Clonarea ramane un subiect de mare interes.

Inca insuficient cunoscut si prea

putin prezentat publicului larg, clonarea fascineaza prin faptul ca mult timp a fost de
domeniul science fiction, iar acum pare sa devina o realitate pe care trebuie sa o
acceptam. Vrem sau nu, cu bune si rele. Intens dezbatuta din punct de vedere moral, etic
si religios, clonarea va fi un capitol important al viitorului, ce trebuie inteles cat mai bine
inca din prezent.
Ce fac de fapt oamenii de stiinta si de ce? Cum poate clonarea sa salveze vieti si
care sunt de fapt argumentele pro si contra? Merita ea, oare, toate aceste efoturi
financiare, sau tine mai mult de dorinta specialistilor de a extinde cat mai mult granitele
stiintei?
Pentru prima oara, cercetatorii au reusit sa cloneze cu succes un embrion uman, si
au extras si celule stem din acest embrion clonat. Celulele stem sunt considerate a fi una
din cele mai revolutionare modalitati terapeutice pentru foarte multe afectiuni, inclusiv
diabet, boala Parkinson sau paralizia medulara.
Clonarea este procesul prin care se creeaza copii genetice identice ale unor celule
umane sau ale unor fragmente tisulare. Se poate considera ca si gemenii sunt tot clone,
desi acesta nu este termenul preferat de specialisti. Clonarea in acest caz apare in mod
natural si spontan in cadrul procesului de reproducere. In mod normal, dupa fecundarea
ovulului de catre spermatozoid, celula incepe sa se divida. stfel, din ovul se formeaza
doua celule, apoi patru, opt, saisprezece si tot asa. !recand prin stadii diferite de
diviziune, celulele incep sa se diferentieze in tesuturi, care apoi vor fi integrate in organe,
aparate si sisteme. "e la un ovul fecundat se va forma astfel, un bebelus. #neori insa,
dupa prima diviziune, celulele se separa complet una de cealalta. Isi continua diviziunea
separat, trecand prin aceleasi faze, si dand nastere in final la doi indivizi identici din
punct de vedere genetic. cestia sunt gemenii identici, pe care cu totii ii cunoastem, si
care pot fi considerati de fapt, clone.
Initial, termenul de clonare se folosea in laborator pentru divizarea si separarea
unui embrion $procesul imitandu%l pe cel natural care are loc in organismul femeii atunci
cand apar gemenii identici&. Primele clonari reusite au fost la animale, si anume la oi, insa
in timp au fost clonati si unul sau doi embrioni umani. cesti embrioni clonati nu au fost
insa niciodata implantati pentru a da nastere unor indivizi. stfel, specialistii subliniaza
ca pana in momentul actual gemeni identici nu au fost creati prin clonare, insa ca
procesul este unul realizabil.
In prezent, specialistii prefera inlocuirea termenului clasic de clonare cu cel de
transfer nuclear. "in aceasta cauza exista si atat de multe controverse' transferul nuclear
implica de fapt clonarea, copierea unui individ de(a existent.
In cadrul procesului de transfer nuclear, ")%ul unui ovul nefertilizat este scos si
inlocuit cu ")%ul unei celule mature a organismului, de exemplu o celula din tegument.
"aca procesul este realizat cu succes, celula manipulata, cea in care a fost introdus noul
material genetic, incepe sa se divida pana cand a(unge sa fie replica fidela a celulei adulte
mature al carei ") l%a primit. *ezultatul acestui proces este deci producerea de tesuturi
identice din punct de vedere al originii, dar si al maturarii. Celulele obtinute astfel nu vor
fi nici macar cu un minut mai tinere sau mai batrane decat celula din care au derivat.
Clonarea terapeutica nu mai este de mult insa in stadiul teoretic, ea a devenit o
realitate cu care trebuie sa ne obisnuim. +a presupune clonarea celulelor unui adult cu
scopul utilizarii lor apoi in diverse terapii. Sustinatorii acestui tip sunt de parere ca
procedura poate fi foarte benefica domeniului de c,irurgie de transplant' celulele si
tesuturile astfel obtinute nu vor fi respinse de organism, nu vor fi atacate si distruse
deoarece sunt recunoscute ca self, iar aplicarea unor astfel de grefe nu trebuie insotita de
administrarea unui complex tratament imunosupresor.
Clonarea terapeutica a fost utilizata la inceput la soriceii de laborator. Incura(ati
de rezultatele obtinute, cercetatorii au inceput sa extrapoleze aceasta te,nica si la oameni.
u fost studiate c,iar si eventualele posibilitati de utilizare a embrionilor nefolositi din
clinicile de fertilizare.
Cele mai importante probleme de sanatate care se spera a fi rezolvate prin
utilizarea celulelor si fragmentelor tisulare obtinute prin clonare sunt cancere, boli
cardiovasculare, diabet za,arat. "e asemenea, c,irurgia estetica si cea reconstructiva sunt
alte domenii ce pot beneficia de tesuturile obtinute astfel.
In aceast- lume, noi nu avem dusmani absoluti. )u exist- oameni cu care noi s-
ne contrazicem absolut .n toate. Contrazic/ndu%ne .n ceva, noi avem p-reri .nrudite .n
altceva. Cum spunea Sf. Ioan 0ur- de ur' 1)oi nu avem nimic comun doar cu diavolul,
.ns- cu toti oamenii, noi avem multe .n comun1.
2nseamn- c- nu pe tine trebuie s- te condamni pentru neatentia .n urma c-reia,
dintr%o dat-, te%ai dovedit solidar cu oponentii t-i traditionali, ci s- te bucuri pentru aceea
c- ceva general uman s%a dovedit a fi mai puternic dec/t ceea ce le desparte. Si aici apare
.ntrebarea' motivele pentru care crestinii ortodocsi se feresc de experimentele clon-rii
sunt strict bisericesti sau nu? )oi ne pronunt-m .mpotriva clon-rii deoarece aceast-
activitate contrazice ceea ce scrie .n cate,ismele noastre, sau din alte motive? Ceea ce e
specific doar crestinismului ortodox, ceea ce deosebeste conceptia noastr- de conceptia
celorlalti oameni ne oblig- s- fim .mpotriva clon-rii sau poate c- argumentele noastre,
dac- e s- ne g/ndim mai serios, se vor dovedi a fi aceleasi pe care le .nainteaz- oamenii
altor credinte si convingeri?
+u cred c- merit- s- ne g/ndim la asta anume pentru succesul luptei noastre
.mpotriva clon-rii. Se stie c- at/t .n *usia, c/t si .n alte t-ri, cea mai mare pr-pastie .ntre
3iseric- si 1societatea civil-1 se iveste anume .n sfera problemelor despre reproducere.
Problemele moralei sexuale, a contraceptivelor, a avorturilor etc., 3iserica le trateaz-
evident $si spre m/,nirea lumii laice& altfel dec/t o fac stereotipurile constiintei de mas-.
2n constiinta de mas-, e foarte ad/nc .nr-d-cinat stereotipul potrivit c-ruia 13iserica
.ntotdeauna e .mpotriva a ceea ce aduce bucurie oamenilor1. 4ai s- nu ne am-gim,
autoritatea 3isericii .n societate nu e c,iar at/t de mare ca .n constiinta oamenilor
nebisericesti, opinia sustinut- de 3iseric- s- devin- de la asta mai autoritar- si mai
acceptabil-. "impotriv-, .n constiinta multor oameni, problemele legate de viata sexual-
se rezolv- mai degrab- printr%o reactie invers- celei bisericesti' 1+i, dac- p/n- si c-lug-rii
-stia care nu .nteleg nimic .n dragoste si pl-cere ne spun s- ne ferim de asta, cu at/t mai
mult merit- s- .ncerci51 2nseamn- c- noi trebuie s- .naint-m argumente care s- fie
.ntelese nu numai pentru oamenii care accept- .ntru totul sistemul de valori bisericesc, ci
argumente .ntelese pentru 1cei din afar-1. +u cred c- e de folos a specifica oamenilor c-
noi avem aceleasi motive .mpotriva clon-rii ca si voi, ma(oritatea oamenilor6 2n primul
r/nd, noi ne ferim s- p-trundem .ntr%o sfer- despre care cunoastem foarte putin.
C/stig/nd .n ceva, oare nu vom pierde noi altceva mult mai important, deocamdat-
neobservat pentru noi? 7 dat- noi 1am f-cut%o1. )ou- 1ne%a mers1 .n acea (oac- pe care
au pornit%o fizicienii .n anii patruzeci. "up- m-rturiile personale ale autorilor bombei
atomice americane, ei nu stiau dac- reactia atomic- provocat- de ei va avea un efect local
limitat sau, odat- .nceput- descompunerea atomic-, va .ng,iti materie la nesf/rsit, si p/n-
la urm- va nimici toat- substanta vie din (ur, va nimici P-m/ntul, tot #niversul6 tunci
nou- ne%a mers. Sub lopata noastr- .ndr-zneat-, nu s%a dovedit a fi nici o min-. "ar oare
exist- garantia c- .n locul unde sap- ast-zi biologii nu este o astfel de min-? nalogia cu
fizicienii atomisti ne a(ut- s- exprim-m si a doua temere a noastr-. #nde e garantia c- din
clonare nu se poate face o 1bomb- biologic-1? #nde e garantia c- st-p/nitorii lumii
acesteia nu vor utiliza aceast- practic- pentru producerea unei noi rase umane care s-
corespund- mai bine .nc,ipuirilor lor despre aleg-torul ideal? 7are nu vor creste
laboratoarele pentru clonare niste 1iliescieni1 si 1pedeserei1 $1eltinoizi1 si 1ziuganoizi1, .n
original& docili?
2n al treilea r/nd, cum vor ar-ta relatiile .ntre oamenii acestor rase diferite? 7are
toti vor recunoaste clonele drept oameni? Ce vor fi ei .n propria lor receptare? Cum vom
ar-ta noi .n oc,ii lor? Mai pe scurt, aici noi a(ungem la .ntrebarea pe care 3iserica de
mult le propune medicilor si (uristilor s- o rezolve' 1Ce este omul1? C/nd .ncepe si c/nd
se termin- viata omeneasc-? $problema avorturilor si a eutanasiilor&8 Ce .l face pe om s-
fie om? $problema oamenilor cu psi,icul afectat&.
2n al patrulea r/nd, se va declansa oare instinctul matern la femeie, dac- ea nu va
trece prin purtarea sarcinii si nasterea copilului? 7are va fi iubit un astfel de copil? 2n
general, aceste argumente se pronunt- .n (urul problemei drepturilor omului' ce drepturi
are omul si cine anume detine aceste drepturi? "ar are oare 3iserica unele argumente
proprii .mpotriva clon-rii, care s- fie specific crestine? "eocamdat- eu nu am .nt/lnit
astfel de argumente. Strig-tele emotionale de felul c- crearea omului de c-tre om este
uzurparea drepturilor Creatorului "ivin, si de aceea e satanism curat, mie nu mi se par
conving-toare. 9a urma urmei, la .nceput si lumina a ap-rut dup- voia dumnezeiescului
1s- fie51 cum .ns-, crearea luminii e accesibil- si oamenilor, si noi nu vedem nimic
blasfemitor .n lucrul electricianului sau a operatorului statiei electrice.
0raba unui astfel de argument se vede din pilda extraordinar- povestit- de ntoine de
Saint%+xuper: .n romanul 1Citadela1' 1!r-ia pe lume un alc,imist, el voia s- descopere
taina vietii. Si s%a .nt/mplat asa .nc/t cu a(utorul resorturilor, el a reusit s- obtin- un bot
de aluat viu. u alergat logicienii. +i au repetat experienta, au amestecat prafurile si
alia(ele, au aprins focul sub resort si au obtinut .nc- un bot viu. +i au plecat strig/nd tare
c- taina vietii nu mai este tain-, c- viata este o urmare fireasc- a cauzelor si efectelor,
influentele pe care le suport- prin .nc-lzire elementele lipsite de viat-. 9ogicienii, ca
.ntotdeauna, au .nteles totul de minune. +i n%au .nteles c- natura creatului si natura cre-rii
nu seam-n- .ntre ele, puterea creativ-, epuiz/ndu%se, nu las- urme. )u .n zadar creatorul
.ntotdeauna abandoneaz- creatia sa si creatia intr- sub st-p/nirea logicii. Si eu m%am
.ndreptat smerit spre prietenul meu geometrician. 1#nde ai v-zut tu ceva nou?% a .ntrebat
el ; viata a dat nastere vietii. )oua viat- a ap-rut datorit- alc,imistului, iar alc,imistul,
din c/te stiu eu, este viu. "espre el au uitat, cum se si c-dea, creatorul dispare si ne las-
nou- creatia1.
"ac- savantul cu ratiunea sa creeaz- viata, asta nicidecum nu .nseamn- c- pentru crearea
vietii nu e nevoie de minte. "ac- omul poate crea viata, .nseamn- c- el, .ntr%adev-r,
poart- .n sine c,ipul propriului s-u Creator. +u sunt convins c- orice performante ale
stiintei nu fac dec/t s-%9 prosl-veasc- pe Creatorul ratiunii noastre, dar nicidecum nu%9
,ulesc. +u am avut ocazia s- aud si urm-torul argument specific 1teologic1 .mpotriva
clon-rii' aceasta va fi o nastere f-r- dureri, si prin aceasta se va anula porunca "omnului,
care a trimis suferinte .n timpul nasterii pentru p-catul originar. "ar pedeapsa pentru
p-cat a fost tripl-' nerodirea p-m/ntului, care va rodi doar 1spini si p-l-mid-18 greutatea
muncii $1.n sudoarea fruntii tale1& si c,inurile nasterii. 9a drept vorbind, cu toate aceste
urm-ri ale p-catului originar, munca omeneasc- lupt- de mult si cu destul- eficient-, iar
3iserica nu l%a condamnat niciodat- pentru asta. "ac- ar fi s- .ntelegem prea ad literam
aceste cuvinte din Vec,iul !estament, va trebui s- condamn-m munca amelioratorilor
$cum de .ndr-znesc s- .mbun-t-teasc- p-m/ntul blestemat de "omnul5&. Va trebui s-
condamnam orice progres te,nico%stiintific, orice inventii care usureaz- munca omului
$.ncep/nd de la folosirea animalelor domestice, inventarea rotii, a morii si a plugului&. Va
trebui s-%i d-m anatemei pe anesteziologi, care usureaz- suferintele femeii din timpul
nasterii.
*ezultatul principal al p-catului originar nu st- deloc .n durerea venirii omului pe lume,
ci .n durerea plec-rii lui din ea. "up- cuvintele cuviosului Marcu scetul, de la
protop-rintele nostru, 1noi am mostenit nu p-catul lui dam, ci moartea provenit- din
el6 Pentru c- nu se putea ca noi, care am provenit din morti, s- fim vii1.
"ac- rodul p-catului primordial ar fi constat anume .n suferinta nasterii, atunci
noi ar fi trebuit s- accept-m dogma catolic- despre imaculata conceptie a <ecioarei
Maria. C-ci doar nu numai catolicii, ci si ortodocsii consider- c- nasterea lui Iisus din
Maria a fost f-r- dureri. "ar catolicii v-d .n aceasta dovada faptului c- Maria era de acum
sustras- actiunii p-catului originar. 7rtodocsii .ns- nu v-d necesitatea de a trage o astfel
de concluzie, care, .n esent-, anuleaz- necesitatea venirii lui "umnezeu .n lume si
unicitatea =ertfei 9ui m/ntuitoare, anume pentru faptul c- noi nu confund-m urm-rile
particulare p-m/ntesti ale p-catului originar cu acea catastrof- principal- pe care el a
provocat%o .n relatiile noastre cu Viata, adic- cu "umnezeu.
2n general, .n reactia lumii catolice .mpotriva clon-rii se contine cu mult mai mult
elementul specific confesional dec/t .n ortodoxie. Pentru catolici, clonarea ridic- o grav-
problem- teologic-' oare vor mosteni p-catul originar oamenii ap-ruti pe lume f-r- actul
sexual, iar dac- se va mosteni, .n ce c,ip se va transmite acesta? C,estiunea const- .n
faptul c- din timpul lui ugustin, catolicii consider- c- p-catul originar se transmite prin
actul z-mislirii, deoarece de actul z-mislirii se leag- o oarecare 1pl-cere necuvenit-1.
)unta e permis-, si z-mislirea la fel. "ar, dup- cuvintele scriitorului crestin latin din
primele veacuri, !ertulian, 1)unta este o desfr/nare acceptat-1. 2n desf-tarea erotic-, sotii
.si pierd controlul asupra lor, .ndulcindu%se unul de altul, .l uit- pe "umnezeu, si prin
aceast- fisur-, .n plodul z-mislit de ei, p-trunde un fel de 1stric-ciune16
"ar unde e pl-cerea originilor acelei vieti care a fost obtinut- printr%o operatie
asupra unei celule somatice obisnuite? paritia acestei celule primare e legat- mai
degrab- de nepl-ceri. Cum dar se va transmite aici 1p-catul originar1? 7mul z-mislit f-r-
pl-cere si f-r- .mpreunare, dup- logica augustin-, se dovedeste a fi .n afara puterii
p-catului originar.
7rtodoxia .ns- nu vede aici o problem-. 3iologia mai degrab- .nt-reste vec,ea
noastr- convingere' omul a fost creat pentru nemurire. Celulele noastre sunt .ntr%adev-r
nemuritoare. +le .n sine sunt capabile s- se separe la nesf/rsit si s- nu moar-, .n cazul .n
care .n mediul exterior nu exist- piedici pentru aceasta. 2nseamn- c- viata noastr- e
limitat- nu de natura noastr-, ci de conditiile .n care tr-im $.n care noi ne%am aruncat prin
c-derea .n p-cat&. "ar, deoarece celula luat- pentru clonare si fiinta crescut- din ea
oricum vor vietui .n lumea noastr- cazut-, suflarea mortalit-tii 1originare1, vai, oricum o
va cuprinde. Si nu biologii, ci doar Cel Care +l singur detine nemurirea poate ap-ra viata
noastr- de moarte sau s- ne .ntoarc- .n ea6 sa c- clonarea nu contrazice nicidecum
interpretarea ortodox- a p-catului originar. Mai degrab- e invers, discutiile despre
clonare sunt importante pentru polemica cu catolicismul si augustinismul.
2n parte, e posibil- o analiz- a .ntreb-rii prin ce anume se transmite 1p-catul
originar1' se petrece asta 1din initiativa1 p-rintilor, care, z-mislind copilul, .i transmit
.mp-timirea lor sau asta nu depinde de felul .n care copilul este z-mislit, ci pur si simplu
pentru c- el p-seste .n lumea noastr- bolnav-? 2n orice caz, enuntul Sinodului din
Cartagina din >?> $1S- nu se interzic- botezul copilului care, abia n-scut, nu a p-c-tuit cu
nimic, .n afar- de faptul c-, provenind din trupul lui dam, a preluat molima mortii vec,i
prin .ns-si nasterea sa1& admite o interpretare dubl-.
2nc- o .ntrebare o constituie si aceasta' va fi oare om fiinta clonat-? 2n scrierile
bisericesti, uneori e exprimat- p-rerea cum c- sufletul copilului se contine .n s-m/nta
tat-lui $teoria tradutionist-&. Potrivit ei, .nc- .n s-m/nta lui dam existau sufletele noastre
ale tuturor. )oi toti am fost .n dam atunci c/nd el a gresit si de aceea si noi suntem
p-rtasi la acel p-cat6 Prin urmare, copilul care .si are originea nu .n s-m/nta tat-lui, ci
de la celula somatic- a acestuia, nu va avea suflet.
"ar si acest punct de vedere e preluat mai mult de catolicism dec/t de ortodoxie.
2n conceptia ortodox-, sufletul omului, personalitatea lui se creeaz- de c-tre "umnezeu.
P-rintii .i dau doar trupul. "e aceea, pentru teolog, problema const- aici numai .n
aceasta' va a(uta oare "omnul s- uneasc- cu embrionul, obtinut .n rezultatul clon-rii,
sufletul omenesc? Pentru c- aceasta e o problem- de voint- a lui "umnezeu, nu putem
avea un r-spuns anticipat. Si extrem de .ndr-zneat- este fapta unui oarecare preot care a
refuzat s- boteze un copil despre care p-rintii au spus c- el a fost 1conceput .n eprubet-1
$preotul natolii 3erestov a povestit despre aceasta, exprim/ndu%si nedumerirea, la
1*o(destvenskie citenia1 @AAB, din Moscova&. Cred c- si .n cazul clonelor, 3iserica va
insista pentru a%i recunoaste ca oameni $pentru a nu admite experimentele asupra lor sau
dezmembrarea lor .n 1piese de sc,imb1& si .i va boteza si .i va .mp-rt-si pe acesti micuti.
ceast- problem-, c/t n%ar p-rea de straniu, de acum e rezolvat- de traditia bisericeasc-.
2n 1!rebnicul1 Sf. Petru Movil-, exist- r/nduiala 1"espre botezul celor asemenea cu
animalele si a altor ciud-tenii n-scute1. 2n el g-sim prescris' 1"ac- vreun monstru sau o
oarecare ciud-tenie se va .nt/mpla s- se nasc- din femeie, dar nu va avea c,ip de om, s-
nu se boteze. "ar dac- faptul se va pune la .ndoial-, s- se boteze cu o conditie' "ac-
acesta este om, se boteaz- robul lui "umnezeu cutare .n numele !at-lui s.a.m.d.1. 2n
genere, pentru 3iseric- e caracteristic s- se insiste asupra faptului c- granitele clasei
fiintelor numite om s- se l-rgeasc-. Pentru conceptia laic-, dimpotriv-, e caracteristic-
tendinta spre .ngustarea limitelor existentei umane $copiii .n p/ntecele mamei nu sunt
oameni, bolnavii de comatoz- nu sunt oameni, copiii n-scuti f-r- creier nu sunt oameni,
copiii afectati de boala lui "aun la fel6&. sa c- si .n cazul clon-rii, nu merit- s-
mergem .mpotriva traditiei bisericesti si s- rezolv-m negativ .ntrebarea dac- sunt sau nu
oameni aceste 1ciud-tenii1.
Mai exist- .n scrierile bisericesti precautii .mpotriva activismului care dep-seste limitele
lumii create de "umnezeu. )u arareori, ele sunt folosite ca argument care explic-
ostilitatea ortodoxiei .n fata clon-rii. "ar dac- ar fi s- folosim cu sinceritate acest
argument, atunci ar trebui s- interzicem s- se mai ard- .n biserici lum/n-ri de parafin-
$aceast- substant- nu a existat .n 1lumea creat- de "umnezeu1 p/n- la aparitia c,imiei
omenesti&, s- se toarne vazilin- .n candele, s- se poarte ,aine sintetice, s- se coac-
anafure $ele doar nu cresc .n curtea bisericii& si, .n genere, s- interzicem traiul .n lumea
culturii. 9umea 1noosferei1 $nu .n sensul oculto%cabalistic, ci .n sensul pur culturologic'
noosfera ca lume de care s%a atins activitatea omeneasc-& este mediul nostru de viat-
inevitabil. Si aici e foarte greu de ,ot-r/t' ce putem atinge noi cu Cdreapta noastr-
reformatoare1 si ce nu. 2n orice caz, interdictia de a sc,imba lumea si c,iar omul nu se
sustine $numai dac- noi nu vrem s- anul-m medicina ca atare&. Pot fi puse .n discutie
doar scopul si urm-rile interventiei noastre. 2n .nc,eiere, vreau s- atrag atentia c- goana
nes-buit- dup- argumente teologice .mpotriva clon-rii poate da rezultate neasteptate. C/t
n%ar p-rea de straniu, clonarea este .nf-ptuirea unei sc,eme prezente .n literatura ascetic-.
2n orice caz, .n scoala lui 7rigen $.n particular la Sf. 0rigore de ):ssa&, exista
presupunerea c- omul, p/n- la c-dere, era capabil de o .nmultire .n afara sexualit-tii, o
.nmultire a neamului s-u care s- nu fie legat- de pl-cerea trupeasc-.
lt- problem- este c- adeptii clon-rii sustin aceast- idee, desigur, nu din simpatie pentru
extremit-tile ascetice. Visul lor nu este .nmultirea f-r- excitarea sexual-, ci (ocurile
erotice lipsite de complicatiile gravidit-tii si ale nasterii. "ar aceasta iar-si este o
problem- de o posibil- utilizare social- a clon-rii, si nu o problem- de atitudine fat- de
clonare ca atare.
sadar, dup- p-rerea mea, clonarea .n sine nu este p-cat. )u este .nc-lcarea vreunui
aspect al .nv-t-turii biblice. "ar este foarte mare pericolul folosirii clon-rii .n scopul
p-catului, si de aceea ar fi mai .nteleapt- si mai moral- abtinerea de la astfel de
experimente ciudate.
Prin acest text, eu am vrut doar s-%i a(ut pe oamenii bisericesti s- poarte discutii
referitoare la clonare, s-%i a(ut .n alegerea acelor argumente care s- nu fie trase de p-r,
care s- nu fie criptocatolice si care s- fie .ntelese de oamenii ne.mbisericiti. Iar-si repet'
noi suntem .mpotriva clon-rii. "ar noi suntem .mpotriva ei nu pentru c- ne ap-r-m
cate,ismul nostru ortodox, ci pentru faptul c- suntem pur si simplu oameni, iar motivele
pentru care noi ne .mpotrivim clon-rii sunt aceleasi ca si la oamenii din afara 3isericii.
#nele argumente se vor dovedi a fi aceleasi cu ale oamenilor necredinciosi. #nele se vor
dovedi c- circul- nu numai la noi, ci si .n mediul altor traditii religioase. "ar argumente
serioase, care s- fie specific crestine, eu .nc- nu am reusit s- g-sesc. )u trebuie s- ne
rusin-m de asta. "impotriv-, faptul merit- evidentiat' c-ci si asa se depun nu putine
eforturi de c-tre oponentii nostri pentru a ne conferi .n oc,ii opiniei publice c,ipul unor
1luditi1, reactionari, dusmani dintotdeauna ai stiintei. "e aceea e cazul s- subliniem' lupta
noastr- nu este .mpotriva stiintei. )oi pur si simplu vrem ca folosirea performantelor
stiintei s- fie omeneasc- sau deloc.
valuarea etic-. Clonarea este o reproducere artificial- obDinut- f-r- aportul celor doi
gameDi8 este o reproducere asexual- Ei agamic-. <ecundarea propriu%zis- este substituit-
cu CfuziuneaF dintre un nucleu prelevat de la o celul- somatic- a individului care vrea s-
fie clonat, cu un ovul denucleat, adic- lipsit de genomul de origine matern-. 2ntruc/t
nucleul celulei somatice poart- tot patrimoniul genetic, individul obDinut posed-
identitatea genetic- a donatorului de nucleu.
Prima clonare de animale, care a avut loc la +dimburg $@AGG& a avut loc .n urma a >GG de
fuziuni dintre celula ou Ei nucleul donator8 dintre acestea doar B au avut succes, adic- B
din >GG Ei%au .nceput dezvoltarea embrionar- Ei doar @ din B embrioni a a(uns la
naEtereH>I.
l-turi de aceste aspecte care o fac inacceptabil- din punct de vedere etic mai sunt Ei
altele'
2nainte de toate trebuie spus c- finalitatea umanistic- la care se face referinD- nu este din
punct de vedere moral coerent- cu mi(locul folosit' manipularea unei fiinDe umane .n
primele sale stadii de viaD- pentru a obDine material biologic necesar experiment-rii unor
noi terapii, trec/nd astfel la uciderea acestei fiinDe umane, contrazice .n mod clar valoarea
presupus- de scopul salv-rii vieDii $sau vindec-rii de o boal-& altor fiinDe umane. Valoarea
vieDii umane, izvor de egalitate .ntre toDi oamenii, face ilegitim- folosirea pur
instrumental- a existenDei unui semen, c,emat la viaD- pentru a fi folosit doar ca material
biologic.
2n al doilea r/nd, aceast- practic- distruge semnificaDia uman- a gener-rii' nu mai este
g/ndit- Ei actualizat- pentru scopuri reproductive ci programat- pentru finalit-Di medico%
experimentale $Ei deci c,iar comerciale&.
2n clonarea uman- pentru scopuri terapeutice sau comerciale este alterat- figura
c,iar a Cp-rinteluiF $genitor&' este redus la rangul de prestator de material biologic cu care
s- se produc- un copilJgemen destinat s- fie folosit ca furnizor de organe Ei Desuturi de
sc,imb8 femeia este instrumentalizat-, fiind redus- la unele din funcDiile sale pur
biologice $prestatoare de ovule Ei de uter&.
2n procesul de clonare sunt pervertite relaDiile fundamentale ale persoanei umane'
filiaDiunea, consangvinitatea, rudenia, paternitatea Ei maternitatea. 7 femeie poate fi sora
geam-n- a mamei sale, lipsit- de tat- biologic Ei poate fi fiica bunicului s-u. "e(a cu
<IV+! s%a introdus confuzie .n ceea ce priveEte rudenia, dar cu clonarea se verific- o
ruptur- radical- a acestor relaDii.
Clonarea uman- trebuie (udecat- negativ Ei .n raport cu demnitatea persoanei
clonate, care vine pe lume ca o CcopieF $c,iar dac- este numai copie biologic-& a unei alte
fiinDe' aceast- practic- pune condiDii pentru o suferinD- radical- a celui clonat, a c-rui
identitate psi,ic- risc- s- fie compromis- de prezenDa real- sau c,iar numai virtual- a
CceluilaltF.
Principiul care de fapt este introdus .n numele s-n-t-Dii Ei a bun-st-rii stabileEte o
adev-rat- discriminare .ntre fiinDele umane .n baza m-sur-rii timpului dezvolt-rii lor
$astfel un embrion valoareaz- mai puDin dec/t un f-t, un f-t mai puDin dec/t un copil, un
copil mai puDin dec/t un adult&, r-sturn/nd imperativul moral care impune aceeaEi tutel-
Ei respect maxim faD- de cei care nu sunt .n stare s-%Ei apere Ei s-%Ei manifeste propria
demnitate.
Kebografie.
Cf. P7)!I<ICI C"+MI P*7 VI!, *iflesioni sulla clonazione, @, .n
,ttpJJLLL.bioetica%vssp.itJdocumentiJMMMNMMJMMMNMM.,tm
Cf. P7)!I<ICI C"+MI P*7 VI!, *iflesioni sulla clonazione, >, .n
,ttpJJLLL.bioetica%vssp.itJdocumentiJMMMNMMJMMMNMM.,tm.
C+)!*7 "I 3I7+!IC "+99O#)IV+*SI! C!!79IC "+9 SC*7 C#7*+,
Clonazione umana CterapeuticaF, .n 9P7sservatore *omano, @N.@.@AAA8 .n
,ttpJJLLL.clerus.orgJclerusJdatiJ@AAA%M?J@M%>JClonazioneumana.rft.,tml.
"iacon Prof. "r. ndrei Quraev Institutul !eologic Sf. !i,on, Moscova, 7 opinie
ortodox- despre clonare
,ttp'JJLLL.sfatulmedicului.roJ"iverseJclonarea%mit%si%realitateR?NM?
Rsritul clonelor, @G septembrie >MMG, Marc #lieriu, "escoper-
Clonarea, tradarea speciei, @> ianuarie >MMS, +venimentul zilei
T S%a nascut primul om clonat, >B decembrie >MM>, +venimentul zilei
T Filmul clonrii umane, >S aprilie >MMA, Paul Ciocoiu, +venimentul zilei