Sunteți pe pagina 1din 4

ROMANI

Morala
Casatoria, familia, relatiile cu sclavii, arata clar cat de morali sau de imorali erau vechii romani, cat de apropiata sau
indepartata era viata lor de zi cu zi de ceea ce le cereau zeii sau de ceea ce cereau ei de la zei. Casatoria n-a fost indisolubila
niciodata la romani, sotul putea repudia sotia, insa ea nu avea acest drept. La sfarsitul Republicii, cand barbatii uzurpasera
dreptul de a anula dupa bunul lor plac casatoriile pe care le incheiasera, s-a ajuns ca mariajul sa acorde acest drept si femeii.
In vechime, tatal avea drept de viata si de moarte asupra copiilor sai, pe care ii putea maltrata, ucide sau vinde ca sclavi;
avea dreptul de a-si repudia nou-nascutii, parasindu-i pe strada. La sfarsitul Republicii, mama primeste aceleasi drepturi
asupra copiilor ca si tatal, insa ei nu mai au dreptul de viata si de moarte; pana in anul 37. d. !r. le ramane dreptul de a-si
parasi copiii.
"clavii se aflau pe ultima treapta a ierarhiei sociale, numarul lor crescand enorm in urma razboaielor de cucerire. La
inceput, re#imul era foarte dur. "clavul putea fi vandut, daruit, lasat mostenire prin testament de stapanul sau care avea
asupra lui drept de viata si de moarte. $u poseda bunuri, casatoria lui nu avea valoare juridical. "pre sfarsitul Republicii si
de-a lun#ul Imperiului, situatia lor se imbunatateste. Cei publici puteau lucre in administratie ca functionari salariati, iar cei
particulari lucrau in a#ricultura sau in #ospodariile stapanilor. %&istau si sclavi de lu& ' medici, secretar(, muzicanti etc.
Cultul
1. Locurile de cult
Ca si alte popoare din antichitate, cultul se savarsea in paduri, pesteri, in #eneral in locuri misterioase, acolo unde romanii
credeau ca s-a facut simtita prezenta zeului respective )#rota lui *aunus, numita Lupercal+. ,e parcurs au fost construite altare
si temple, mai intai dupa modelul etrusc iar apoi dupa cel #recesc.
-emplul roman era de dimensiuni mici, forma dreptun#hiulara, construit pe un podium inalt de piatra. In fata avea .-3
randuri de coloane, iar cella, incaperea rezervata statuii zeului, era inconjurata de coloane incorporate pe jumatate in zidul ei.
/na dintre cele mai mari capodopere ale antichitatii o reprezinta ,anteonul din Roma, 0templul tuturor zeilor1, cel mai bine
coservat si cel mai celebru loc de cult pe care l-au lasat romanii. Ridicat de 2#rippa in anul .7. i. !r., distrus de incendii insa
restaurant, se distin#e de arhitectura templelor #recesti; are o forma circular si este precedat de un vestibule sustinut de 34
coloane. 5iametrul este e#al cu inaltimea6 3.7m.
2. Sacerdotii
a. Pontifii ' cea mai inalta institutie cole#iala, infiintata de re#ele $uma ,ompilius. 2 fost compus din , apoi 8 si in final
39 membri ce indeplineau functii teolo#ice, de juristi si istorio#rafi. Intocmeau calendarul si ritualurile de cult, ve#heau
ca le#ile civile sau penale sa nu vina in contradictie cu cele reli#ioase, stabileau formulele ru#aciunilor si invocatiilor si
conduceau si suprave#heau toate celelalte cole#ii si confrerii reli#ioase. Cole#iul pontifilor este prezidat de pontiful
supreme ),ontife& :a&imus+, ales pe viata de ceilalti pontifi. "ub autoritatea sa directa se aflau sacerdotii flamini si
fecioarele ;estale;
b. Flaminii ' preotii anumitor divinitati, se in#rijeau de aducerea jertfelor pentru zeii respective. %&istau 39 flamines, cei
mai importanti fiind ai lui <upiter, :arte si =uirinius. "e asemanau cu brahmanii din vechea Indie. 2veau multe
interdictii6 nu se puteau indeparta de Roma, nu purtau nod in imbracaminte, sa nu vada armate, sa nu calareasca, sa evite
atin#eri care i-ar putea murdari, sa evite contactul cu cei morti.
c. Vestalele ' fecioare consecrate templului zeitei ;esta. In numar de 4, erau alese de marele ,ontif dintre fete sub varsta
de 37 ani, din familii nobile. ,e parcursul celor 37 de ani, cat dura sacerdotiul lor, trebuiau sa isi pastreze castitatea,
altfel erau in#ropate de vii. 2veau multe interdictii insa beneficiau si de privile#ii si de o mare autoritate. Cel ce ofensa o
vestal era pedepsit cu moartea, iar un condamnat la moarte care avea sansa sa intalneasca o vestal pe drumul spre locul
de e&ecutie, era #ratiat. "acerdotiul lor a fost desfiintat in 38..
d. Epulonii )cole#iu+ ' la inceput 3, apoi 37, aveau ca sarcina or#anizarea ceremoniilor reli#ioase publice, a banchetelor si
a celebrelor jocuri publice, marile spectacole teatrale, de circ si amfiteatru.
e. Augurii )cole#iu+ ' la fel de vechi si independent ca cel pontifical; secretul disciplinei au#urale era foarte bine pastrat.
Rolul lor era de a descoperi daca un anume proiect )loc de cult, sacerdot+ era pe placul zeului respective.
f. Haruspicii )cole#iu+ ' faceau preziceri cercetand maruntaiele animalelor aduse jertfa, in special ficatul. 2pelau la o mai
veche tehnica etrusca de ori#ine babiloniana, consultand diferite carti ce contineau interpretari si re#uli precise. In
timpul Imperiului avea in component 47 de e&perti.
#. Feialii )confrerie+ ' .7 de membri, buni cunoscatori ai relatiilor cu alte popoare, ai problemelor juridice, sacre le#ate de
acestea, ai razboaielor si tratatelor de pace. 2veau atributii privind primirea, #azduirea, protectia ambasadorilor,
e&tradarea criminalilor. /nul dintre ei avea in atributie oficierea unor ritualuri reli#ioase le#ate de o declarative de
razboi.
h. Salii )confrerie+ ' preotii zeului :arte, in numar de . impartiti in . #rupe6 palatini si collini. "e ocupau de jocurile si
cantecele care insoteau marile sarbatori reli#ioase. La calendele lunii martie strabateau orasul in pas de dans, imbracati
in costume de razboinici.
i. Lupercii )confrerie+ ' preotii zeului *aunus )Lupercus+; cu prilejul sarbatorii Lupercilor din 39 februarie, inconjurau
colina ,alatinului, lovind cu curele de piele femeile intalnite in cale, ceea ce voia sa insepmne ca acestea erau ferite de
sterilitate;
j. Fratii arvali )confrerie+ ' consacrata zeitei 5ea 5ia, zeita productivitatii a#ricole ' 3. membri. Condusa deseori chiar de
imparat, confreria or#aniza in luna mai ceremoniile a#rare in cinstea zeitei amintite, ceremonii insotite de ru#aciuni si
cantece reli#ioase.
3. Ritualurile publice
a. Rugaciunea (precatio) ' avea un character ma#ic, deci trebuia sa fie rostita fara #reseala, fara a schimba ceva din
continutul ei. >ficiantul rostea cu #las tare ru#aciunea, stand in picioare cu capul acoperit de mar#inea to#ii, iar
ceilalti o repetau cu ma&ima atentie. %ra formalista, seaca, lipsita de traire autentica, mizandu-se pe efectul ma#ic
automat.
%&ista si o ru#aciune solemna, supplication, impusa poporului de catre senat in situatii e&ceptionale )calamitati,
epidemii, foamete+. Lua parte tot poporul si dura mai multe zile.
b. Votul (votum) ' cel mai bun mijloc pentru a putea fi casti#ate bunavointa si ajutorul zeilor. Cei ce depuneau votul
promiteau ofrande, sacrificii. %rau officiate de ma#istrate asistati de pontifi. ;otul public se depunea in caz de
razboaie, crize in viata poporului, iar cel privat in diferite momente mai dificile din viata6 calatorii cu #rad ridicat
de risc, boli deosebite, nastere. %rau inscrise pe tablite, fiind depuse pe #enunchii zeului. ;otul public cel mai
semnificati era 0primavera sfanta1)ver sacrum+.
c. Lustratiile (lustrationes) ' crearea unui cerc ma#ic in cardul unei procesiuni special. ,rin oficierea diferitor
ritualuri se contura un anumit cerc ma#ic in jurul unei re#iuni sau zone. Roma era inconjurata de o zona sacra, a
carei #ranite coincide cu zidurile orasului, purtand numele de pomerium.
d. Sacrificiile ' punctual central al cultului. 2 sacrifice in latina avea semnificatia de mactare, care in vechime
insemna a spori, a inmulti. %&istau la vechii romani sacrificii de cerere, de ispasire si consultative. %&ceptand
sacrificiile primitiale )primele fructe, cereale+, care erau aduse ca ofrande, e&istau sacrificiile propriu-zise,
san#eroase sau nesan#eroase ' animale, pasari, cereale, lapte, miere etc. ;echii romani au adus intr-o perioada
zeilor si sacrificii umane, interzis prin senat in 7? i !r.
4. Ritualurile particulare
Cultul particular condus de pater familias si-a pastrat autonomia, alaturi de cultul public, pana la sfarsitul
pa#anismului. "pre deosebire de cel public, nu a suferit modificari majore timp de douasprezece veacuri de istorie
romana.
Ca si in India 2riana, focul din vatra reprezenta centrul cultului6 i se ofereau alimente zilnic, flori de trei ori pe luna
etc.
"e adresa penatilor si larilor, personificari mitico-rituale ale stramosilor, dar si lui #enius, un fel de in#er pazitor al
fiecarei persoane.
In situatii deosebite )nasteri, aniversari+ casa era impodobita cu #hirlande, erau scoase cele mai frumoase obiecte de
cult, era adus un sacrificiu san#eros iar oficiantul imbraca o to#a alba.
La opt@noua zile de la nasterea copilului, dupa ce tatal il recunoscuse, avea loc ceremonia purificarii. I se dadea nume
si I se atarna de #at o amuleta )bulla+ pentru a-l proteja de puterile raului. Aaietii o purtau pana la 37 ani iar fetele pana
la casatorie.
5upa implinirea varstei de 7 ani, baiatul isi urma tatal iar fata mama in activitatile #ospodaresti. La 37 ani, in cadrul
unei ceremonii reli#ioase, tanarul era dus in *orum si inscris in listele cetatenilor, imbraca to#a virila, marturie ca
devenise cetatean roman; apt de vot si pentru serviciul militar.
Casatoria dintre tineri era hotarata de parinti, intre care se incheia un contract timpuriu in care se prevedea data
casatoriei. -rebuia sa aiba loc inainte ca sotul sa implineasca 37 ani. Ceremonialul era insotit de numeroase ritualuri
reli#ioase, in centrul carora se aflau momentele semnarii contractului si impreunarii ritual a mainilor celor doi tineri.
5. Magia
,opor de tarani a#ricultori la inceputuri, romanii practicau ritualuri cu character apotropaic si purificator-lustrativ in
scopul conservarii vietii semanaturilor cultivate, pentru alun#area raului din case, #rajduri, de pe o#oare, pentru
inlaturarea fortelor demonice. %&istau tot felul de rituri ma#ice particulare, jertfe, formule de ru#aciune, acte ma#ice
utilizate la pre#atirea campurilor, protejarea caselor. Inainte de lucrarile de insamantare, <upiter primea in cadrul unui
ritual ma#ic ofrande ' mancare si bautura. La curatatul pomilor se sacrifice un porc. In cazuri de boala sau nevoi se
aduceau sacrificii cu character ma#ic. 2nnual aveau locr sarbatori cu character purificator ' ,arilia si Lupercalia,
Robin#alia, 2#urium Canarium. :a#ica politica ' impinsa la e&treme de oficianti, caci erori din partea lor puteau
compromite nu numai ritul ci si periclita viata statului roman.
6. Mantica
2 luat o infatisare tehnica, ca la babilonieni. Cole#iul au#ures era destinat manticii, avand ca sarcina interpretarea
unor semne considerate ca divine6 fenomene ceresti, cantecul pasarilor. Cole#iul au#urilor reprezenta instanta suprema
in toate problemele le#ate de auspicial, adica de semnele transmise de zei privind un act care trebuia savarsit sau nu.
,rototipul acestor auspicii este reprezentat de zborul pasarilor pe cer urmarit de catre Romulus ca un semn trimis de zei
)Remus primeste primul au#urium ' sase #aste ' insa lui Romulus ii apar pe cer un numar dublu+.
In timpul re#elui -arBuinius "uperbus au fost aduse la Roma de la Cumae, Cartile sibiline, carti de #hicitorie, consultate
de Buindecemviri in cazuri de calamitati, e&pieri si purificari. Interpretarile date de acestia Cartilor sibiline aveau sa aiba
o puternica inraurire asupra vietii statului roman.
Cultul ortilor

In credinta romanilor, suflete raposatilor )lares, manes+ duceau si dupa moarte o viata asemanatoare, fie in mormant, fie
intr-o re#iune subterana obscura al carei stapan era monstruosul zeu >rcus. Imparatia mortilor comunica cu lumea
pamanteana printr-o #roapa facuta in pamant ce se afla mereu in apropierea orasului sau satului, astupata cu o piatra ce se
ridica in fiecare an la . au#ust, 9 octombrie si 8 noiembrie pentru ca decedatii sa isi viziteze rudele.
,arentalia )februarie+ si Lemuria )mai+ erau cele doua sarbatori consecrate cultului 0stramosilor morti1. In timpul acestor
sarbatori templele se inchideau, se stin#eau focurile din altare, nu se oficiau nunti iar ma#istratii renuntau la insemne, caci
mortii se intorceau pe pamant si se hraneau cu hrana de pe morminte.
Lemures erau sufletele mortilor deveniti stri#oi si veneau printre cei vii sa le faca rau. Cu ocazia sarbatorii Lemuria, ei se
intorceau in case si isi vizitau rudele.
Riturile de inmormantare nu se deosebeau de cele ale popoarelor din antichitate. :uribundul era asezat pe pamant, un
membru al familiei il saruta pe #ura cand isi dadea ultima suflare, iar cei din casa il stri#au pe nume. Cadavrul era spalat, uns
cu mirodenii, imbracat si asezat pe un pat funebru in jurul caruia ardeau faclii; focul din vatra se stin#ea in semn de doliu.
2coperit cu flori si coroane, era inmormantat dupa .-3 zile; saracii erau inmormantati in noaptea urmatoare. 5upa
inhumare@incinerare, cei prezenti #ustau ceva invitand si pe mort sa ia parte la masa, iar inainte de a pleca isi luau ramas bun
prin cuvintele 0"alve, "ancte parensC1.
"clavii si oamenii saraci erau in#ropati in #ropi comune. %&istau si cladiri care aveau pe pereti niste unde se pastrau urnele
cu cenusa celor incinerate. :arile familii dispuneau de mausolee impunatoare, atat de incapatoare incat puteau fi utilizate si
pentru diferite reuniuni familiale. :arile drumuri ce porneau din orase aveau pe mar#ini morminte si mausolee fastuoase
);ia 2ppia ' ruinele impresioneaza si astazi+. In interiorul si e&teriorul Romei se aflau celebrele cimitire subterane
)catacombe+ ' capele si biserici din per. -impurie crestina )apro&. "ec. II d. !r. ' romanii participau aici la slujbele crestine+.