Sunteți pe pagina 1din 29

4.

Rezolvai urmtoarele teste gril:


1) Care au fost primele tribunale penale internaionale:
a) de la Nrnberg i Tokyo
b) privind crimele din fosta Iugoslavie
c) privind Ruanda
Raspuns corect: a) de la Nrnberg i Tokyo
2) Rezoluiile Adunrii Generale a !" sunt:
a) izvoare ale dreptului internaional public
b) soft law
c) izvoare ale dreptului intern
d) miloace au!iliare de determinare a dreptului internaional
Raspuns corect: a) izvoare ale dreptului internaional public
#) Care sunt $ara$terele re$unoa%terii statelor:
a) obligatorie
b) reciproc"
c) discreionar"
d) unilateral"
Raspunsuri corecte: c) discreionar" i d) unilateral"

4) Care este& din pun$t de vedere formal& $el mai important izvor al dreptului internaional publi$:
a) cutuma
b) tratatul
c) ius cogens
d) toate
e) nici unul
Raspuns corect: b) tratatul
') (n $e domeniu apare regula )obie$torului persistent*+
a) al #nc$eierii tratatelor
b) al relaiilor diplomatice
c) al cutumei internaionale
Raspuns corect: c) al cutumei internaionale
,) (n $az de $onfli$t -ntre obligaiile membrilor !" $e de$urg din Cart %i alte obligaii ale a$estora&
se a$ord prioritate:
a) lui ius cogens
b) celor mai importante obligaii pentru statul respectiv
c) %artei &N'
Raspuns corect: c) %artei &N'
.) Ce organizaie internaional a elaborat un set de $riterii pentru re$unoa%tere+
a) &N'
b) %onsiliul (uropei
c) &)%(
d) %omunitatea (uropean"
Raspuns corect: d) %omunitatea (uropean"
/) Ius cogens -nseamn:
a) dreptul recunoscut de stat
b) cutuma
c) o norm" imperativ" a dreptului internaional
Raspuns corect: c) o norm" imperativ" a dreptului internaional
0) C1nd a fost re$unos$ut pentru prima oar prin$ipiul suveranitii %i egalitii statelor+
a) la *aris+ #n ,-,.
b) prin Tratatul de la /ersailles
c) prin Tratatele p"cii din 0estfalia
Raspuns corect: a) la *aris+ #n ,-,.
12) Ce efe$t are su$$esiunea statelor $u privire la tratatele politi$e:
a) obligaiile se transmit automat statului succesor
b) numai drepturile se transmit automat statului succesor
c) obligaiile sunt intransmisibile
Raspuns corect: b) numai drepturile se transmit automat statului succesor i c) obligaiile sunt
intransmisibile
11) 3ndividul este:
a) subiect al dreptului internaional public
b)participant la relaiile internaionale
c) beneficiar al dreptului internaional public
Raspunsuri corecte: b)participant la relaiile internaionale
12) 4e unde rezult prin$ipiul egalitii statelor -n dreptul internaional publi$ $ontemporan:
a) din %arta &N'
b) din 1eclaraia privind relaiile prieteneti
c) din %onvenia de la /iena privind dreptul tratatelor
d) din urisprudena %urii Internaionale de 2ustiie
Raspuns corect: a) din %arta &N'
1#) Ce efe$t are su$$esiunea statelor asupra obligaiilor rezultate din norme de ius cogens:
a) obligaiile se transmit automat statului succesor
b) numai drepturile se transmit automat statului succesor
c) obligaiile sunt intransmisibile
Raspunsuri corecte: a) obligaiile se transmit automat statului succesor
14) !u benefi$iaz de imunitate internaional:
a) eful statului+ dac" a s"v3rit crima de #nalt" tr"dare
b) oficialii statului+ dac" au s"v3rit crime #mpotriva umanit"ii
c) reprezentanii organizaiilor internaionale
R"spunsuri corecte: b) oficialii statului+ dac" au s"v3rit crime #mpotriva umanit"ii i c) reprezentanii
organizaiilor internaionale
1') rezerv la un tratat internaional se poate fa$e da$:
a) este formulat" #n scris
b) este comunicat" la timp depozitarului
c) nu este incompatibil" cu obiectul i scopul tratatului
d) nu este vag"
e) este acceptat" de toate celelalte state4p"ri
Raspunsuri corecte: a) este formulat" #n scris5 c) nu este incompatibil" cu obiectul i scopul tratatului 5 e)
este acceptat" de toate celelalte state4p"ri5
1,) 5enefi$iaz de prote$ia dreptului internaional umanitar:
a) militarii
b) combatanii
c) populaia civil"
d) prizonierii de r"zboi
e) mercenarii
Raspunsuri corecte: a) militarii5 c) populaia civil"5 d) prizonierii de r"zboi5
1.) 6paiul $osmi$ este guvernat de:
a) principiul libert"ii de navigaie
b) principiul suveranit"ii
c) principiul neaproprierii
Raspuns corect: c) principiul neaproprierii5
1/) "n tratat internaional poate fi nego$iat de:
a) un ambasador
b) eful statului
c) orice agent diplomatic
d) o persoan" care prezint" depline puteri
Raspunsuri corecte: b) eful statului 5 d) o persoan" care prezint" depline puteri5
10) Comisia 4unrii are rolul:
a) de a soluiona litigiile #ntre statele riverane
b) coordonarea aciunilor statelor riverane
c) coordonarea i consultarea statelor riverane
Raspuns corect: c) coordonarea i consultarea statelor riverane5
22) 7urisdi$ia asupra unei nave aparine:
a) numai statului pavilionului
b) statului riveran m"rii unde se afl" nava
c) dup" caz+ #n funcie de fapta s"v3rit" la bordul navei
Raspuns corect: c) dup" caz+ #n funcie de fapta s"v3rit" la bordul navei
21) 3munitatea statelor -nseamn:
a) suveranitate absolut"
b) nesupunerea fa" de urisdicia altor state
c) imunitatea efului statului
Raspuns corect: b) nesupunerea fa" de urisdicia altor state5
22) 8aliza diplomati$:
a) nu poate fi desc$is" niciodat" de c"tre reprezentanii statului acreditar
b) poate fi desc$is" #n anumite condiii de c"tre reprezentanii statului acreditar
c) poate fi scanat" de c"tre reprezentanii statului acreditar+ numai #n anumite situaii
Raspuns corect: c) poate fi scanat" de c"tre reprezentanii statului acreditar+ numai #n anumite situaii
2#) Consiliul de 6e$uritate al !" este al$tuit din:
a) ,6 udec"tori5
b) reprezentai ai statelor membre ale &N'5
c) reprezentai ai statelor membre &N' dar i ai altor state nemembre5
d) are #n componen" ,. membri permaneni5
e) are #n componen" . membri permaneni5
f) are mai mult de ,. membri7
Raspuns corect: e) are #n componen" . membri permaneni5
24) Adunarea General a !":
a) are sediul la Ne8 9ork5
b) este numit" de statele membre5
c) este un organ temporar al organizaiei5
d) are #n competena sa adoptarea bugetului organizaiei7
Raspunsuri corecte: a) are sediul la Ne8 9ork5 d) are #n competena sa adoptarea bugetului
organizaiei7
2') Curtea 3nternaional de 7ustiie:
a) are o competen" obligatorie5
b) are o competen" facultativ"5
c) are o competen" consultativ"5
d) poate soluiona nu numai litigii de natur" uridic" ci orice fel de litigii #i supun p"rile5
e) a avut #n componena sa i un udec"tor rom3n7
Raspunsuri corecte: b) are o competen" facultativ"5 e) a avut #n componena sa i un udec"tor rom3n7
1. 6e d art. #/96tatutul Curii 3nternaionale de 7ustiie:
:,7 %urtea+ a c"rei misiune este de a soluiona conform dreptului internaional diferendele care #i sunt
supuse+ va aplica:
a7 conveniile internaionale+ fie generale+ fie speciale+ care stabilesc reguli recunoscute #n
mod e!pres de statele #n litigiu5
b7 cutuma internaional+ ca dovad" a unei practici generale acceptat" ca drept5
c7 principiile generale de drept recunoscute de naiunile civilizate5
d7 sub rezerva dispoziiilor art7 .;+ hotrrile judectoreti i doctrina celor mai calificai
specialiti #n drept public ai diferitelor naiuni+ca miloace au!iliare de determinare a
regulilor de drept7
<7 *rezenta dispoziie nu aduce atingere dreptului %urii de a soluiona o cauz" ex aequo et bono+ dac"
p"rile sunt de acord cu acesta=7
Cerine:
a. Care este rolul %i valoarea a$estui te:t pentru dreptul internaional publi$+
Rspuns:
4reptul internaional publi$ a fost definit ca fiind :totalitatea normelor uridice+ create de catre state pe
baza acordului de vointa+ e!primate #n forme uridice specifice >tratate+ cutuma)+ pentru a reglementa relatiile
dintre ele privind pacea+ securitatea si cooperarea internationala+ norme a caror aplicare este realizata prin
respectarea de buna voie+ iar #n caz de necesitate+ prin sanctiunea individuala sau colectiva a statelor= 7
,
;undamentul <uridi$ al dreptului international public il constituie a$ordul de vointa al statelor suverane
care compun societatea internationala7 In lipsa unor autoritati publice cu atributii legislative+ administrative sau
udecatoresti suprastatale+ prin intermediul carora sa se adopte norme uridice si sa se impuna respectarea lor+
forta obligatorie a dreptului international se intemeiaza pe acordul ce se realizeaza intre state7
)tatele suverane+ in condiii de deplina egalitate in drepturi si pe baza liberului lor consimtamant+ in
cadrul unui proces de coordonare+ de punere de acord a vointei lor+ creeaza norme uridice care duc la formarea
dreptului international7
1e4a lungul timpului+ un rol deosebit l4a ucat intotdeauna ideea de lege ? ideea ca ordinea este necesara si
ca $aosul este daunator unei e!istente oneste drepte si stabile7 &rice societate+ fie mica sau mare+ puternica sau
slaba+ si4a creat un cadru de principii dupa care sa poata sa se dezvolte
'n aspect important este cel al calitatii legii+ a dreptului international in general7 @iecare parte a unei dispute
internationale va necesita fara indoiala o ustificare legala pentru actiunile respective7 Istoria dreptului
international+ practica uridica internationala scoate in evidenta nevoia unui organ recunoscut care sa legifereze+
sa creeze legi+ o ierar$ie a curtilor cu urisdictia obligatorie sa rezolve disputele legate de asemenea legi si un
sistem acceptat care sa promulge aceste legi7
Curtea 3nternaional de 7ustiie =C37) este principalul organ udiciar al Naiunilor 'nite >&N')7 Aceasta
a fost #nfiinat" #n iunie ,;B. de c"tre %arta Naiunilor 'nite i4a #nceput activitatea #n aprilie ,;BC7 %urtea #i are
sediul la *alatul *"cii din Daga >&landa)7
Eisiunea %urii este de a decide #n conformitate cu dreptul internaional+ litigiile uridice care #i sunt
prezentate de c"tre statele membre i dea avize consultative asupra problemelor uridice care poate solicita
organelor i ageniilor specializate ale Naiunilor 'nite autorizat s" fac" acest lucru7
Instana este format din cincisprezece udec"tori+ care sunt alei pentru un mandat de nou" ani de c"tre
Adunarea Feneral" i %onsiliul de )ecuritate al &rganizaiei Naiunilor 'nite7 (a este asistat" de c"tre Registru+
corpul s"u administrativ7 Gimbile sale oficiale sunt franceza i engleza7
%omponena i funcionarea %urii sunt prevazute in )tatutul %urtii Internationale de 2ustitie7 )tatutul face
parte integranta din %arta Natiunilor 'nite + care a fost semnata la )an @rancisco la <C iunie ,;B.+ la #nc$eierea
%onferintei Natiunilor 'nite pentru &rganizatia internationala si a intrat #n vigoare la <B octombrie ,;B.7
)tatutul poate fi modificat prin vot de catre Adunarea Feneral" +cu o maoritate de dou" treimi+ urmat" de
ratificarea de c"tre dou" treimi din statele membre &7N7'7 >articolul C;)7 Hn cazul #n care %I2 consider" c" este
necesar ca statutul s" fie modificat+ acesta trebuie s" prezinte propuneri Adun"rii Fenerale printr4o comunicare
,
Asistent drd7 Earcela Rad+ 1reptul international public contemporan5
scris" adresat" )ecretarului Feneral al &rganizaiei Naiunilor 'nite >articolul 6I)7 )tatutul %urii nu a suferit
#nc" nicio modificare7
)fera izvoarelor dreptului internaional public este determinat" de )tatutul %urii Internaionale de 2ustiie+
#n art7 J-+ care statueaz" asupra dreptului aplicabil de c"tre aceast" instan" #n litigiile aduse #n faa ei Rezulta de
aici ca te!tul de mai sus+ respectiv+ art7J- din )tatutul %urii Internaionale de 2ustiie este de o importanta maora
in dreptul international public intrucat prevede enumerarea oficiala a izvoarelor de drept international +care sunt:
conventiile internationale generale si speciale recunoscute e!pres de statele in litigiu5 cutuma internationala5
principiile generale de drept 5$otararile udecatoresti si doctrina celor mai calificati specialisti de drept
international ai diferitelor natiuni+ ca miloace au!iliare de determinare a regulilor de drept7 (!tragem de aici
ideea ca izvoarele principalele dreptului international sunt: tratatele+ cutuma si principiile generale de drept
*rin urmare+ art7J- din )tatutul %urii Internaionale de 2ustiie defineste modurile de formare ale normelor
dreptului internaional sau+ altfel spus+ normele specifice de recunoatere #n dreptul internaional
In dreptul internaional poate fi identificat+ prima facie, un grup de norme care+ din punct de vedere material
posed" o natur" constituional"7 In aceast" categorie intr" #n primul r#nd: norma care declar" i fi!eaz" limitativ
(enumeratio est limitatio) izvoarele dreptului internaional: tratatul+ cutuma internaional" i principiile generale
>art7 J-+ a, b i c din )tatutul %I2) i sursele lui subsidiare7 Tratatul+ cutuma i principiile generale reprezint"
normele de recunoatere ale validit"ii formale ale tuturor normelor de drept internaional7
In al doilea rand mai intra in aceasta categorie i norma care afirm" e!istena normelor inderogabile+ o
categorie de norme denumit" jus cogens >art7 CB+ %/ 4 ,;C;)5 altfel spus+ orice norm" convenional" contrar"
unei norme din categoria jus cogens este+ ipso facto, lovit" de nulitate7
1e asemenea+ intra i normele care afirm" primatul %artei &N' asupra tuturor celorlalte tratate+ primat
#nscris formal #n art7 <I i ,IJ din %art" i confirmat de practica subsecvent" a statelor i de urisprudena
internaional"7
%aracterul constituional al art7 J-+ pe care l4am subliniat+ implic" al"turi de opozabilitatea erga omnes i
faptul c" norma general" de recunoatere are un caracter static7 Gu#nd in considerare imposibilitatea de facto a
revizuirii %artei &N'+ norma de drept de la art7 J- este cvasi4imuabil" #n sistemul actual al dreptului
internaional7 (ste un obstacol care pentru doctrina revizionist" constituie o permanent" provocare7
%omple!itatea procesului de formare a dreptului international si mai ales problematica internationala #n
conditiile actuale a generat o diversitate de miloace pentru #nfaptuirea reglementarilor uridice dintre state7
Aceste miloace pot fi clasificate dupa modul de manifestare aacordului de vointa #n tratate si cutume7
a) >ratatul international. Tratatul constituie principalul izvor al dreptului international contemporan si
prezinta o #nsemnatate normativa deosebita7 *rin tratat+ #n dreptul international+ se #ntelege orice
acord+ conventie sau alta #ntelegere #n sensul cel mai larg+ #nc$eiate #ntre subiecte ale dreptului gintilor+ adica
#ntre membrii comunitatii internationale7 Hn %onventia de la /iena din ,;C;+ tratatul este definit ca fiind un acord
international #nc$eiat #n scris #ntre state sau alte subiecte de drept international7
%onsider3nd rolul fundamental al tratatelor #n istoria relatiilor internationale+ statele4parti la %onventia de la
/iena recunosc importanta din ce #n ce mai mare a tratatelor ca izvor al dreptului international si ca miloc de
dezvoltare a cooperarii pasnice #ntre natiuni+ oricare ar fi regimurile lor constitutionale si sociale7
'nii autori au negat caracterul de izvor de drept international al tratatelor sustin3nd ca ele nu ar fi dec3t un
miloc de #nregistrare a cutumei7 Alti autori au afirmat ca dreptul international general ar fi e!clusiv cutumiar+
normele #nscrise #n tratate fiind de fapt un :drept local=+ aplicabil unui numar restr3ns de state7
Tratatul constituie #n prezent milocul uridic cel mai frecvent si mai operativ si cel mai important la care
statele recurg pentru a reglementa relatiile dintre ele7 Hn conditiile dinamicii relatiilor actuale+ #ntre state+ tratatul
constituie principala forma de creare a normelor dreptului international+ put3nd reglementa cu precizie+ clar si
usor de dovedit domenii comple!e ale colaborarii7 Hn domenii noi+ cum sunt energia atomica+ spatiul cosmic+
dreptul international al mediului #nconurator etc7+ singura cale pentru a obtine reglementari uridice rapide este
tratatul7 Tratatul #si manifesta #nsa functia normativa numai #n masura #n care acordul statelor are la baza liberul
consimtam3nt+ #n conditii de deplina egalitate si respect reciproc7 &rice viciere a consimtam3ntului sau #ncalcare
a principiilor fundamentale ale dreptului international lipseste tratatul respectiv de valoare uridica+ cu alte
cuvinte tratatul este nul ab initio+ deci nu poate fi izvor de drept international7 %alitatea de izvor de drept
international o pot avea numai tratatele licite7 Tratatele care+ #n momentul #nc$eierii lor+ sunt #n conflict cu
principiile fundamentale ale dreptului international sunt tratate ilicite7 Asa+ spre e!emplu+ este ilicit orice tratat a
carei #nc$eiere este obtinuta prin amenintarea cu forta sau folosirea fortei+ iar un tratat #nc$eiat ca urmare a
constr3ngerii asupra reprezentantului unui stat este lipsit de orice efect uridic7 1e asemenea #ncalcarea
dispozitiilor de drept intern privind competenta de a #nc$eia tratate+ eroarea+ dolul sau coruptia reprezentantilor
statelor+ duc la nulitatea tratatelor7
Hn doctrina dreptului international e!ista teza potrivit careia sunt izvor de drept numai tratatele care
stabilesc norme uridice+ denumite tratate4legi7 Tratatele care nu #ndeplinesc asemenea functie de stabilire a
normelor uridice+ sunt denumite tratate4contract7 Tratatele4contract nu stabilesc norme uridice si deci #n opinia
unor autori nu pot fi izvoare de drept7 Aceasta clasificare este artificiala pentru ca+ #n practica+ un tratat bi sau
multilateral are aceeasi forta obligatorie+ indiferent de obiectul sau7 &rice tratat este un izvor principal de drept
international+ deoarece un tratat nu poate sa consacre raporturi uridice concrete individuale fara sa nu cuprinda o
reglementare uridica determinata si fara sa nu stabileasca normele de drept international valabile pentru situatia
respectiva7 *rin urmare+ un raport uridic international consacrat de un tratat nu poate fi dec3t rezultatul
reglementarii cu autorul unei norme de drept international a unor relatii determinate #ntre doua sau mai multe
state7 1eci+ orice tratat international care stabileste norme de drept+ are caracter normativ+ este izvor al dreptului
international7
& varietate a tratatului multilateral o constituie statutele organizatiilor internationale care sunt+ de
asemenea+ izvoare principale ale dreptului international7 'n asemenea izvor al dreptului international este %arta
&7 N7 '7 care formuleaza at3t reguli generale valabile pentru toate statele membre+ c3t si #n cadrul organizatiei+
referitor la structura+ competenta si functionarea acesteia7
Tratatele #nc$eiate de organizatiile internationale #ntre ele sau cu statele membre sau nemembre cuprind
norme uridice aplicabile relatiilor dintre parti7 Aceste tratate sunt izvoare de drept cu caracter derivat si secundar+
pentru ca sunt #nc$eiate #n conformitate cu actele constitutive ale organizatiilor participante7
b) %utuma internationala7 %utuma este cel mai vec$i izvor al dreptului international+ care+ multa vreme+ a
dominat procesul de formare a normelor sale7 %a urmare+ o definitie general4valabila a cutumei #n orice sistem
uridic se refera la o regula nescrisa dar cu caracter obligatoriu pentru subiectele de drept7 Asadar+ caracterul
nescris constituie acea trasatura a cutumei care o distinge de izvoarele scrise ale dreptului+ inclusiv cele ale
dreptului international7 )pre deosebire de tratat+ care constituie o manifestare e!presa a acordului de vointa+
cutuma este practica comuna generala+ repetata timp #ndelungat si acceptata ca norma de drept de catre state
>opinio uris sive necesitatis)7
*rimul element al cutumei este deci practica comuna+ repetata+ a statelor #n situatii analoage care poate
duce la consacrarea unor reguli generale de conduita internationala7 Al doilea element al cutumei este durata
#ntimp a acestei practici #n decursul unei perioade corespunzatoare7 )i+ #n sf3rsit+ elementul esential >al treilea) #n
formarea normelor cutumiare ale dreptului international este recunoasterea de catre state a obligativitatii acesteia
ca norma uridica7
Recunoasterea sau adoptarea de catre state a unei reguli cutumiare ca norma a dreptului international
reprezinta manifestarea tacita a acordului lor de vointa Internationale de 2ustitie >%7I727 ) se mentioneaza cutuma
ca:dovada a unei practici generale+ acceptata ca drept=7
Hn esenta cutuma implica un element material: o practica generalizata+ uniforma sau concordanta+ care se
#ntinde pe o anumita perioada de timp si un element subiectiv+ opinio uris+ respectiv acceptarea de catre state a
valorii uridice obligatorii a acestei practici7
Hn decursul vremii+ principii+ norme si institutii de drept international s4au format+ #n practica statelor+ timp de
decenii si c$iar secole7 Asa de e!emplu+ pentru ca principiile suveranitatii+ egalitatii+ neamestecului+ normele
dreptului marii sau ale dreptului diplomatic si consular+ au trebuit sute de ani sa se cristalizeze+ ca reguli generale7
Hn prezent c3nd ritmul evolutiei relatiilor internationale s4a accelerat si nevoile reglementarii uridice devin
adesea urgente+ elementul timp si4a diminuat #nsemnatatea #n procesul formarii unei cutume7 Astazi+ durate scurte
de timp+ de numai c3tiva ani+ sunt suficiente pentru ca o conduita repetata si uniforma a statelor sa duca la aparitia
unor norme cutumiare7
& norma cutumiara nu poate sa oblige un stat care si4a manifestat+ #n mod constant si neec$ivoc+ refuzul de a
o accepta7 1e asemenea+ o practica maoritara nu poate sa devina obligatorie pentru un stat+ daca #n mod constant
si fara ec$ivoc+ ea nu a fost acceptata de statul respectiv7
'nii autori sustin ca recunoasterea sau acceptarea de catre state ar fi o manifestare a acordului de vointa
tacit al statelor7 Alti autori sustin ca pentru formarea unei norme cutumiare este necesara numai o practica
#ndelungata a unui mare numar de state si nici un fel de opinio uris7 & asemenea sustinere #nsa contravine
modului de formare a cutumei si articolului J- din )tatutul %urtii Internationale de 2ustitie7
Eaoritatea uristilor a acceptat+ #n general+ teza ca e!istenta elementului material nu este suficienta pentru
transformarea unei practici internationale #n cutuma uridica obligatorie7 %urtea Internationala de 2ustitie s4a
pronuntat #n mai multe cazuri ca este necesara convingerea pentru o asemenea practica si acceptarea ideii ca o
anumita conduita a statelor se impune cu titlu uridic7 1e asemenea+consideratiile de ordin moral+ politic+ social
sau umanitar+ de oportunitate+ curtoazie+ convenienta sau traditie+ nu pot sa genereze drepturi si obligatii pentru
state+ daca nu e!ista convingerea ca practica respectiva corespunde unei obligatii uridice7
Normele cutumiare pot fi de aplicare generala sau regionala7 2urisprudenta internationala a recunoscut si
e!istenta unor cutume restr3nse+ #ntre doua state7 & asemenea cutuma are #nsa o valoare limitata la statele
respective7 Trebuie subliniat faptul ca+ #n general+ caracterul cutumiar al unor norme poate fi contestat de statele
care au participat la formarea acestora sau de statele care considera ca acest caracter a fost stabilit fara acordul
lor7 1e asemenea+ trebuie subliniat ca lipsa valorii uridice a practicii confera acesteia caracterul unei reguli de
curtoazie internationala constituita dintr4un ansamblu de reguli de politete+ de respect care sunt aplicate #n
raporturile dintre state+ fara a da nastere unor reguli uridice7 Nerespectarea unor astfel de reguli nu atrage
raspunderea internationala a statelor7 'nele din regulile de curtoazie au devenit treptat norme de drept
international7
Hn raport cu tratatul international+ cutuma prezinta dezavantae evidente7 Astfel+ forta normativa a cutumei
poate fi diferit interpretata si c$iar contestata pentru ca statele prefera consacrarea normelor de drept international
#n forma precisa a tratatului7 Tratatul+ prin dispozitiile sale+ de regula scrise+ #nlatura #n mare masura ec$ivocul+
confera stabilitate raporturilor interstatale si raspunde cerintelor de operativitate #n desfasurarea relatiilor de
cooperare+ #n timpce formarea unei cutume este o operatie lenta+ cu aspecte de
incertitudine7 Asa se e!plica faptul ca statele prefera
#nc$eierea unor tratate care confirma+ modifica sau abroga
reguli cutumiare7 )e poate spune deci ca dreptul
international contemporan a capatat un caracter
preponderent conventional5 tratatele bi sau multilaterale
reiau sau codifica norme cutumiare7 %u alte cuvinte+
influenta tratatului se e!ercita mult mai puternic asupra
J;
cutumei care si4a diminuat considerabil rolul sau #n procesul
normativ7
%u toate ca #n societatea internationala tratatul are
anumite avantae+ sunt autori care sustin ca si #n prezent
cutuma continua sa4si pastreze #nsemnatatea si #n unele
#mpreurari poate sa aiba prioritate fata de tratat7 Hn
sustinerea acestei afirmatii este invocat faptul ca tribunalul
international+ #n caz de dubiu cu privire la prevederile unui
tratat obligatoriu pentru parti+ va interpreta tratatul #n raport
cu dreptul international cutumiar+ a carui norma+ daca are un
caracter imperativ >us cogens)+ va prevala fata de tratat7
4e$laratiile ofi$iale ale statelor pot cuprinde
constatarea e!istentei unei norme de drept international sau
negarea acesteia7 1eclaratiile facute cu prileul #nc$eierii
unui tratat pot defini o pozitie de principiu sau o interpretare
unilaterala a normelor stabilite prin tratat7
Rezolutiile organizatiilor internationale prin natura lor
uridica sunt acte de interpretare si de confirmare a
prevederilor cuprinse #n tratatul de constituire a
organizatiilor respective7 Adoptate #n baza si #n limitele
actului constitutiv+ rezolutiile nu au valoare uridica proprie
si nu cuprind+ de regula+ obligatii imediate si directe pentru
statele membre ale organizatiei7 1e aceea rezolutiile
BB
organizatiilor internationale au fost denumite de unii autori
:recomandari internationale=+ adica acte care invita+
recomanda+ fara a genera efecte uridice7
Rezolutiile adoptate pot avea #nsemnatatea unor
miloace au!iliare de constatare a dreptului #n vigoare+ #n
masura #n care reafirma reguli uridice cuprinse #n actul
constitutiv al unei organizatii7 Hn acest sens+ o #nsemnatate
deosebita pentru procesul normativ general prezinta
rezolutiile Adunarii Fenerale si ale %onsiliului de )ecuritate
al &7N7'7 care formuleaza principii si norme generale ale
relatiilor dintre state7
Termenul de :recomandare= prevazut de %arta &7N7'7
desemneaza at3t rezolutii cu valoare doar moral4politica+
fara efecte uridice+ c3t si rezolutii care genereaza consecinte
uridice+ ce pot merge p3na la forta obligatorie pentru
destinatar7 Astfel+ admiterea unui stat ca membru al
organizatiei se face printr4o $otar3re a Adunarii Fenerale+ la
recomandarea %onsiliului de )ecuritate7 Recomandarea
%onsiliului de )ecuritate are+ #n acest caz+ #nsemnatatea unui
act prealabil+ necesar si obligatoriu pentru Adunarea
Fenerala #n adoptarea $otar3rii sale de admitere7
Hn problemele interne ale organizatiei+ cum ar fi
admiterea de noi membri+ aprobarea bugetului+ suspendarea
sau e!cluderea din organizatie+ Adunarea Fenerala adopta
$otar3ri care au caracter obligatoriu7
Hn problemele mentinerii pacii si securitatii
internationale+ ale cooperarii #ntre state+ Adunarea Fenerala
si %onsiliul de )ecuritate adopta rezolutii care pot avea
consecinte diferite7 Astfel+ $otar3rile %onsiliului de
)ecuritate privind e!ercitarea functiilor sale de aparare si
restabilire a pacii internationale au forta obligatorie pentru
statele membre >art7 <. al %artei)7 Rezolutiile adoptate de
Adunarea Fenerala sau %onsiliul de )ecuritate #n
B.
solutionarea pasnica a diferendelor dintre state pot genera
consecinte uridice indirecte care prin caracterul lor sunt
recomandari7 Ne#ndeplinirea unei astfel de recomandari
poate duce la agravarea diferendului si la crearea unei
amenintari pentru pacea internationala7 Hn acest caz
%onsiliul de )ecuritate poate interveni+ invit3nd+
recomand3nd sau c$iar cer3nd partilor+ printr4o rezolutie
obligatorie+ #ndeplinirea masurilor si principiilor
recomandate7 Ne#ndeplinirea recomandarilor facute ustifica
adoptarea de catre %onsiliul de )ecuritate a unor masuri de
constr3ngere prevazute #n art7 B, si B< ale %artei+ si adoptate
prin acordul statelor membre7
Rezolutiile Adunarii Fenerale care cuprind principii
generale ale relatiilor de cooperare dintre state pot genera
anumite consecinte uridice #n masura concordantei lor cu
prevederile %artei &7 N7 '7 Aceste consecinte depind de
continutul lor si de vointa statelor membre care le4au adoptat
#n cadrul organizatiei7 )unt numeroase rezolutii ale Adunarii
Fenerale care reafirma+ #ntr4o formulare mai precisa+
principii si obligatii decurg3nd din %arta &7 N7 '7 pentru
statele membre7
(!ista #nsa alte rezolutii care interpreteaza+ dezvolta si
concretizeaza principiile fundamentale ale dreptului
international+ prevazute de %arta &7 N7 '7 *rintre acestea+ un
loc deosebit #l ocupa 1eclaratiile Adunarii Fenerale care+
prin continutul si #nsemnatatea lor+ au o functie normativa
importanta7 Astfel+ dispozitiile %artei &7 N7 '7+ referitoare la
drepturile si libertatile fundamentale ale omului+ si4au gasit
o interpretare si dezvoltare #n 1eclaratia 'niversala a
1repturilor &mului+ din ,I decembrie ,;B- si #n 1eclaratia
asupra lic$idarii oricaror forme de discriminare rasiala+ din
decembrie ,;C-5 dreptul fiecarui popor de a4si $otar# singur
soarta a fost amplu dezvoltat #n 1eclaratia din ,;CI cu
BC
privire la acordarea independentei tarilor si popoarelor
coloniale+ prin care colonialismul este declarat ilicit7
*rincipiul rezolvarii pasnice a diferendelor internationale
este interpretat+ precizat si dezvoltat #n 1eclaratia din ,;-<+
adoptata de Adunarea Fenerala la propunerea Rom3niei7
'nele rezolutii ale Adunarii Fenerale confirma si
e!tind valabilitatea principiilor generale ale %artei+ ale
dreptului international #n domenii noi ale cooperarii
statelor+ cum ar fi 1eclaratia din ,6 decembrie ,;6I cu
privire la spatiile submarine aflate dincolo de limitele
urisdictiei nationale7
Rezolutiile Adunarii Fenerale nu pot fi asimilate
tratatului international+ deoarece ele nu cuprind reguli noi
ale dreptului international #n afara %artei &7 N7 '7 /ot3nd
pentru adoptarea unei rezolutii+ statele #si e!prima vointa
pentru #nfaptuirea normelor si obligatiilor cuprinse #n actul
constitutiv al organizatiei si nu pentru a crea noi
reglementari si norme uridice direct si imediat obligatorii7
Hn practica Adunarii Fenerale+ statele au adoptat
rezolutii #n care confirma $otar3ri anterioare si obligatia de a
le #nfaptui7
Hnsemnatatea uridica a rezolutiilor Adunarii Fenerale
are #n vedere un element esential al acestei varietati de acte
internationale+ si anume eficienta lor pentru relatiile dintre
state7 1esi au un caracter derivat+ #n raport cu tratatul
constitutiv+ incorporarea rezolutiilor #n te!tul unui tratat ca
si practica cutumiara a statelor confera acestora forta
obligatorie7 )ub aspect uridic4normativ+ rezolutiile Adunarii
Fenerale si %onsiliului de )ecuritate pot fi considerate
izvoare secundare+ derivate ale dreptului international
contemporan7
&pinia uristilor a caror competenta este recunoscuta pe plan international poate sa releve e!istenta si sa e!plice
continutul unor norme de drept international7 1octrina cuprinde si opiniile e!primate #n documentele unor
asociatii stiintifice internationale+ cum ar fi Asociatiile de 1rept Internationale sau Institutul de 1rept
International de la *aris7 *arerile doctrinarilor nu au valoare de interpretare dar ram3n utile deoarece din studierea
lucrarilor diferitilor autori+ dintr4o epoca sau alta+ coroborate cu practica statelor si documentelor vremii se poate
constata e!istenta anumitor reguli de drept international si evolutia lor istorica7 &piniile individuale sau separate
ale udecatorilor %urtii Internationale de 2ustitie+ e!primate #n legatura cu o decizie sau un aviz consultativ si
publicate #n documentele %urtii+ reprezinta o deosebita #nsemnatate7 Aceste opinii cuprind analize si aprecieri
asupra unor norme sau institutii de drept international #n legatura cu o afacere sau alta care
au fost solutionate de %urtea Internationala de 2ustitie7 Dotar3rile udecatoresti internationale constituie acte
de interpretare a tratatelor sau cutumelor #n scopul aplicarii normelor de drept la o speta determinata7 Hn acest
sens #n art7J- al )tatutului %urtii Internationale de 2ustitie se defineste misiunea %urtii: :de a solutiona conform
dreptului international diferendele care #i sunt supuse=7 Hn solutionarea unui diferend udecatorul international
#ndeplineste o functie de interpretare pentru a aplica+ la situatia concreta+ dreptul conventional sau cutumiar
e!istent si recunoscut al partilor #n litigiu7 Dotar3rile udecatoresti internationale nu pot
#ndeplini #n procesul normativ un rol creator+ ci doar sa constate si sa e!plice sensul normelor uridice e!istente+
invocate de partile #n litigiu7 Dotar3rile tribunalelor internationale de la Nremberg >,;BC) si Tokio >,;B-) au
caracterul unor acte de constatare+ interpretare si aplicare a regulilor e!istente ale dreptului international privind
interzicerea crimelor de razboi+ a crimelor contra pacii si umanitatii si raspunderea internationala a statelor si a
persoanelor care+ #n calitate de agenti ai statului+ au sav3rsit asemenea fapte ilicite7 Gegea nationala+ ca e!presie a
unei manifestari unilaterale de vointa+ poate e!ercita o influenta asupra procesului normativ international7 Astfel+
#nc$eierea unui tratat international include si manifestari unilaterale ale statelor+ sub forma unor acte legislative
privind ratificarea tratatului care confera acestuia forta obligatorie pentru statul respectiv7 Normele de drept
international acceptate de un stat se aplica pe baza actului normativ de e!primare a consimtam3ntului >actul de
ratificare+ aderare etc7 )+ ele put3nd fi #ncorporate #n actele legislative care le confera valoarea de norme ale
dreptului intern7 Hn afara legii nationale sunt si alte acte unilaterale ale statelor+ ale organelor lor care pot avea
#nsemnatate pentru dreptul international7 Astfel+ $otar3rile udecatoresti ale instantelor nationale #n probleme ale
relatiilor e!terne pot constata e!istenta unei norme sau institutii determinate de drept international7
1eclaratiile oficiale ale statelor pot cuprinde
constatarea e!istentei unei norme de drept international sau
negarea acesteia7 1eclaratiile facute cu prileul #nc$eierii
unui tratat pot defini o pozitie de principiu sau o interpretare
unilaterala a normelor stabilite prin tratat7
Rezolutiile organizatiilor internationale prin natura lor
uridica sunt acte de interpretare si de confirmare a
prevederilor cuprinse #n tratatul de constituire a
organizatiilor respective7 Adoptate #n baza si #n limitele
actului constitutiv+ rezolutiile nu au valoare uridica proprie
si nu cuprind+ de regula+ obligatii imediate si directe pentru
statele membre ale organizatiei7 1e aceea rezolutiile
BB
organizatiilor internationale au fost denumite de unii autori
:recomandari internationale=+ adica acte care invita+
recomanda+ fara a genera efecte uridice7
Rezolutiile adoptate pot avea #nsemnatatea unor
miloace au!iliare de constatare a dreptului #n vigoare+ #n
masura #n care reafirma reguli uridice cuprinse #n actul
constitutiv al unei organizatii7 Hn acest sens+ o #nsemnatate
deosebita pentru procesul normativ general prezinta
rezolutiile Adunarii Fenerale si ale %onsiliului de )ecuritate
al &7N7'7 care formuleaza principii si norme generale ale
relatiilor dintre state7
Termenul de :recomandare= prevazut de %arta &7N7'7
desemneaza at3t rezolutii cu valoare doar moral4politica+
fara efecte uridice+ c3t si rezolutii care genereaza consecinte
uridice+ ce pot merge p3na la forta obligatorie pentru
destinatar7 Astfel+ admiterea unui stat ca membru al
organizatiei se face printr4o $otar3re a Adunarii Fenerale+ la
recomandarea %onsiliului de )ecuritate7 Recomandarea
%onsiliului de )ecuritate are+ #n acest caz+ #nsemnatatea unui
act prealabil+ necesar si obligatoriu pentru Adunarea
Fenerala #n adoptarea $otar3rii sale de admitere7
Hn problemele interne ale organizatiei+ cum ar fi
admiterea de noi membri+ aprobarea bugetului+ suspendarea
sau e!cluderea din organizatie+ Adunarea Fenerala adopta
$otar3ri care au caracter obligatoriu7
Hn problemele mentinerii pacii si securitatii
internationale+ ale cooperarii #ntre state+ Adunarea Fenerala
si %onsiliul de )ecuritate adopta rezolutii care pot avea
consecinte diferite7 Astfel+ $otar3rile %onsiliului de
)ecuritate privind e!ercitarea functiilor sale de aparare si
restabilire a pacii internationale au forta obligatorie pentru
statele membre >art7 <. al %artei)7 Rezolutiile adoptate de
Adunarea Fenerala sau %onsiliul de )ecuritate #n
B.
solutionarea pasnica a diferendelor dintre state pot genera
consecinte uridice indirecte care prin caracterul lor sunt
recomandari7 Ne#ndeplinirea unei astfel de recomandari
poate duce la agravarea diferendului si la crearea unei
amenintari pentru pacea internationala7 Hn acest caz
%onsiliul de )ecuritate poate interveni+ invit3nd+
recomand3nd sau c$iar cer3nd partilor+ printr4o rezolutie
obligatorie+ #ndeplinirea masurilor si principiilor
recomandate7 Ne#ndeplinirea recomandarilor facute ustifica
adoptarea de catre %onsiliul de )ecuritate a unor masuri de
constr3ngere prevazute #n art7 B, si B< ale %artei+ si adoptate
prin acordul statelor membre7
Rezolutiile Adunarii Fenerale care cuprind principii
generale ale relatiilor de cooperare dintre state pot genera
anumite consecinte uridice #n masura concordantei lor cu
prevederile %artei &7 N7 '7 Aceste consecinte depind de
continutul lor si de vointa statelor membre care le4au adoptat
#n cadrul organizatiei7 )unt numeroase rezolutii ale Adunarii
Fenerale care reafirma+ #ntr4o formulare mai precisa+
principii si obligatii decurg3nd din %arta &7 N7 '7 pentru
statele membre7
(!ista #nsa alte rezolutii care interpreteaza+ dezvolta si
concretizeaza principiile fundamentale ale dreptului
international+ prevazute de %arta &7 N7 '7 *rintre acestea+ un
loc deosebit #l ocupa 1eclaratiile Adunarii Fenerale care+
prin continutul si #nsemnatatea lor+ au o functie normativa
importanta7 Astfel+ dispozitiile %artei &7 N7 '7+ referitoare la
drepturile si libertatile fundamentale ale omului+ si4au gasit
o interpretare si dezvoltare #n 1eclaratia 'niversala a
1repturilor &mului+ din ,I decembrie ,;B- si #n 1eclaratia
asupra lic$idarii oricaror forme de discriminare rasiala+ din
decembrie ,;C-5 dreptul fiecarui popor de a4si $otar# singur
soarta a fost amplu dezvoltat #n 1eclaratia din ,;CI cu
BC
privire la acordarea independentei tarilor si popoarelor
coloniale+ prin care colonialismul este declarat ilicit7
*rincipiul rezolvarii pasnice a diferendelor internationale
este interpretat+ precizat si dezvoltat #n 1eclaratia din ,;-<+
adoptata de Adunarea Fenerala la propunerea Rom3niei7
'nele rezolutii ale Adunarii Fenerale confirma si
e!tind valabilitatea principiilor generale ale %artei+ ale
dreptului international #n domenii noi ale cooperarii
statelor+ cum ar fi 1eclaratia din ,6 decembrie ,;6I cu
privire la spatiile submarine aflate dincolo de limitele
urisdictiei nationale7
Rezolutiile Adunarii Fenerale nu pot fi asimilate
tratatului international+ deoarece ele nu cuprind reguli noi
ale dreptului international #n afara %artei &7 N7 '7 /ot3nd
pentru adoptarea unei rezolutii+ statele #si e!prima vointa
pentru #nfaptuirea normelor si obligatiilor cuprinse #n actul
constitutiv al organizatiei si nu pentru a crea noi
reglementari si norme uridice direct si imediat obligatorii7
Hn practica Adunarii Fenerale+ statele au adoptat
rezolutii #n care confirma $otar3ri anterioare si obligatia de a
le #nfaptui7
Hnsemnatatea uridica a rezolutiilor Adunarii Fenerale
are #n vedere un element esential al acestei varietati de acte
internationale+ si anume eficienta lor pentru relatiile dintre
state7 1esi au un caracter derivat+ #n raport cu tratatul
constitutiv+ incorporarea rezolutiilor #n te!tul unui tratat ca
si practica cutumiara a statelor confera acestora forta
obligatorie7 )ub aspect uridic4normativ+ rezolutiile Adunarii
Fenerale si %onsiliului de )ecuritate pot fi considerate
izvoare secundare+ derivate ale dreptului international
contemporan7
38.1. 4e$iziile <udi$iare
K1eciziile udiciareK si KscrierileK publicistilor nu sunt izvoare de drept+ ci sunt Kmiloace subsidiare=7 2uristii internationali cauta in
aceste miloace dovada determinarii unei norme care sa fie general acceptata ca regula de drept international7
In timp ce+ conform art7 .; al )tatutului %urtii Internationale de 2ustitie+ deciziile %urtii nu au forta obligatorie decat intre parti+
in respectul acestei consideratii+ %urtea a incercat sa urmeze $otararile sale anterioare si sa introduca o masura de siguranta in
proces: astfel ca in timp ce doc ;J;c<- trina din trecut recunoscuta in dreptul comun statua ca deciziile unor anumite curti trebuie
sa fie respectate si de celelalte curti+ totusi statele aflate in disputa beneficiaza si de deciziile %urtii *ermanente citate in lucrarile
unor autori carora %urtea Internationala de 2ustitie le pot folosi in deciziile lorL,M7
%urtea *ermanenta si %urtea Internationala de 2ustitie admite ca deciziile udiciare cuprind si $otararile udecatoresti
internationale arbitrare si decizii ale curtilor diferitelor state7 Au e!istat multe tribunale arbitrate international a caror decizii
udiciare sunt e!trem de importante pentru dezvoltarea dreptului international7 )unt relevante de asemenea deciziile curtilor inalte
ale statelor federale+ precum (lvetia si )tatele 'nite in privinta rezolvarii conflictelor intre unitatile componente ale acestor tari+ in
dezvoltarea dreptului international in disputele legate de problema granitelor7 'n dezacord in privinta granitelor intre doua state
americane care a fost rezolvat de %urtea )uprema este in multe privinte asemanatoare cu pozitia luata de %urtea Internationala de
2ustitie fata de disputa legata de frontiera dintre doua state independente si deci constituie o valoroasa sursa a dreptului
international7
1eciziile udiciare >$otaririle udecataresti) nu creeaza propriu4zis norme de drept+ ci contribuie la precizarea corecta a
normei de drept international+ aici pot fi incluse:
7 2urisprudenta %urtii Internationale de 2ustitie+ cu precizarea ca au forta uridica numai pentu partile din litigiu si pentu cauza in
care se pronunta5
7 Dotaririle tribunalelor arbitrare internationale5
7 Dotaririle unor tribunale nationale+ pronuntate in litigii care ridica probleme de drept international7
In solutionarea litigiilor internationale se recurge deseori la principii cum sunt: Nuna4credinta in indeplinirea obligatiilor
conventionale5 autoritatea lucrului udecat5 precedentul udiciar5 principiul raspunderii pentru preudiciul cauzat5 respectarea
egalitatii partilor litigiului5 dreptul la aparare etcL<M7
K)crierile celor mai cunoscuti publicistiK+ nu face referirea doar la publicistii si scriitorii individuali desi la acestia s4a facut apel
la un moment dat7 In prezent+ acestia includ si entitati precum %omisia Internationala de 1rept+ care a fost infiintata de Natiunile
'nite pentru a incuraa Kdezvoltarea progresiva a dreptului international si codificarea saLJM7
*e plan international+ concluziile lor vor fi neindoielnic considerate cu mai multa autoritate decat opiniile curtii nationale+ de
e!emplu7 )crierile unor institutii private prestigioase scolare avand ca membrii avocati apartinand tuturor sistemelor legale maore
din lume+ precum Institutul International de 1rept+ vor fi de asemenea mult mai respectate decat unele tipuri de opinii udiciare7 1e
notat ca uristii internationali specializati in state a carui sistem legal urmeaza dreptul civil traditional este probabil sa acorde mai
multa importanta scrierilor academice decat uristii dreptului comun care tind sa priveasca deciziile udiciare ca pe unele mai pline
de autoritate7
In ultima perioada+ rezolutii si acte similare ale organizatiilor interguvernamentale internationale au dobandit un statut
semnificativ atat ca izvoare cat si ca dovezi a e!istentei dreptului international7 %ateva dintre aceste rezolutii sunt legal obligatorii
pentru statele membre ale organizatiilor7 Acest lucru este adevarat+ de e!emplu cu privire la rezolutiile %onsiliului de
)ecuritate7 %aracterul obligatoriu al acestor documente este prevazut in tratatele pentru infiintarea organizatiilor7 Rezolutiile in
cauza+ ca urmare sunt o forma de tratat4lege si deci o sursa de drept7
Earea maoritate a rezolutiilor organizatiilor internationale nu sunt totusi cu un caracter obligatoriu in mod formal7 (ste
adevarat+ de e!emplu+ in cazul rezolutiilor Adunarii Fenerale a Natiunilor 'nite7 'nele dintre aceste rezolutii pot sa devina evidente
autoritare a dreptului international7 *entru a intelege cum acte ale organizatiilor internationale dobandesc+ acest statut este important
sa ne amintim ca dreptul cutumiar international evolueaza din practica statului fata de care statele se conformeaza ca unei obligatii
legale7 %um statele voteaza si ce dezbat organizatiile internationale este tot o forma de practica a statului7 Importanta acesteia in
procesul de creare a legii depinde de masura in care aceasta practica este compatibila cu conduita contemporana si declaratiile
statelor in alte conte!te7
Rezolutiile sau declaratiile in cauza+ de obicei proclama unul sau mai multe principii si le identifica fie ca pe o lege
internationala pree!istenta sau ca pe reguli pe care statele in general ar trebui sa le accepte ca pe o problema de drept7 Aceste acte
pot fi caracterizate ca pe niste rezolutii KlegislativeK care nu sunt toate atat de deosebite prin continut sau scopul lor fata de Ktratatele
legislativeK7 Rezolutiile privitoare la drepturile omului+ decolonizarea+ spatiul aerian+ resursele oceanice+ problemele mediului+
utilizarea fortei etc7+ sunt formate pentru a servi acelorasi scopuri
38.#. 4o$trina
Art7 J- include printre sursele secundare ale crearii dreptului Oinvataturile unora dintre cei mai instruiti publicisti de diferite
nationalitati=LBM7
1in punct de vedere istoric+ influenta profesorilor din mediul academic asupra dreptului international este marcanta7 In perioada
de inflorire a 1reptului Natural >%omun) au fost unele opinii uridice si analitice de mare valoare+ pe cand practica uridica a statelor
si deciziile curtilor au valoare mai mica7
&data cu aparitia pozitivismului si a consecventei determinari a suveranitatii intre state+ tratatele si cutuma au dobandit o pozitie
dominanta in reprezentarea regulilor de drept international+ iar importanta scrierilor in domeniu a inceput sa se piarda7 Totusi aceste
lucrari sunt folosite ca o metoda de a identifica legea aplicabila pentru fiecare caz particular si nu ca un izvor sau sursa a legilor
actuale7 (!ista cativa autori care au avut un rol creativ asupra evolutiei unor legi speciale+ cum ar fi+ de e!emplu+ Fidel referitor la
legea marilor+ iar altii au lucrari cu aplicabilitate generala pentru dreptul international care tind sa fie priviti ca si clasici+ de e!emplu
&ppen$eim si Rousseau+ dar influenta generala a lucrarilor lor a devenit mai putin importanta7
Totusi lucrarile de specialitate constituie o importanta modalitate de structurare+ punere in atentie si formare a dreptului
international+ de elucidare a naturii+ istoricului si practicii regulilor de drept7 )crierile academice au ucat un rol deosebit de
important in stimularea gandirii vizavi de valorile si telurile dreptului international+ aratand care sunt problemele cu care se
confrunta sistemul si facand sugestii pentru viitor7
1atorita lipsei de autoritati supreme si de institutii internationale pentru oranduirea legilor+ revine o mai mare responsabilitate
publicistilor de diferite nationalitati pentru a aduce un element de coerenta si ordine in sistemul legislativ si pentru a pune intrebari
in legatura cu scopurile si directia urmata de legile4n vigoare7
)tatele in prezentarea plangerilor lor+ opiniile oficiale ale guvernantilor+ variatele decizii internationale arbitrale si udiciare+ si
udecatorii curtilor municipale cand au de solutionat diferite cereri toti consulta si citeaza din aceste lucrari indrumatoare pentru
autoritatile udiciare7
Nineinteles plangerile pot fi facute oricum+ autorii acestor lucrari neputand cuprinde prezentarea tuturor preudiciilor ce se pot
produce+ dar aceasta pretentie ar fi e!agerata7 N4ar trebui sa ne determine sa respingem valoarea acestor scriitori ci mai degraba sa
evaluam fiecare doctrinar in functie de opera sa7
1in doctrina fac parte lucrarile stiintifice ale unor specialisti in domeniu+ cat si operele unor foruri stiintifice internationale+ cum
sunt: Asociatia de drept international5 Institutiile de drept international5 %urtea de drept international a &7N7'7+ precum si opiniile
separate ale udecatorilor %urtii Internationale de 2ustitie ane!ate deciziilor %urtii7
In urisprudenta instantelor internationale doctrina s4a invocat adesea ca dovada a e!istentei unei norme si nu ca o sursa de drept
international
In scopul de a centraliza c#t mai mult posibil funcia urisdicional" la Daga+ autorii )tatutului %*2I au prev"zut i
posibilitatea ca baza unei sentine s" fie ec$itatea >soluie ex aequo et bono) #n sperana de a capta i p"rile care
se adreseaz" #n mod curent arbitraului7 *entru c" #n arbitra p"rile fie c" #i determin" #n mod autonom dreptul
aplicabil #n spe"+ fie decid s" #nl"ture aplicarea normelor uridice i s" aleag" ec$itatea ca baz" a $ot"r#ri7
(c$itatea+ ca principiu general de drept care trebuie s" g$ideze aplicarea dreptului+ opereaz" doar atunci c#nd
norma sau normele pertinente fac parte din categoria jus aequum. Numai normele din aceast" categorie permit o
aplicare ec$itabil"7 F7 )c$8arzenberger considera c" funcia ec$it"ii const" #n a transforma drepturile absolute #n
drepturi relative i a facilita interaciunea normelor de drept internaional7
Nu de puine ori+ #n limbaul curent+ ec$itatea este confundat" cu dreptatea7 %I2 a subliniat #ns" c" nu se poate
pune problema de a aplica ec$itatea :ca o reprezentare a ustiiei abstracte+ ci de a o aplica ca pe o regul" de drept
care prescrie recursul la principii ec$itabileP
JBJ
7 Aceste principii s#nt principii uridice+ de regul" principii generale
de drept7 & alt" noiune vecin" cu
#4 C37& Platoul continental al Mrii Nordului =22 februarie 10,0)& Rec, p. 4..
Statutul Curtii Internationale de Justitie prevede dreptul acestei instante de a solutiona un litigiu n conformitate cu principiul echitatii (ex aequo et
bono), daca partile la acea cauza sunt de acord. Aceasta prevedere semnifica faptul ca, atunci cnd partile unui litigiu ncredinteaza judecatorului
international solutionarea cauzei conform principiului echitatii, ele confera instantei puteri e!ceptionale. "ntr#un asemenea caz, judecatorul va propune o solutie
$azata pe fapte si nu pe dreptul pozitiv, pe care o considera justa si conforma intereselor partilor n cauza. %ecurgerea la echitate nu nseamna nerespectarea
normelor imperative ale dreptului international pu$lic. &otusi, o hotarre judecatoreasca pronuntata n $aza principiilor echitatii poarta un grad de su$iectivitate,
chiar daca se pretinde a fi o solutie dreapta, ntruct nu se fondeaza pe normele dreptului international. 'ractic, judecatorul international are posi$ilitatea, fie sa
completeze un vid normativ, fie sa atenueze rigorile unei norme internationale daca situatia concreta o impune. 'entru a evita comiterea unor eventuale a$uzuri,
acest principiu are un domeniu restrns de aplicare (conflicte politice sau teritoriale), fiind necesar consimtamntul e!pres al partilor n cauza.
'rivita ca izvor de drept, echitatea poate constitui un fundament moral pentru regulile juridice si un principiu de drept, alaturi de cel al $unei#credinte.
3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA
noiunea de ec$itate este noiunea de norm reonabil!
""
. (ste incontestabil c" oric"rei norme uridice trebuie
s"4i ata"m+ ca o caracteristic" care ii condiioneaz" efectivitatea+ con#inutul reonabil. Aplicarea rezonabil" a
normei la o situaie uridic" concret" implic"+ dei nu #ntotdeauna+ aplicarea ei ec$itabil"7 & aplicare inec$itabil"+
adic" una care ar conduce la rezultate inec$itabile+ ar fi o specie de aplicare nerezonabil" ceea ce ar afecta
caracterul rezonabil al normei7 Ne4am afla #n ipoteza unei norme care #i pierde caracterul rezonabil #n m"sura #n
care rezultatul aplic"rii ei tale quale este nerezonabil7
b. @numerarea f$ut este limitativ sau e:emplifi$ativ+ @ste -n$
a$tual a$east enumerare+
Rspuns:
(numerarea facute este limitative
%aracterul coordonator al vointei statelor sta la baza obligativitatii
dreptului international+ a aplicarii si respectarii normelor sale7 Normele uridice obligatorii in
relatiile dintre state constituie astfel emanatia propriei
lor vointe+ liber e!primata+ asa cum aceasta rezulta din conventii internationale sau cutume
acceptate ca e!primand reguli de drept
%onform reglementarilor de drept international+ statele beneficiaza de imunitate de
urisdictie a lor si a bunurilor lor+ in fata organelor udecatoresti ale altor state7 Acesta reprezinta un
drept la care statul poate sa renunte+ in anumite impreurari
1. n competenta Curtii intra toate cauzele pe care i le supun partile, precum si toate
chestiunile prevazute n mod special n Carta Natiunilor Unite sau n tratatele si
conventiile n vigoare.
2. Statele parti la prezentul Statut vor putea oricnd sa declare ca recunosc ca
obligatorie ipso facto si fara o conventie speciala, n raport cu orice alt stat care
accepta aceeasi obligatie, urisdictia Curtii pentru toate diferendele de ordin uridic
avnd ca obiect!
a. interpretarea unui tratat"
b. orice problema de drept international"
c. e#istenta oricarui fapt care, daca ar fi stabilit, ar constitui ncalcarea unei
obligatii internationale"
d. natura sau ntinderea reparatiei datorate pentru ncalcarea unei obligatii
internationale.
Cnd un tratat sau o conventie n vigoare prevede ca o chestiune sa fie deferita unui
tribunal pe care trebuia sa$% instituie &iga Natiunilor sau Curtii 'ermanente de (ustitie
%nternationala, chestiunea va fi deferita Curtii %nternationale de (ustitie, daca priveste
state poarti la prezentul Statut.
1ecizia %urtii nu are fprta obligatorie dec3t #ntre partile #n litigiu si numai pentru cauza pe care o
solutioneaza7
)otarrea este definitiva si nu poate fi atacata. *n caz de diferend asupra ntelesului sau
a ntinderii dispozitiilor hotarrii, Curtea o va interpreta la cererea oricareia dintre parti.
norme de produc#ie normati$ >izvoarele dreptului) 4 norme care prescriu
condiiile de formare valid" a tuturor normelor primare i secundare dintr4un sistem
>D7G7A7 Dart)7 In sistemul dreptului internaional s#nt e!puse limitativ la art7 J- din
)tatutul %I25 sintagm" utilizat" frecvent ca ec$ivalent pentru normele de recunoatere
12
3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA
Caracterul facultativ al jurisdictiei Curtii Internationale de JustitieArticolul *+ din Statut
consacra principiul caracterului facultative al jurisdictiei C.I.J. &e!tul sta$ileste ca intra in
competenta C.I.J.toate cauzele pe care i le supun partile ,statele parti la statut vor putea sa
declare ca recunosc ca o$ligatorie jurisdictia Curtii in raport cu orice alt stat care accepta
aceeasi o$ligatie. Asadar,potrivit deplinei li$ertati de vointa a partilor in solutionarea
diferendelor internationale ,jurisdictia C.I.J. se $azeaza pe consimtamantul statelor parti la
litigiul cu care este sesizata.
Competenta Curtii Internationale de Justitie A.Competenta contencioasa,)Competenta
ratione personae#numai statele pot fi parti in cauzele supuse Curtii. -ste vor$a in primul
rand ,de toate statele mem$er .. /.0. care, in aceasta calitate ,sunt automat si mem$re ale
Statutului Curtii .dar si statele care nu apartin 1./.0., dar au devenit parti 2a Statutul Curtii .
'ersoanele fizice sau juridice nu au acces la jurisdictia C.I.J
*(NTR' AIA %' A%T'AGITAT(A
Acest te!t reia art7 J- din )tatutul %urii *ermanente+ cu o singur" dar notabil" diferen"7
1ac" te!tul din ,;<Q incepea cu termenii: %urtea aplic L777M+ cel din ,;B. precizeaz" #n
desc$idere misiunea %urii7 Acest nou te!t+ coroborat cu art7 , din )tatutul %urii+ cel
care calific" %urtea ca fiind organul udiciar principal al &N'+ adic" organul care deine
cea mai #nalt" poziie #n sistemul udiciar internaional+ fac din art7 J- o norm"
opozabil" tuturor subiectelor de drept internaional7 1ac" statutul %*2I a fost conceput
ca un tratat distinct de *actul )ociet"ii Naiunilor+ )tatutul %I2 face parte din %arta
&N' i are un caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale organizaiei 7
&pozabilitatea erga omnes a art7 J- din )tatutul %I2 este o c$estiune separat" de
acceptarea urisdiciei obligatorii a %urii de c"tre statele membre ale organizaiei7
Art. .;: )Dotr-rea Curii nu este obligatorie de$-t -ntre pri %i numai $u privire la $auza $are a fost
rezolvatE.
1 2
-n legtur $u aprobarea 6tatutului CB73& v. Interesele #i drepturile Rom&niei, !. 4a%$ovi$i =ed. )&
3nstitutul de drept internaional publi$ al "niversitii FiGilene din 3a%i& ,;JC+ p. ;I et seq.
1#
,B 3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA
Aadar+ nici o norm" internaional" care nu este format" ca norm" convenional"+ ca
norm" cutumiar" sau ca principiu general de drept recunoscut de naiunile civilizate nu
poate fi recunoscut" ca valid" #n sistemul internaional
,

,
7 )ubliniez acest aspect
deoarece e!ist" o doctrin" destul de influent" care #ncearc" s" e!tind" categoria
izvoarelor de drept dincolo de te!tul art7 J- din )tatutul %urii7 1e e!emplu+ Ian
Nro8nlie+ care afirm" c" :ceea ce este clar+ este inadecvarea unei clasific"ri rigide a
izvoarelorP
,.<
7 Numai c" in dreptul internaional limitarea izvoarelor de drept este rigid"
pentru c" este o materie constituional" a sistemului7 Iar materiile constituionale s#nt
reputate prin stabilitatea lor >eventual rigid")7 Nu este mai rigid" dec#t #n sistemele de
common la', cu care dreptul internaional este comparabil
,
7 (!tinderea categoriilor de
izvoare+ (e. admiterea unor categorii fle!ibile+ nu conduce la ameliorarea sistemului+ ci
la creterea impredictibilit"ii normative i+ implicit+ la sc"derea dramatic" a securit"ii
uridice7 Ideea lui Nro8nlie+ c" #n categoria izvoarelor dreptului internaional trebuie
incluse :consideraiile umanit"iiP+ este pe c#t de original"+ pe at#t de inadecvat"7 Autorul
#i susine ideea cu un citat rupt de conte!t din %analul %orfu i cu faptul c" rezoluiile
Adun"rii Fenerale a &N' vorbesc despre :consideraiile umanit"iiP7 Impresia este c"
se confund" o aplicare jus aequum a dreptului cutumiar cu aplicarea unui izvor de drept
autonom7
1'1 @:$epia o $onstituie normele unilaterale derivate din norme $onvenionale.
1'2 v. Principles of Public International (a', :ford "niversitH Bress& 100/& p. 10.
1 @ste $omparabil deoare$e %i -n sistemele de common la' e:ist o pluritate de izvoare. 6istemele de drept
$ivil s-nt& pra$ti$& sisteme legislative.
4 v. !orberto 5obbio& %onsuetudine e fatto normati$o, -n %ontributi ad un diionario giuridico, G.
Giappi$Gelli& >orino& 1004& p. 1..
Tr"s"turile specifice ale dreptului internaional fac dificil" aplicarea distinciei
#ntre izvoarele materiale i formale7 &rice analogie cu dreptul intern+ din acest punct de
vedere+ apare ca imposibil de aplicat7 %eea ce se pune la #ndoial" este e!istena
Pizvoarelor formaleP+ astfel cum sunt ele definite #n dreptul intern+ #n dreptul
internaional public+ mai ales datorit" lipsei unei autorit"i superioare i a unui
mecanism de creaie a acestor norme7 %u toate acestea+ principiul acordului de voin" al
statelor care st" la baza cre"rii normelor de drept internaional este considerat ca
substituind aceast" lips"+ #n mod special cu referire la cutuma internaional"7 'nii autori
v"d c$iar dreptul internaional ca pe Pun sistem de reguli cutumiare+ pe care s4a #n"lat
>777) o suprastructur" de norme convenionaleP7

,. 3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA
'ro$lema care tre$uia rezolvat3 n ,451 de redactorii Statutului Cur6ii
'ermanente de Justi6ie Interna6ional3 era aceea de a transgresa 7s3r3cia
normativ38 a sistemului juridic din acel moment (num3rul relativ redus de norme
primare) 9i de a crea pentru viitor o tehnic3 general acceptat3 de dezvoltare a
dreptului. %edactorii erau con9tien6i de caracterul static al sistemului, care era la
rndul s3u determinat de caracterul static al modului de produc6ie normativ3
cutumiar3, 9i de dificult36ile, de cele mai multe ori insurmonta$ile, ale dezvolt3rii
dreptului interna6ional pe calea procesului de formare convenional" a unui drept
general7 Autorii proiectului )tatutului nu au considerat c" este suficient" prezumia
normei reziduale negative7 *robabil c" #ntr4un conte!t de construcie instituional"
universal"+ aa cum a fost conte!tul redact"rii art7 J- din )tatutul %*2I+ autorii au dorit
s" deplaseze accentul de la libertatea rezidual" de comportament a statelor+ la crearea
unor mecanisme care s" contribuie la dezvoltarea normativ" a sistemului7
'ro$lema a fost rezolvat3 de redactorii Statutului ntr#un mod pe care eu unul il
consider a$solut remarca$il. -i au declarat un al doilea izvor de drept de tip
spontan: 7principiile generale ale dreptului recunoscute de na6iunile civilizate8
,

J
7
&piunea lor a confirmat i faptul c" :L777M #n epoca clasic" a dreptului internaional+
departe de a fi un izvor subsidiar i incert+ principiile generale deineau un Ioc
preponderent #n ordinea uridic" internaional" care se n"tea7 Acest loc era determinat
de absena unui corp de reguli precise i elaborateP
,;B
7
;ai tre$uie spus c3 instituirea acestui ultim tip de izvor de drept interna6ional
pu$lic reprezenta pentru acea epoc3 o reglementare care avansa mpotriva
curentului voluntarist#pozitivist, care era curentul dominant din teoria dreptului.
Conceptul de 7principiu general de drept8 era inaccepta$il pentru voluntarismul
ortodo!, care sus6inea dogma conform c3reia statul nu poate fi juridic o$ligat
prin norme pe care nu le#a acceptat e!pres sau tacit. <e aceea autorii ata9a6i
curentului voluntarist trateaz3 9i ast3zi tema principiilor generale de drept fie ca
pe un aspect marginal al teoriei izvoarelor dreptului interna6ional, fie cu
circumstan6ieri inadecvate, dac3 nu cu totul inadmisi$ile. %ezisten6a
voluntari9tilor declara6i sau camufla6i face ca analiza principiilor
generale s3 r3mn3 o chestiune relativ am$igu3 n 9tiin6a dreptului interna6ional.
'rima dif=cultate o produc sensurile multiple care se atri$uie termenului
7principii8 9i care amestec3 dou3 concepte diferite: 7principiile generale de
drept8, singurele care snt izvoare ale dreptului interna6ional, cu 7principiile
generale de drept interna6ional8, care indic3 primatul unor norme de drept
interna6ional. Ins3 ele 9i fondeaz3 ns3 validitatea pe cutuma general3 sau pe
tratat 9i nu pe calitatea de principii generale. Sursa acestei confuzii este
suprapunerea no6iunii de principiu general, construit" conform unor criterii preluate
,C 3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA
din sistemele de drept intern+ peste noiunea de principiu general care a fost construit"
de art7 J- din )tatutul %I27
ASTA MERGE I LA ACTUALKITATE I LA RAPORTUIR INTRE ELE
1iscutarea variatelor surse de drept dictata de )tatutul %urtii Internationale de 2ustitie noteaza ca e!ista
o diferenta intre+ pe de o parte+ actualele surse de drept care sunt dispozitivele capabile sa instituie noi
legi+ cum ar fi tratatele creatoare de legi+ dreptul comun si multe decizii ale %urtii Internationale de
2ustitie din moment ce nu pot fi limitate la o anumita categorie determinanta de legi+ iar pe de alta parte
sunt practicile udiciare si devizele care pot confirma e!istenta acestor legi cum ar fi lucrarile uridice+
numeroase tratate ? contracte si unele decizii udiciare+ toate la nivel international si municipal7 1e
fapt+ fiecare sursa este capabila pana la un punct sa dezvolte si identifice legile e!istente7 Aceasta
rezulta partial din dezorganizarea dreptului international si din prevederile art7 J-7
12. Fi<loa$ele de determinare a
regulilor de drept
Art7 J- lit7 d din )tatutul %urtii Internationale de
,6 3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA
2ustitie stabileste ca :miloace au!iliare de determinare a
regulilor de drept=: a) doctrina celor mai calificati specialisti
#n drept public ai diferitelor natiuni5 b) $otar3rile
udecatoresti5 c) actele unilaterale ale statelor >legea
nationala+ declaratii oficiale s7 a7 ) si d) rezolutiile
organizatiilor internationale7
1octrina7
$. )tabilete+ te!tul #n discuie+ o ierar$ie #ntre izvoarele dreptului internaional publicR
Rspuns:SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS777
SSSSSSSSSS1ei la elaborarea )tatutului %I2 au e!istat propuneri de
instituire a unei ordini de aplicare a izvoarelor dreptului internaional public
enumerat" la art7 J-+ acestea nu au fost acceptate7 A fost #ncet"enit" astfel regula
egalit"ii izvoarelor dreptului internaional7 %u toate acestea+ ideea unei ierar$ii a
normelor #n dreptul internaional public nu a fost definitiv abandonat"7 *e plan
teoretic+ au ap"rut clasific"ri ale normelor #n Pnorme fundamentaleP i celelalte
normeSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS777
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS77
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS @:ista o ierarGie a normelor
dreptului international -n fruntea $areia asezam tratatul international+
& determinare similara celei din dreptul intern a izvoarelor normelor si a pozitiei acestora in
sistemul uridic nu este posibila cand vorbim de dreptul international+ in lipsa unor structuri si acte de
origine constitutionala care sa permita stabilirea acestora7%eea ce nu e!clude posibilitatea identificarii
unei T liste T ierar$ice a surselor dreptului international+ pe ba ,B,,BdJ,<o za practicii indelungate si
a interpretarilor ei doctrinare 7In acest sens este des invocata enumerarea izvoarelor din articolul J- din
)tatutul %urtii Internationale de 2ustitie + statut ce se constituie in ane!a la %arta &N' 7
@ara pretentia de a epuiza o lista e!$austiva+ avandu4
se in vedere dinamica inregistrata dedreptul international+ articolul J- este un te!t la care se
fac dese trimiteri ca urmare a universalitatii&N' si a autoritatii de care se bucura %arta &N'
si )tatutul %urtii Internationale
de 2ustitie7 Iar plasareatratatului in fruntea izvoarelor de drept+ prin prisma procesului sau de formare s
i a frecventei cu careintervin in relatiile internationale+ este puternic ustificata7
Tratatul a devenit, in special dupa prima jumatate a secolului al XX
! lea , cea mai frec$entamodalitate de formare a unor norme
de drept international + ca urmare a cresterii numarului statelor+ asporirii actelor constitutive si
a celorlalte acorduri inc$eiate de numeroasele organizatii internationaleaparute 7
Tratatul raspunde,de asemenea, cel mai eficace necesitatii stabilirii cat mai exacte
adrepturilor si obligatiilor statelor+ avandu4se in vedere diversificarea domeniilor cooperari
iinternationale si comple!itatea problemelor ridicate de aceasta7
@aptul ca multe dintre tratatele internationale au caractr multilateral sau c)iar uni$ersal siurmar
esc reglementarea raporturilor dintre state in domenii de
mare importanta ca "pacea si securitatea internationala >%arta
&N'), drepturile omului >%onventia pentru prevenirea sireprimarea crimei de genocid+ *actele dreptur
ilor omului)+ de#voltarea economica si comertul>)tatutele@EI si
NIR1+ acordurile inc$eiate in cadrul &E%), conventii ce
au ca obiect regimuri internationalepentru spatii geografice intinse,
,- 3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA
de intres pentru intreaga comunitate internationala este un altargument
in favoarea pozitiei acestora in varful ierar$iei izvoarelor de drept international7
$orma scrisa a tratatelor permite exprimarea clara a continutului lor+ iar luandu%se inconsiderare
regulile dreptului tratatelor, stabilirea opoabilitatii acestora nu ridica probleme.
*e de alta parte s4a argumentat ca nu toate statele sunt parti la aceleasi tratate+ iar acest aspect ar
constitui dificultati in determinarea opozabilitatii acestora7 *e langa faptul ca exista posibilitatea ca
statelor care nu sunt parti la anumite tratate, sa le revina, totusi, obligatii din dispo#itiile respectivelor
tratate+ este de asemenea posibil ca norme continute in tratate sa fie acceptate,pe langa statele parti,
si de alti membrii ai comunitatii internationale+ devenind pentru acestea din urma norme cutumiare7
1e asemenea+ s4a obiectat ca tratatele sunt+ in multe cazuri+ contrazise de reguli mai puternice+
precum normele de us cogens+ care nu au+ de multe ori+ o forma conventionala+ obiectie ce reprezinta
in fond o falsa problema+ avand in vedere ca vizeaza tratele ilicite+ care nu sunt izvoare ale dreptului
international tocmai pentru ca acestea contravin normelor imperative ale dreptului international
>alaturi+ bineinteles+ si de cele lovite de nulitate ca urmare a unor vicii de consimtamant)7 &r+ in analiza
pozitiei tratatelor in ierar$ia surselor de drept international+ nu pot fi luate in considerare +evident+
decat cele licite7
Astfel+ pentru motivele e!puse anterior+ este usor de inteles de ce+ in conditiile evolutiei pronuntate
a sistemului normativ international+ tratatul reprezinta prima optiune de reglementare a raporturilor ce
se stabilesc in cadrul societatii internationale7
2.4.1.. 3erarGia izvoarelor de drept %i ierarGia normelor -n sistemul
international
*roblematica raporturilor dintre izvoarele dreptului internaional este una relativ
complicat"7 Ei se pare util s" amintesc pentru comparaie raporturile dintre cutum" i
dreptul scris >de tip legislativ) din alte sisteme uridice7 #n sistemele uridice statale de
tip legislativ >cum s#nt sistemele de drept civil) cutuma este un izvor de drept ierar$ic
inferior legii7 Acest raport ierar$ic indic" preeminena modului centralizat de producie
normativ"7 In sisteme cum este cel de common la' >i #n sisteme istorice+ #n dreptul
roman antic sau #n dreptul societ"ii medievale) cutuma este un izvor primar plasat #n
acelai plan cu legea+ #n sistemul dreptului canonic cutuma prevaleaz"+ #n anumite
condiii >bazate pe factorul timp) #n raport cu dreptul uman ecleziastic+ #ns" este #n
general ierar$ic inferioar" dreptului divin sau dreptului natural
<6,
7 Nimic #n structura
societ"ii internaionale+ nici gradul de centralizare atins p#n" #n prezent+ nici caracterul
descentralizat pe care #l garanteaz" principiul structural al egalit"ii suverane+ nu indic"
vreo raiune pentru care ar trebui s" e!iste o ierar$ie a izvoarelor de drept7 *referina
pentru tratate #i are originea #n doctrina voluntarist" care a fost adoptat" ca suport
teoretic de ideologiile totalitariste ap"rute #n prima um"tate a secolului trecut
<6<
7 )copul
a fost evacuarea din c#mpul dreptului pozitiv a tuturor normelor pentru formarea c"rora
statul nu i4a e!primat acordul >consim"m#ntul) #n mod e!pres7
,; 3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA
2 1 v. !orberto 5obbio& *eoria del+ordinamento giuridico, Giappi$nelii& >orino& 10,2& p. 00. 2.2 Ata%ate
unui voluntarism radi$al& do$trinele naionalIfas$ist& $omunist %i naionalI$omunist afirmau la unison
teza superioritii dreptului $onvenional.
3?8AR@A@ 4R@B>"A"3 3!>@R!AC3!AA 22
Te$nic vorbind+ numeroi voluntariti au invocat in favoarea tezei superiorit"ii
tratatului ordinea #n care au fost inserate izvoarele #n art7 J- din )tatutul %*2I7 )4a
argumentat c" ordinea nu a fost #nt#mpl"toare+ mai ales c" #n anul ,;<I %omitetul de
2uriti care a preg"tit te!tul inteniona s" desc$id" enumerarea izvoarelor cu sintagma
:#n ordine succesiv"P7 Iar sintagma :ordine succesiv"P+ susin voluntaritii+ nu implic"
doar o aplicare prioritar" ci i preeminena dreptului convenional7 In caz de conflict
#ntre dreptul convenional i cel cutumiar ar urma ca dreptul convenional s" prevaleze
conform regulii lex superior derogat inferior .
Ins" aplicarea izvoarelor #n ordine succesiv" vizeaz" #n realitate aplicabilitatea regulii
lex speciali!. 1reptul internaional+ fiind #n general jus dispositivum& este c#t se poate de
firesc ca materiile convenionale s" cuprind" reguli care derog" de la dreptul cutumiar
sau de la principiile generale7 1e e!emplu+ principiul general de drept nemo judex in
causa sua
6B
care aparent conine o norma imperativ"+ a fost #nl"turat #n reglementarea
cuprins" #n art7 <6 >J) din %arta4&N'+ care impune membrilor %onsiliului de )ecuritate
s" se abin" de la vot doar #n situaia #n care s#nt parte la un diferend internaional #n
leg"tur" cu care %onsiliul urmeaz" s" decid" #n conformitate cu %apitolul /I sau #n
materia diferendelor de ordin local la care se refer" paragraful J al art7 .< din %art"7
Regula enunat" de principiul general nemo judex in causa sua este aplicabil" limitat la
c$estiuni politice relativ minore+ #n sc$imb+ #n c$estiunile de interes maor+ membrul
permanent al %onsiliului 4 parte la un diferend care ar putea face obiectul m"surilor
prev"zute la %apitolul /II+ poate bloca prin dreptul s"u de veto orice decizie care l4ar
viza in mod direct
<
7
1reptul convenional prevaleaz" #n e!emplul de mai sus #n conflictul cu dreptul
cutumiar #n calitatea sa de drept special7 Nu acelai lucru s4ar #nt#mpl" #n situaia
tratatului care declar"+ inter alia, norme cutumiare aplicabile #n raporturile dintre statele
p"ri7 1e e!emplu+ atunci c#nd un stat este acuzat c" a violat #n raporturile sale cu alt stat
o obligaie #nscris" #ntr4un tratat multilateral la care s#nt p"ri ambele state+ iar obligaia
este bine stabilit" #n dreptul cutumiar+ statul4victim" este #ndrept"it s" invoce norma
cutumiar"7 1ei
#v. FarJ @. 8illiger& %ustomar,...,cit., p. '/.
4"tilizat %i -n varianta nemo judex in re sua, %i -n versiunea e:tins& nemo debet esse judex in propria
causa sua, quia non potest esse judex et pars =!imeni nu poate K <ude$tor -n propria $auz deoare$e nu
poate fi %i <ude$tor %i parte)L v. G. 6$GMarzenberger& International (a' as applied b, International %ourts
and *ribunals, 6tevens N 6ons& Aondra& 10'.9vol. 3& p. ,4 et seq.
2. v. 5enedetto Conforti& Dirirro..., c-l, p. 1.0.
posed" ipotetic acelai coninut+ norma cutumiar" i norma convenional" au o natur"
diferit"7 'n stat acuzat de violarea unei norme convenionale poate invoca #n ap"rarea sa
diverse motive+ de pild"+ faptul c" tratatul a #ncetat prin efectul clauzei rebus sic
stantibus. (l nu ar putea #ns" s" procedeze #n acelai fel pentru a bloca aplicabilitatea
normei cutumiare cu coninut identic+ deoarece #n dreptul internaional general
sc$imbarea #mpreur"rilor >altele dec#t dispariia material" a obiectului obligaiei) nu
afecteaz" validitatea cutumei7
Arbitrul sau udec"torul internaional utilizeaz" baza uridic" convenional" #n mod
strict cu titlul de lex specialis i niciodat" cu titlul de lex superior. 1iscuii e!trem de
numeroase au ap"rut #ns" #n leg"tur" cu ierar$ia normelor #n dreptul internaional
<6C
7
Ierar$ia normelor este independent" de izvorul formal+ este o ierar$ie material"
>substanial") fondat" pe coninutul normativ7 1iscuiile continu" i azi+ dup" J. de ani
de la introducerea conceptului de jus cogens #n articolul .J din %/ 4 ,;C;
<66
7
1incolo de indeterminarea coninutului normelor de jus cogens, e!ist" o controvers" #n
leg"tur" cu tipul de izvor de drept ar putea fi ve$iculul prin care normele din categoria
jus cogens pot fi introduse #n sistemul internaional7
F7 )c$8arzenberger d" un r"spuns iar" ec$ivoc: :1reptul internaional cutumiar nu are
reguli de jus cogens, iar principiile generale de drept recunoscute de naiunile civilizate
s#nt creaii ale unui proces normativ care este doar subsidiar7 *rincipiile generale de
drept s#nt subiect al derog"rii prin norme convenionale i drept cutumiarP In consecin"+
conc$ide ci jus cogens posed" #n mod necesar un caracter convenional7 Iar p"rile la
tratate s#nt libere s" stabileasc" amploarea reglement"rii prin astfel de norme
<6-
7
*roblema const" aici #n utilizarea ec$ivoc" a noiunii de jus cogens. )ensul utilizat de
%onvenia de la /iena presupune:
>a) aplicabilitatea universal" >:norm" acceptat" i recunoscut" de comunitatea
internaional" a statelor #n ansamblul s"uP)5
, Bentru o analiz a temei ierarGiei normelor din perspe$tiva teoriei relaiilor internaionale& v. 7.D.D.
Oeiler& Andreas A. Baulus& *)e .tructure of %)ange in International (a' or Is *)ere a /ierarc), of
Norms in International (a'0, @73A& 49100.. Afirmarea normativ a primei ierarGii& prin art. 12# din
Carta !" $are instituie primatul obligaiilor asumate -n $adrul organizaiei asupra ori$ror obligaii
$ontrare& nu a provo$at ni$i pe departe atitea $ontroverse. 2./ v. International (a' as applied..., cit., vol.
33& pp. .42I41.
<,
>b) caracterul inderogabil >:norm" de la care nu este permis" nici o derogare L777MP)U
Al"turi de acest sens+ F7 )c$8arzenberger utilizeaz" jus cogens pentru a analiza dreptul
imperativ al organizaiilor internaionale7 (vident c" tratatele organizaiilor
internaionale conin nu numai norme obligatorii ci i norme inderogabile7 Eai mult+
atunci c#nd sintem #n prezena unei centraliz"ri uridice internaionale+ organizaia poate
produce unilateral norme de drept derivat care posed" caracter de jus cogens. Ins" de
cele mai multe ori acesta este un drept special (jus cogens inter partes), diferit calitativ
de jus cogens erga omnes la care se refer" Articolul .J >:norm" imperativ" a dreptului
internaional generalP)7
1ac" accept"m ideea c" jus cogens nu poate fi creat formal dec#t prin tratat+ singurele
tratate ale c"ror norme fac parte din dreptul internaional general s#nt tratatele cu
participare cvasi4universal"+ #n primul r#nd %arta &N'7 Ins" doctrina maoritar"+ i pe
urmele ei urisprudena+ a contrazis riguroasa4construcie teoretic" a lui F7
)c$8arzenberger7 )paiul nu #mi permite aici nici 7 m"car s" rezum argumentele+ #ns"
ambele au afirmat #n esen" c":
>,) normele de jus cogens pot proveni din toate cele trei izvoare principale5
><) jus cogens poate articula interesul comun al societ"ii internaionale5
>J) c$iar dac" nu e!ist" o ordine public" internaional" asem"n"toare ordinii publice
interne+ e!ist" elemente #n sistemul internaional >normele de jus cogens).
1in cele de mai sus se pot degaa trei concluzii generale:
>,) Nu e!ist" #n dreptul internaional pozitiv o norm" de recunoatere a preeminenei
a unui izvor formal asupra altuia+ i.e. o ierar$ie a izvoarelor formale7
><) (!ist" o ierar$ie normativ" >i este posibil s" se prefigureze i altele) #n cadrul
aceluiai izvor formal7 Am amintit art7 ,IJ din %arta &N' care consacr"
preeminea %artei ca lex superior #n raport cu eventualele tratate contrare
#nc$eiate de membrii organizaiei >anterioare sau posterioare)7
>J) (!ist" o ierar$ie material" a normelor de drept internaional general+ instituit"
prin recunoaterea cvasi4general" a unui nucleu restr#ns de norme de tip jus
cogens. In calitate de lex superior, jus cogens invalideaz" normele contrare+
indiferent de izvorul formal prin care a ap"rut #n sistem
6
7
>B) Ierar$ia izvoarelor dreptului internaional public+ conform art7 J- din )tatutul %urii internaionale
de 2ustiie este:

>.) tratatul+ cutuma internaional"+ principiile generale de drept+ $ot"r3rile udec"toreti+ doctrina+
ec$itatea5
>C) conveniile generale i speciale+ cutuma internaional"+ principiile generale de drept+ $ot"r3rile
udec"toreti+ doctrina+ ec$itatea5
>6) cutuma internaional"+ conveniile generale i speciale+ principiile generale de drept+ $ot"r3rile
udec"toreti+ doctrina+ ec$itatea5
>-) principiile generale de drept+ cutuma internaional"+ $ot"r3rile udec"toreti+ doctrina+ ec$itatea5
Tr"s"turile specifice ale dreptului internaional fac dificil" aplicarea distinciei #ntre izvoarele
materiale i formale7 &rice analogie cu dreptul intern+ din acest punct de vedere+ apare ca imposibil de
aplicat7 %eea ce se pune la #ndoial" este e!istena Pizvoarelor formaleP+ astfel cum sunt ele definite #n
dreptul intern+ #n dreptul internaional public+ mai ales datorit" lipsei unei autorit"i superioare i a unui
mecanism de creaie a acestor norme7 %u toate acestea+ principiul acordului de voin" al statelor care
st" la baza cre"rii normelor de drept internaional este considerat ca substituind aceast" lips"+ #n mod
special cu referire la cutuma internaional"7 'nii autori v"d c$iar dreptul internaional ca pe Pun sistem
de reguli cutumiare+ pe care s4a #n"lat >777) o suprastructur" de norme convenionaleP7
)fera izvoarelor dreptului internaional public este determinat" de )tatutul %urii Internaionale de
2ustiie+ #n art7 J-+ care statueaz" asupra dreptului aplicabil de c"tre aceast" instan" #n litigiile aduse #n
faa ei
1ei la elaborarea )tatutului %I2 au e!istat propuneri de instituire a unei ordini de aplicare a
izvoarelor dreptului internaional public enumerat" la art7 J-+ acestea nu au fost acceptate7 A fost
#ncet"enit" astfel regula egalit"ii izvoarelor dreptului internaional7 %u toate acestea+ ideea unei
ierar$ii a normelor #n dreptul internaional public nu a fost definitiv abandonat"7 *e plan teoretic+ au
ap"rut clasific"ri ale normelor #n Pnorme fundamentaleP i celelalte norme7
38... 3erarGia surselor si <us $ogens
1eciziile udiciare si scrierile au in mod clar o functie subordonata in ierar$ia aratata in art7
J->,) in timp ce principiile generale de drept sunt o modalitate de completare a cutumei si tratatelor se
plaseaza ferm pe locul al treilea7 *roblema prioritatii intre cutume si tratate este foarte comple!a7 %a
<<
regula generala+ cele aparute ultimele vor avea prioritate7 Tratatele sunt de obicei formulate sa
inlocuiasca si codifice cutumele e!istente+ iar tratatele in timp pot fi scoase din uz si inlocuite cu noi
reguli cutumiare7 (!ista un principiu potrivit caruia legile speciale predomina legilor generale+ asa ca+
de e!emplu+ tratatele inc$eiate intre state au prioritate in fata regulilor generale cutumiare intre aceleasi
state7
%urtea Internationala a statuat in cazul Narcelona ca a e!istat o diferenta esentiala intre obligatiile
statelor fata de comunitatea internationala ca un intreg si acestea se ridica in fata altor state in
domeniul protectiei diplomatice7 Toate statele pot fi tinute sa aiba un interes legal in protectia lor+ ele
sunt obligatii erga omnes7 (!emple de asemenea obligatii include scoaterea in afara legii a agresiunii si
genocidului+ protectia impotriva sclaviei si a discriminarii rasiale7 Ga acestea se adauga interzicerea
torturii7
)implitatea regulilor traditionale privitoare la Olocus standi=L,,M in anumite circumstante cu
privire la gasirea unei solutii legale impotriva sustinerii statelor care incalca legea poate fi legata de o
intrebare separata de principiile superioare in dreptul international7
& asemenea norma coercitiva este definita de %onventie ca una acceptata si recunoscuta de
comunitatea internationala a statelor ca o norma de la care nu se poate deroga si care poate fi
modificata doar de o norma subsecventa de drept international general avand acelasi caracter7
%onceptul de us cogens este bazat pe acceptarea valorilor fundamentale si superioare din sistem si in
inrudirea dintre notiunea de ordine publica sau de politica publica in ordinea legala interna7 Reflecta de
asemenea influenta gandirii 1reptului Natural >%omun)7 /ariate e!emple care au in continutul lor us
cogens au fost aduse+ in special in discutiile in c$estiune de %omisia Internationala ca de e!emplu
nelegala folosire a fortei+ a genocidului+ a comertului cu sclavi+ a pirateriei7
& abordare in doua etape este implicata pentru a simplifica intelesul art7 .J: prima este stabilirea
propunerii unei reguli >legi) generale de drept international+ iar a doua etapa este acceptarea ca lege
obligatorie a normei de catre comunitatea internationala a statelor ca un intreg7 1upa cum se va vedea+
un proces strict >obligatoriu) este desfasurat si ca urmare+ stabilirea la un nivel superior a legilor
obligatorii are serioase implicatii pentru comunitatea statelor la nivel international7 Trebuie sa se evite
situatia ca unele dintre aceste norme obligatorii care se refera la politica sau ideologia minoritatilor+ sa
fie impuse+ pentru ca altfel+ in timp+ conceptul acestora si4ar pierde valoarea7 Te!tul de lege insusit va
necesita o acceptare universala a propunerii ca lege obligatorie pentru state si o recunoastere a acesteia
ca us cogens de catre marea maoritate a statelor+ intalnind ideologia si politica partidelor7 (ste clar ca
numai regulile bazate pe cutume ori tratate pot forma baza unor norme us cogens7 Aceasta datorita
atitudinii ostile pe care unele state o au fata de unele principii generale in ideea ca acestea constituie o
sursa independenta de drept international si datorita cerintei universale de creare a unor us cogens7
Asa cum arata art7 .J al %onventiei de la /iena+ un tratat care este contrar unei legi e!istente us
cogens+ este nul ab initio+ in timp ce+ in virtutea art7 CB+ un tratat e!istent care intra in conflict cu o lege
aparuta us cogens nu va mai putea fi aplicat din momentul in care legea respectiva apare7 Nu este nul
ab initio nici prin art7 6,+ obligatia sau situatia legala creata de un tratat anterior care prin efectele sale
arata ca mentinerea >respectarea) sa nu este contrara normei cu forta obligatorieL,<M7
SSSSSSSSSS77
d. %are este raportul dintre tratat+ cutum" i principiile generale de drept recunoscute de naiunile
civilizateR
Rspuns:SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS7
PPPPP !" Ra#o$tu% &'nt$e t$atat (' )utu*a
"n ceea ce priveste raportul dintre tratat si cutuma , din practica Curtii Internationale de
Justitie, se desprind cteva reguli:
a. normele prevazute n tratate pot fi acceptate si aplicate de alte state terte de tratat sau
pot fi impuse acestora ca reguli cutumiare>
$. tratatele si cutumele care au acelasi continut pot sa e!iste n paralel>
c. n caz de du$iu, tratatele se interpreteaza potrivit dreptului cutumiar, a carui norma,
daca are caracter imperativ va avea prioritate fata de tratat.
&re$uie precizat nsa, ca daca un stat a manifestat n mod sistematic si e!plicit o atitudine de
respingere a unei cutume internationale aceasta nu i poate fi opoza$ila.
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777J7,7
Tratatul este cel mai important izvor al dreptului internationalLJM+ at3t din punctul de vedere al procesului sau de
formare+ c3t si al frecventei cu care intervine #n relatiile internationale7
Hncep3nd cu a doua umatate a sec7 VIV4lea+ dar mai ales dupa cel de4al doilea razboi mondial+ tratatele
internationale devin treptat milocul cel mai frecvent de formare al unor norme de drept internationalLBM+ fapt ce
se e!plica prin sporirea numarului statelor si aparitia a numeroase organizatii internationale7L.M
<J
Hn doctrina+ se discuta daca un tratat ilicit poate fi izvor al dreptului international+ adica acel trata care
contravine normelor imperative ale dreptului international ius congens si cele care sunt lovite de nulitate ca
urmare a unor vicii de consimtam3nt7 )4a sustinut astfel ca doar tratatele licite sunt considerate a fi izvoare ale
dreptului international+ #n timp ce tratatele internationale ilicite nu pot fi invocare ca izvoare ale unor asemenea
normeLCM7
Trebuie+ #nsa+ subliniata importanta %artei Natiunilor 'nite+ care este socotita :constitutia= acestei
organizatii7 A7 Nolintineanu si E7 Ealita arata ca :ea reprezinta un instrument uridic fundamental al comunitatii
internationale contemporane+ care are #n vedere scoaterea relatiilor dintre state de sub imperiul fortei si
arbitrariului si asezarea lor pe postulatele dreptului si moralei+ ale respectului e!istentei+ egalitatii si libertatii
fiecarei natiuni=L6M
J7<7 %utuma internationala+ alaturi de tratat+ reprezinta un important izvor de drept international public7 Hn
prima perioada a evolutiei dreptului international+ formarea pe cale cutumiara a unor norme ale acestui drept+
reprezenta modalitatea cea mai frecventa de e!primare a acestora7
Hn )tatutul %urtii Internationale gasim cutuma definita ca fiind :dovada unei practici generale acceptata de
drept=7 (a este recunoscuta de state ca av3nd forta uridica obligatorie >opinio iuris sive necessitatis)L-M7
(numerarea cutumei internationale dupa tratat+ #n art7 J- al acestui act+ nu implica o ierar$izare a izvoarelor #n
dreptul international+ cutuma si tratatul av3nd aceeasi valoare uridicaL;M
*entru a avea statutul de regula generala+ regula nescrisa trebuie sa recunoscuta #n toate regiunile lumii si de
toate categoriile de state+ diferentiate+ #n prezent+ mai ales prin nivelul lor inegal de dezvoltareL,IM7
Tratatul si cutuma sunt independente unul fata de cealalta7 (!ista tratate care abroga o cutuma+ cu conditia
ca aceasta sa nu aiba caracterul de norma imperativa >ius cogens) dar si cutume care abroga tratateL,,M7
%utuma internationala nu trebuie confundata cu uzantele+ care sunt o practica #ndelungata+ dar fara a fi
considerata obligatorie pentru state+ din punct de vedere uridic7
7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
E(RF GA RA*&RT'RIG( 1INTR( (G(
Art7 J- al )tatutului %I2 fi!eaz" parametrii constitutivi ai cutumei printr4o uniune a dou"
elemente: unul material sau obiectiv i care prezint" caracteristicile tradiionale ale
cutumei (cansuetendo) i unul psi$ologic sau subiectiv (opinio juris si$e necessitatis).
(lementul subiectiv semnific" acceptarea comportamentului ca fiind e!presia unei
norme sau ca fiind e!presia necesit"ii: :cutuma internaional"+ ca prob" a unei practici
generale acceptate ca fiind dreptulP7
%omisia de drept internaional+ pornind de la art7 J-+ a stabilit #n anul ,;B; criteriile
normei cutumiare internaionale:
>,) e!istena practicii concordante a unui num"r de state+ raportat" la un tip de situaie
care intr" in domeniul relaiilor internaionale5
><) continuarea sau repetarea practicii o perioad" considerabil" de timp5
>J) reprezentarea pe care o au subiectele c" practica este pretins" de+ sau este #n acord
cu+ dreptul internaional5
>B) acceptarea general" a practicii de c"tre state7
Cutuma internaional
. . . . "
#ntreaga tradiie occidental" este dominat" de distincia #ntre :dou" moduri tipice de
producie a dreptului: cutuma i legeaP
,

B
7 %utuma este modul spontan+ natural+ informai
de producie uridic" i este+ p#n" la urm"+ e!presia forei tradiiei7 #n
1'1 @:$epia o $onstituie normele unilaterale derivate din norme $onvenionale.
1'2 v. Principles of Public International (a', :ford "niversitH Bress& 100/& p. 10.
1 @ste $omparabil deoare$e %i -n sistemele de common la' e:ist o pluritate de izvoare. 6istemele de
drept $ivil s-nt& pra$ti$& sisteme legislative.
4 v. !orberto 5obbio& %onsuetudine e fatto normati$o, -n %ontributi ad un diionario giuridico, G.
Giappi$Gelli& >orino& 1004& p. 1..
<B
sc$imb legea este elaborat"+ artificial" i formalizat"+ i este e!presia voinei unei entit"i
suverane determinate7 %utuma este un mecanism de autoreglare social, creat de
subiecte de drept care s#nt i destinatari ai normelor+ #n contrast cu legislaia+ care este un
mecanism de regulariare social, creat" de organe specializate7 %utuma este solid
ancorat" #n realitate+ legea este e!perimental"7 Termenul cunun" este utilizat #n dou"
sensuri7 #ntr4un prim sens+ reprezint" faptul creator de norme+ iar in al doilea sens+ norma
creat"+ adic" rezultatul faptului creator7
'n tip de comportament (fapt) care reunete cinci condiii >generalitate+ uniformitate+
constan"+ frecven" i publicitate) se transform"+ prin apariia convingerii c" este
obligatoriu #n fapt normati$, adic" #n cutum"7 Aceste elemente >condiii) nu s#nt prea
uor de #ntrunit i mi se pare util s" reamintesc semnificaia lor general acceptat"7
>,) %utuma este o practic general. %omportamentul care se repet" trebuie s" fie
comportamentul maorit"ii subiectelor care se afl" #n situaia dat" >situaia de referin")7
><) %utuma este o practic repetat uniform. In situaia dat"+ sau de referin"+ subiectele
de drept trebuie s" se comporte dac" nu identic+ cel puin similar7
>J) %utuma este o practic constant. %omportamentul subiectelor trebuie s" fie
continuu+ i.e. s" nu fie #ntrerupt de un comportament contrar >comportament divergent
sau dizident)7
>B) %utuma este o practic frec$ent. Ne#ntrerupt" fiind+ practica trebuie+ #n plus+ s" se
repete la intervale relativ scurte de timp7
>.) %utuma este o practic public #i cert, adic" este e!ercitat" nec clam nec
precario. )ubiectele de drept trebuie s" aib" posibilitatea de a formula eventualele lor
obiecii #n leg"tur" cu practica #n formare7
>C) *ractica subiectelor de drept trebuie susinut" psi$ologic de opinio necessitatis.
In fine+ doctrina clasic" britanic" a ad"ugat o condiie care mi se pare relevant" i pentru
cutuma internaional":
>6) Practica subiectelor trebuie s fie reonabil. Aceast" condiie implic"+ printre
altele+ c" practica trebuie s" fie compatibil" cu principiile fundamentale ale
sistemului uridic
,.J
7
Atunci c#nd vorbim despre cutum" #n sistemele de drept naionale sau #n sistemul
internaional+ vorbim de fapt despre dou" i$oare de drept diferite+ care nu au #n comun
dec#t natura de drept spontan, de norm" produs" prin transformarea spontan" a
1'' v. Alf Ross& 1m (a'..., $it& p. 0..
<.
unui fapt >comportament) #n drept >norm")7 Aceast" deosebire #ntre cutuma intern" i
cutuma internaional" este #ns" fireasc"7 *e de o parte+ pentru c" #n societatea statal"
>relativ omogen") cutuma e!prim" o solidaritate a grupului social care nu este i o
caracteristic" a societ"ii internaionale >$eterogen")+ o societate+ aceasta din urm"+ care
cuprinde subiecte de drept obinuite s"4i satisfac" interese relativ egoiste >centrate pe
interesul naional care deriv" din solidaritatea grupului social naional)7 *e de alt" parte+
subiectele de drept care intervin #n desf"urarea procesului cutumiar #n dreptul intern
s#nt neidentificabile7 In dreptul internaional #ns" originea cutumiar" este bine localizat"
#n comportamentele unor subiecte de drept identificabile+ pentru c" sint limitate numeric
la grupul statelor suverane
,

C
7
v. )erge )ur+ (a coutume interna#ionale, sa $ie, son oeu$re, 2roits, JW,;-C+ p7 ,,<7
Ataarea lui opinio juris practicii apare+ e7g7+ la @ranXois FYny >v7 M3t)ode d4interpr3tation et sources en
droit pri$3 positif *aris+ ,;,;+ p7 J.C et seq.). FYny+ un autor influent #n epoca redact"rii )tatutului %*2I+ reia
un concept dezvoltat #n doctrina german"+ in special de von )avigny7
e. %omentai e!presia 'principii generale de drept recunoscute de naiunile civili#ate(+ prin prisma
principiului egalit"ii suverane a statelor7
Rspuns:SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS777
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS777
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSJ7J7
*rincipiile generale de drept
si #n dreptul international sintagma :principiile generale de drept= se refera la ansamblul regulilor cele mai
generale care stau la baza functionarii oricarui sistem de drept+ national si international7 Hn dreptul international+
#ntre principiile de drept se #nscriu de e!emplu: principiul bunei4credinte #n #ndeplinirea obligatiilor
conventionale+ autoritatea de lucru udecat+ principiul raspunderii pentru preudiciile cauzate+ respectarea egalitatii
partilor si dreptul la aparate #n cadrul solutionarii oricarui diferend7
Hn acceptiunea art7 J- alin7, din statutul %urtii Internationale de 2ustitie prin :principiile generale de drept=+
ca izvoare ale dreptului international+ se au #n vedere :ansamblul principiilor comune marilor sisteme uridice
contemporane+ susceptibile sa fie aplicate si #n ordinea uridica internationala=L,<M7
Ian Nro8nlie arata ca :Hn fapt+ tribunalele internationale recurg la elemente ale rationamentului uridic+ #n
general+ si la analogii cu dreptul privat+ pentru a face din dreptul international un sistem viabil #n cadrul
proceselor urisdictionale=L,JM7
Recunoasterea acestor principii ca izvoare de drept international acopera+ #n general+ anumite lacune ale acestui
drept+ ele constituind+ asadar+ si norme independente7
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
+,! -'n $a.'un' u/o$ &e 'n.e%e( ('nta0*a 1na.'un'%e )'2'%'3ate4 a 5o(t aban&onat6 Ea #oate 5'
7n%o)u't6 )o*o& )u 1('(te*e%e 8u$'&')e na.'ona%e4 -e/' a 5o(t aban&onata 7n &o)t$'n6 /'
8u$'(#$u&en.6 #$e3en.a e' 7n Statutu% CI9 ne*u%.u*e/te: 2 S'en;o <ee, Argumente pentru
amendarea Articolului 38 alin. ( 1) lit. b i alin. ( I ) lit c din Statutul Curii Internaionale de
Justiie, RR43& 49222.& pp. 24I#2.
104 v. R. Qolb& (a bonne foi en droit international public, B";& Baris& 2222& p.
3ntrIun $elebru obiter dictum (5arcelona *rac6on, faza a doua& 6 februarie 10.2& Rec, p. #2)& C37 a afirmat
$ )-n mod spe$ial& trebuie stabilit o distin$ie esenial -ntre obligaiile statelor fa de $omunitatea
internaional -n ansamblul su %i $ele $are se nas$ $is787$is de un alt stat -n $adrul prote$iei diplomati$e.
Brin -ns%i natura lor& primele prives$ toate statele. Av-nd -n vedere importana drepturilor -n dis$uie&
toate statele trebuie $onsiderate $a av-nd un interes <uridi$ -n s$opul prote<rii a$estor drepturiL
obligaiile despre $are vorbim s-nt obligaii erga omnes. A$este obligaii de$urg -n dreptul internaional
$ontemporan& spre e:emplu& din s$oaterea -n afara legii a a$telor de agresiune %i de geno$id& dar %i din
prin$ipiile %i normele $are prives$ drepturile fundamentale ale persoanei umane& in$lusiv prote$ia
<C
-mpotriva pra$ti$ii s$laviei %i -mpotriva dis$riminrii rasialeE. 0, Brin Comitetul 4repturilor mului&
organ instituit de B34CB. @ste adevrat -ns $ a$est tip de $ontrol este politi$ %i nu <udi$iar
.
-n dreptul internaional& termenii desuetudine)caducitate s-nt utilizai -n general $a termeni sinonimi.
CGestiunea $adu$itii normelor internaionale de tip $onstituional a fost abordat -n subIsistemul C@.
Curtea de la Au:emburg a stabilit $ atun$i $-nd un organ al Comunitii @uropene nu fa$e uz de
$ompetenele $are iIau fost atribuite prin tratate& a$est fapt nu antreneaz revenirea lor printre
atribuiile statelor membre. >ratatele institutive nu pot fi afe$tate de $adu$itate. Curtea a subliniat& inter
alia, $ara$terul nere$ipro$ al tratatelor %i )transferul total %i definitivE al $ompetenelor $omunitare -n
benefi$iul Comunitii =v. C7C@& %omisia $s. $rana, .910.1& Rec, p. 122#& %i %omisia $s. Regatul 9nit,
1249/1& Rec, p. 124').
In dreptul intern+ principiul general reprezint" cel mai #nalt nivel de abstractizare
e!istent #n sistem
,;
K7 *rocesul de identificare a principiilor se desf"oar" #n plan $ertical,
gradul de generalitate fiind corespondentul gradului+ de abstractizare7 #n dreptul
internaional+ calificativul de general se plaseaz" strict in planul oriontal. Feneralitatea
decurge din prezena principiului #n maoritatea >nu #ns" i #n totalitatea) sistemelor de
drept7 Acest fapt+ prezena de o manier" relativ identic" a principiului+ #i legitimeaz"
construcia+ mai precis+ conduce ipso facto la recunoaterea sa de c"tre arbitrul sau
udec"torul internaional drept un principiu care+ odat" atestat de sistemele de drept
pozitiv ale :statelor civilizateP+ trebuie s operee #i :n sistemul interna#ional.
1ac" in dreptul intern principiul este considerat ca o norm" de aplicabilitate general" i
sensul de principiu general se confund" p#n" la un punct cu cel de principiu fundamental
>ceea ce uneori se resimte ca un pleonasm)+ #n dreptul internaional generalitatea
principiului nu presupune per se c" ar trebui s"4i atribuim un caracter preeminent #n
raport cu alte norme internaionale+ care #i au originea #n alte izvoare de drept7
(ste posibil ca un principiu general s" conduc" la o norm" fundamental" i #n dreptul
internaional+ #ns" aceasta se #nt#mpl" datorit" caracterului normei >de e!emplu #n
ipoteza #n care principiul general #ndeplinete funcia unei norme generale de
recunoatere #n cadrul sistemului uridic internaional+ aa cum este cazul principiului
bunei4credine) i nu datorit" calit"ii izvorului ei7
v.& e.g. , Fario Rotondi& ;quit8 e principi generali del diritto nel+ordinamento giuridico italiano, -n
Recueil <3n,= 6ireH& Baris& t7 33& 10#4& p. 420.
<6
#nainte de a vorbi despre rolul pe care #l #ndeplinesc principiile uridice cred c" nu este lipsit de interes un e!curs
#n tipologia normelor uridice7 In general+ sistemele uridice s#nt analizate #n teoria dreptului ca sisteme de reguli7
1istincia #ntre reguli i principii+ dei nu este de dat" foarte recent"+ a fost dezvoltat" abia recent
,;C
7 (!ist"+ totui+
un al treilea tip de norm" uridic"+ de care teoria dreptului s4a ocupat prea puin7 (ste vorba de standardul juridic*
1up" tiina mea+ primul autor important care s4a oprit asupra standardelor a fost Roscoe *ound
,;6
7 Interesul
pentru standarde este ustificat aici de confuzia frecvent" #ntre standarde uridice i principii uridice
,
7
<-
Nu e!ista un sistem al curtilor7 %urtea Internationala de 2ustitie e!ista la DagaR'S+ dar poate
decide doar in cazuri in care ambele parti cad de acord+ si nu ofera certitudinea ca deciziile
sale sunt acceptateR,S
Totusi+ se poate argumenta ca+ din moment ce statele insele semneaza tratate si se implica in
actiuni pe care le pot sau nu privi ca fiind legal obligatorii+ dreptul international ar fi compus
dintr4o serie de legi din care statele pot alege7 )tatele respecta dreptul international si
incalcarile prevederilor acestuia sunt relativ rareR/S+ maoritatea prevederilor dreptului
international sunt respectate+ in viata internationala7
%and statele sunt intr4un dezacord sau o disputa se recurge la legile dreptului
international+ c$iar daca e!ista conflicte de interpretare+ acolo e!istind un cadru comun de
referinta+ iar un stat trebuie sa stie cum celalalt stat isi va sustine argumentele7 )tatele au astfel
un limba comun+ iar daca partile adverse pun la indoiala intelesul unei anumite legi si adopta
pozitii opuse cu privire la aplicarea acesteia+ ele pot sa comunice in aceeasi termeni7
)tatele+ adesea nu urmeaza un anumit curs in actiunile lor care le4ar putea aduce castiguri
pe termen scurt+ din cauza ca ar putea distruge suportul de toleranta reciproca care ar duce la
dezavantae pe termen lungR0S7 Aceasta poate constitui o incuraare pentru state sa actioneze
rezonabil si moderat+ evitand confruntarile7 1ar problema aceasta trebuie pusa in sensul ca un
stat dupa ce4si cantareste toate posibilele alternative+ ar putea considera ca singura metoda de
a4si protea interesele vitale ar implica o violare a dreptului international+ iar aceasta
responsabilitate va trebui sa fie asumata7
& abordare mai actuala a acestei probleme+ se refera la doctrina consensului7 Acesta reflecta
influenta unei maoritati la crearea unei noi norme de drept international si acceptarea de catre
celelalte state a acestei norme noi create7 Nineinteles+ nu se poate ignora rolul acordului in
dreptul international7 A4i recunoaste limitele nu inseamna a4i neglia importanta7 Earea parte
a dreptului international este constituita din state care consimt in mod e!pres la standarde
normative specifice+ mai evident prin inc$eierea tratatelor7
(ste important de notat ca in timp ce statele+ din cand in cand obiecteaza la anumite legi de
drept international si incearca sa le sc$imbe+ nici un stat n4a cautat sa sc$imbe sistemul+ ca
intreg7 @iecare stat+ in mod individual+ desigur+ are dreptul sa incerce sa influenteze prin
cuvinte sau fapte+ dezvoltarea unor anumite reguli de drept international+ dar crearea unor noi
reguli cutumiare nu este dependenta de consimtamantul e!pres al fiecarui stat in parte7
<;