Premi z e pent ru impl e me nt ar e a SISTEMULUI DE

TURISM LOCAL ( - STL - ) in st at i uni l e de pe

VALEA PRAHOVEI
Diversificar ea ofert ei turistice exist ent e precum si amenaj ar e a/ r e- amenaj ar e a
turistica per mane nt a repr ezi nt a un set de decizii import ant e privind continut ul
viitorului produs turi s ti c al unei zone. Pozitia geogr afica a zonei, renumel e de care
se bucur a in randul turistilor romani sau strai ni, ofera conditii propice pent r u
dezvolt ar ea activit atii turistice prin oferirea de servicii de inalt a clasa pe tot
parcur sul anului.
Prezent ul studiu est e realizat in scopul de a demons t r a, inca odat a daca mai era
nevoi e, ce repr ezi nt a st ati unil e din zona Valea Prahovei ca des t i nat i e turi s ti ca pe
hart a Romani ei, subliniind fapt ul ca intr- o zona turistica cu pot ent i al deos ebi t trebui e
sa exist e at at dot ari turistice de calit at e dar si servicii care sa vina in int ampi nar e a
turistilor cu pret ent ii din ce in ce mai ridicat e. n acest sens vom prezent a in cadrul
studi ul ui, alat uri de intraga baza tehnico- mat eri al a turistica afer ent a st ati unilor
!inai a, "ust eni si #zuga oport uni t at e a impl ement arii in premi er a absol ut a pe
Romani a a unui concept intitul at $Si st e m de Turi s m Local STL%.
&a ramur a a sect or ul ui terti ar de interfer ent a, turismul repr ezi nt a in perioada
cont empor a na o variant a strat egi ca pent r u numer oas e economii national e, fiind
cunoscut e efect el e sale benefice in plan economi c, social, cultur al si, intr- o anumi t a
masur a, asupr a medi ul ui nat ur al. n plan social, turismul raspunde unei multit udi ni
de nevoi umane - de odihna, recreer e, cunoas t er e, ingrijire a sanat at ii, desti nder e,
imbogat i r e a orizont ul ui cultur al, comuni car e, avent ur a si alt el e - ceea ce
argume nt e a z a antr enar e a unei ponderi ridicat e a popul ati ei la circul ati a turistica.
Din acel asi motiv, turismul est e consi der at un import ant indicat or al calit atii vietii si
totodat a un mijloc de crest er e a acest ei a.
'unt el e a repr ezent at din tot deauna o desti nati e prefer at a pent r u refacer e, odihna,
avent ur a sau alt e nevoi socio- cultur al e. n acel asi timp, zona turistica atr age at enti a
investi t orilor si organizat orilor, dat orit a oport uni t at ilor oferit e pent r u dezvolt ar ea
unei activit ati economi ce eficient e, astfel ca put em vorbi ast azi despr e exist ent a, pe
plan mondi al, a unei ofert e compl exe, diversificat e (pent r u toat e gust urile si
disponi bilit atil e banes t i) si de mar ea atr activit at e. n tar a noast r a, turismul se inscrie
ast azi in tendi nt el e manifest at e in gener al* transfor mari struct ur al e gener at e de
trecer ea la economi a de piat a, scader a circul ati ei turistice, a calit atii echipame nt el or
si serviciilor, din lipsa sursel or investitional e, dificult ati gener at e de intarzi er ea
privatizarii, de fiscalit at ea impovar at oar e, care nu favorizeaza dezvolt ar ea
turismul ui, de lipsa coer ent ei cadrul ui legislativ, de imagi nea negat i va a Romani ei
propagat a pest e hot ar e etc. #cest e tendi nt e demons t r e az a sensi bilit at ea turismul ui
la sti mulii economi co- sociali, la convulsiile conjuct ur al e, iar turismul nu face
except i e.
+ dat a cu dezvolt ar ea turismul ui din ulti mel e decenii si transfor mar e a lui intr- o
miscar e de mas a, s- a impus mai mult in at enti a investit orilor si promot orilor
vari at el or forme de turism, tocmai dat ori t a numer oas el or conditii pe care le ofera
pent r u desfas ur ar e a unei activit ati economi ce cu rezult at e benefice. Desigur, au
exist at si efect e mai putin dorit e, in plan social mai ales, dar reacti a aut ori t at ilor sau
a altor organi s me a fost promt a si, o dat a consti ent izat e acest e efect e negat i ve, au
fost luat e masuri de preveni r e sau combat er e. &erer ea pent r u turism a cunoscut , pe
plan mondi al, o evoluti e ascendent a, dar si import ant e
schi mbari in ceea ce privest e motivati a depl as arii, sub
influent a a numer osi fact ori, de ordin economi c, social -
demogr afic, psihologic, politic, etc.
e ce ESTI!ATIA T"RISTI#A VALEA
PRAHOVEI $
Radaci ni l e turi s mul ui se sit ue az a in cat e %a locuri
parti cul ar e& si cand spun ace s t lucru& ma 'ande s c
at at la local i zar e a spat i al a a o( ert ei & cat si la
cerer e) i(uzi une a turi s mul ui in pl an soci al si
e*ti nder e a amena+ ari l or sunt practi c cel e doua
(enome n e princi pal e si int erde p e n d e n t e care
cons t i t ui e es e nt a e%ol ut i ei turi s mul ui de orice
nat ura)
Val ea Pra,o% ei est e localizat a din punct de veder e geogr afic in cent r ul Romani ei,
fiind brazdat a de o frumoas a vale, langa padur ea sensi bila din punct de veder e
ecologic si Parcul ,ational "ucegi. n aceas t a regiune se poat e ajunge cu trenul sau
cu aut omobil ul din "ucures ti sau din orice alt oras al Romani ei- in prezent ,
aproxi mat i v .// /// de vizitat ori/ an prefer a alpinismul, cat ar at ul , s0iat ul si
aspect ul oferit de zona. De aseme ni , dat orit a localizarii si frumus et ii unice, zona
atrage foart e mult e intalniri de afaceri si conferi nt e.
Punct el e tari pe care le poseda zona Valea Prahovei const au in pri mul rand in
frumus et e a peisaj ului, at at in perioada de iarna cat si in perioada de vara,
posibilit at ea practicarii drumet iilor mont ane si a cunoas t erii obicei urilor popul ar e
tradi tional e. 1n alt punct fort e il constit ui e acces ul facil in zona, precum si fapt ul ca
st ati unil e din zona se numar a printr e localit atil e care compun cea mai cunoscut a
sal ba de st at i uni mont an e din Romani a* !inai a 2 "ust eni 2 #zuga 2 Predeal .
!ituar ea st ati unilor turistice din Valea Prahovei le confer a o serie de avant aj e si
real e premi s e pent r u dezvolt ar e a, pe mai depar t e, a unui turism compet i tiv la nivel
european. #stfel, traditi a in sport urile de iarna si tras eel e mont ane de except i e
aflat e in vecinat at e, recomanda zona, in primul rand, pent r u turi s mul mont an .
&ircuit el e mont ane turistice, partiile de schi, tras eel e mont ane mai mult sau mai
putin dificile adecvat e tut uror turistilor, de la cei mai putin antr enat i pana la exper ti
2 toat e acest e a consti t ui e tot at at ea premi s e de dezvolt ar e a acest ui tip de turism.
1n alt tip de turism, de dat a aceas t a de nisa, recomanda t at at de perspect i vel e
economi ce pe care le ofera cat si de caract er ul priet enos medi ul ui, est e
cicl ot uri s mul , cu at at mai mult cu cat in apropi er ea st ati unilor exist a tras ee
amenaj at e pent r u mount ai n bi0e.
#flat a pe tras eul unui drum import ant D,3, ce leaga 4 provincii istorice 2 'unt eni a
si #rdeal ul 2 zona Valea Prahovei est e deos ebi t de recomanda t a pent r u turi s mul de
a(ac eri . 1n argume nt in plus il constit ui e exist ent a struct urilor de primire turistica
afer ent e, adecvat e organizarii reauni unilor, congr es el or, intalnirilor de afaceri, etc.
De aseme ne a, se pot prelua vizitat orii at at din localit atil e vecine cat si din oras el e
aflat e pe D,3 2 Ploiesti, &ampi na, "rasov 2
fiind o alt ernat i va mai placut a pent r u
turi s mul de tranzi t .
1ltimul, dar nu cel mai lipsit de import ant a,
tip de turism adecvat caract eri sticilor
st ati unilor de pe Valea Prahovei est e
turi s mul de odi ,na si recre er e . ntreaga
zona poat e deveni desti nat i a obisnuit a at at
pent r u concediile de lunga durat a 2 de vara
sau de iarna 2 cat si pent r u micile sejururi de
5ee0- end, consti t ui ndu- se intr- o oaza de
odihna si relaxar e, aflat a la o dist ant a nu
foart e mar e de oras el e import ant e din
Romani a.
Viata cultur al a extr em de bogat a si vari at a a orasul ui, precum si exist ent a unor
obiective cultur al e, istorice si ecumeni ce, impun dezvolt ar ea unui turi s m cu
%al ent e cul t ural e .
#entrul Re'i onal de Resurs e in Turi sm -#RRT. din
/"STE!I
/ust e ni ul est e situat e in inima zonei Vaii Prahovei si est e consider at o poart a
nat ur al a de intrar e in Parcul ,atur al "ucegi, un loc ideal pent r u promovar e a
activit ati int egr at oar e in domeni ul turismul ui, int el egand ca evoluti a acest ui a trebui e
facut a pe coordonat el e concept ul ui de turism respons abil prin utilizar ea mai mult or
resurs e* informar ea act ualizat a, acces ul la experti za, formarea prof esi onal a,
elaborarea de studii, rapoart e, baze de dat e , identificarea de part eneri, dezvol t area
de ret el e .
#RRT /ust e ni est e rezult at ul unei colabor ari eficient e intre #dministr at i a 6ocal a si
7undati a #mfiteat r u "ucures ti alat uri de alti part eneri pe proi ect e* #8+7' Prahova,
&onsiliul ,ational de 7ormar e Profesional a a #dultilor (&,7P#), #socia9i a :uropean;
pent r u o Via9 ; mai "un; (#:V"), !<nt hesi s 'anage me nt &onsult ant s 2 !'&, Diast asi
=raining and &onsulting !ervices, "olt nternat i onal &onsulting si alti.
#entrul Re'i onal de Res urs e in Turi s m a initiat dezvolt ar ea de part eneri at e cu
comuni t at e a local a, incercand sa ajut e localnicii sa se reint egr eze in piat a munci prin
cursuri de formar e si recalificar e in domeni ul turismul ui. #ceast a trebui e sa fie o
alat ur ar e a efort urilor aut ori t at ilor local e, oamenil or de afaceri si cet at enilor. &RR=-
ul isi aduce sprijinul utilizand experi ent a propri e in proces ul de formar e profesional a
de speci alit at e, participar e publica, colect ar e de dat e, asist ent a tehnica si consiliere
personal a in proces ul de luare a deciziilor.
#entrul Re'i onal de Res urs e in Turi s m are personal speci alizat , st abilit at e
organizati onal a si progr a me efective pent r u a- si indeplini pot ent i al ul rol in
dezvol at r ea durabil a a turismul ui din Valea Prahovei utilizand in acest sens mai
mult e instrume nt e* >Revist a VP>, >Vacant e si calat orii>, >&uvant ul>, >6umea
mist er el or>, >:urocomuni t at e a medical a>, >Respublica> iar ca struct uri lucrative
menti noa m * #R=: (#genti a Romana de =urism si :veni ment e) , #genti a. ro (agenti e
full service pent r u activit ati de PR, publicit at e, organizar e de eveni ment e, semi narii,
forumuri, act vit ati de formar e etc), :ditur a #R=: (act vit ati editori al e) si alti part eneri
directi* =eleviziunea national a $=ravel 'ix%, =eleviziunea regional a VP-=V, ?iarul
regional $Valea Prahovei %, Radio $"est 7'% si Revist a on- line $=otpal@s Dail< ,e5s%.
Desi situat a in randul zonel or din Romani a al caror pot enti al turistic est e divers si
bogat , desti nati a turistica Valea Prahovei nu a reusit sa- l valorifice la adevar at a sa
valoar e. Perioada de dupa 3AA/ se caract erizeaza printr- un volum al circulati ei
turistice interne si internat i onal e relativ scazut , un volum al incas arilor, in principal
al celor valut ar e, nese mnificati v, compar at i v cu celel alt e tari recept oar e din zona.
Pentru aflarea vari ant el or posibile de redr es ar e a turismul ui si pent r u identificar ea
acelor strat egii coer ent e care sa duca la revigor ar ea acest ui sect or &RR= "ust eni
pune la dispoziti e o seri e de studii facut e la nivel regional si national, care ofera
posibilit at ea gasirii element el or de disfunctionalit at e ale intregii activit atii turistice
din zona.
&a rezult at al expri marii internat i onal e a concept ul ui de dezvolt ar e durabil a,
impl ement ar e a unor noi concept e si sist eme de lucru ( vezi STL) in domeni ul
turismul ui, in part eneri at cu grupuril e de inter es local e, zonal e si national e, est e in
acest moment consi der at a ca o priorit at e at at de admi nist r at i a si organizatiile
publice local e cat si de beneficiarii directi (localnici si turisti).
Oportunitatea implementarii unei Sistem de Turism Local -STL. in Valea Pra,o%ei
n :uropa, regiunil e consider a turismul ca fiind unul dintre sect oar el e de activit at e
cu cele mai bune perspect i ve de crest er e, cu efect e la crear ea de noi locuri de
munca, turismul fiind obiect ul masurilor priorit ar e specifice care prevad
moder nizar e a infrast r uct urii in toat a compl exi t at e a ter menul ui si a dezvolt arii si
diversificarii serviciilor legat e de turism (noile tehnol ogii ale informat i ei si
comuni carii, ret el e cultur al e, formar e de personal calificat etc).
+pti mis mul privind valorificar ea prin turism a comuni t ailor est e serios temper at de
redus a folosire a pat ri moni ul ui (cele mai int er es ant e resur s e local e nu sunt ,
ades eori, disponi bil e si echipat e pent r u exploat ar e a turistica), slaba int egr ar e a
subi ectilor care se ocupa de turism - aut orit ati publice, privat e, asoci atii 2 si lipsa
sinergi ei intre sect oar el e de intervent i e care ar put ea fi conexat e turismul ui.
n talia 6egea nr 3B. din 4A marti e 4//3 (Refor ma legislati ei national e a turismul ui)
st abil est e cadru de functinonar e a !=6 (!ist emul de =urism 6ocal). 7actori de
omogenitate* artitecturala rurala, patrimoniul ambiental si natural, productia tipica locala, gastronomica si
artizanala-
ncepand cu anul 3AA/, o serie de schi mbari fundame nt al e au surveni t in viat a
locuitorilor din zona Valea Prahovei si a st ati unilor care o compun, ceea ce face
neces ar a o gandir e unit ar a a aut ori t at ilor local e, conver gent a cu a locuitorilor si
oamenilor de afaceri pent r u ca acesti a sa- si poat a cont ur a viitorul- un vii t or ar e
nu es t e nii si m!l u de !r e v a z u t " nii si m!l u de !r e # a t i t ...
Principal el e modificari (unel e chiar critice) apar ut e in spati ul economi c, social,
cultur al, ecologic al localit atii din Valea Prahovei sunt de nat ur a urmat oar e*
tranziti a indust ri ei spre economi a de piat a a dus la reducer e a sau incet ar e a
activit atii unor intrepri nderi din localit at e sau din oras el e vecine- rat a
crescut a a somaj ul uiC
reducer e a venit ului popul ati ei (dat orit a crizei economi ce) a facut ca
numar ul turistilor (sursa de venit pent r u locuitorii localit atii) sa fie in
continua scader e
n acel asi timp zona past r eaza inca element e de ruralism (arhit ect ur a casel or,
practicar ea agricult urii, a crest erii ani mal el or, obiceiuri si traditii local e) care ar
trebui incluse intr- o strat egi e de dezvolt ar e durabil a a turismul ui local. Pozitia
geogr afica a Vaii Prahovei aduce beneficii localit atilor din zona, prin pot enti al ul
turistic asoci at cu frumus et il e nat ur al e si cu acces ul usor catr e Parcul ,atur al "ucegi
ca si oport uni t at il e oferit e de tot ce poat e insemna t uri s mul mont a n .
#vant aj ul impl ement ari unui Si st e m de Turi s m Local (STL) est e ca se pot const r ui
model e agregat i ve si de sinergi e intre diversi act ori publici si privati care oper eaza
in teritoriul de s t i na t i e i t uri s t i e $al ea %ra&ov e i , pent r u a realiza un progr a m de
dezvolt ar e turistica local a.
STL0 est e asezat pe coordonat e omogene si int egrat e, cuprinzand domenii de
aplicare teritoriale si regiunional e diferit e, caract erizat e de o ofert a integrat a a
bunurilor cultural e, ambi ent al e si de atracti e turitstica, inclusiv produs e tipice de
agricult ura si artizanat local, sau prezent e difuze a intreprinderilor turistice singure
sau asociat e.
ntegr ar ea sist emi ca pune la dispoziti e resur s e, capaci t at e de proiect ar e, getionar e
si const ruir e de ret el e de relatii pent r u un progr am de dezvolt ar e durabil a turistica
bazat a pe progr ame consens ual e, fara a fi impus e de la cent ru, fara sa aiba o
organizar e vertical a/ pir ami dal a.
1act ori i (undame nt al i pent ru cons t rui re a unui Si st e m de Turi s m
Local -STL.0
identificar ea tipului de legat uri care se inst aur eaza intre diversi
act ori/int egr ar e a mar0et i ngul ui prdusul ui touristic cu cel terit ori al, incat sa se
conexeze ret el e teritori al e cu cele de comuni car e-
mobilizar ea disponi bilit atii (dorint ei) act orilor locali de a cooper a/ concept ul de
colabor ar e compet i tiva/ acti vit at e a de tip cooper at i st /i nt r epri nder e colectiva
organizar e a unei ret el e orizont al e, pent r u a favoriza schi mbar e a catr e un
model de colabor ar e inter- organizati onal (cu cat mai mult e instrume nt e
comune de tip port al 555, furnizar e de servicii pent r u ret ea , cit< card, call
cent er etc)
#ondi ti onari al e succ e s ul ui impl e me nt ari STL
=rebui e menti onat ca elabor ar e a si implemt ar e a sit emul ui de turism local est e
initiativa unei organizatii neguver na me nt al e ca raspuns la necesi t at il e identificat e in
societ at e a civila si nu un raspuns la cerer ea expr es a a oamenil or de afaceri sau
admi nist r at i a local a. #stfel motivar ea popul ati ei pent r u intel eger e a sist emul ui,
garant ar e a implicarii acest or a si insuflar ea simt ul ui de propri et at e asupr a !=6 sunt
element el e esenti al e pent r u garant ar e a succes ul ui actiunii
Pasii pent r u realizar ea unui Si st e m de Turi s m Local (!=6) de succes incep cu
infiint ar ea comit et ul ui promot or al zonei care elabor eaza planul de dezvolt ar e
turistica local a urmat de*
3. #naliza socio- teritori al a, care trebui e utilizat a in faza preli minar a a proiect ul ui,
pri mul pas de definire a struct urii organizat orice si aria geogr afica a !=6
care sa contina* calit at ea legat urilor social e intre act ori, nivelul de integr ar e
exist ent dej a in teritoriu, care cont ribui e la coeziunea intre participantii si
activit at ea direct a sau indirect a conexat a incomi ng- ului, model e/ experi ent e
organizat ori ce exist ent e sau consumat e, disponi bilit at ea de colabor ar e intre
act orii locali prin schi mburi de servicii, modul de gasire a posbilelor forme de
a incepe ret el el e terit ori al e si communi cat i ve neces ar e pent r u a gesti ona un
!=6. Pentru a face acest e a se folosesc divers e tehnici communi cat i ve* focus
grupuri, semi narii, intilniri, sondaj e etc, pent r u a reflect a cat mai bine
conditiile socio- teritori al e ale ariei.
4. !tabilirea act orilor care participa la !=6. &larificar ea gradul ui de inter es, din
part ea act orilor, si sel ect ar ea celor inter es at i , pent r u colabor ar e, pent r u ca
numai asigur and o coeziune put er ni ca se pot realiza ret el e inter-
organizati onal e care stiu sa gestioneze mai bine pri mirea vizitat orilor. Dupa
definirea pozitionarii st at egi ce a comuni t at ii se realizeaza $Planul de
dezvolt ar e turistica%. nstrume nt ul turistic principal cu care oper eaza !=6 est e
Planul de mar0et i ng turistic territ ori al
B. Valorificar ea si eval uar ea periodica a sist emul ui turistic local. :valuar ea arat a
daca avem o organizati e capabil a sa combi ne invat ar e a cu achizitia
cunosti nt el or din domeni ul turismul ui, capabil a sa asigur e avant aj e pent r u
tranzactiile st a0ehol der s locali, capabil a sa- si corect eeze erorile de functionar e
si sa introduca solutii innovati ve cat mai oport une pent r u ca sit emul sa
poat e reacti ona adecvat la sfidarile cont ext ul ui.
ez%ol t ar e dura2i l a a turi s mul ui prin s3s t e m STL sau
supra%i e t ui r e econo mi c a$
Resurs el e nat ur al e (pasune a alpina, padur ea, munt el e), infrast r uct ur a exist ent a
(sosel e si drumuri, locuint e, scoli, sist em de aliment ar e cu apa si gaze etc.),
experi ent a in prest ar e a serviciilor pent r u turisti, o indust ri e traditional a (fabricar ea
harti ei, prelucr ar e a lemnul ui, oierit ul, etc.) sunt premi s e ale reconsi der arii unor
model e de producti e care sa poat a susti ne un proces de supr avi et uir e economi ca
care, trept at , sa se transfor me intr- o nast er e durabil a.
!trat egi a trebui e insa sa identifice solutiile pent r u tinerii localnici, care, din lipsa
ofert el or de locuri de munca sunt din ce in ce mai tent at i sa paras e as ca localit at ea
sar aci nd astfel pot ent i al ul ui uman si struct ur a social a.
Punct e %ul nera2i l e pent ru e%ol ut i e0
Pe parcurs ul planificarii activit atilor de dezvolt ar e durabil a a turismul ui zonal
urmat oar el e aspect el e vulner abil e ale asezarii au fost luat e in consider ar e*
modificar ea model el or de producti e in conditiile economi ei libere de piat a
sosea national a de mar e trafic ce traver s e aza zona (producand zgomot si
poluar ea aerul ui)
nivelul scazut al motivarii si participarii publice al localnicilor si oamenil or de
afaceri
compet i ti a neconst uct i va intre st ati uni ( !inai a, "ust eni, #zuga), in speci al in
turism
#ompone nt e zonal e pent ru spri+inirea dez%ol t ari i dura2i l e a turi s mul ui 0
'unt el e, cu tot ce insea mna acest a (turism, pasuni, padur e, posibilit ati de
cazar e, sport uri de iarna si de vara, etc.) se profileaza ca un suport economi c
st abil in timp, capabil sa sustina activit at e a maj orit atii locuitorilor din Valea
Prahovei.
!upraf at a agricol a /silvica, tradi ti a in crest er e a ani mal el or ( inclusiv prin
pasunat pe golurile alpine) poat e revigor a producti a agricol a care gases t e o
piat a local a favorabil a
ndel et niciri tradi tional e ( prelucr ar e a lemnul ui, in speci al) trebui e sti mul at e si
promovat e
'odel e de consum tradi tional e ce includ produs e precum fruct el e de padur e,
plant el e medicinal e si cupercile trezesc int er es ul persoanel or ce vin la odihna
si trat a me nt
:lement e de arhit ect ur a istorica si rural a ce trebui esc conser vat e si restit uit e
comuni t at ilor
1n folclor inca prezent , datini si obiceiuri ce sunt inregist r at e in colectivit at e,
mai ales la popul ati a in varst a ce pot consti t ui suport ul politicii si progr a mel or
pent r u dezvolt ar ea durabil a a turismul ui.
Princi pi il e (undame nt al e al e strat e 'i ei de impl e me nt ar e a Si st e mul ui de
Turi s m Local -STL. in zona Val ea Pra,o% ei sunt0
Dezvolt ar ea durabil a ramane un concept teor eti c care poat e orient a trai ect oriile
unor strat egii de dezvolt ar e economi ca, social a si turistica. !ist emul de =urism 6ocal
se poat e supr apune pest e crit eriile dezvolt arii durabil e, asfel ca, in perspect i va,
dezvolt ar ea turistica sa integr eze si nevoil e direct e al comuni t at ilor local e (localnici,
oameni de afaceri, ong- uri si instit utii publice) luand in consider ar e si cerint el e de
conservar e ale resur s el or nat ur al e si de prot ecti ei a medi ul ui.
Premi s el e st opari i decl i nul ui econo mi c si demarar e a cres t eri i ni%el ul ui de
trai & prin apli car e a STL& condi ti one a z a es e nt i al dez%ol t ar e a dura2i l a a
turi s mul ui si in(lue nt e a z a semni ( i cat i % al e' er e a o2i ect i %el or strat e 'i e i de
e%ol ut i e a (i ecar ei local i t at i i din Val ea Pra,o% ei )
O2i ect i %el e impl e me nt ari i Si st e mul ui de Turi sm Local
-STL.
In urma anali zei preli mi nar e e( ect uat e au (ost ident i (i cat e si st a2i l i t e mai
mul t e o2i ect i % e reparti zat e & din punct de %eder e impl e me nt ar e tempor ara&
in trei et ape de reali zare0 pe terme n scurt & pe terme n medi u si pe terme n
lun'0
Pe terme n scurt - 4 luni - 5 an.0
3. dentificar ea pot ent i al ul ui touristic real ala zonei prin realizar ea analizei socio-
terit ori al e
4. Realizar ea bazei de dat e cu toti furnizorii de servicii turistice (din sect or privat ,
+,D sau buget ar )
B. &onstit uir ea grupul ui lucrativ (nucl eul) de impleme nt ar e !=6 format din st aful
&RR=, part eneri implicati, viitori ant epr enori si cursant ii premi ati
E. Realizar ea port al ul ui 5eb si altor instrument e de mar0et i ng si promovar e a
$Destinat i ei =uristice Valea Prahovei %
.. !tabilirea concept i ei gener al a a $produs ul ui turistic zonal% si includer ea lui
intr- o ofert a comuna, specifica zonei.
Pe terme n medi u -6 - 7 ani .0
3. Recrut ar e a si includer ea in ret eau !=6 a pest e B/ - E/F din pot enti al ul
economi c zonal
4. &rest er e a cu pest e 3/F a numar ul ui de locuri de munca exist ent e in piat a
turistica zonal a
B. mpuner e a si menti ner e a unui trend ascenda nt al cifrelor de afaceri
inregi st r at e de firmel e cu obiect de activit at e in domeni ul turismul ui, alfat e in
zona si arondat e !=6
E. mbunat at i r ea si crest er e a per mane nt a a calit atii serviciilor turistice prest at e
in zona
.. Perfectionar e a continua a personal ul ui activ din domeni ul turistic si crest er e a
per mane nt a a gradul ui de satisfacti e al turistilor din zona Valea Prahovei
Pe terme n lun' -pes t e 8 ani .0
3. 'odernizar ea infrast r uct urii exist ent e si dezvolt ar ea per mane nt a a acest ei a
pent r u obtiner ea perfor mant el or maj or e in domeni ul prest arii serviciilor
turistice in zona
4. Dezvolt ar ea in parall el a serviciilor conexe turismul ui contribui nd astfel la
crest er e a venit urilor inregist r at e pe comuni t at il e local e si implicit a nivelului
de trai
B. dentificar ea si cons er var e a monume nt el or nat ur al e si antropice din zona, a
element el or de tradi ti e ci cultur a local a contribui nd astfel la schi mbar e a in
bine a imagi nii st ati unilor
E. #just ar ea struct ur al a si modificar ea model el or de producti e- consum vizand
integr ar e a in economi a zonei a produs ul ui turistic zonal si a promovarii
exclusive ca desti nati e turistica
.. #sigurar ea sust ena bilit atii (aut ofinant arii) si posibilit atii de dezvolt ar e continua
a ret el ei de organizatii (firme) care isi asuma volunt ar concept ul $!ist emul ui
de =urism 6ocal $.
=oat e acest e obiective vor put ea fi realizat e si imbunat at i t e doar prin sprijinul si
implicar ea necondi tionat a a aut ori t at ilor local e, a comuni t at ii oamenil or de afaceri, a
organizatiilor neguver na me nt al e si nu in ultimul rand al maj orit atii localnicilor din
Valea Prahovei.
Valorificar ea si eval uar ea periodica a $!ist emul ui =uristic 6ocal% propus est e chei a
succes ul ui gar ant at si presupune at ent i e sporit a si implicar e maxi ma din part ea
tut uror fact orilor implicati in proces ul de impleme nt ar e si monit orizar e a efect el or
economi ce si social e obtinut e ca rezult at .
Scenari i de real i zare a o2i ect i % el or propus e 0
n elabor ar e a strat egi ei de impl ement ar e !=6 au fost luati in consider ar e fact orii
stimul at ori si rest rictivi pent r u dezvolt ar ea asezarii. :st e de evidenti at ca
dezvolt ar ea durabil a a turismul ui est e influent at a in per mane nt a de*
nivelul gener al de dezvolt ar e economi ca social a, la nivel local, zonal si
national
exist ent a ret el el or de trans por t rutier si ferovi ar ce traver s e aza localit at ea si
care au at at impact pozitiv, cat si negati v.
n cons eci nt a, au fost conceput e trei scenarii de realizar e a obiectivel or strat egi ce, si
anume*
scenari ul opti mist ( o crest er e susti nut a a produs ul ui int ern brut)
scenari ul pessi mi st ( declinul economi ei national e va continua)
scenari ul realistic (luandu- se in seama exist ent a infrast r uct urii de transpor t aut o
si ferovi ar)
Poli ti ca econo mi c a
n cadrul politicii economi ce doua progr a me gener al e pent ru a ser%i aspe c t e l or
soci al e al e dez%ol t ari i au fost planificat e, ca urmat oar el e*
%ro#r a mul de rear e de noi louri de mun a
stimul ar ea dezvolt arii intrepri nderilor mici si mijlocii si antr epr enori at ul ui in
turism
promovar e a turismul ui zonal ca $desti nati e turistica%
moder nizar e a si extinder e a bazei mat eri al e dej a exist ent e ( in speci al
agree me nt touristic)
promovar e a inter es ul ui pent r u prelucr ar e a lemnul ui si artizanat ul local
tradi tional
reconst r ucti a ecologica a zonei si valorificar ea economi ca specific domeni ul ui
turistic
crear ea de servicii in domeni ul turismul ui si conexe acest ui a pent r u zonel e
invecinat e
imbunat at i r ea manage me nt ul ui colect arii deseurilor ( colect ar e selectiva)
reconsi der ar e a practicilor agricol e pent r u adapt ar e a acest or a la noile conditii
ale piet ei
colect ar e a, transfor mar e a si vanzar ea fruct el or de padur e, plant el or
medicinal e si ciupercilor
%ro#r a mul !ent r u #ene r ar e de veni t ur i
impl e me nt ar e a pro'ramul ui de dez%ol t ar e antre pr e nori al a in
dome ni ul turi s mul ui si spri+inirea -incl us i % (inanci ara. a in(i nt ari i mai
mul t or (irme -mi ni m 79 in pri ma (aza.
%al ori (i car e a cas el or si tuat e in apropi er e a cail or de trans port pent ru
turi s mul de s( arsi t de sapt ama n a& la un pret acce s i 2i l si ni%el de
con( ort acce pt a2i l & pent ru a atra' e turi s t i i & in speci al pe cei tineri )
decorar e a cas el or cu %ari at e el eme nt e local e - tro( e e de %anat oar e &
unel t e (ol osi t e pent ru prel ucrar e a lemnul ui & in dul ',eri e & alt e
acce s ori i tradi ti onal e . ce %or atra' e %izi t at ori i
pre'at i r e a de curs uri de instruire pent ru (amiliil e local e care dore s c
sa o( ere cazar e in re'i m 2ed and 2rea:( as t - cazare si mi c de+un.
Det aliile progr amel or ( incluzand informat ii despr e piat a de locuint e, viat a social a si
educat i e, precum si progr ame de investitii) pot fi urmari t e in mat eri al el e
supli ment ar e anexat e.
ez%ol t ar e a unei poli ti ci ecol o'i c e si cul t ural e soli de in zona es t e a2s ol ut
nec e s ar a daca ne propune m o dez%ol t ar e a dura2i l a a turi s mul ui ) In ace s t
sens au (ost ident i (i cat e mai mul t e cai de acti une0
Poli ti ca ecol o'i c a
conser var e a monume nt el or nat ur al e repr es ent at i ve pent r u zona (!finx, "abe, et c)
promovar e a genul ui de turism activ priet enos medi ul ui (actiuni de volunt ari at )
incur aj ar ea ciclismul ui (mont anbi 0e), asigur ar ea de facilit ati pent r u biciclisti
acordar ea de facilitati pent r u transpor t ul public, in scop turistic sau de afaceri
sti mul ar ea compor t a me nt ul ui ecologic at at pent r u localnici cat si pent r u turisti
masuri active de prot ecti e a peisaj ul ui mont an tradi tional (defrisari necont r ol at e)
identificar ea solutiilor pent r u manage me nt ul efficient al circuit ul ui apei in nat ur a
manage me nt ul adecvat al deseurilor, recicl ar ea si reutilizar ea eficient a a deseurilor
valorificar ea la maxi m a sursel or regener abil e de ener gi e (soar e, vant , apa, et c)
plant ar e de copaci pent r u combat er e a erozi unii si alunecarilor de teren
asigur ar ea de facilitati pent r u initiativel e de Geco- afaceri@ sau $eco- turism%
Poli ti ca cul t ural a
crearea unor programe turistice specific montane (stana tradi ti onal, alpinism,
etc)
evidenti erea monumentel or arhi tectural e, istorice si memori al e din zona
organizarea de tabere temati ce de sezon si excursii gen Sa ne cunostem
orasul
incurajarea artistil or, colectionari lor, pastratori l or de folclor si artizanilor locali
imbunatati rea patri moni ul ui cultural: program de resti tui ri istorice si
tradi ti onal e
crearea de mici muzee temati ce (Ex: hidro tehnica tradi ti onal a mori de apa
pe !rahova)
accentuarea potenti al ul ui cultural al asezarii prin atragerea personali tati l or
romanesti
organizarea de eveni mente locale specifice cu relevanta regionala si nationala
Poli ti ca ecol o'i c a si cul t ural a asi 'ura coere nt a plani (i cari i strat e 'i c e &
su2l i niii nd %al oril e si a%ant a+ el e des t i nat i ei turi s ti c e Val ea Pra,o% ei in
comparat i e cu alt e as ez ari si sti mul e az a cooper ar e a intre aut ori t at i pu2li ce
local e si soci et at e a ci%il a)
#ontri 2ut i a #RRT /ust e ni la impl e me nt ar e a STL in Val ea
Pra,o% ei
=urismul repr ezi nt a un pot enti al de aducer e de beneficii financi ar e pent r u
comuni t at il e local e, insa necont r ol at acest a dar poat e crea si probl eme. Personal ul
&ent rul ui Regional de Resurs e in =urism va contribui la dezvolt ar e a turismul ui
durabil in Valea Prahovei prin mai mult e actiuni*
Realizar ea si prezent ar e a unor harti noi ale zonei, incluzand sfat uri de
drumet i e mont ana si alpinism, promovar e a unor noi oport uni t at i de recreer e
(:x* vanat oar e de imagi ni cu plant e int er es ant e, ani mal e sau format i uni
geologice inedit e),
&ontributi e volunt ar a la marcar e a / re- marcar ea unor tras ee turistice sau
conservar e a/ ecol ogizar ea anumi t or zone.
Realizar ea unor brosuri cu tras ee turistice sau de alpinism cu dist ant a de
parcur s, timpul esti mat pent r u acces inclusiv cu menti onar e a gradul ui de
dificult at e, sfat uri meni t e sa- i prot ej eze de pericol e, de ex. traver s ar e a
paraurilor, st anci periculoas e, informat ii privind st ar ea vremii, etc.
#fisaj informat i c in legat ur a cu exist ent a Parcului ,ational "ucegi, cu regulile
de compor t a me nt turistic in acest areal (:x* import ant a past r arii plant el or in
habit at ul lor nat ur al, preveni r ea degr adarii, tai erii arborilor sau distruger e a
formati unilor geologice, poluar ea apel or sau omor ar e a ani mal el or, etc).
=iparit uri si machet e cu principal el e punct e de inter es touristic din Valea
Prahovei, promovand in speci al obiectivel e mai putin cunoscut e sau recent
redat e circuit ul ui touristic.
#sigurar ea unei bibliot eci (real e si virtual e) cu mat eri al e educat i onal e
repr es ent a t i ve pent r u zona cuprinzand* monogr afii si studi local e, ghiduri
turistice, mat eri al e audio- video sau tiparit e cu obiective turistice
repr es ent a t i ve, mat eri al de docume nt ar e istorica si past r at oar e a traditiilore si
folclorului aut hent i c local, cat al oage de speci alit at e pent r u intel eger e a
formati unilor geologice, identificar ea unor specii de flora si fauna mont ana etc.
:xist a inter es manifest at in comuni t at e a local a pent r u ca cet at enii sa se poat a
intalni, sa- si expri me liber ideile, sa ia in consider ar e solutii posibile si sa ofere
recomandari pent r u probl emel e social e, economi ce, politice si de dezvolt ar e local a.
&ent rul Regional de Resurs e in =urism vine in sprijinul conumi t at i cu urmat oar el e*
#sigurar ea locul fizic pent r u organizar ea intal nirilor (birouri, sali, etc) si
puner e a la dispoziti e a logistici necas ar e (P&, video- priect or, flip- chart- uri, etc)
#sist ent a de speci alit at e si exper tiza neces ar a in conducer e a si incur ajr ea
discutiilor const ructive, utilizarea unor instrume nt e si met ode de atrager e a
implicarii comuni t at ii in identificar ea si analizar ea probl emel or precum si luarii
unor decizii maj or e privind viitorul lor si al localit atilor pe care le repr ezi nt a.
&onvocar e a periodica oamenilor de afaceri la intruniri deschi s e cu scopul unor
comuni cari sau dezbat eri cu temat i ca local a de inter es maj or
Realizar ea unei baze de dat e cu nume, numer e de tel efon si adr es el e tut uror
persoanel or, fizice sau juridice, implicat e in activit ati direct e sau conexe
domeni ul ui turistic.
dentificar ea nevoilor de calificare si speci alizar e in domeni ul turismul ui si
plasar e a control at a a fort ei de munca disponi bila.
nfint ar ea unui cent ru de informar e (tel. scurt) si prest ari servicii de
proxi mi t at e (repar at ii divers e, intervent ii de urgent , inst al at ori, elect rici eni,
bab< sitt er, cat eri ng, gradi nari, etc) dedicat e exclusiv localnicilor,
propri et arilor de case de vacant a si turistilor aflati in zona.