet de aer);
- tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze
decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc
substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor;
- final, efectuandu-se receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de
procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
7.4 MONTAREA SI SUSTINERILE COFRAJELOR
7.4.1 Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
7.4.2 Sustinerea cofrajelor
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel
incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va
face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

8. CAPITOLUL 8 - ARMATURI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea,
fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de
beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din capitolele 3,4,6 si 11.
8.1 OTELURI PENTRU ARMATURI
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR 10080, STAS 438/1
89, STAS 438/2 91 si SR 438/3 89 si in ST 009 2011 Specificatie tehnica privind produsele
din otel utilizate ca armaturi. Cerinte si criterii de performantL .
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor
de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din Nomativul NE 012/2-2010.
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea
care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-89, STAS
438/2-91, SR 438/3-98, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de
calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul
va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris
al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.
8.2 LIVRAREA SI MARCAREA
Livrarea otelului neton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate), dupa certificarea
produsului de un organism acreditat, si de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina
urmatoarele informatii:
denumirea si tipul de otel, standardul utilizat
toate informatiile pentru identificarea loturilor
greutatea neta
valorile determinate privind criteriile de performanta
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va
contine:
marca produsului
tipul armaturii
numarul lotului sau legaturii
greutatea neta
semnul CTC
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor
care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
8.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si
depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura
si/sau betonul sau aderenta beton armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza coordonarea armaturii
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru
8.4 CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate in Nomativul NE 012/2-
2010 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013/02.
8.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armtaura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de
catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica ( de ex. crestaturi, lovituri)
ruperi ale sudorilor in carcase si plase sudate
contactul cu subtstante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
procese de corozne
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop se vor indeparta:
eventualele impuritati pe suprafata barelor
indepartarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin sudura
Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda
la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul alungirea maxima nu va
depasi 1 mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, astfel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10
o
C. Barele cu profil periodic cu
diametrul mai mare de 25mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Nomativul
NE 012/2-2010 si cap 10 din Codul de practica NE 013/02.
8.6 TOLERANTE DE EXECUTIE
In Nomativul NE 012/2-2010 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea
armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.
8.7 REGULI CONSTRUCTIVE
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din
beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera
conform SR EN 1992/2/2006.
8.8 INADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de inadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor SR
EN 1992/2-2006. De regula inadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin
sudura functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice
potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice)
Inadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile SR EN
1992/2-2006.
Inadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica
prin puncte, sudare elastica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc elastic prin
suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric sudare in cochilie, sudare
semimanson de cupru sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice
specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel beton (C 28/99 si C 150/99), in care sunt
indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la inadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost
imbunatatie pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin
puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barelor armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de
spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de inadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de inadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza regelemtarilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
La inadirile prin bucle, raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile
SR EN 1992/2-2006.
8.9 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va
stabili conform prevederilor SR EN 1992/2-2006. Grosimea stratului de acoperire cu beton in
mediile cu agresivitate chimica este precizata in reglementari tehnice speciale. Se va respectaa
stratul de acoperire mentionat in plansele de armare.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice. Este interzisa utilizarea distantierilor din
cupoane metalice sau din lemn.
8.10 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectanului.
Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime
adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din Nomativul NE 012/2-2010 si SR EN 1992-2-2006
sau din alte reglementari specifice.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la cartea constructiei.


9. CAPITOLUL 9 - BETOANE
9.1 PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la executia elementelor sau
structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat.
La executia betoanelor din fundatii din beton simplu prevederile din prezentul capitol se vor
completa si cu prevederile specifice cuprinse in capitolul Infrastructuri.
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele Codul de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Producerea
betonului", indicativ NE 012/1-2007 si prevederile din SR EN 1992-2-2006 si STAS 1799/88.
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice f
ck.cil
(f
ck.cub
), care este rezistenta
la compresiune in N/mm
2
determinata pe cilindrii de 150/H300 mm sau pe cuburi cu latura de 150
mm (pe o peroada de 2 ani, se admite si latura de 141 mm) la varsta de 28 zile, sub a carui valoare
se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform STAS 1275/88.
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adoptarea unor conditii speciale
atunci se va adopta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
- gradul de impermeabilitate.
- tipul de ciment.
- dozajul minim de ciment.
- valoarea maxima a raportului A/C.
9.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
9.2.1 Ciment
La executia lucrarilor de betoane si mortare se va utiliza minim ciment de clasa CEM II/A S
32,5 conform SR 1500/96.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile
de utilizare sunt Codul de practica NE 012/1-2007 si NE 013-02.
a) Livrare si transport
Cimentul se livreaza amblat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere,
vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac transportul se face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale
sau vagoane de cale ferata speciale tip Z, V, C cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
In cazul in care antreprenorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea
cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare;
- data sosirii in depozit.
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
- garantia respectarii conditiilor de pastrare.
- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si
datele continute in acesta inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care
termenul de garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre
furnizor si utilizator.
Conform standardului SR EN 196/7 95 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui
lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi,
prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vanzatorului) si a
utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului
si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atat de producator cat si de utilizator.
Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesar,
se poate face dupa livrare, dar cu o intarziere de maximum 24 ore.
b) Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului
conform prevederilor din NE 012/1-2007, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea
documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile
destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate.
Pana la terminarea efectuarii determinarilor acesta va fi depozitat in depozitul tampon
inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior
alte materiale, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in
saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine
evidenta loturilor de ciment depozitate pe fieacre siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a
livrarilor. Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a se asigura circulatia
aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul
lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare
va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat numai dupa verificarea starii de conservare
si a rezistentelor mecanice.
c) Controlul calitatii cimentului
Controlul calitatii cimentului se face:
- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de
producator sau de baza de livrare conform cu Codul de practica NE 012/1-2007.
- inainte de utilizate, de catre un laborator autorizat conform cu Codul de practica NE 012/1-
2007.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-1/95, SR EN 196-
3/1995, SR EN 196-3/1995:AC/1997, SR EN 196-7/1995 , SR EN 196-21/1994, STAS 227/1-86 si
SR 227-2/1994.
9.2.2 Agregate
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si
2500kg/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in SR EN 12620:2003.
Pentru prepararea betoanelor curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel
incat sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata
conform cu Codul de practica NE 012/1-2007.
a) Producerea si livrarea agregatelor
Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru
agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat
eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISC.
OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele
deficiente:
- deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor.
- deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor.
- lipsa personalului calificat ce deserveste statia;
- nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor.
- alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoarele
constatari:
- dereglarea utilajelor de sortare/spalare a agregatelor.
- obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor.
- nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare.
- nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmarii
certificatului de atestare de catre comisia de atestare.
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede
trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
b) Transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu
inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca
cu tipul de sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
c) Controlul calitatii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor este prezentat in Codul de practica NE 012-2007, iar metodele
de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.
9.2.3 Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 790/84.
Pentru elementele prefabricate se vor respecta Anexa 7.1 din Codul de practica
NE 013-02.

9.2.4 Aditivi
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
- imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor.
- punerea in opera a betoanelor prin pompare.
- imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau
situate in medii agresive.
- imbunanatirea comportarii la inghet - dezghet.
- realizarea betoanelor de clasa superioara.
- reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele
tehnologice.
- cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice
in vigoare.
Superplastifiantii, acceleratorii-intarzietorii de priza, vor fi folositi in concordanta cu NE 012/1-
2007 si aprobati de catre inspectorul de santier.
Toti aditivii propusi a se folosi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre inspectorul de
santier numai pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului.
Aprobarea aditivilor folositi trebuie sa aiba la baza rezultatele probelor, caracteristicile fizico -
mecanice ale betonului ca produs finit (marca, gradul de rezistenta la inghet - dezghet, comportarea
la agresivitatea mediului, curgerea lenta, etc.) si vor fi mentionati in fisa tehnologica de betonare.
Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator.
Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectant,
Executant sau Furnizorul de beton, luand in considerare recomandarile din Codul de practica NE
012/1 - 2007.
In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si
comportare impreuna nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si
avizul unui institut de specialitate.
Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obisnuite) prepararea,
transportul, punerea in lucrarea si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul
de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare.
9.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea
acestuia sa fie asigurate.

9.3.1 Cerinte pentru rezistenta
Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului.
Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt urmatoarele:
Clasa de rezistenta a
betonului
C 30/37 C 40/50 C 20/25 C 25/30
f.ck.cil. N/mmp 30 40 20 25
f.ck.cub. N/mmp 37 50 25 30
Nota: Determinarea clasei betonului pe epruvete cubice cu latura de 141 mm, in loc de 150 mm se accepta pe o
perioada de doi ani.
9.3.2 Cerinte pentru durabilitate
Pentru a produce un beton durabil care sa rezistente expunerii la conditiile de mediu concrete
din amplasamentul podului si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate
urmatoarele cerinte:
- selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care
pot dauna armaturii.
- alegerea compozitiei astfel incat betonul:
sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit.
sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru
protejarea armaturii.
sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactii alcalii -
agregate).
sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.
- amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului propaspat sa se
faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec,
sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta.
- tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si
protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea
caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt
legate in primul rand de permeabilitatea betonului.
In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere
in care este incadrat podul. Clasele de expunere au fost stabilite conform Codului de practica NE
012/1-2007.
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei pentru
betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25%.
9.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI
Prescriptiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzatoare betonului a carui compozitie
se stabileste la statia producatorului printr-un laborator autorizat.
9.4.1 Conditii generale
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre
producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.
In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest
caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu
segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru
care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri,
amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru
determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, si sa
realizeze o buna protectie a armaturii.
9.4.1.1 Date privind compozitia betonului
In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:
a) Clasa de rezistenta.
b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor.
c) Consistenta betonului proaspat.
d) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de
ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile de expunere etc.
in concordanta cu prevederile Codului de practica NE 012/1-2007.
9.4.1.2 Statia de betoane si utilizatorul
Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe
baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform
celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structura in care se va folosi.
9.4.1.3 Livrarea betonului
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
9.4.1.4 Compozitia betonului
Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea
compozitiei betonului trebuie sa se faca:
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane.
- la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate.
- la schimbarea tipului de aditiv.
- la pregatirea executarii unor elemente ale podului care necesita un beton cu caracteristici
deosebite fata de cele curent preparate sau de clasa egala sau mai mare de C20/25.
9.4.2 Proiectarea amestecului
9.4.2.1 Cerinte privind consistenta betonului
Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii
prestabilite si a fi compactat corespunzator.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului. Consistenta betonului proapsat
poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de
compactare si raspandire conform prevederilor Codului de practica NE 012/1-2007.
9.4.2.2 Cerinte privind granulozitatea agregatelor
Se vor respecta prevederile din Codul de practica NE 012/1-2007.
9.4.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C
Tipul de ciment s-a stabilit in conformitate cu NE 012/1-2007, iar raportul A/C a fost stabilit
functie de conditiile de rezistenta impuse betonului.
Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se respectarea cerintelor
impuse prin proiect.
9.4.2.4 Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor
Aditivi si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai incantitati astfel incat sa nu se reduca
durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor din Codul de practica NE 012/1-2007 pe baza
instructiunilor de folosire ce trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice sau agrementele
tehnice bazate pe determinari experimentale.
In Codul de practica NE 012/1-2007 se prezinta recomandari privind stabilirea compozitiei
betoanelor.
9.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
9.5.1 Betonul proaspat
9.5.1.1 Consistenta
Consistenta betonului proaspat (masura a lucrabilitatii) poate fi determinata prin urmatoarele
metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si raspandire.
9.5.1.2 Continutul de aer oclus
Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 - 88 folosind metoda
gravimetrica sau metoda volumetrica sub presiune.
9.5.1.3 Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente pe betonul proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS
1759 - 88.
9.5.2 Betonul intarit
9.5.2.1 Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la
compresiune N/mm
2
determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm.
9.5.2.2 Evolutia rezistentei betonului
In unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la
anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa
betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa
structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de
epruvete, se vor efectua incercari nedestructive sau incercari pe carote extrase din elementele
structurii.
9.5.2.3 Rezistenta la penetrarea apei
STAS 3622-86 stabileste nivele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de
impermeabilitate.
Valorile caracteristice sunt conform Capitolului 10.3.2. din prezentul Caiet de sarcini.
9.5.2.4 Rezistenta la inghet - dezghet
Valorile caracteristice sunt conform Capitolului 10.3.2. din prezentul Caiet de sarcini.
9.5.2.5 Densitatea betonului
Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
- betoane usoare, betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000
kg/mc. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura
poroasa.
- betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in
stare uscata (105C) mai mare de 2000 kg/mc dar nu mai mult de 2500 kg/mc.
- betoane foarte grele, betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare
de 2500 kg/mc.
9.6 PREPARAREA BETONULUI
9.6.1 Personalul de conducere si control al betonului
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostintele si
experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile Codulului de practica NE 012/1-2007 iar pentru elementele
prefabricate si prevederile Codului de practica NE 013-02.
9.6.2 Statia de betoane
Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai
multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta
prin grija producatorului in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10 a
calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii.
Statiile de betoane vor functiona umai pe baza de atestat eliberat la punerea in functiune
conform prevederilor Codului de practica NE 012/1-2007.
9.6.3 Dozarea materialelor
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
- agregate si adaosuri 3%;
- ciment si apa 2%;
- aditivi 5%.
9.6.4 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere
libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu
cadere libera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o
lucrabilitate constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul
de agregate cu granula cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen.
Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul
instalatiei.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru:
- utilizarea de aditivi sau adaosuri.
- perioade de timp friguros.
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm.
- betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre
5C si 30C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul
tampon va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o
ora este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa sau apa amestecata cu
pietris si apoi imediat golita complet.
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane) utilizatorul
(executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului
pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea
evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare sau la livrare.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton care trebuie sa contine
informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind
compozitia betonului.
Pentru amestecul prescris:
- detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment si tipurile de aditivi
sau adaosuri.
- clasa de consistenta.
In ambele cazuri trebuie consemnate in bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul
de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului
ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului producatorul este obligat sa elibereze un
certificat de calitate pentru betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare obtinute pentru probele de beton intarit vor fi comunicate
utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.
Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti.
9.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
9.7.1 Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de
3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea
caracteristicilor betonului urmare a modificarii continutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile
atmosferice. Durata de transport se considera din momnetul incarcarii mijlocului de transport si
sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos,
pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare
Temperatura amestecului de
beton (C)
Durata maxima de transport (minute)
cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5
10 <t 30 50 35
t <10 70 50
In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie
cuprinsa intre (5 - 30)C.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare
precum stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii
adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi
intarzietori eficienti etc.
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute fata de
limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de
transport depaseste o ora precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa, in
cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apa si se vor roti cu viteza maxima timp
de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa.
9.7.2 Pregatirea turnarii betonului
9.7.2.1 Conditii pentru turnarea betonului
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre
investitor.
b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente
(agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare,
in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier.
c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si
masurile privind securitatea muncii si PSI.
d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz).
e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii, a trecut o perioada indelungata
(peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din
beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC care va decide oportunitatea expertizarii starii
armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz,
daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa curatire - nu trebuie sa
prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va
proceda apoi la o noua receptie calitativa.
f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat,
vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte
zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune
legaturi intre cele doua betoane.
g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului.
h) sunt stabilite, dupa caz, si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii
incazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva,
sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a
unui rost de lucru ect.).
i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna, etc.).
j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel
incat caestea sa nu se precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a
se betona.
k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport.
l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc
conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.
9.7.2.2 Inceperea turnarii betonului
In baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctul anterior, se va consemna aprobarea
inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului si in cazul
fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, in conformitate cu prevederile programului de
control a calitatii lucrarilor - stabilite prin contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile
in care:
- au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constanta la data aprobarii
(intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate).
- betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului, trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru
transportul local si compactarea betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate la
punctul de mai sus.
9.7.3 Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a
prevederilor prezentului cod si procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare.
Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat -
vor fi udate cu apa cu (2-3) ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in
denivelari va fi inlaturata.
b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta
admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite
imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.
d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00m - in cazul
elementelor cu latime de maximum 1,00m - si de 1,50m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de
suprafata (placi, fundatii, etc.).
e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand
capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza.
f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului turnat anterior.
g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca
totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorului.
j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin
indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in
care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii
care sa permita patrunderea vibratorului.
k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora,
luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
l) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe
zonele cu beton proaspat.
m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau
procedura de executie.
n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea
betonului - in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos.
o) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform "Rosturi de lucru" din Codul de practica NE
012-2007.
p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului
pe planseele betonate, precum si depozitarea lor pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este
permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de
exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai
mare de 32,5).
9.7.4 Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica a betonului se face
prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu
ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau
desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.
- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa
continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost.
- se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea
armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in Codul de practica NE 012/1-
2007.
9.7.5 Rosturi de lucru si decofrare
In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel
incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de
executie si se vor respecta prevederile Codului de practica NE 012/1-2007.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta
care este prezentata in documentatia de executie tinand cont de prevederile Codului de practica NE
012/1-2007.
9.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
9.8.1 Generalitati
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si
protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din
momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular,
datorita radiatiilor solare si vantului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor.
- antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii ( sau apelor curgatoare).
- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului.
- temperaturii scazute sau inghetului.
- eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton -
armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
- mentinerea in cofraje.
- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda.
- stropirea de pelicule de protectie.
9.8.2 Durata tratarii
Durata tratarii depinde de:
- sensibilitatea btonului la tratare.
- temperatura betonului.
- conditiile atmosferiuce in timpul si dupa tratare.
- conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va tine cont de prevederile Codului de practica NE 012-2007.
9.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Conform Codului de practica NE 012-2007 acesta presupune:
a) Clasificarea controlului (interior, exterior, de conformitate)
b) Procedeele de control a calitatii
- controlul productiei si executiei.
- controlul materialelor constituente echipamentelor, executarii si proprietatii betonului.
- controlul inainte de punerea in opera a betonului.
- controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului.
- criterii de conformitate :
sisteme de verificare.
planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la
compresiune a betonului.
- criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune.

10. CAPITOLUL 10 ECHIPAMENTE TABLIERE
10.1 GENERALITATI
Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si elemente necesare conservarii podurilor si
asigurarii unui nivel de exploatare satisfacator pentru circulatie.
Capitolul se refera la urmatoarele:
- dispozitive pentru asigurarea etanseitatii;
- rosturi de dilatatie;
- parapeti de siguranta;
- borduri;
10.2 CONDITII PENTRU MATERIALELE COMPONENTE
Materialele care intra in compunerea echipamentelor vor corespunde din punct de vedere
calitativ conditiilor precizate in proiect si anume:
- otelurile vor corespunde celor prevazute in proiect sau vor fi calitati apropiate si in
orice situatie vor fi sudabile;
- vopselele utilizate pentru protectia parapetilor vor avea aprobarea beneficiarului.
10.3 DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII
10.3.1 Generalitati
Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente:
hidroizolatia;
protectia hidroizolatiei;
imbracamintea asfaltica din doua straturi.
Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate in proiect si vor trebui sa asigure
impermeabilitatea.
Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei:
stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte proieminente mai mari de 2mm;
la planeitate se admit abateri de max. +5mm verificata cu un dreptar metalic de 3,0m pe
orice directie;
este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele pregatite pentru aplicarea
sapei;
nu este permisa aplicarea sapei propriu-zise la temperaturi sub +5
0
C;
este interzisa circulatia personalului de santier sau depozitarea de materiale peste straturile
sapei.
Antreprenorul poate propune beneficiarului si alte solutii decat cele din proiect, in care caz,
va intocmi o documentatie tehnica, cuprinzand planse de detalii, tehnologia de executie si calitatile
materialelor componente, cat si ale imbracamintii in ansamblu, ce se va supune aprobarii
beneficiarului.
10.3.2 Hidroizolatia
Hidroizolatiile la lucrarile de arta, (conform STAS 5088-75) sunt alcatuite din urmatoarele
elemente:
sapa care se executa in camp continuu si se racordeaza la marginea elementului de
constructie care se hidroizoleaza;
dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatii;
Sapa reprezinta ansanblul de straturi format din:
stratul suport (betonul de panta);
strat de amorsa ce se aplica pe stratul suport) pregatit, cu suprafata curata si
uscata;
stratul de lipire;
strat hidroizolant (hidroizolatia propriu zisa) constand din folie de PVC, folie
poliesterica, membrana bitum-elastomer sau alte membrane agrementate
pentru poduri, care vor fi denumite in continuare strat hidroizolant sau folie
hidroizolanta . Membrana se va aplica obligatoriu in doua straturi.
strat de protectie.
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in
hidroizolatii.
Tehnologia de aplicare poate fi:
prin pulverizare;
prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice.
prin aplicarea de membrane autoaderente;
prin lipire cu suprainalcalzirea membranelor.
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice.
10.3.2.1 Stratul suport:
Stratul suport al hidroizolatiei se realizeaza prin panta placii de suprabetonare din beton
armat.
Suprafata superioara a acesteia trebuie sa indeplineasca conditiile de planeitate.
10.3.2.2 Stratul amorsa trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
a) aderenta buna pe stratul suport (1MPa);
b) uscare rapida (sub 2ore);
c) stabil la umezeala si variatii de temperatura (-30C la 40C);
d) aderent la folia hidroizolanta (PVC / folie poliesterica / membrana elastomer etc);
e) durabilitate 20ani.
10.3.2.3 Stratul hidroizolant trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
a) grosimea 2 6mm;
b) rezistenta la rupere la +20C 13N/mm2;
c) alungirea la rupere +20C 30%;
d) poansonarea statica 25daN pe bila 10mm, clasa de rezistenta L4 neperforata;
e) absortia de apa in 24 ore 0,5%;
f) aderenta la betonul amorsat 1Mpa;
g) rezistenta la inghet-dezghet - fara modificari;
h) stabilitate dimensionala cca. 2,5%;
i) rezistenta la acizi, baze, produse petroliere, uleiuri minerale si mucegai;
j) durabilitate 20ani.
k) temperatura minima la care membrana este stabila: 120 C;
l) temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste
fara diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice: 180 C;
m) domeniul de exploatare curenta: -2070 C;
n) Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare este: +5
+30 C;
Membranele hidroizolante vor fi agrementate in Romania, conform legii nr. 10/1995.
10.3.2.4 Stratul de protectie a hidroizolatiei
Trebuie sa fie rezistent la inghet-dezghet, rezistent la socuri si vibratii, stabil la actiunea
agentilor chimici si la produse petroliere. Durabilitatea stratului de protectie va fi mai mare de 20 ani.
Stratul de protectie prevazut in proiect consta intr-un strat de mortar asfaltic cu grosimea de 2cm.
10.3.2.5 Controlul calitatii lucrarilor executate
Verificare calitatii lucrarilor executate se face in situ, prin determinarea aderentei stratului
hidroizolator de stratul suport. Masuratorile vor fi efectuate de catre institutii abilitate, prin procedee
agrementate in Romania. Pentru verificarea calitatii lipirii membranei de stratul suport se face cel
putin o incercare la 20ml cale de pod pe sens. Rezultatele obtinute vor fi consemnate intr-un proces
verbal ce va insotii receptia de baza.
Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care rezultatele obtinute nu corespund
valorilor din prezentul caiet de sarcini.
In cazul in care beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate
dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in
conformitate cu urmatoarele standarde:
- SREN ISO 527:1-00 ,,Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune.
Partea I principii generale . Rezistenta si alungirea la rupere.
- SR 137:95 ,,Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode de
verificare
- STAS 5690-80 ,,Materiale plastice. Determinarea absortiei de apa
- Ordin MT 497/98 ,,Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos
pentru drumuri
- SR ISO 2409:94 ,,Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj.
- STAS 6615/1-74 ,,Adezivi pe baza de elestomeri. Determinarea vascozitatii.
- STAS 9199-73 ,,Masticuri bituminoase pentru hidroizolatii. Metode de analize
si incercari.

10.4 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE
10.4.1.1 Generalitati
Rosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigura continuitatea suprafetei de rulare - in bune
conditiuni de confort - intre tablier si culei sau intre diverse travei ale tablierului.
Tipul de rost ce urmeaza a fi utilizat cat si tehnologia de montare a acestuia, trebuie sa fie
precizate prin proiect.
Antreprenorul, respectand caracteristicele necesare ale rostului si tolerantele lui de pozare,
poate propune si alte tipuri de rost, in care caz va trebui sa obtina aprobarea beneficiarului.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie utilizate la poduri rutiere asigura:
- deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri in rosturile lasate in acest scop;
- continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;
- etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente se utilizeaza dispozitive etanse. In general,
componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:
- elemente elastomerice care asigura deplasarea;
- elemente metalice suport, fixate pe structuri.
- betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;
- mortare speciale de etanseizare;
- benzi de cauciuc pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in
alcatuirea lor.
Termenul de dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie , prescurtat dispozitiv utilizat in
continuare, include toate elementele componente enumerate anterior.
10.4.2 Caracteristici tehnice
Termenul de garantie a dispozitivului este de minimum 10 ani de exploatare normala a
podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este
de minimum 5 ani.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure prin efort propriu
repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii ca urmare a
defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
- livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea in opera
a dispozitivului;
- asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in
opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomeric;
- asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului;
- instructiuni tehnice de executie si de exploatare.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice in domeniul de
temperaturi -35C +80C.
- asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa.
- elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;
- sa fie etans.
- sa fie fixat de structura de rezistenta a podului preluand actiunile verticale si orizontale.
Pentru 1 ml de pod acest actiuni sunt:
forta verticala 11,2 tf
forta orizontala 7,8 tf
Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:
- Duritate, grade Shore A 60 5
- Rezistenta la rupere prin intindere 12 N/mm
2

- Rezistenta la rupere prin compresiune 75 N/mm
2

- Tasarea sub sarcina verticala maxima max. 15%
- Alungirea minima la rupere 350%
- Rezistenta la ulei:
o variatia caracteristicilor fizice si mecanice:
duritate grade Shore A max. 5
pierdere de rezistenta la rupere max. % -15
alungirea la rupere max. % -15
- Nefragibilitatea la temperaturi scazute:
temperatura minima -35C
- Rezistenta la imbatranire accelerata
pierdere din rezistenta la rupere % max. -15
scaderea alungirii la rupere % max. -30
cresterea duritatii grade Shore A max. 10
- Rezistenta la ozon dupa 100 ore: sa nu prezinte fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania, conform
Legii nr. 10/1995.

10.4.3 Prescriptii
10.4.3.1 Betoane speciale
Varianta in care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care
prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla
trebuie sa fie cel putin de clasa C 35/45.
10.4.3.2 Mortare speciale
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru
etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini
sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de
dispozitive. Aceste mortare trebuiesc testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de
dispozitiv.
10.4.3.3 Elementele elastomerice
Elementele elastomerice pot fi:
- panouri din neopren armat;
- profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
- benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere, functie de tipul si de dimensiunile specificate in proiect.
La inceperea lucrarilor de montaj se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a confectiilor.
10.4.3.4 Elemente metalice de fixare
Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza
in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu
prevederile proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face
prin fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta
pozitie pana la intarirea betonului.
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea
dispozitivului de acoperire. Se admite ca pe toata lungimea sa existe o singura inadire vulcanizata.
Pe zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii.
In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se
va urmari:
- geometria sa fie cea prevazuta in proiect;
- asfaltul sa nu prezinte denivelari;
- sa nu aiba fisuri, segragari sau ciobiri;
- sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau imbracamintii
din asfalt turnat.
10.4.3.5 Alte recomandari
Se vor efectua:
- receptii pe faze de executie care au in vedere constatarea executarii corecte a
elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric.
- receptia finala.
La receptia finala se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu
inaltimea lamei de apa de min. 5 cm, pe durata de 24 ore.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate
cu urmatoarele standarde:
- SR ISO 7619:2001 Cauciuc. Determinarea duritatii de indentare folosind
dispozitive portabile
- SR ISO 37:1997 Cauciuc vulcanizat si termoplastic.Determinarea
caracteristicilor de efort - deformatii la tractiune"
- SR ISO 1817:2000 Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor
- SR ISO 188:2001 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Incercarile de
imbatranire accelerata si rezistenta la caldura
- SR ISO 812:2001 Cauciuc vulcanizat. Determinarea fragilitatii la temperatura
joasa
- SR ISO 1431-1:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare
datorita actiunii ozonului. Partea 1: Incercare la deformare
statica
- SR ISO 815+A 1/95 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii
remanente dupa compresiune la temperaturi ambiante, ridicate
sau scazute
- SR EN 10002-1/1994 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de
incercare (la temperatura ambianta)
- SR 13170 - 1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc. Epruvete
speciale si metode de evaluare
- SR EN 10045-1-1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe
epruvete Charpy. Partea 1: Metode de incercare .

10.5 PARAPETE
Parapetele prevazute in proiect sunt pietonale si de siguranta circulatiei.
Realizarea lor se va face in conformitate cu proiectul, STAS 1948/1-91 si SR 1948/2:95.
Parapetele din otel se vor proteja prin vopsire, calitatea si culoarea vopselei fiind aprobate
de beneficiar.
10.6 BORDURILE
Bordurile vor fi din elemente prefabricate de beton de clasa C35/45 sau din piatra naturala.
Calitatea betonului si pietrei, modul de tratare a suprafetei si dimensiunile se vor preciza prin
proiect. Montarea bordurilor se va face cu respectarea profilului in lung si transversal al caii.
Avand n vedere condioiile de mediu speciale, alegerea componenoilor Ni stabilirea betonului
proiectat se face de cLtre producLtor pe baza unor amestecuri preliminare stabilite Ni verificate de
cLtre un laborator autorizat.
Betonul ntLrit trebuie sL corespundL cerinoelor tehnice pentru care a fost proiectat.
Betonul trebuie sL fie durabil Ni sL realizeze o bunL protecoie a armLturii.

11. CAPITOLUL 11 IMBRACAMINTI RUTIERE LA PODURI
11.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul Caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la
realizarea imbracamintilor bituminoase executate la cald pe partea carosabila a podurilor si pe
trotuare, in conformitate cu prevederile "Normativului privind executia la cald a imbracamintilor
bituminoase pentru calea pe pod, indicativ AND 546-2002".
Tipuril de imbracaminte care se executa pe partea carosabila a podurilor rutiere este
imbracaminte bituminoasa turnata executata la cald, executata conform STAS 11348, STAS
11348, STAS 175 si prezentul Caiet de sarcini.
Imbracamintea bituminoasa pe trotuare se executa din asfalt turnat, conform STAS 11348,
STAS 175 si prezentului Caiet de sarcini.
11.2 PREVEDRI GENERALE
Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului se aplica pe stratul de protectie a
hidroizolatiei care se executa astfel:
a) Conform STAS 5088 cu respectarea Normativului AND ind 577;
b) din mortar asfaltic turnat, conform STAS 11348 si prezentului Caiet de sarcini.
Conditiile atmosferice minime necesare pentru executia imbracamintilor rutiere la poduri sunt
pentru imbracaminte bituminoasa turnata la cald: tot timpul anului, la temperatura atmosferica de
peste +5
0
C, pe suport uscat;
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile orgonizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prezentului Caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii prezentului Caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie, a incercarilor effectuate si
a rezultatelor obtinute.
11.3 REFERINTE
STAS 42-68 Bitumuri. Determinarea penetratiei
STAS 60-69 Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere.
SR 61:1997 Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
STAS 113-74 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.
SR 174-1:2002 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
SR 174-2:1997 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si
receptia imbracamintilor executate.
STAS 175-87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.
STAS 539-79 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere.
STAS 661-71 Chit de bitum filerizat cu var hidratat si fibre de celuloza (Celochit).
SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de
calitate.
SR 667-2000 Agragate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice de
calitate.
STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de
incercare.
SR 754:1999 Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 863-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescriptii de proiectare.
STAS 1338/1-84 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la
cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
STAS 1338/2-87 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la
cald. Metode de determinare si incercare.
SR 4032-1:2001 Lucrari de drumuri. Terminologie.
STAS 5088-75 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
STAS 8099-74 Bitum. Determinarea pierderii de masa prin incalzire.
STAS 8622-88 Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrari de
drumuri.
STAS 10969/1-83 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate
naturale. Metoda de determinare calitativa.
STAS 10969/3-83 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate
naturale. Metoda de determinare cantitativa.
STAS 11348-87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii
Normativ AND Normativ privind conditiile de executie a imbracamintilor bituminoase
usoare. , ind. CD 16:2000
Normativ AND Instructiuni pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etansarea rosturilor in
constructii. , ind. C197-88
Normativ AND Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru
drumuri. , ind. 537-2003
Normativ AND Metodologie de determinare a caracteristicilor bitumului modificat utilizat la
executia lucrarilor de drumuri. , ind. 538-1998
Normativ AND Normativ privind realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de
celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere. , ind. 539-
2002
Normativ AND Instructiuni tehnice privind determinarea modulului de elasticitate dinamic al
mixturilor asfaltice. , ind. 542-1998
Normativ AND Instructiuni tehnice privind determinarea fluajului static si dinamic al mixturilor
asfaltice. , ind. 543-1998
Normativ AND Instructiuni tehnice privind determinarea comportarii la oboseala a mixturilor
asfaltice cu echipamentul ELLE-MATTA. , ind. 548-1999
Normativ AND Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald
realizate cu bitum modificat cu polimeri. , ind. 549-1999
Normativ AND Normativ privind conditiile tehnice impuse emulsiilor bituminoase cationice. ,
ind. 552-1999
Normativ AND Normativ privind executia si controlul calitatii hidroizolatiilor la poduri. ,
ind.577:2002
SR EN 12697-1:2002 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea1: Continutul de bitum solubil.
SR EN 12697-13:2002 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 13: Masurarea temperaturii.

11.4 IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN
BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM (BAP)
11.4.1 CONDITII TEHNICE
Elementele geometrice, abaterile la acestea, materialele utilizate sunt cele prezentate in
prezentul caiet de sarcini, cu exceptia bitumului care trebuie sa fie de urmatoarele tipuri:
o Tip D60/80 conform SR754 pentru zona climatica calda
o Tip D80/100 conform SR754 pentru zona climat rece.
11.4.2 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase pe calea podurilor
rutiere, din asfalt turnat dur se executa pe faze astfel:
o Controlul calitatii materialelor;
o Controlul stratului suport ca faza determinanta;
o Controlul fabricatiei si punerii in opera a asfltului turnat dur;
o Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate.
o Controlul calitatii materialelor
Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice tip ATD vor fi verificate in conformitate cu
prescriptiile din standardele respective la elaborarea dozajelor, de catre un laborator autorizat.
Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de catre un laborator
autorizat pe fiecare lot de materiale aprovizionat constau in urmatoarele:
Bitum:
o Penetratie la 25
0
C, STAS 42;
o Punct de inmuiere IB, STAS 60;
Criblura:
o Natura mineralogica (examinare vizuala);
o Granulozitate, STAS 730;
o Coeficient de forma, STAS 730;
o Continutul de fractiuni sub 0,1mm, STAS 730;
Nisip de concasare:
o Coeficient de activitate, STAS 730;
Filer:
o Finete, STAS 593;
o Umiditate, STAS 539.

11.4.3 COMPOZITIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE BETOANELOR
ASFALTICE CILINDRATE TIP BAP
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar de laborator,
tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.
Limitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total, pentru betoanele
asfaltice cilindrate tip BAP sunt conform tabelului de mai jos.

Nr,
crt.
Agregate naturale, % din agregatul total Conditii de admisibilitate
1 Criblura peste 4 mm 30 50
2 Filer si fractiuni sub 0,1 mm 10 13
3 Filer si nisip 0,1 4mm Rest pana la 100
x

x
Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasare este de max. 20%.
Granulozitatea agregatului natural total precum si continutul de bitum pentru betoanele
asfaltice tip BAP sunt cuprinse in limitele din tabelul de mai jos

Nr.
crt.
Specificatii Conditii de admisibilitate

1
Granulozitatea agregatelor naturale:
- trece prin sita de 16mm% 95 100
- trece prin sita de 0,63mm% 25 40
2 Continutul de bitum % in mixtura 6.0...7.0

Continutul optim de bitum in betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabileste prin studii
preliminare de laborator conform STAS 1338/1,2.
Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul de mai jos.
Nr.
crt
Caracteristici Beton asfaltic cilindrat tip BAP
Tipul bitumului
D60/80 D80/100
A
Caracteristici pe epruvete Marshall
3
,min. 2350 2350
2 Absorbtie de apa, % vol, max. 1,5 1,5
3 Stabilitate (S) la 60
0
C kN, min. 7,5 7,0
4 Indice de curgere (fluaj) (I) la 60
0
Cmm. 1,5 4,5 1,5 4,5
B Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din imbracaminte la 30 zile de la
executie
3
,min. 2250 2250
2 Absorbtie de apa, % vol, max. 2,0 2,0
3 Grad de compactare,% min. 97 97

Corpurile de proba Marshall se confectioneaza conform STAS 1338/1,2.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina conform STAS 1338/2
pe mixturi preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor, pe probe de mixtura prelevate de la
malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din imbracamintea gata executata.
Gradul de compactare al mixturii din strat se determina conform specificatiilor din prezentul
caiet de sarcini.
11.4.4 PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

11.4.4.1 Utilaje si echipamente
La executia imbracamintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur
(BAP) se folosesc, conform SR 174, urmatoarele utilaje si echipamente principale:
o Instalatie automatizata de preparare a mixturii asfaltice, dotata cu echipamente de
alimentare si dozare a componentilor. Se recomanda ca instalatia sa fie prevazuta cu
uscator de filer si sa fie dotata cu buncar de stocare a mixturii termoizolat sau cu sistem
de incalzire a acesteia.
o Rezervoare de stocare a bitumului, magazie sau siloz pentru filer, padocuri sau
agregate.
o Repartizator finisor dotat cu palpator si system de incalzire a grinzii vibratoare care
asigura asternerea uniforma, la grosimea prescrisa si precomprimarea mixturii asfaltice;
o Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120-160 kN, un
compactor cu rulouri netede de 100-120 kN sau un compactor mixt si un compactor de
1,2 kN pentru compactari marginale.
o Autocamioane basculante cu bena termoizolanta sau cu bena acoperita cu prelata;
o Autoraspanditor sau dispozitiv mecanic pentru executia amorsarii cu emulsie
bituminoasa
11.4.4.2 Pregatirea stratului suport
Pregatirea stratului suport se efectueaza conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
11.4.4.3 Prepararea si punerea in opera a BAP
Prepararea mixturii asfaltice BAP se realizeaza in instalatii automatizate conform SR 174-2
si din prezentul caiet de sarcini.
Mixtura asfaltica cilindrata se prepara in conformitate cu prevederile SR 174-2, cu precizarea
ca temperatura agregatelor naturale, bitumului si a mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi
conform tabelului de mai jos:

Tipul bitumului Temperaturile componentelor la prepararea mixturii
asfaltice,
0
C
Temperatura
mixturilor la iesire din
malaxor
Agregate naturale la iesire
din uscator
Bitum la intrare in
malaxor
Tip D60/80 180 190 160 170 165 175
Tip D80/100 175 185 150 170 160 170

Transportul mixturii asfaltice la punctul de lucru se realizeaza in autocamioane basculante
cu bene curate, termoizolante sau acoperite cu prelata.
Se interzice transportul mixturii asfaltice cu autobasculante cu bena neacoperita, intrucat
pierderea de temperatura prin limitele stabilite prin prezentul normativ conduce la nerespectarea
temperaturilor de asternere si compactare si deci la o imbracaminte bituminoasa neetansa,
improprie pentru calea pe podurile rutiere.
Asternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste 100C.
Executia se intrerupe pe timp de ploaie sau vant puternic si se reia numai dupa uscarea
suportului.
Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se executa conform SR 174-2, numai mecanizat, cu
repartizator finisor, care sa asigure precompactarea mixturii asfaltice.
Repartizatorul trebuie sa fie capabil de a asterne mixtura asfaltica fara sa se produca
segregarea acesteia, respectand profilele si grosimile fixate prin proiectul de executie.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continu, in mod uniform atat din punct de vedere al
grosimii cat si al afanarii.
Viteza de asternere cu repartizatorul trebuie sa fie adaptata conditiei de sosire a mixturii
asfaltice de la instalatia de preparare, si cat se poate constata pentru a evita total intreruperile in
timpul executiei stratului bituminos in ziua respectiva.
In buncarul repartizatorului trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se
evita o raspandire neuniforma a materialului.
Imbracamintea bituminoasa pe calea podului se executa prin asternerea mixturii asfaltice pe
cate o banda de circulatie, pe straturi.
Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executa imediat dupa asternere, astfel incat
sa obtina valorile optime ale caracteristicilor fizico-mecanice si de suprafatare.
Atelierul de compactare va fi constituit conform prezentului caiet de sarcini. Numarul si tipul
compactoarelor va fi stabilit in functie de cantitatea de mixtura ce se asterne si de timpul necesar
de compactare pentru inscrierea in limita minima a temperaturii de compactare.
Numarul optim de treceri al fiecarui compactor se stabileste prin incercari pe un sector de
drum, inainte de a se trece la executia imbracamintii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi
mai mic de 12.
Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelul de mai jos:

Nr.
crt.

Tipul bitumului
Temperatura mixturii,
0
C min.
la asterne La inceputul
compactarii
La sfarsitul
compactarii
1 Bitum D60/80 150 145 120
2 Bitum D80/100 145 140 110

Compactarea se executa in lungul caii podului, de la margine spre ax. Suprafata stratului se
va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima
trecere a compactorului pe toata latimea benzii.
Pentru ca suprafata stratului sa fie uniforma, denivelarile maxime admisibile sub dreptarul de
3m, in profil longitudinal trebuie sa fie de max. 3mm sau conform SR 174-1, functie de clasa
tehnica a drumului pe sare este situat podul.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeaza conform prescriptiilor SR 174-2,
iar rosturile care separa mixtura asfaltica asternuta de la o zi la alta trebuie sa fie astfel realizate
incat sa asigure o tranzitie intre suprafetele vechi si noi.
11.4.4.4 Controlul calitatii lucrarilor
Controlul calitatii lucrarilor de executie a imbracamintii bituminoase cilindrate pe calea
podurilor rutiere, din beton asfaltic cilindrat se executa pe faze astfel:
o Controlul calitatii materialelor inainte de utilizare;
o Controlul stratului suport ca faza determinanta;
o Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice;
o Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate.
11.5 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice vor fi verificate in conformitate cu
prescriptiile din standardele respective in conditiile aratate din prezentul caiet de sarciniv, la
elaborarea dozajelor de catre un laborator autorizat.
Verificarile si determinarile ce se executa pe parcursul executiei de catre un laborator
autorizat pe fiecare lot de materiale aprovizionat constau in urmatoarele:
Bitum:
o Penetratie la 25
0
C, STAS 42;
o Punct de inmuiere IB, STAS 60;
o Ductilitate la 25
0
C, SR 61
Criblura:
o Natura mineralogica (examinare vizuala);
o Coeficient de firma, STAS 730;
o Coeficientul de fractiuni sub 0,1 mm, STAS 730;
Nisip de concasare:
o Coeficient de activitate, STAS 730
Nisip de natural:
o Echivalent de nisip, STAS 730
o corpuri straine si materii organice, STAS 4606
Filer:
o Finete, STAS 539;
o Umiditate, STAS 539

11.5.1.1 Controlul stratului suport
Stratul suport trebuie sa indeplineasca conditiile impuse, prevazute in prezentul caiet de
sarcini.

11.5.1.2 Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice
Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod sunt supuse
incercarilor preliminare pentru elaborarea dozajelor si efectuarea controlului in timpul fabricatiei.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator
autorizat si constau in urmatoarele:
o Determinarea granulozitatii si umiditatii amestecului de agregate naturale;
o Reglarea predozatoarelor conform retetei adaptate;
o Controlul sistemelor de dozare a materialelor la instalatia de preparare a mixturii
asfaltice;
o Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a liantului, a mixturii
asfaltice la iesirea din malaxor, la asternere si compactare;
o Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: continut de bitum si granulozitatea agregatului
total, conform SR EN 1267 1 si respectiv STAS 1338/2;
o Verificarea calitatii mixturii asfaltice in timpul executiei imbracamintii, din mixturi
prelevate de la instalatia de preparare sau de asternere.
Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice se determina granulozitatea agregatelor
naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar
de laborator.
Abaterile admise fata de compozitia prescrisa sunt conform tabelului de mai jos cu
incadrarea curbei in zona prescrisa.

Caracteristica Abateri maxime admise (%)
fractiunea 4-8 mm 0,3
Compozitia granulometrica:
fractiunea 8-16 mm 5
fractiunea 4-8 mm 5
fractiunea 2-4mm 5
fractiunea 0,63-1 mm 4
fractiunea 0,2-0,63 mm 3
fractiunea 0,1-0,2 mm 2
fractiunea <0,1 mm 1,5

Frecventa verificarilor si determinarilor efectuate pentru controlul calitatii fabricatiei este data
in tabelul de mai jos:

Nr.
crt.
Natura incercarii sau verificarii Frecventa
1 Studiu preliminar de laborator pentru elaborarea
dozajelor mixturii asfaltice
La inceperea lucrarilor cu
adaptarea retetei la
schimbarea sursei sau calitatii
materialelor
2 Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii
asfaltice
Inaintea inceperii fabricarii
fiecarui tip de mixtura cu
consemnare scrisa
3 Granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer
(sarja alba) sau fara filer (de pe banda de alimentare a
uscatorului), functie de tipul instalatiei
Zilnic, inainte de inceperea
fabricatiei
4 Compozitia mixturii asfaltice Zilnic
5 Temperatura agregatelor, a liantului si a mixturii la
iesirea din malaxor
Permanent, minim la o ora
6 Temperatura mixturii la asternere si la compactare La fiecare autobasculanta
7 Controlul calitatii mixturii asfaltice (compozitie si
caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall)
1 proba / 400 t mixtura
fabricata sau pe lucrare
pentru cantitati de sub 400t.

Calitatea mixturlor asfaltice preparate va fi atestata prin declaratia de conformitate si prin
buletinul de incercari elaborat pe baza incercarilor si analizelor de laborator.

11.5.1.3 Controlul calitatii imbracamintii bituminoase executate
Imbracamintea bituminoasa gata executata va fi supusa urmatoarelor verificari:
o Verificarea gradului de compactare
o Verificarea elementelor geometrice.
Gradul de compactare se verifica preferabil prin incercari nedistructive (cu gamadensimetru
conform instructiunilor aprobate) sau pe carote.
In cazul in care nu pot fi aplicate metode nedistructive de verificare a gradului de compactare
sau apar neconformitati, la cererea scrisa a comisiei de receptie a lucrarilor pot fi prelevate carote.
Acestea vor fi investigate conform STAS 1338/2 in ceea ce priveste:
o grosimea stratului;
o densitatea aparenta si absorbtia de apa conform tabel 4 pe probe intacte;
o gradul de compactare;
o compozitia mixturii (continut de bitum si curba granulometrica);
o alte incercari fizico-mecanice, solicitate de comisia de receptie, efectuate direct pe
carote (ex. stabilitatea Marshall sau incercari dinamice) sau pe corpuri de proba
confectionate in laborator de mixtura reincalzita.
Carotele vor fi astfel prelevate incat sa nu fie afectata hidroizolatia si stratul de protectie a
acesteia, iar locurile de unde au fost prelevate carotele vor fi acoperite imediat cu mixtura asfaltica
de acelasi tip cu cel de realizare a caii.
Gradul de compactare se calculeaza prin raportarea procentuala a densitatii aparente a
mixturii din strat (determinata cu gamadensimetrul sau pe carote in laborator) la densitatea aparenta
a epruvetelor Marshall confectionate din aceeasi mixtura (la elaborarea dozajelor, la verificarea
executiei sau din carotele reincalzite in laborator, in caz de litigiu se aplica ultima varianta).
Verificarea elementelor geometrice, respective verificarea profilului transversal si longitudinal
si a uniformitatii in profil longitudinal se efectueaza cu echipamente adecvate omologate conform.
Prevederilor SR 174-2.
11.6 MORTAR ASFALTIC TURNAT CA STRAT DE PROTECTIE SAU DE EGALIZARE
PENTRU CALEA PE POD (MAT)
11.6.1 Elemente geometrice
Grosimea stratului de mortar asfaltic turnat se stabileste constructive si are valoarea de 2cm,
iar abaterile limita locale admise fata de grosimea prevazuta in proiect pot fi de maximum 10%.
La turnarea mortarului asfaltic se vor respecta conditiile impuse de proiectul de executie
pentru profilul transversal si longitudinal, conform STAS 11348.
11.6.2 Materiale
Agregatul natural utilizat la prepararea MAT este nisipul de concasare sort 0-4mm, conform
SR 667.
Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS 539.
Bitum tip D 60/80, conform SR 754.
Alte materiale, conform STAS 11348.

11.6.3 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat
Compozitia mortarului asfaltic turnat, conform STAS 11348, este prezentata in tabelul urmator
prin adaptare la noile seturi de site.
Nr.
crt.
Specificatii Conditii de admisibilitate
1 Continut de aggregate peste 4 mm, % Max. 10
2 Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm,% 25 35
3 Filer si nisip 0,1 4mm,% Rest pana la 100%
4 Continut de bitum, % din masa mixturii 11 12
Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat se determina pe epruvete cubice
si sunt conform tabelului urmator:
Tabelul 19
Nr.
crt.
1 Densitate aparenta, kg/m
3
, min 2150
2 Absorbtia de apa, % vol 0 1
3 Patrunderea la 40
0
C sub forma de 525N, aplicata timp
de 30 min. cu un poanson cu sectiunea de 500 mm
2
,
mm
1 15
11.6.4 Prescriptii generale de executie
Utilaje si echipamente conform art. 9 din STAS 175.
Pregatirea stratului suport conform art. 10 din STAS 11348.
Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice turnate de tip MAT se
efectueaza conform STAS 175.
Mortarul asfaltic turnat, ca strat de protectie a hidroizolatiei sau ca strat de egalizare se aplica
de regula dupa amorsarea acesteia cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. In cazul
tipurilor noi de hidroizolatii, agrementate tehnic, se vor respecta prevederile agrementelor tehnice
privind amorsarea acestora.
11.6.5 Controlul calitatii lucrarilor.
Varificarea materialelor, conform prevederilor standardelor de materiale la elaborarea
dozajelor si conform prezentului caiet de sarcini, pe parcursul executiei.
Controlul procesului de preparare a mortarului asfaltic turnat, conform STAS 175 si
specificatiilor din prezentul caiet de sarcini.
Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice pe probe luate de la malaxor sau
de la asternere, conform specificatiilor din prezentul caiet de sarcini prin:
- verificarea continutului de bitum, conform SREN 12697-1;
- verificarea granulozitatii agregatului total din mixtura, conform STAS 1338/2;
- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/2.
Verificarea stratului support ca faza determinanta.
Controlul calitatii imbracamintii executate prin verificarea respectarii elementelor geometrice
pe parcursul executiei, conform SR 174-2.

12. CAPITOLUL 12- RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE
Racordarea culeelor cu terasamentele se face cu sferturi de con.
Partea carosabila va fi racordata cu cea de pe rambleul din spatele culeelor prin placi de
racodare din beton armat, care sa asigure trecerea lina a vehiculelor de pe platforma elastica si
tasabila a drumului la cea rigida a podului.
In spatele culeelor si pe fetele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cu pamantul
se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat in dublu strat asezata pe un mortar de
ciment sclivist de 2 cm grosime.
Pentru scurgerea apelor de infiltratie din terasamente, in spatele culeelor masive se vor
prevedea drenuri din piatra sparta asezata manual.
Pamantul de umplutura din spatele culeelor va avea indicele de consistenta mai mare de 0.75
% si se va urmari o buna compactare.
Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditate optima de
compacatare) ale straturilor se determina prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13 83.

13. CAPITOLUL 13 - DEMOLARI SI DESFACERI
13.1 GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la lucrarile de demolari, demontari si desfaceri ale elementelor
podului.
Lucrarile de demolare avand un mare grad de periculozitate si fiind generatoare de accidente,
se vor executa cu mare atentie, sub stricta supraveghere.
13.2 EXECUTAREA DEMOLARILOR
Desfacerea elementelor caii, trotuarelor si parapetilor, se vor executa cu organizarea
circulatiei pe jumatate din latimea partii carosabile, in conditiile in care zona este delimitata de
parapeti provizorii, prevazuta cu indicatoare de semnalizare corespunzatoare prevederilor din
,,Normele metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului ,
aprobate cu ordinul comun al M.L.P.T.L. si M.I. nr. 1112/411 din anul 2000.
Dirijarea circulatiei rutiere se va face, atat ziua cat si noaptea.
In aceleasi conditii se vor executa lucrarile de demolare de la suprastructura, culei si
racordurile cu terasamentele.
La toate lucrarile de demolare se vor utiliza numai unelte pneumatice de mana. Este interzisa
folosirea piconului.
Armaturile dezvelite partial prin demolare se vor mentine, curata, indrepta si reintroduce in
betonul nou, asa cum se prevede in proiect sau conform dispozitiei proiectantului date in situatiile in
care conditiile reale difera de prevederile proiectului.
Materialele rezultate din demolari se vor indeparta pe masura desprinderii, pentru a nu se
constitui incercari suplimentare si obstacole pentru circulatia personalului muncitor.
Transportul materialelor demolate se va face intr-un depozit ecologic sau in locul precizat de
beneficiar.
Compresoarele pentru furnizarea aerului comprimat necesar utilajelor vor stationa in afara
podului.
Antreprenorul va lua masuri ca sub fiecare compresor de aer sa existe un dispozitiv pentru
colectarea si mentinerea unor eventuale scurgeri de ulei sau combustibil.
13.3 ASIGURAREA CONLUCRARII CU BETOANELE NOI.
Gaurile pentru ancorele de conlucrare cu betonul nou se vor da la o distanta minima de 10 cm
de la marginea betonului existent.
Inainte de executarea gaurilor cu ajutorul pahometrului, se vor determina pozitiile armaturilor
in betonul existent, pentru a nu fi intersectate.
Dupa executarea gaurilor la adancimea din proiect, se procedeaza astfel :
fiecare gaura se sufla cu aer comprimat, se uda abundent, apoi se zvanta tot cu aer,
se umple cu mortar, dupa care se introduce ancora ;
mortarul in exces se va indeparta ;
ancorele se vor lasa in aceasta pozitie pana la intarirea mortarului (minim 0,7 din
marca) ;
montarea armaturii pentru suprabetonare se va putea face numai dupa realizarea
acestei marci.
Inainte de montarea armaturilor, toate ancorele vor fi verificate si receptionate de catre
beneficiar, constatarea facand obiectul unui proces verbal.
Ancorele fixate necorespunzator (ca diametru, lungime, mortar insuficient, sau care se misca
etc), se scot si se refac in conditiile aratate mai sus.
Toate betoanele existente, inclusiv cele demolate, care vin in contact cu betoanele noi, vor fi
curatate cu peria de sarma.
Pentru asigurarea aderentei, imediat inainte de turnarea betonelor noi, betoanele existente se
uda abundent, apa in exces se va elimina prin suflarea cu aer, apoi se va spori cu lapte de ciment.

14. CAPITOLUL 14 INJECTAREA FISURILOR SI APLICARE DE
MORTARE SPECIALE
14.1 GENERALITATI
Prezentul articol stabileste procedeele de remediere a elementelor de beton si beton armat
care prezinta fisuri, prin injectare, folosind amestecuri pe baza de ciment sau rasini epoxidice.
Domeniul de aplicare al prezentului articol cuprinde remedierea deteriorarilor (fisuri sau striviri
locale) aparute in perioada de executie sau in cursul exploatarii ca urmare a fenomenului de
contractie a betonului sau a unor solicitari cu caracter exceptional (socuri, supraincarcare, vibratii,
seism etc.).
Injectarea, tratarea si protejarea fisurilor se va face conform ,,Instructiunilor tehnice privind,
procedeele de remediere a defectelor pentru elementele din beton si beton armat, indicativ C 149-
87.
Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor din beton si beton armat se
poate face numai in urmatoarele conditii:
temperatura mediului si a elementului trebuie sa fie de minim +15
0
C si umiditatea relativa a
aerului de max.60% in perioada executiei remedierii si minim 7 zile dupa executarea acesteia;
suprafetele de beton care se remediaza trebuie sa fie curatate si perfect uscate;
fisurile sa fie stabilizate;
temperatura materialelor utilizate trebuie sa fie de min.+15
0
C si max.+30
0
C.
14.2 MATERIALE SI MIJLOACE DE EXECUTIE
14.2.1 Liant pentru amestecurile epoxidice, constituit din:
Rasina epoxidica (Dinox F, Dinox 11L);
Intaritori (trietilentetramina-TETA sau dietilentetramina-DETA);
Componenta solida pentru chitul epoxidic: ciment sau filer de cuart. Aceste materiale trebuiesc
bine uscate in prealabil);
Tesatura Rowing din fibre de sticla E cu greutatea 300g/m2;
Agregate de balastiera, uscate in prealabil, cu granulozitate inscrisa in curbele din tabelul de mai
jos:

Curba nr.
% de treceri prin sita (ciur) cu diametrul in mm
02 1 3 7 16
1 - 100 - - -
2 20 6+5 100 - -
3 15 40+5 60+5 100 -
4 8 28+5 40+5 50+1 100
Alte materiale: acetona tehnica, plastilina, dop de cauciuc, manusi de protectie.
14.2.2 Mijloace de executie necesare lucrarilor de remediere
a. Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice:
o Masuri emailate de 250, 500 sau 1000cm3 sau cantar;
o Cilindri de sticla gradati de 50, 100 sau 250cm3;
o Capsule metalice emailate (patentule j24cm) sau vase metalice de 10 litri (pentru
mortare sau betoane);
o Mistrii;
o Termometru de camera;
b. Mijloace necesare pentru aplicarea chitului epoxidic:
o Perii de sarma;
o Pensule;
o Spaclu;
c. Mijloace necesare pentru injectare cu rasini epoxidice sau chit:
o Pistol manual de injectat rasini;
o Pistol de injectat rasini actionat cu aer comprimat;
o Bormasina electrica;
o Compresor de 6atm.;
o Lupa micrometrica de masurat fisuri

14.3 INJECTAREA FISURILOR
14.3.1 Injectarea fisurilor cu deschiderea <0.5mm
Fisurile cu deschidere mai mica de 0.5mm se vor remedia prin aplicarea pe fisura a unui chit
epoxidic sau a unei paste de ciment cu adaos de poliacetat de vinil.
Compozitia chitului este data in tabelul de mai jos:
Compozitia
Cantitati pentru un amestec de lucru
Dozare volumetrica (cm
3
) Dozare gravimetrica (g)
Rasina Dinox 011L 200 200
Intaritor TETA sau DETA 28 25
Ciment sau filer de cuart 150 200 200 250

Chitul epoxidic se prepara prin introducerea intr-o capsula a rasinii epoxidice si a intaritorului,
cantarite sau masurate volumetric. Se amesteca timp de minim 2 minute cu mistria dupa care se
adauga treptat filerul sau cimentul cantarit in prealabil si se continua amestecarea pana la
omogenizarea completa a componentilor.
Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitandu-se scoaterea mistriei din rasina in toata
perioada de amestecare, pentru a nu antrena aerul in amestec.
Uneltele de lucru trebuie sa fie pefect uscate la inceputul operatiei de preparare.
Punerea in lucru se face in urmatoarele etape:
a. Se perie suprafata betonului fisurat cu o perie de sarma si se indeparteaza praful rezultat
cu un jet de aer comprimat;
b. Se aplica cu spaclul, pe traseul fisurii, pe o latime de 2 3cm doua straturi de acoperire
din chit epoxidic asigurandu-se intre cele doua aplicari succesive un interval de timp care
sa permita aplicarea celui de-al doilea strat fara antrenarea stratului anterior. Grosimea
fiecarui strat nu va depasi 1.5mm;
c. Dupa terminarea prepararii si aplicarii chitului, vasele si celelalte unelte se vor spala cu
acetona tehnica.
14.3.2 Injectarea fisurilor cu deschiderea 0.5 2mm
Remedierea fisurilor cu deschiderea 0.5 2mm se face prin injectare cu rasina epoxidica.
Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:
a. Indepartarea tencuielii de pe suprafata de beton fisurata pe o latime de 5 7cm (minim 2.5
de o parte si de alta a fisurii);
b. Perierea zonei descoperite cu o perie de sarma pentru a indeparta laptele de ciment de pe
suprafata de beton si eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat;
c. Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor metalice pe traseul fisurii. Stuturile se
amplaseaza pe ambele fete ale grinzilor si antretoazelor. Distanta intre ele este de 20-
60cm. Punctele de aplicare de pe cele doua fete trebuie sa fie decalate intre ele. La
fiecare fisura se lasa, la una din extremitati (cea de sus in cazul fisurilor verticale), un
orificiu de 1cm pentru refularea aerului.
d. Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite, dupa cum urmeaza:
o Suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona de
beton fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea stuturilor se
face simetric fata de fisura;
o Fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua trei puncte;
e. Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de
1 2mm grosime, pe o latime de circa 3cm. Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile
metalice. Aplicarea chitului se va face cu spaclul sau mistria, prin apasare puternica. In
cazul injectarii de pe o singura fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea fisurii,
lasandu-se intreruperi pentru control de circa 3mm, la 50cm distanta sau minim una pe
fisura. Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe baza de
verificari prealabile.
f. Dupa intarirea chitului (la circa 6 ore de la aplicare) se verifica comunicarea dintre stuturile
metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rand in fiecare stut metalic si se urmareste
refularea aerului prin cele doua stuturi invecinate; orificiile prin care nu refuleaza aerul
indica o intrerupere a fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi
suplimentare pentru asigurarea comunicarii.
Compozitia amestecului de injectare este cea indicata in tabelul de mai jos:
Componenti Cantitatea pentru un amestec
Unitati de volum (cm
3
) Unitati de masa (g)
Rasina Dinox C sau Dinox F 100 100
Intaritor TETA sau DETA 14 12.5
Un amestec de lucru nu trebuie sa depaseasca 0.5dm
3
sau 0.5kg.
Prepararea amestecului pentru injectare se face astfel: se masoara volumetric sau gravimetric
rasina epoxidica si intaritorul in proportiile corespunzatoare si se introduce intr-o capsula emailata,
dupa care se amesteca incet, cu mistria timp de 2minute, avand grija ca prin amestecare sa nu se
antreneze aer.
Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min.6ore de la executarea operatiilor pregatitoare,
daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +20
0
C si respectiv dupa min.12ore daca
temperatura mediului ambiant este sub +20
0
C.
Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii. La fisurile verticale sau inclinate
injectarea se incepe de la capatul inferior.
In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu
dopuri de plastilina sau cauciuc.
La fisurile din placa, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca aceasta nu este
accesibila, injectarea se face de jos in sus, practicandu-se cate un orificiu suplimentar intre doua
orificii de injectare, in care se introduce cate un tub PVC; refularea rasinii prin acest tub indica
patrunderea rasinii pana la 2/3 din inaltimea placii.
Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistonului manual consta in urmatoarele
operatiuni:
o Pregatirea suprafetei dupa tehnologia prezentata anterior ;
o Incarcarea pistonului cu rasina epoxidica;
o Fixarea capului pistonului in stutul metalic si insurubarea incet a pistonului pana la
aparitia rasinii in stutul invecinat, dupa care se muta pistolul in acesta;
o Astuparea stutului cu dop de cauciuc sau plastilina si destuparea celui de-al treilea stut
de injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul
injectarii, toate stuturile trebuie sa fie astupate.
o Dupa circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc dupa indepartarea chitului prin
spalare cu acetona, sau prin ardere.
Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat cu aer comprimat se face
cu pistolul incarcat cu amestecul de injectare si pus in legatura cu o sursa de aer comprimat pana la
6atm.
Se fixeaza pistolul in primul stut metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al
pistolului si se mnentine pistolul in aceasta pozitie pana cand se observa aparitia rasinii in stutul
invecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeaza si se muta pistolul in stutul
invecinat, se astupa primul stut cu dop de cauciuc sau plastilina si se destupa al treilea stut de
injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii, toate
stuturile trebuie sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot stuturile.
Stuturile metalice se refolosesc dupa indepartarea chitului epoxidic prin spalarea lor cu
acetona sau prin ardere.verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face dupa 24 36
ore de la injectare si se executa astfel:
o La fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde pe o lungime de circa 15cm, cu dalta
si ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii, la
extremitatea la care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul injectarii pe o fata a
elementului, se desprinde chitul de pe fata opusa injectarii.
o In cazul unei injectari corecte se constata prezenta rasinii in fisura (culoarea rasinii este
mai inchisa decat a betonului)
o In cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura, rezulta ca injectarea nu a fost
executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la desfacerea completa a
chitului de pe fata respectiva a elementului si se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare
din aceste zone se monteaza un stut, se acopera fisura cu chit epoxidic, lasandu-se cate
o intrerupere de control pe 2 3mm, la extremitatea zonei de injectat si se executa
reinjectarea.
Intrucat in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste calitatea injectarii celorlalte fisuri,
injectate anterior, se face verificarea acestora prin desfacerea chitului.

14.3.3 Injectarea fisurilor cu deschiderea >2mm
Remedierea fisurilor cu deschidere 2 5mm se face prin injectare cu chit epoxidic.
Compozitia chitului pentru injectare este data in tabelul de mai jos:
Componenti Cantitatea pentru un amestec
Unitati de volum (cm
3
) Unitati de masa (g)
Rasina Dinox C sau Dinox F 100 100
Intaritor TETA sau DETA 14 12.5
Ciment sau filer de cuart 50 50
Lucrarile pregatitoare, prepararea chitului pentru injectare, punerea in lucru si verificarea
aplicarii corecte a procedeului de injectare se fac in conformitate cu prevederile de la punctul
anterior (Injectarea fisurilor cu deschiderea 0.5 2mm).

14.4 APLICAREA MORTARELOR SPECIALE
Repararea cu mortare speciale a betoanelor degradate , segregate, cu armatura insuficient
acoperita etc, se va face in conditiile instructiunilor C 149-87, cu respectarea strica a tehnologiei de
aplicare ceruta de producator.
Produsele folosite vor fi agrementate in Romania.
Inainte de a fi aplicate, suprafetele se vor pregati conform tehnologiei producatorului.

15. CAPITOLUL 15 PEREURI, SCARI
15.1 PRESCRIPTII GENERALE
La realizarea lucrarilor din piatra se vor respecta prevederile din ,,Instructiunile tehnice pentru
executarea zidariilor din piatra bruta, indicativ C193-79 .
15.2 EXECUTIA PEREURILOR USCATE
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implanta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra
si lateral cu ciocanul astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se
aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a asigura pereul se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea
pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1 1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la
refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de
suprafata teoretica a taluzului , refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de
nisip de sub acesta.
15.3 EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
Executia acestui tip de pereu este aceiasi ca la art. precedent cu exceptia ca dupa prima
pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, ci cu mortar M100, dupa
care se piloneaza pana la refuz, inainte de a incepe priza mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
15.4 PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de
executie din beton de ciment C 8/10 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului
din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate
la art. 11.3.
15.5 PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 16/20 sau C 20/25 in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rost de 2cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii din momentul cand incepe priza,
prin acoperire, si, dupa ce priza este complet terminata, prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in
functie de conditiile atmosferice.
15.6 PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat
de beton C 6/7.5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
15.7 SCARI DE ACCES PE TALUZ DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat
de beton C 6/7.5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
15.8 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de
prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre ,,proiectant si antreprenor, iar documentul ce se
incheie ca urmare a receptiei poarta ambele semnaturi.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control,
cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
15.9 RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor de terasamente, pereuri si scari, sau a unei parti din aceasta, se va
proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
o Ca materialele utilizate sa corespunda celor din proiect;
o Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
o Planeitatea suprafetei;
o Pantele longitudinale;
o Daca sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
o Este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in
parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
o Lucrarile de scurgerea apelor sunt corespunzatoare;
o Daca s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei,
o Daca se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzelor etc.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

15.10 RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost
intretinute corespunzator.


16. CAPITOLUL 16 - DOCUMENTE DE REFERINTA
Documentele de referinta mentionate in cuprinsul caietului de sarcini precum si cele care au
contingenta cu proiectarea si realizarea lucrarilor sunt cele de mai jos :
16.1 GENERALE
STAS 2924-91 Poduri de sosea. Gabarite.
STAS 3221-86 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare.
STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri din zidarie, beton si beton
armat. Prescriptii de proiectare.
C 11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor
din placaj pentru cofraje.
C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.
C 28-83 Instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor din otel beton.
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
elementele de beton si beton armat.
P 130-97 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.
Legea 10/94 Legea 10 privind calitatea in constructii
Legea 137/1995 Legea protectiei mediului
MF-MLPAT 784-34
N/98
Ordin al ministrului finantelor si al ministrului lucrarilor publice si
amenajarii teritoriului pentru aprobarea Normelor metodologice privind
continutul cadru de organizare a licitatiilor, prezentare a ofertelor,
adjudecare, contractare si decontractare a executiei lucrarilor.
H.G. 925/1995 Regulamentul de atestare tehnico profesionala a specialistilor cu
activitate in constructii
H.G.R.766/97 Hotararea Guvernului Romaniei nr.766/97 pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea in constructii.
Ordin nr.125 din
19.03.1996
Ordin al Ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului pentru
aprobarea "Procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale
cu impact asupra mediului inconjurator".

OMT 290/2000 Ordin privind admiterea tehnica a produselor si/sau serviciilor destinate
utilizarii in activitatile de construire, modernizare, intretinere si reparare a
infrastructurii feroviare
16.2 PENTRU MATERIALE, ECHIPAMENTE SI INSTALATII
STAS 438/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.
Marci si conditii tehnice de calitate.
STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata.
SR 667:2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice
SR 1500:1996 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V, VI
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton. Beton armat si beton precomprimat.
Reguli si metode de verificare a calitatii.
ST009-2011 Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta pentru
armaturi
NE 012/1-2007 Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 1: producerea betonului
NE 012/2-2010 Normativului pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrailor
din beton
NE 013-2002

C 11-74
Cod de practicL pentru execuoia elementelor prefabricate din beton, beton
armat Ni beton precomprimat
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor
din placaj pentru cofraje.

16.3 PENTRU RECEPTIE
H.G. 273/14.06.1994 Hotarare Guvernamentala privind aprobarea Regulamentului de receptie
a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E

S-ar putea să vă placă și