Sportivul este chemat in fiecare clipa sa evalueze

si sa compare, si aceasta cu o mare rapiditate,

promptitudinea si decizia fiind totdeauna la baza
fenomenului sportiv. Pierre de Coubertin
Dezvoltarea rezistenei fizice la copii si juniori
Baza sportului modern o constituie aceste categorii de vrst datorit
faptului ca marii campioni sunt foarte tineri, dar si pentru c pregtirea la
alte sporturi ncepe la vrst timpurie.
O serie de sporturi sau probe nu includ in practicarea lor cerine
ridicate la capitolul rezistenei generale. Aici se manifest uneori o
nelegere greit a problemei, respectiv tendina de a se e!clude eforturile
de rezisten din antrenamente. Acest lucru are repercusiuni negative pe
mai multe planuri, cci se reduce baza pregtirii fizice multilaterale,
indispensabil tnrului ca om multilateral dezvoltat si ca performer.
"oarte puini copii si juniori din grupele cu care s#a lucrat unilateral
ating vrsta maturitii sportive, lipsa lor de pregtire multilateral
spunndu#si, in cele din urm cuvntul.
Alte sporturi solicit o rezistent asociat cu alte caliti ca$ viteza, fora,
ndemnare. Aici, tot secretul rezid in pstrarea proporiei in pregtire.
%a unele jocuri, cum este fotbalul, e!ist tendina de a se neglija net
pregtirea de rezisten, in favoarea te&nicii, ajungndu#se de obicei la
seniorat, ca juctorii s fie incapabili s fac fat cerinelor unui joc
modern de '( de minute.
)porturile care solicit in mare msur capacitatea de rezistent fie in
antrenamente, fie in competiii ridic probleme speciale metodei de
pregtire.
*n acest sens este necesar s se tie
a+ cnd ncepe pregtirea de rezistent special,
b+ ce ncrcturi -volum intensitate+ si ce metode pot fi aplicate,
c+ care trebuie s fie raportul corect intre pregtirea de rezistent si
celelalte componente ale pregtirii.
%a primul aspect s#au conturat unele rspunsuri bazate pe observaii
teoretice, lundu#se, de obicei, in considerare diferite interpretri ale
indicilor fiziologici in special .O
/
ma!. "acem o parantez pentru a
sublinia necesitatea e!aminrii problemei in multitudinea aspectelor sale,
altfel riscm obinerea unor rspunsuri greite. De e!emplu, la vrsta de
0/#01 ani fetele sportive au in general .O
/
ma!. de cca. //1/ ml2min, in
comparaie cu /13( la 04#05 ani dar pe 6g corp, deci, la unul din factorii de
referin, considerat de baz in dezvoltarea rezistentei, raportul este net in
favoarea grupei mai mici # 17,3 ml O
/
26g2corp la grupa mic fat de 10.( ml
O
/
26g2corp la grupa mare. Acest lucru se datoreaz faptului c greutatea
corporal este mai sczut la vrsta junioratului, avnd tendina fireasc
de a se stabiliza pe msur ce se depete vrsta pubertii. 8uli
antrenori au sesizat empiric acest aspect, au forat pregtirea sau au
obinut rezultate bune cu copii sau juniorii de categoria a ***#a, rezultate
neconfirmate ulterior. Aceasta deoarece nu s#a inut seama de tendina
dezvoltrii in perspectiv sau de gradul pe care l#au atins ali factori
fundamentali ai rezistentei, de e!emplu, dezvoltarea aparatului locomotor,
a sistemului de comand sau factorul psi&ic.
9e de alt parte, la aceast vrst, prin lucru neraional se poate
produce cu uurin alterarea unor structuri.
*n general, practica recomand ca moment prielnic pentru practicarea
sportului de performant vrsta de 0:,:#05,: # biei si 07,:#0:,: ani fete. A
nu se confunda ins posibilitatea nceperii pregtirii speciale cu forarea
performantei in probele specifice.
)#a constatat, de asemenea, si tendina de a cobora mult aceast vrst,
aa zisa specializare timpurie ce includea in faza iniial copii de 4#5 ani
care la 0/#07 ani intrau in plin proces de pregtire.
O alt problem care se impune a fi elucidat este aceea a metodei si
ncrcturii folosite in pregtirea nceptorilor si juniorilor.
9remisa de la care se pornete o constituie cunoaterea caracteristicilor
de baz ale aplicrii unui e!citant care, pentru a produce transformri
eseniale in organism, cum sunt cele solicitate de sportul de mare
performant, trebuie sa aib in permanent un caracter stimulativ. De
e!emplu, dac un junior de 0/ ani a alergat 7; pe 0((( m, s zicem cu un
antrenament de intensitate :< 1(( in 5( secunde, legat cu /(( m alergare
uoar, pentru a obine aceeai performant peste un an trebuie sa
efectueze un antrenament mult mai tare, fie crescnd volumul, fie
intensitatea.
Aceasta deoarece s#a produs adaptarea la stimul, efortul de anul trecut
devenind e!citant indiferent. 9resupunnd c tnrul atinge valoarea
ma!im la //#/7 anii, deci dup 0(#00 ani pentru obinerea marii
performante sunt necesare antrenamente la parametrii incredibili, practic
irealizabili uneori.
=irul e!emplelor marilor campioni de juniori ce au atins performante
timpurii printr#un antrenament deosebit si care ulterior s#au pierdut este
e!trem de mare. )pre e!emplu unul din recordmanii >uropei la juniori
mici, cu o performant de 3./7,' pe 7((( m care a nceput pregtirea la 0/
ani atingea la 04 ani cifre de antrenament e!trem de mari, 41(#4:( 6m
volum lucru lunar, alergri continue de pan la 1( 6m sau interval de
/:<1(( m in 5: secunde. ?ezultatul @ acest atlet nu a mai aprut ulterior in
elita alergtorilor seniori.
Au acelai lucru se poate spune despre multiplul campion si recordman,
)ebastian Boe, care a nceput tot de la 0/ ani dar a fcut doar un
antrenament special sptmnal la aceast vrst, iar la /( de ani n#a
depit 0(( 6m sptmnal -ca volum +, e!ecutnd un antrenament zilnic de
/ ore cu accent pe calitate si multilaterale.
De altfel, si ali mari campioni ai lumii, cum au fost Ceino sau Damoudi,
nu a depit 0( antrenamente sptmnal si un volum de cca. 5(( 6m lunar,
alergnd ma!imum intr#un antrenament fie 7( 6m sau 0:< 1(( m in 47 sec.
si aceasta la vrsta consacrrii.
%a rndul su, Euantorena in 0'54, raporta in ' luni 0'0 antrenamente
si concursuri. Aadar, este greu de presupus i de altfel practica a infirmat
justeea liniilor metodice ale unor federaii care recomand pentru
alergtorii de 0:(( m juniori volume de peste 1/(( ml anual si un numr de
cca. 1(( antrenamente # ca la seniorat s se poat obine rezultatele
scontate. Astfel, atletele junioare, raporteaz 1((#:(( antrenamente anual,
zeci de starturi, volume de cca. /( 6m sptmnal, atingnd 0:#04 6m de
alergare continu intr#un antrenament sau repetri pe intervale e!trem de
tari, cu puine anse la vrsta deplinei maturizriF/:#/5 ani G s mai poat
depune eforturi stimulative.
*n concluzie, rspunsul corect la ce#a de#a doua ntrebare, adic ce
volum si ce intensitate trebuie aplicate in cazul juniorului, presupune
cteva calcule elementare, dar eseniale pentru evoluia ulterioar. Astfel,
din vrsta considerat optim la care ne planificam marile performante-s
zicem /: ani+ scdem vrsta actual a tnrului-de e!emplu 0: ani+. *n
funcie de efortul cu care a obinut performanta actual, planificm
eforturile ulterioare, astfel ca in urmtorii 0( ani s poat fi ncadrate in
cifre logice.
*n privina metodei de pregtire s#au purtat muli ani discuii intre
adepii antrenamentului cu intervale si cei ai lucrului continuu. Astzi,
lucrurile sunt oarecum lmurite. Astfel, se recomand metoda combinat in
care se pune accent pe prima faz a pregtirii, pe antrenamente continue, in
diferite variante, dar e!ecutate lejer, putndu#se introduce apoi, pe fondul
unei bune acumulri, antrenamente mai dure sau cu intervale.
O alt problem pe care trebuie s o rezolve corect metodica pregtirii
la aceasta vrst este aceea a raportului corect intre rezistent si celelalte
componente ale pregtirii, impuse fie de practicarea direct a probei fie de
pregtirea fizic general. )e poate observa, de e!emplu, c cele mai multe
cazuri de plafonare, forri etc. au aprut in sporturile de rezistent care
permit depunerea unui efort unilateral intens si pe toat durata anului.
Hipic pentru acest gen este alergarea de durat in atletism. 9ractic, orice
tnr venit la stadion tie s alerge, suport ncrcturi relativ mari si
poate alerga zilnic si de dou ori pe zi tot timpul anului.
Bu totul altfel se prezint situaia in alte sporturi. De e!emplu, tnrul
venit la not are nevoie, in afar de rezistent, de multe edine pentru
nsuirea te&nicii, dezvoltarea supleei si a forei, lucrul pentru brae si
picioare. Banotorul, de asemenea, trebuie s fie pregtit din punct de
vedere te&nic, sub aspectul forei si vitezei. 9e de alt parte, antrenorul tie
c e nevoie de o anumit perioad pn la atingerea indicilor
antropometrici ideali.
Au sunt e!cluse nici aici, desigur, probabilitile de forare, dar, aa cum
am amintit, ele sunt mai reduse.
*n cadrul multilateralitii este necesar sa se pun un accent deosebit pe
calitile cerute de proba de concurs.
De e!emplu, semifondistul trebuie s insiste mai mult pe pregtirea
fizic si rezistenta in regim de vitez, innd seama de faptul ca viteza are
mari anse de perfecionare la o vrst mai fraged. De asemenea, el
trebuie s#si menin supleea ca factor indispensabil al unei bune pregtiri.