Sunteți pe pagina 1din 9

Batalia Atlanticului.

Sintagma ,, batalia Atlanticului a fost lansata la inceputul


razboiului de catre germani. Ulterior a fost adoptata si de istorici, intrucat
defineste laconic acerba confruntare navala desfasurata pe parcursul uneia
dintre cele mai importante campanii, derulata de-a lungul celor sase ani de
razboi, pentru controlul cailor maritime, ce a implicat si aspecte complexe
mai putin vizibile, dar nu mai putin importante referitoare la competitia
tehnologica si capacitatile productiei navale, a avioanelor, a activitatii
servicilor secrete,dar si statele majore ale marinelor Germaniei si Natiunilor
Unite. Desi reusise sa eludeze cu abilitate prevederile Tratatului de la
ersailles si sa-si construiasca nave de suprafata si submarine, !arina de
razboi a Germaniei " #riegsmarine$ era cu mult in urma %liatilor in cea ce
priveste numarul si tonajul navelor.De altfel &ric 'aeder, comandantul
suprem al marinei germane, a tinut sa precizeze ca razboiul izbucnise cu (-)
ani mai devreme decat planul sau. *onform planului + de inarmare a
'eichului inarmarea navala trebuia terminate prin anului ,-(). %ctionand cu
multa indrazneala, submarinele germane reusesc sa scufunde in zilele
urmatoare trei nave britanice de mare tonaj este vorba de ,, Royal
Sceptre ,, Bosnia si ,, Rio Claro iar la ,. septembrie in portul /ristol
portavionul ,, *ourageous0 urmate de alte succese in noaptea de ,1-,(
octombrie ,-1-. &conomia britanica era depedenta de caile maritime, motiv
pentru care !area /ritanie dezvoltase cea mai mare flota comerciala din
lume. Necesarul de petrol, jumatate din productia de alimente si aproape
toate materiile prime veneau pe mare. 2n ,-1-, importurile din 3U% si
*anada erau decisive puterea de rezistenta depinzand de rutele comerciale
din 4ceanul %tlantic. *onstienti ca nu pot angaja o batalie navala decisive
cu !arina 'egala /ritanica, conducatorii marinei germane si-au orientat
principalele actiuni impotriva navelor comerciale care aprovizionau
economia britanica spre realizarea unei blocade in jurul insulei prin
plantarea a mii de mine, menita sa intrerupa legaturile cu restul lumii. 5entru
realizarea obiectivului s-au utilizat nave de suprafata, submarine, nave
comerciale, armate si aviatia, indeosebi dupa ocuparea 6rantei. 2n *analul
!anecii, puitoarele de mine germane au lansat in fundul senalului navigabil
mine magnetice care detonau la trecerea navelor britanice ca urmare a
campului magnetic generat. 5ana s-a reusit pescuirea unei mine ce a fost
studiat lung timp creandu-se dezamagnetizarea, marina britanica a suferit
numeroase pagube importante. *ronica bataliei %tlanticului a consemnat
numeroase momente unul dintre aceste momente il reprezinta pe ,.
,
decembrie ,-1- ce reprezinta un remarcabil succes al !arinei regale
/ritanice. Dar nici marina germana nu s-a lasat mai prejos mai pr7cis nava ,,
Admiral Graf von Spee care reusise sa distruga 1, de nave ale %liatilor.
2n ciuda acestui rezultat este consemnata o batalie navala intre nava germana
si 1 nave britanice ,, Ester ,, Ajax si ,, Acilles0care s-au luptat langa
estuarul 'io del 5lata. 2n ciuda acestei batali navale cele ) nave serios
avariate au reusit sa se intoarca la bazelor. *ontrolul fostelor baze franceze
de la Cerbour!,Brest, "orient si al micilor porturi din Golful Biscaya,
alaturi de cele norvegiene a asigurat #riegsmarine posibilitatea de a actiona
pe mari suprafete ale %tlanticului, punand mari probleme !arii /ritanii in
protejarea convoaielor, adevarate ancore de salvare ale economiei britanice.
5rotejarea navelor comerciale din convoaie a fost organizata la inceput din
nave britanice si canadiene, carora li s-au adaugat ulterior si americane.
5rimele convoaie au fost formate din 18-(8 de nave comerciale, ajungandu-
se pana la .8 de nave. 2n septembrie ,-(8, marina regala primeste )8 de
distrugatoare americane intarind misiunile de escorta, dar pierderile s-au
mentinut ridicate.2n primele luni ale anului ,-(,, submarinele germane au
reusit sa scufunde nave care aduceau materiale de razboi din 3U%. %tat
marina germana cat si marina regala britanica au introdus noi tactici si
procedee de lupta. 2ncepand cu luna aprilie ,-(8 obeservam ca marina
germana a utilizat nave comerciale deghizate pentru scopuri de atac.2n
acceasi an marina britanica va utiliza in dotarea sa nave # corvete$ special
construite pentru lupta antiaeriana si antisubmarine ceea ce a intarit gruparile
navale ce executau misiuni de escorta ale convoaielor.Din ,-(9, britanicii
vor utiliza pentru protejarea convoaielor si lupta antisubmarina, fre!atele.
*apabile sa atinga viteze de pana la 98 noduri sa execute o traversada a
%tlanticului fara realimentare cu un puternic armament antisubmarin.
3ubmarinele inamice erau depistate printr-un hidrolocatoru denumit de
englezi ,, asdic si de americani ,, sonar% %paratul utiliza ,, reflectarea
undelor ultrasonore de catre obstacolele intalnite de apa inclusiv
submarine. 4 noua tactica a germanilor accea a lui Donitz a fost procedeul
tactic denumit ,, haita de lupi0 ce consta in distrugerea convoaielor
englezesti. Gratie cooperarii %mericano-englezesti si a aparitiei
hidrocolocator ce a permis %liatilor sa anihileze la timp submarinele naziste.
2n martie ,-(,, trei dintre cei mai temuti comandanti ai submarinelor naziste
au fost ucisi. 9 luni mai tarziu are loc capturarea in dreptul Groelandei a
submarinului &''(, ocazia cu care au fost descoperite codurile si masina de
decodat ,, Eni!ma% /atalia %tlanticului a stat permanent in atentia lui
:itler intrucat era in opinia sa calea prin care se putea distrugea economia de
razboi britanica. 2n )irectiva de ra*boi nr +, din februarie ,-(, se
9
sublinia ca cea mai mare eficacitate in lupta impotriva economiei de razboi
engleze s-a manifestat pierderi de nave comerciale. %celasi document
preciza continuarea razboiului impotriva !arii /ritanii in viitor trebuia sa
fie acela de a concentra toate mijloacele razboiului aerian si maritime si
continuarea hartuirii importurilor inamice. 2ntrucat ;iverpo-ul a fost cel mai
important port britanic din timpul razboiului, fiind punctul terminus pentru
majoritatea convoaielor si cartierul general al operatiunilor militare navale al
%ngliei, a fost dupa ;ondra tinta celor mai numeroase atacuri.*ele mai
cumplite atacuri germane s-au produs pe parcursul lunii mai ,-(,. !arina
germana a trimis in %tlantic nava de linie ,, Bismarc- cea mai puternica a
marinei Germaniei intrata in serviciu din ,-(8 insotita de crucisatorul ,,
.rin* Eu!en in cadul operatiunilor de lovirea a comunicatiilor
britanice.3erviciile secrete au aflat la timp de misiunea incredintata si au
trimis in urmarirea si anihilarea inamicului nava de linie,, .rince of /alles
si crucisatorul ,, 0ood% Dupa prima confruntare crucisatorul ,, :ood0 a fost
serios avariat provocand distrugerea acestuia ,in schimb nava de linie,,
5rince of <alles0 a reusit sa ajunga la tarm in ciuda avariilor. Depistata de
aviatia engleza la 9= mai, nava de linie ,, /ismarc>? a fost scufundata. 2n
ciuda acestei infrangere :itler isi pierde increderea in construirea de nave de
suprafete alocand fonduri mai multe in constructia de submarine.
3cufundarea de catre submarinele germane a cinci nave braziliene a
determinat /razilia sa declara razboi nazistilor sis a puna la dispozitie bazele
sale navale %liatilor. 2n primele luni ale anului ,-(1 ,, /atalia %tlanticului0
a atins punctul culminant, marina germana fiind foarte aproape sa blocheze
liniile de comunicatii si aprovizionare ale %liatilor. Din luna aprilie ,-(1, la
ordinul lui :itler comandant al !arinei Germane este numit #arl Donitz in
locul lui &ric 'aeder.5rimele ordine ale lui Donitz au fost acelea de retragere
ale fortelor navele pentru imbuntatirei tehnologice precum torpila
autodirijata acustic etc. &fortul germanilor se va dovedi zadarnic, balanta
inclinandu-se de partea %liatilor care si au marit numarul navelor de escorta.
Dezvoltarea tehnologiei de depistare a submarinelor a permis %liatilor sa
realizeze o aparare mai buna a convoaielor, inclusiv din spatiul aerian.
%vioanele americane decolau din Ne@foundland si 2celand, reusind sa
inchida spatiul aerian din %tlanticul *entral.3uccesul misiunilor indeplinite
de convoaiele de transport pe ruta arctica s-a datorat distrugerii unor nave
importante ca ,,Sarnorst si ,, 1irpit*0. 2n primele luni ale anului ,-(),
flota germana de submarine s-a marit cu noi tipuri, precum modelul 223 , cu
o raza mare de actiune numit ,, crucisatorul4submarin ce putea sa intre la
o adancime de ,A8 m. 5entru actiuni in zonele costiere s-a construit
submarinul 22333 . 2n luna martie ,-(), flota de submarine a Germaniei a
1
ajuns la (=1 de nave. *u toate acestea marina germana a pierdut controlul
cailor maritime ale %tlanticului.3e poate concluziona ca in timpul celor sase
ani de razboi 4ceanul %tlantic a fost teatrul unor inclestari navale complexe
ce au marcat dinamica celei de a doua conflagratii mondiale.


Extinderea Ra*boiului in Sud4Estul si Estul Europei%
3ntre lunile ianuarie-martie ,-(,, directiva /arbarossa a fost
analizata ,, in trei conferinte exceptionale0 unde :itler a anuntat ce decizii a
luat in legatura cu miscarile ofensive si obiectivele initiale ale operatiunii,
toate bazate pe propunerile facute de comandantii %rmatei. *oncomitent cu
pregatirile pentru declansarea campaniei impotriva U'33, :itler si-a
indreptat atentia asupra amenintarilor britanice in !editerana 4rientala si
/alcani. %ici trupele italiene fiind obligate de armata greaca sa se retraga
spre frontiera albaneza.;a ,, ianuarie ,-(, comanda suprema a
<hermarcht-ului a transmis Directiva nr 99 referitor la ajutorul dat de catre
fortele germane in luptele din sectorul mediteranean. 3-a ordonat formarea
unei unitati de acoperire pentru apararea Tripolitaniei si transferul in %lbania
al unor unitati germane pentru sprijinirea trupelor italiene de a relua ofensiva
impotriva armatei Greciei. %ceste operatii de salvare au fost numite
Sonnenblume # 5loarea Soarelui$ si Alpenveilcen # Ciclama$%

3nva*ia &niunii Sovietice%
)in punct de vedere ideologic :itler vedea in razboiul cu U'33 nu
numai o confruntare militara ci si una intre doua ideologii intre doua rase
diferite, ce trebuia desfasurata cu o duritate fara precedent, excluzand orice
mila. 2n mod expres, :itler a precizat cum trebuia tratati comisarii politici
din %rmata 'osie, ca fiind urmasii unor ideolo!ii opuse clar national4
socialism si trebuiesc licidati% Dupa o colosala mobilizare de forte,
comandatamentele germane au dislocat catre frontiera Uniunii 3ovietice
aprox ,)1 de divizii numeroase tancuri si avioane. %cestora li s-au mai
adaugat 1. de divizii ale aliatilor %xei de catre 'omania, &n!aria,
5inlanda.%ceasta impresionanta forta a fost dispusa din 6inlanda si pana la
gurile Dunarii.5e teritoriul 6inlandei a fost dislocate armata 6orve!iei # 7
(
divi*ii$ doua armate finlandeze cu ,) divizii germane. Grupul Armatei de
6ord, comandat de feldmaresalul Ritter von "eeb, cu 9- de divizii
sprijinite de ,8.8 de avioane de lupta dislocate in .rusia 8rientala, trebuia
sa declanseze atacul prin 1arile Baltice spre "enin!rad. Grupul de
Armate Centru sub comanda feldamaresalului 5edor von Boc- cu )8 de
divizii si ,=A8 de avioane a primit misiunea de a ataca pe directia
Smolens-49oscova% 2ntre "ublin si !urile )unarii s-a dislocate Grupul de
%rmate 3ud, comandat de Gerd von Rundestd, cu .8 de divizii si ,(.9 de
avioane avea tinta obiectiv orasul #iev iar ulterior orasul Rostov pe )on
directia. %ici actionau si armatele , a si : a romane impreuna cu armata a
'' a ce au alcatuit Grupul General Antonescu%;ovitura principala avea sa
fie data de trupele conduse de on /oc> caruia i-a fost alocata cea mai mare
parte a fortelor blindate, comandate de talentatii generali Guderian si
0ot.!odul in care trebuia utilizate fortele a declansat dispute intre strategii
germani.% existat o polemica intre cei mai in varsta ofiteri ai armatei
germane care sustineau necesitatea zdrobirii armatei sovietice printr-o
incercuire clasica realizata imediat dupa fortarea frontierei.*ei mai realisti
dintre generali considerau executarea unui atac impetuos cu gruparile de
tancuri ce aveau obiectiv atingerea Niprului. 2ncercuirea armatei rosii
urmand sa fie realizata de infanterie. %ceasta polemica a fost terminata de
decizia 6urherului de a hotara in favoarea traditionalistilor astfel ca ordinele
sale vizau ca %rmata a (-a %rmata a - a din subordinea lui on /oc> sa
efectueze incercuirea armatei sovietice. 2n momentul izbucnirii invaziei
naziste, U'33-ul era din punct de vedere militar, constituit in regiuni
militare. %ceaste regiuni erau B

a$ Re!iunea 9ilitara "enin!rad
b$ Re!iunea 9ilitara Speciala Baltica
c$ Re!iunea 9ilitara speciala ;est
d$ Re!iunea 9ilitara <iev
e$ Re!iunea 9ilitara 8dessa.

*onducerea %rmatei 'osii o avea *omisariatul 5oporului pentru %parare
prin !arele 3tat !ajor si sistemul directiilor generale si centrale.;a
inceputul luptelor, %rmata U'33 se confrunta cu problema cadrelor de
comanda.3uprimarea a numerosi comandanti in anii !arii &purari a dus la
promovarea in functii superioare a unor comandanti tineri care inca nu
facusera inca cunostiinta cu realitatile razboiului,situatie ce a provocat, la
inceputul confruntarilor germano-sovietice, scaderea capacitatii de lupta.
Desi in primavara anului ,-(, sovieticii si-au modificat planurile operative.
)
*omisariatul 5oporului pentru aparare si !arele 3tat !ajor al U'33 vor
aplica conform noii scheme existente atunci si anume vor intra in lupta la
cateva zile dupa bataliile de la frontiera. 4biectivul strategic in opinia
sefului de stat major al %rmatei 'osii asilievs>i, era zdrobirea fortelor
principale ale armatei germane si iesirea pe aliniamentului 8strolen-a4
8lomouc in cea de-a treizecea si a operatiunilor. ;ovitura principala urma
sa se desfasoare pe directia *racovia-#ato@ice cu scopul de a izola
Germania si aliatii ei, 2talia, Ungaria, 'omania. *u data pentru declansarea
operatiunilor era fixate ziua de 9 iulie ,-(,. %tacul german din 99 iunie a
preintampinat intentiile sovietice. Trupele sovietice nu erau pregatite in
realitate, pentru a declansa un atac de anvergura impotriva Germaniei, desi
3talin fusese informat despre intentiile agresive ale lui :itler. 3erviciile de
informatiii sovietice i-au prezentat in martie lui 3talin, intregul plan
/arbarossa. <. *hurchil l-a informat pe 3talin printr-un mesaj subliindu-2
ca va aprecia lesne semnificatia acestor fapte. Una dintre cele mai eficiente
retele de spionaj ,, Rote )rei ce actiona in &lvetia si care primea
informatii de la inalti ofiteri ai armatei germane. 3-a primit la '+ iunie '=:'
la ,, *entrul0 din !oscova momentul declansarii operatiunii /arbarossa, un
atac !eneral contra Rusiei in *orii *ilei de ++ iunie '=:'. Ultima
informatie despre iminenta atacului din dimineata atacului de 99 iunie i-a
fost adusa lui 3talin in seara zilei de 9, iunie ,-(,. 6rontiera sovietica in
zona 'egiunii militare #iev , Generalul Cu>ov i-a raportat lui 3talin
situatia.*hemat la %parare aceasta prezinta un proiect de directive cu
privire la aducerea tuturor trupelor din regiunile documentului, 3talin a
concluzionat ca este premature sa se aplice aceasta directiva si aceasta poate
fi reglementata pe cale pasnica.!ai mult de atat a ordonat sa nu sa raspunda
nici unui fel de provocari pentru a nu cauza complicatii. 2n dimineata zile de
99 iunie ,-(9 are loc invazia germana pe teritoriul sovietic, orase
importante ca !urmans>, 4dessa, 3evastopol au fost puternic bombardate.
Grupurile de %rmate de Nord si *entru au patruns in prima zi a campaniei
din &st (8 >m iar grupul sudic de armate ,) >m. 2n zorii zilei de 99 iunie s-
au reunit membrii /iroului 5olitic carora li s-au alaturat generalii
Timosen>o si Cu>ov. 2n urma anuntului oficial si al intalnirii dintre !olotov
si ambasadorului Germaniei la !oscova, care din urma aceasta ii imaneaza
omlogului rus declaratia de razboi Uniunii 3ovietice.3talin aproba
transmiterea Directivei nr 9 care preciza sa se dezlantuie impotriva fortelor
inamice in zonele pe unde au trecut frontierele trupele inamice. 3a fie
respinsi dincolo de frontiere pana la noi ordine. %viatia rusa sa bombardeze
trupele straine si teritoriile ocupate de inamic.Din nefericire
comandamentele rusesti nu au mai putut trimite la timp noile ordine intrucat
=
legaturile prin fir au cu unitatile din subordine au fost intrerupte.5rin
decrete date de *onducerea sovietica se enumera mobilizarea a ,( regiuni
militare cu exceptia celor din zona asiatica a &xtremului 4rient. 2n zona
europeanaa a fost declarata starea de razboi. % doua zi s-a constituit 9arele
Cartier General al 3naltului Comandament # S1A;<A$, al carui
presedinte a fost numit maresalul S%<%1imosen-o, care evident nu putea
lua o decizie fara acordul lui 3talin. ; a , iulie s-a infiintat *omitetul de
3tat al %pararii, condus de 2..3talin. 4rgan de autoritate suprema ale carui
hotarare erau indeplinite de organizatiile partid si de stat. !ulte decizii si
hotarari au fost luate de 3talin in afara cadrului oficial seara la cina, acasa
sau la vila sa de la #untsevo. /litz>rieg-ul german s-a derulat cu
repeziciune, trupele armatei de nord au patruns adanca in zona Tarile
/altice. *omandantul corpul )= 5anzer feldmaresalul von !anstein vor
ajunge in 9ins-. *oncentrarea asupra tintelor propuse si curajul asumarii
unor mari riscuri au fost factorii care explica reusita trupelor germane.
Gravitatea situatiei in care au fost puse trupele 6rontului de est a
determinat replierii pe un nou aliniament. Timpul nefavorabil si rezistenta
rusilor au incetinit inaintarea grupului de armate sud spre #iev. ;a 18 iunie
,-(,, 6rontul 3ud-est si 6rontul de 3ud au fost obligate sa se retraga pe un
nou aliniament. ;a ,,iulie ,-(, 4#<-ul a anuntat incheierea primei etape
a campaniei din 'usia de la vest de )vina si 6ipru. ictoriile obtinute au
accentuat disputele strategice dintre :itler si 4#<. 6urherul dorind ca
principalele forte principale sa fie concentrate si dirijate spre cucerirea
"enin!radului.2n timp ce 3tatul !ajor era de acord pentru continuarea
ofensivei spre !oscova si capturarea capitalei 3ovietice. 5e ,- iulie ,-(, s-
au emis noi ordine referitoare la campania din &st. 4biectivul fixat era
ruperea liniei 3talingrad si avansarea in adancime a grupurilor de blindate si
impiedicarea retragerii unor importante unitati inamice si nimicirea
acestora. Trupele din zona centrala a frontului trebuiau sa elimine trupele
sovietice incercuite si sa asigure securitatea liniilor de aprovizionare
continuandu-si astfel inaintarea spre !oscova.5e frontul de nord-est
;eningradul ramane obiectivul de atins.%rmata finlandeza si Grupul de
%rmate Nord trebuiau sa nimiceasca trupele sovietice de la est de lacul
;adoga. 2n sectorul central al frontului germano sovietic grupurile 9-1
tancuri au avansat intre ,)8 si 988 >m.5entru apararea !oscovei
conducerea sovietica a decis formarea 6rontului !ojais> din voluntari si
trupe ale *omisariatului 5oporului pentru 5robleme 2nterne. ;a 99 iulie
,-(, !oscova este bombardata de avioanele germane.3pre sfarsitul lunii
iulie armata germana ajung in cartierele periferiei oraselor 3molens> si
Taillin, este de admirat efortul depus de trupele sovietice pentru a sparge
.
incercuirea germana.3ovieticii au reusit sa aduca forte puternice pe
directiile de atac ale Grupului de %rmate *entru. 5roblemele legate de
aprovizionare si necesitatea acordarii unui repaus de zece zile pentru
refacerea capacitatii de lupta a armatei naziste l-a facut pe :itler sa sisteze
obiectivele pentru data de 18 iulie ,-(,. 5entru aripa de nord a frontului
de est ofensiva trebuia continuata cu centrul de greutate intre 2lmense si
Narva oe durectia ;eningrad, avand obiectivul de incercui
;eningradul.Grupul de armate 3ud i s-a fixat ca obiective defensive precum
nimicirea fortelor inamice de la vest de Nipru sis a creeze conditii necesare
pentru trecerea ulterioara a blindatelor si desfasurarea ofensivei in directia
;uhi. ;a A august ,-(,, :itler si-a schimbat prioritatile strategice si anume
zonele vitale ;eningradul cat si coasta /altica si bazinul Donet cu orasul
:ar>ov, ce reprezentau baza esentiala a economiei rusesti trebuiau capturate
cat mai rapid.5e ,. august ,-(,, germanii ocupa Novgorodul. 2ntrucat
amenintarea ;eningradului sporise, sovieticii trimit in ajutor 1 armate
constituind 6rontul de nord 6rontul ;eningrad comandat de maresalul
orosilov.2n ciuda cuceririi #ievului pe ,- septembrie si a pierderile de
vieti omenesti a germanilor au aparut si probleme tehnice la blindatele
germane dar si in din punct de vedere al moralului militarilor germani care
din cauza oboselii i-a adus in stare cronica din cauza marsurilor lungi si
istovitoare. 5e frontul din sud %rmata a ,, a germana a avut de efectuat
doua misiuniB cucerirea *rimeei, sarcina de prioritate absoluta si zdrobirea
trupelor sovietice care se retrageau spre est pe langa flancul drept al
Grupului de %rmate 3ud.5eninsula *rimeea detinea o pozitie geostrategica
importanta si punea in pericol zone importante controlate de germani
inclusiv zona petrolifera de la 5loiesti. 4data cucerita aceasta zona putea
aduce castigarea suprematiei germane in bazinul pontic.5e ,9 septembrie
,-(, trupe germane si romane au declansat asaltul asupra istmului 5ere>top
principala poarta de acces din nord in 5eninsula *rimeea. Dupa lupte
grelela 9= noiembrie ,-(, intreaga peninsula *rimeea a fost cucerita cu
exceptia 3evastopului # ba*a maritima a &RRS4ului$ care a fost intarita
prin amenajari genistice de beton si otel.;a 18 noiembrie ,-(, se
declanseaza operatiunea 1aifun ce viza ocuparea
!oscovei.*omandamentul 3ovietic a hotarat alocarea unui impresionant
numar de militar, tunuri antieriene si fortificatii in afara !oscovei.
4peratiunea Taifun s-a desfasurat intre 18 septembrie si ) decembrie timp
in care armata germana a inaintat pe trei directii lente. 'iposta sovietica a
fost puternica producand inamicului pagube mari de vieti omenesti si
tehnica.4 contributie la diminuarea capacitatii de razboi o constituia vremea
nefavorabila si gerul care au provocat pagube de vieti omenesti in randul
A
armatei germane care nu erau pregatiti pentru venirea iernii. 2ntre .-,)
noiembrie comandantul german on /oc> a restructurat dispozitivul
strategic pentru asaltul final. Doua armate germane de tancuri au pornit la
,) noiembrie pentru realizarea unei manevre de dubla invaluire ,, in cleste0
%rmata a 9-a pe directia Stalino!ors-4<asiva46o!ins-, si %rmata a ( a
spre ;olo-olams-4<in46o!inas-. 4fensiva germana a fost blocata in
padurile din jurul !oscovei.Trupele conduse de Geor!i <onstantinovici
>u-ov au pornit o ampla contraofensiva in jurul flancurilor germane,
punandu-i pe nemti intr-o situatie critica obligandu-i sa se retraga cu mari
pierderi, desi :itler interzisese parasirea pozitilor. 2ncepand cu iarna ,-(,
sovieticii i-au depasit numeric pe germani la capitolul mobilizari. 5e vastul
teritoriu rusesc pe care germanii nu l putea controla s-au adunat mii de
barbate creandu-se noi divizii. Din &xtremul 4rient au fost aduse divizii
proaspete care au avut rol in apararea capitalei si in declansarea
contraofensivei. /ine echipate pentru iarna si pregatite ,, diviziile 3iberiei0
au intrat in lupta la /orodino si 2stva. !obilizarea la munca fortata a rusilor
pentru lucrarile genistice de aparare, a fost o comanda ferma a lui 3talin,
tenacitatea si rezistenta militarilor rusi, se adauga elementelor care au
favorizat succesele %rmatei 'osii.:itler traseaza armatei sale ordine precise
cum ar fi bombardarea oraselor mari cum ar fi 3talingrad de catre aviatia
germana iar marina germana avea misiuni de aprovizionare cu hrana si
echipament trupelor aflate pe front. &securile suferite pe frontul de est l-au
determinat pe :itler sa faca destiuiri in fruntea comandantilor de arme
" terestru $. *hiar si asa situatia nu s-a imbunatatit armata germana suferind
infrangeri pe fronturile de vest, centru,si sud. ;a 98 aprilie ,-(9 /atalia
!oscovei se incheiase. *u aceasta infrangere mitul ofensivei germane se
destramase. 5e plan strategic batalia !oscovei a dus la un echilibru care a
durat pana la marea batalie de la #urs> si accelarat formarea coalitiei
Natiunilor Unite.
-