SUMAR

~~~~~~~
0. Prefata - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1
~~~~~~~~~~~
1. Argument - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 6
~~~~~~~~~~~~
2. Scurt istoric al bunelor maniere - - - - - - - - - - - 11
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
3. Ce se intelege rin maniere ! - - - - - - - - - - - - - 1"
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
". Cum arata si cum se oarta un om manierat # - - - - 1$
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- Sa fim e%igenti cu noi insine - - - - - - - - - 1$
- Mai mult saun & mai utin arfum - - - - - -- - 1'
- Sanatatea & cel mai retios bun al omului - - - 20
- (u mai suntem foarte tinere - - - - - - - - - - 22
- Cum sa mergem & cum sa ne urtam &
cum sa ne ase)am - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2*
- Cum ne miscam - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2+
*. Salutul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 30
~~~~~~~~~~~
- Salutul - mo, ,e comunicare cu oamenii - - - - - - 30
- -ormele ,e salut - - - - - - - - - - - - - - - - - 31
- Salutul .erbal. Stringerea miinii. Sarutatul
miinii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3*
6. Pre)entarea - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3'
~~~~~~~~~~~~~~~
- Pre)entarea - oarta .ietii sociale - - - - - - - - 3'
- /act si tactica in re)entarile corecte - - - - - "0
- Ce trebuie sa sunem si sa facem &
ce trebuie sa e.itam - - - - - - - - - - - - - - - - "3
- Cacane - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ""
- Pre)entarea in situatii in care artenerii stau e
scaune - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - "$
- Cum sa te re)inti singur - - - - - - - - - - - - "+
$. Cum ne a,resam ! - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - *1
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- 0 ermis sa te a,rese)i unor necunoscuti ! - - - *1
- Problema titlurilor - olitete sau formalism ! - - - *3
- Cum sa ne a,resam unei a,unari - - - - - - - - - - **
- Cum ne a,resam ,oamnelor in societate - - - - - - *6
- Cui utem sune 1 tu 1 - - - - - - - - - - - - - - - *$
+. Arta con.ersatiei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 60
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- Con.ersatia - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 60
- Arta relicii si conm.ersatia agreabila - - - - - 63
- Comlimentele - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 6*
- Ceea ce trebuie e%clus ,in con.ersatie - - - - - 66
- 2remea & anec,otele & citatele - - - - - - - - - - - 6'
- 3mortanta tinutei - - - - - - - - - - - - - - - - - $2
- Cum ne e%rimam ! - - - - - - - - - - - - - - - - - $6
- A nu se negli4a - - - - - - - - - - - - - - - - - - +0
'. /elefonul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +3
~~~~~~~~~~~~
- Un flagel sau o binefacere ! - - - - - - - - - - - +3
- Cum trebuie sa se ,esfasoare o con.ersatie
telefonica ! - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +3
- Situatii in care se recoman,a sa nu folosim
telefonul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ++
- Mici negli4ente telefonice - - - - - - - - - - - - ++
- /elefonul altcui.a - - - - - - - - - - - - - - - - - ++
10. Coreson,enta - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '0
~~~~~~~~~~~~~~~~~
- 5unele maniere negru e alb - scrisoarea - - - - '0
- Secretul coreson,entei - - - - - - - - - - - - - - '2
- Asectul coreson,entei - - - - - - - - - - - - - - '2
- Cartea ,e .i)ita & cartea ostala .e,erea si
telegrama - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - '$
- Ce nu trebuie sa fie o scrisoare - - - - - - - '+
- Mo,ele ,e scrisori - - - - - - - - - - - - - - - - ''
- Curriculum 2itae - - - - - - - - - - - - - - - - - - 100
11. 5unele maniere la masa -
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
iatra ,e incercare a e,ucatiei - - - - - - - - - - - - - - 10*
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- Cum aran4am masa - - - - - - - - - - - - - - - - - 106
- Comortamentul in timul mesei - - - - - - - - - - 110
- Masa e ser.ita 6 - - - - - - - - - - - - - - - - - 113
- Situatii seciale la masa - - - - - - - - - - - - 123
- Cite.a cacane - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 12*
- 7iferite tiuri ,e mese festi.e - - - - - - - - - 130
- Recetia - - - - - - - - - - - - - - - - - - 130
- Coc8tail - art9 - - - - - - - - - - - - - - 13"
- -i.e o:cloc8 tea - - - - - - - - - - - - - 13"
- 7ineul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13*
- Petrecerile entru coii - - - - - - - - - 13*
12. Cum ne imbracam - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - 13$
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- Ce urtam ! si mai ales cin, ! - - - - - - - - - 1"1
- /inuta ,e fiecare )i - - - - - - - - - - - 1"1
- Sort & calatorii & limbari - - - - - - - - 1"1
- 3n.itatii si .i)ite - - - - - - - - - - - - 1"2
- Coc8tail - art9 - - - - - - - - - - - - - - 1"2
- /eatru & concerte - - - - - - - - - - - - - - 1"2
- 5aluri - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1"3
- 5ote)ul - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1"3
- Casatoria - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1"3
- 2i)ite ,e con,oleante - - - - - - - - - - - 1""
- 3nmormintari - - - - - - - - - - - - - - -- - 1""
13. Comortamentul ci.ili)at in .iata ,e )i cu )i - - - 1"*
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- Cum ne urtam e stra,a - - - - - - - - - - - - - 1"$
- ;reseli ,e neermis - - - - - - - - - - - - - - - - 1"+
- Cum mergem e stra,a - - - - - - - - - - - - - - - 1"'
- Con.ersatii e stra,a - - - - - - - - - - - - - - - 1*1
- /ransortul in comun si olitetea - - - - - - - - 1*2
- Cum sa ne urtam cin, suntem la .olan - - - - 1*"
- 3n restaurante & in cafenele & in localuri
ublice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1*+
- Situatii seciale la restaurant - - - - - 16"
- 5acsisul - o roblema ,elicata - - - - - - - - - - 166
- Cui ,am & cit ,am ! - - - - - - - - - - - - 16+
- /eatrul & cinematograful & concertele & e%o)itiile - -1$1
- <a ensiune & la =otel - - - - - - - - - - - - - - 1$*
1". 7e la rima intilnire ina la nunta ,e aur - - - - 1$$
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- Simatie & flirt & rietenie & ,ragoste & casatorie - 1$$
- A.em un coil & iata o robleme cu a,e.arat
serioasa - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1+6
- Probleme legate ,e generatii ,iferite sau conflictul
intre generatii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1'*
1*. Cum sa ne urtam cu ersonalul ,e ser.iciu - - - - - 201
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
16. Cum sa ne comortam in .iata rofesionala si oficiala-20"
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- Sa gaseseti o sli4ba ,ar sa o si astre)i - - 20"
- 7aca a.em in .e,ere o sc=imbare ,e situatie - - 20"
- Scrisoarea - - - - - - - - - - - - - - - - - - 20"
- <a inter.iu - - - - - - - - - - - - - - - - - 20*
- 7ua anga4are - - - - - - - - - - - - - - - 206
- Cin, ai fost a.ansat - - - - - - - - - - - 20$
- 3n fata autoritatilor si a tribunalului - - - - 20+
1$. 5unele maniere in calatorie - - - - - - - - - - - - - - 210
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- >,ata a4unsi la caatul calatoriei - - - - - - - 21"
1+. /imul liber - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 216
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- ?ocul & sortul si fair-la9ul - - - - - - - - - - - 216
- ?ocul - ortret al omului - - - - - - - - - 216
1'. Ca,ourile - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 221
~~~~~~~~~~~~~~
- Arta ,e a oferi # cine ! cui ! ce ! cum ! - - - - - 221
- >ca)iile in care ,am ca,ouri - - - - - - - - - - - 22'
- Sf. (icolae - - - - - - - - - - - - - - - - - - 22'
- Craciunul - - - - - - - - - - - - - - - - - - 230
- Anul nou - - - - - - - - - - - - - - - - - - 230
- 1 Martie - - - - - - - - - - - - - - - - - - 230
- -loriile - - - - - - - - - - - - - - - - - - 231
- Pastele - - - - - - - - - - - - - - - - - - 232
- Ani.ersarea )ilei ,e nastere - - - - - - 232
- >nomastica - - - - - - - - - - - - - - - - - 232
- (asterea si bote)ul - - - - - - - - - - - 233
- Casatoria - - - - - - - - - - - - - - - - - 233
- 2i)itele - - - - - - - - - - - - - - - - - - 23*
- >biectul imrumutat nu este ,at - - - - - - - - - 236
20. 5ucurii si neca)uri in familie - - - - - - - - - - - - 23+
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- (astere & bote) & nasie - - - - - - - - - - - - - - 23+
- <ogon,a si casatoria - - - - - - - - - - - - - - - 23'
- Cerera in castorie - - - - - - - - - - - - 23'
- <ogo,na - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2"0
- /rusoul - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2"1
- Cununia ci.ila - - - - - - - - - - - - - - 2"1
- Cununia religioasa - - - - - - - - - - - - 2"2
- 5oala si moartea - - - - - - - - - - - - - - - - - 2"*
21. Cum ne urtam in biserica - - - - - - - - - - - - - - - 2"'
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- Cum ne a,resam rere)entantilor bisericii - - - - 2*0
535<3>;RA-30 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2*2
PR0-A/A
~~~~~~~~~
1 7aca nu utem fi buni & sa incercam sa fim macar
oliticosi. 1 (. Stein=ar,t - 1 ?urnalul fericirii 1.
3,eea scrierii acestei carti ne-a fost sugerata & ca
e .remuri lui <e@is Caroll & celebrul autor al cartii
1 Alice in tara minunilor 1 & ,e catre o foarte tinara
,omnisoara care ne-a rugat sa-i imtumutam sau sa-i sunem
,e un,e oate cumara un 1 Co, al manierelor elegante 1
,eoarece urma sa 1 iasa in lume 1 si a.ea o sume,enie ,e
ne,umeriri. Pentru ca e%emlarul ,in 1 Usage ,u mon,e 1 al
5aroanei ,e Staff ,in 1+'' se ier,use ,in biblioteca & am
inceut sa cautam o carte mai recenta & ublicata la noi
e aceasta tema. 7ua aceasta tru,a am ,escoerit niste
mo,este si timi,e brosurele aarute in ultimele ,ecenii. Asta
era tot. (u ne-am utut imie,ica sa me,itam asura cau)ei
ine%istentei in cultura noastra & tim ,e atru)eci si cinci
,e ani & a unei carti ,e referinta in acest ,omeniu. 3n
;ermania & ,e e%emlu & aar si se .in, anual cu mare succes
cam ,oua titluri noi ,e astfel ,e carti & si asta ,e foarte
multi ani. 5rosurile ,e care aminteam erau scrise cu bun
simt & insa ramineau e%trem ,e incomlete. Am inteles ca se
ocolisera cu multa gri4a subiecte 1 tabu 1 & ca ,e e%emlu
bote)ul & nunta & ceremonialul ,e inmormintare etc. 7e ce erau
aceste subiecte inter)ise este usor ,e resuus ... Am recitit
in sc=imb 1 Co,ul eticii si ec=itatii socialiste 1 si
4uramnitul ,e e coerta carnetului ,e U./.C. 0ra .orba acolo
,esre obligatia ,e a-ti ,a .iata si singele entru cau)a
Parti,ului. 3n gra,inite & scoli generale si licee & coii erau
in.atati sa recite c=iar ,e la .irsta ,e trei ani >,e
,e,icate Parti,ului ci con,ucatorilor iubiti A iar la orele
,e ,irigentie rofesorul era constrins sa comente)e
cu.intarile Secretarului ;eneral sau sa faca in.atamint
olitic.
Sa nu ne facem ilu)ii & nici o tara ,in lume nu
seamana cu un ension ,e ,omnisoare. (u toti oamenii ,e e
glob sunt bine crescuti & in,iferent ,e regimul olitic e%istent
intr-o tara. Stin, ,e .orba cu o rietena ,in ;ermania care
a .i)itat ,e mai multe ori Romania si marturisin,u-i ,orinta
noastra ,e a scrie o astfel ,e carte ne-a sus ca ,ua
arerea ei n-ar fi ne.oie & caci nicaieri in alta arte n-a
intilnit oameni atit ,e blin)i & ,e ositalieri si bine
crescuti ca la noi.
Sa fie bunele maniere o roblema ,e bun simt ! Sau
numai ,e cultura si instruire ! Sau numai ,e me,iu ! Se oate
,e,uce ,in e%erienta fiecaruia ,intre noi ca o comortare
ci.ili)ata ,ein,e ,e toate elementele enumerate mai sus.
Secretul unui comrtament agreabil si ci.ili)at in societate
se oate obtine ,in ,ecantarea bunelor obiceiuri filtrate si
a,atate ,e la o generatie la alta. 5unicii & arintii & scoala
si nu in ultimul rin, 5iserica sunt ,e neinlocuit intr-o
e%istenta normala a oamenilor in societate. Un a,e.ar cunoscut&
,ar neasimilat suficient sune ca ,rumul libertatii trece rin
cultura. 0%ista o cultura ,e ti rural - obiceiuri & ,atini &
ritualuri ce con,uc la un comortament ci.ili)at si o cultura
li.resca & ,in care omul scolit oate in.ata multe & ,ar nu in
mo, obligatoriu si bunele maniere.
Problemele ,e e,ucatie si comortare ci.ili)ata e%ista
in intreaga lume si nu .or fi nicio,ata re)ol.ate e ,elin.
Situatia ,e la noi & ,ua atru)eci si cinci ,e ani ,e
imi%tiune brutala & in e%istenta sociala si c=iar familiala & a
unei forte oarbe & nemiloase & care & in numele fericirii umane
a cautat sa ne uci,a fericirea & a incercat sa cree)e
1 oameni noi 1 & asemenea unor marionete stingace si suuse &
este totusi ,eosebita ,e cea ,in alte arti.
Cum sa suri)i cin, ti-e frica ! Cum sa te bucuri la
castoria coiilor cin, te temi ca .ei fi .a)ut la biserica !
Cum sa-i sui cu ,rag unei ,oamne - 1 7oamna 1 & cin, e%ista
un ,ecret care te obliga sub semnul unei amenintari continue
sa sui 1 /o.arasa 1 ... !
3n multe tari & situatia economica ermite mamei sa nu
lucre)e & ,aca ,oreste & ca sa se ocu0e ersonal ,e e,ucatia
coilor. /rebuie sa recunoastem ca la noi aceasta osibilitate
a fost ferm inlaturata ,eoarece nu se utea trai ,intr-un
salariu. Au aarut generatiile e care le-am numit 1 coii
crescuti cu c=eia ,e git 1. (u rea a.eau ce sa in.ete si
nici ,e la cine. Cum raul & ,in nefericire & contaminea)a cu
usurinta & uteau cel mult in.ata ,e la cei mai mari si in
nici un ca) lucruri bune. /imul a trecut si acum fetitele
si baieteii cu 1 c=eia ,e git 1 au a4uns arinti si cresc &
e,uca alte generatii ,e coii cu c=eia ... Sa nu fim insa
esimisti & raminin, la o .i)iune catastrofica asura .iitorului
societatii romanesti. Atunci & cartea aceasta nici nu ar mai
a.ea sens.
(ici o constringere si nici o libertate a fiecaruia
,intre noi nu oate inlocui sfatul unui om intelet & cumatat
si linistit. 3n .iata fiecarui om e%ista ne.oia ,e mo,ele &
iar in societatea romaneasca ,e ,ua al ,oilea ra)boi mon,ial
e.enimentul cel mai ,ramatic l-a constituit tocmai ,istrugerea
acestor categorii ce ar fi trebuit sa ,e.ina mo,ele morale.
3ntelectualii & oamenii ,e cultura au umlut temnitele
comuniste & tocmai ca entru un co, al onoarei nu le ermitea
sa treaca & in c=i cameleonic & ,e la o ,octrina olitica la
alta A =arnicii si inteletii satului au nimerit cam tot acolo
si tot ,in aceleasi moti.e. Si ne-a mai ramas mo,elul
acti.istului ,e arti,. A fost intr-a,e.ar un 1 mo,el 1 si
trebuie sa recunoastem ca faceam eforturi sa-l imitam & iar
re)ultatul s-a .a)ut si urmarile se resimt. S-a ,eteriorat
orice norma morala si aroae toate notiunile normale au fost
golite ,e sens.
3n Piata Romana ,in 5ucuresti se afla si acum
inscritia 1 2om muri si .om fi liberi 6 1. 7e nenumarate ori
in acesti ani am incercat sa ,escifre) sensul mai rofun, al
acestui cre,o tragic. Sa se fi referit numai la ,ictator !
Sa fi fost incluse toate frustrarile si ilu)iile coiilor
fara colilarie & a coilor crescuti cu 1 c=eia ,e git 1 !
Sa fi fost ,oar strigatul ultimei generatii ,e coii - cum
sunea alta,ata un a,olescent - care a mai .a)ut o ciocolata !
Sa nu ne fi gin,it nici unul ,intre noi ca cea mai
,ificila libertate este cea cu care nu stii ce sa faci !
7esre ,emocreatie nici nu mai in,ra)nesc sa amintesc.
/ermenul e folosit cu atita inconstienta incit e%ista
ericolul sa se incetateaneasca le noi in accetia contrara A
teroarea arbitrarului si a lisei ,e buna cu.iinta. -ac ce
.reau entru ca e ,emocratie & rosteste si otentantul si
omul ,e rin, - si ,esigur gresesc - nu asta e ,emocratia 6
Aceasta carte ar .rea sa ne imace e noi cu noi si
e noi intre noi. Cum nimic nu se oate imune rin forta &
ea nu constituie ,ecit un unct ,e lecare entru me,itatie
si ,ialog. 0.entualele rerosuri & in,oieli sau ne,umeriri ot
fi formulate in scris e a,resa 0,iturii si romitem ca la
urmatoarea e,itie .om tine seama ,e ele & incercin, sa .enim
in intiminarea ,orintelor ,umnea.oastra cu gin,ul bun ,e a
ne face .iata mai frumoasa ,ecit am a.ut-o. > meritam ,in
lin 6
1. AR;UM0(/
~~~~~~~~~~~~~
(e aflam la finele secolului BB si ni se are ca
se aroie sfirsitul lumii ... /raim intr-o lume nebuna & a.in,
sen)atia ca innebunim si noi e )i ce trece. Asistam
ingro)iti la imaginile cumlite ,in asa numitele )one
conflictuale & )one ce se i.esc in cele mai neastetate
locuri ,e e glob si se inmultesc ingri4orator. 3n ,iscoteci
tinerii ,ansea)a e mese 6 Altii care se autointitulea)a
1 Cell:s Angels 1 & ornesc noatea e motociclete a.in, la
bor, casetofoane cu mu)ica Cea.9 Metal & rasi in ca sau cu
lete & imbracati in blu)oane ,e iele cu tinte & e care sunt
rinse ecusoane cu caete ,e mort & in 4eansi si ci)me &
oferin,u-ne entru o clia o imagine ,e aocalis.
7esigur & e .orba ,e o imagine trunc=iata si
catastrofica a societatii in care traim & ,ar nu utem sa nu
tinem seama si ,e ea.
3n astfel ,e con,itii & mai merita sa ne reocuam ,e
bunele maniere ! (-ar fi mai bine sa ne intrebam ,aca ele
nu au ,e.enit cum.a inutile ! Rasunsul e unul singur # buna
crestere nu este si nu .a ,e.eni nicio,ata inutila & entru
ca il .a face e om sa se resecte in rimul rin, e
sine.
Am incetat oare sa a.em i,ealuri & sa gin,im & sa ne
culti.am & sa ne temem & sa ne rugam ! A.em oare ,retul sa
consi,eram tra,itiile erimate sau ,easite ! -ara in,oiala ca
nu. Caci nimic nou nu e sub soare ... 3ata un .ec=i a,e.ar
ce nu oate fi negat.
3n toate timurile a e%istat ten,inta oamenilor ,e a
se oune legilor imuse ,e olitete & ,eoarece la rima .e,ere
ar restricti.e si si inutile. 0le sunt arca in.entate sa
ingra,easca libertatea in,i.i,ului. 7ar ,ua o scurta e%erienta
,e .iata fiecare om este ne.oit sa accete ca bunele
maniere nu sunt ,eloc inutile ci ele contribuie la formarea
noastra ca 1 oameni 1 & la bucuria ,e a trai rintre semeni
ci.il)ati.
5unele maniere n-au fost a,augate in mo, arbitrar unor
structuri sociale. 0le au ra,acini intr-un sentiment rofun, &
in acea armonie ,intre comortare si etica & ,intre frumusetea
caracterului uman si moralitatea sa. Confucius & faimosul intelet
c=ine) D**1-"$' a.C=rE & sunea ca .irtutea nu rere)inta nimic
,aca nu se naste ,in curtoa)ie & a,ica ,in inima. >mul .a
a.ea un comortament natural si agreabil & a,ica o urtare
ci.ili)ata numai resectin, niste reguli care s-au imus si
s-au co,ificat ,e-a lungul timului.
Pornin, ,e la rinciiul 3 ca fiecare ,intre noi
este unic si ,e neinlocuit & utem afirma ca orice om are
,retul ,e a fi resectat. 7ar ,e acelasi resect trebuie sa
se bucure si cei ,in 4ur. (-am insirat .orba goale ci am
incercat sa formulam insusi rinciiul ,e ba)a e care se
ba)ea)a aceasta carte.
Co,ul manierelor elegante este alcatuit ,intr-o multime
,e legi & ,e fat ,e con.entii & a.in, & toate & un numitor
comun # a nu-l ,eran4a si a nu-l inoortuna e semenul tau &
ci & ,imotri.a & a-l face sa se simta bine in rea4ma ta.
/ot asta urmareste si statul cin, emite legi si ,ecrete
rin care se sanctionea)a ,iferite ,elicte ci.ile. >ricine a
gresit este asibil ,e o e,easa mai mult sau mai utin
se.era & in functie ,e gra.itatea greselii. -ie ca a furat &
fie ca a calcat e iarba & fie ca a tra.ersat stra,a in
locuri neermise & orice om normal traieste cu frica ,e
olitistul ce oate rasari linga el in orice clia.
<ucrurile stau intrutotul la fel cu legile si regulile
,in ca,rul co,ul manierelor elegante ,ar abaterea ,e la
aceste norme nu este sanctionata ,e catre autoritati. Si
totusi co,ul acesta este a,esea resectat cu mai multa
strictete ,ecit legile statului. 0%licatia e foarte simla.
7aca entru ,elictele legiferate e%ista un singur olitist la
10000 ,e oameni & sa )icem & entru abaterile ,e la o
comortare ci.ili)ata - 1 olitistul 1 se afla in fiecare om
in)estrat cu o minima ,o)a ,e bun simt. (u e%ista legi
care sa te e,eseasca entru ca ri)i cu )gomot & entru ca
.orbesti continuu si foarte tare & entru ca iti strigi
coilul ,in stra,a ,e la eta4ul )ece sau entru ca iti
arunci cu ,e)in.oltura biletul ,e autobu) e 4os. 2ine totusi
un moment in care te intrebi ,e ce nu mai esti in.itat
in casa familiei B & un,e te-ai simtit atit ,e bine. 2ine o
)i in care obser.i ca .ecinii te saluta cu raceala e.itin,
sa-ti .orbeasca & si c=iar rorii tai coii ar 4enati
,e mo,ul cum te imbraci sau maninci si in secial ,e
fatul ca .orbesti tot timul... (icio,ata nu e rea tir)iu
sa in.eti ce.a bun ,e la altii & insa cu cit .om in.ata
mai ,e.reme ce se cu.ine si ce nu - ce se ca,e si ce nu &
ce se face si ce nu & cu atit .iata noastra .a fi mai
ferita ,e surri)e ,e)agreabile. /raim inr-o eoca in care
noncomformismul este la mo,a & ,ar sa nu ,easim o etaa
obligatorie - accea a conformismului. Picasso nu ar fi a4uns
sa icte)e celebrul tablou 1 ;uernica 1 ,aca n-ar fi stiut mai
intii sa icte)e in stil clasic.
5una crestere se ,obin,este in mai multe feluri.
0,ucatia ocua ,e ,earte cel mai imortant loc. 2om .orbi
,esre rolul si necesitatea e,ucatiei in familie intr-un
caitol searat. 7ar buna crestere se ,obin,este si ,in
mass-me,ia & si rin a.ersiunea noastra fata ,e oamenii cu o
comortare ,e)agreabila. 3n.atam & cum s-ar )ice & ,in 1 e%emle
negati.e 1. Cin, au)im e cine.a sunin, ba)aconii si-l .e,em
cum se face ,e ris & rosim ,e multe ori in locul lui.
3ata-ne iar in fata cu notiunea atit ,e comlicata ,e
libertate. -ac ce .reau la mine acasa & sunt un om liber.
Acest tinar este intr-a,e.ar un om liber - rost crescut. 7ar
nici cei care la cel mai mic )gomot in aartamentul .ecin
bat in te.i sau in ereti nu sunt niste oameni bine
crescuti - inter.in alte notiuni ce caracteri)ea)a o fiinta
ci.ili)ata - simtul masurii & toleranta & inga,uinta. /oate acestea
se in.ata cu rab,are. A4ungem sa intelegem ca o taina a
.ietii - mult ri.nita c=iar ,e ;oet=e - este ec=ilibrul e
care ni-l ,orim cu totii si-l a.em atit ,e utini. Ca sa
fie totul foarte clar - un om cu bun simt .a in.ata bunele
maniere cu multa constiincio)itate - ca e o limba straina &
fara sa se 4ene)e ca nu a stiut ina in acel moment o
regula ,e comlortament. Ca ,e e%emlu # a-ti incrucisa
tacimurile in farfurie inseamna ca mai ,oresti ,in felul
resecti. 6
Cel mai 3(0-3C30(/ mo, ,e a e,uca e cine.a este
sa-i tii ,iscursuri morali)atoare & interminabile si licticoase.
-iecare om trebuie sa treaca singur rin e%eriente-limita.
Cit ,e e,ucati. ar fi & ,e il,a & ,aca tinarului care
asculta mu)ica Ra usa la ma%imum & fara sa-i ese ,e
.ecini & i s-ar une sa asculte fara comentarii & la fel ,e
tare & la aceleasi ore & fara incetare un concert ,e 5ruc8ner &
sau ce.a asemanator 6 Si ne utem gin,i ca si noi ne-am
a.enturat uneori intr-un ,omeniu necunoscut fara sa ne ,am
seama ca ne facem ,e ris. Cin, asistam la un sectacol
,e)agreabil oferit ,e un cumarator nemultumit a4uns la
caatul ner.ilor si tiin, la .in)atoare & ne utem gin,i ca
si noi am fost intr-o astfel ,e situatie & la fel ,e
enibila. 3nca ,in scoala se remarca glumetii & in,i.i)ii cu
tueu & smec=erii & obra)nicii. 0ste a,e.arat ca entru scurta
.reme ,e.in 1 eroi 1 & mo,ele usor ,e imitat. 7ar un tinar cu
bun simt .a intelege ree,e ca acest mo, ,e comortament nu
este i,eal entru a-ti atrage resectul celor ,in 4ur. 1 Ca
sa fii om intreg & atitea sunt necesare 1 - sune ;eo 5og)a
intr-o carte c=iar cu acest titlu - iar una ,intre con,itii
este buna crestere.
5unele maniere mai inseamna sa re)isti unei tentatii
care te oate transforma ,in om cinstit intr-un ungas. Putini
stiu ca a gasi un ortofel e stra,a si a nu-l re,a la
Politie & se c=eama furt. Cei mai multi il consi,era noroc ...
Ca)ar,ul nu trebuie sa fa.ori)e)e infractiunea si abaterea ,e
la regulile ,e buna comortare. 7aca esti cu a,e.arat con.ins
ca trebuie sa fii oliticos oricin, si in orice oca)ie &
intelegi a,e.arul fun,amental curins in celebra inscritie
gra.ata e fata,a cla,irii ,e la (e@ College & ,in >%for, #
1 Manners ma8e man 1 - comortamentul il face e om. 5unele
maniere sunt aana4ul omului care isi cunoaste e%act locul
in lumea in care traieste.
2. SCUR/ 3S/>R3C A< 5U(0<>R MA(30R0
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
>,ata cu inceutul e%istentei sale sociale &
umanitatea a imus norme ,e comortament in toate ,omeniile
esentiale ale .ietii # =rana si imbracamintea & relatiile ,intre
se%e & relatiile ,intre inferiori si sueriori & coreson,enta &
rimirea oasetilor etc. Comortamentul rescris in aceste
oca)ii a fost co,ificat in reguli reciseA iar a nu le
resecta insemna a te e%clu,e ,in categoria ta sociala. 3n
toate timurile & in toate tiurile ,e gruuri umane & olitetea
a fost in,isensabila traiului in comun & c=iar ,aca
obiceiurile ,ifereau ,e la o tara la alta. 7e e%emlu & in
;ermania nu se mai saruta mina femeilor & ,ar s-a e%tins
,erin,erea ,e a fi unctual ,e.enita aroae obsesie. Acest
mic 1 amanunt 1 comentat ,e un sociolog ar e%lica & oate &
uimitoarea roseritate a ;ermaniei ,in ultimele ,ecenii... /ot
aici & cu e%cetia meselor oficiale si a ca)ului cin, e%ista
ersonal ,e ser.iciu & in.itatii contribuie sontan la
stringerea mesei & la salarea .aselor - cu simlitate si
eficienta & fara ca ga),a sa se simta 4ignita.
3n Ce=oslo.acia & un,e curatenia ,in aartamente este
imresionanta & ga),a are regatita entru musafiri o a,e.arata
colectie ,e auci noi si como)i si nimeni nu se simte
socat.
3n Cana,a & ca si in alte arti & e%ista obiceiul ,e
a oferi flori in numar ar. <a noi & un buc=et trebuie sa
aiba un numar ,e flori fara sot si acest obicei auto=ton
oate ,uce uneori la situatii comice. Astfel ga),a & usor
4enata & ii atrage atentia musafirului .enit ,in Romania care
i-a oferit cinci garoafe ca a ier,ut & robabil & o floare
e ,rum ...
3n 0l.etia & seara& e malul unui riu & intr-un loc
ustiu & o fetita era nelinistita ,e fatul ca nu gaseste o
cutie ,e gunoi in care sa arunce ambala4ul ,e la ciocolata -
entru ca nu a.ea >53C03U< sa arunce ce.a e 4os.
>amenii au obiceiuri bune si rele. Cum obisnuinta este
a ,oua noastra natura & obiceiurile sunt foarte imortante &
atit entru noi cit si entru cei ,in 4ur. 7ar ... bunele
obiceiuri resectate cu strictete ar face ,intr-un om un
sfint si ,intr-o societate reala o lume utoica. 3maginati-.a
o fiinta umana care n-ar gresi nicio,ata cu nimic. 7ua
arerea mea ar fi un monstru & un robot. 3,eal ar fi ca un
om sa stie sa-si astre)e cit mai multe obiceiuri bune si
sa le corecte)e e cit osibil e cele roaste. 7aca a.em
o .iata normala & ,ar totusi a.em rostul obicei ,e a bea
)ece cafele e )i si ,e a fuma cinci tigari ,imineata e
stomacul gol & asta ne ri.este ersonal. 2om .orbi in acest
conte%t ,oar ,e obiceiurile roaste care ii ,eran4ea)a e
cei ,in 4ur. (u trebuie sa afli ,intr-o carte ca nu este
oliticos sa faci .i)ite neanuntate & e ,e a4uns sa te
gin,esti ca nici tie nu ti-ar face lacere & intr-un moment
cin, ai foarte multe treburi & sa fii surrins ,e musafiri &
oricit ,e ,ragi ti-ar fi in alte imre4urari. Si totusi &
e%ista acest obice rost ,e-a intra la cine.a cunoscut
,oar entru ca trec rin fata casei. Pe timuri & a face
cui.a o .i)ita neanuntata nu era ,eloc un gest neoliticos &
ci ,imorti.a ... ,ar in alte .remuri oamenii a.eau foarte
mult tim liber & e care asta)i nu-l mai au ... ,in acate.
Se stie & ,e altfel & ca entru a intra in co,ul
bunelor maniere un obicei trebuie sa fie suus mai intii
robei timului. Pina si etimologia cu.intului 0/3CC0/A & in
sensul cunoscut ,e toata lumea & este semnificati.a ,in acest
unct ,e .e,ere. >ricit ,e surrin)ator ar area & 1 etic=eta 1
Dceea ce se cu.ine E are la origine o inter,ictie. 3n noul
arc ,e la 2ersailles & gra,inarul-sef al lui <u,o.ic al-B32-lea
a ase)at inscritii rin care cerea sa nu-i fie calcate in
icioare elu)ele insamintate ,e curin,. Cum aceste inscritii
erau a,esea ignorate ,e nobilimea neatenta si aflate & in
arante)a fie sus & in conflict cu regele & bietul om a
obtinut ,in artea Ma4estatii Sale un ,ecret care re.e,ea
resectarea 1 etic=etelor 1. Astfel & cu.intul a intrat in
limba4ul curent entru a ,esemna o comortare conforma unor
norme. Multe obiceiuri nu mai au ,e mult nici o legatura cu
fatele care le-au generat. Cine se mai gin,este asta)i &
scotin,u-si alaria & ca reiterea)a gestul ,e ri,icare a
coifului rin care ca.alerii & la sfirsitul unui turnir & isi
,escoereau c=iul sre a fi recunoscuti ,e ublic!
3. C0 S0 3(/0<0;0 PR3( 5U(0 MA(30R0
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-ormele ,e manifestare ale olitetii ot sa ,ifere ,e
la o tara la alta & ,ar si ,e la o eoca la alta & in
functie ,e me,iul social si ,e imre4urari. 0sential este
insa C>7U< >(>AR03 care a facut & la origine & ,in .inatorul
erei aleolitice un om ,e societate & ari ,in femeia lui &
acoerita cu ar & ceea ce se c=eama o ,oamna. >mul ,e
onoare isi resecta cu sfintenie cu.intul ,at & are rinciii
ferme & noblete sufleteasca & resect fata ,e sine si fata ,e
ceilalti & este blin, si rab,ator. Un astfel ,e om & in sensul
,elin al cu.intului este agreat ,e toata lumea. (u
intimlator un om manierat era acela e care france)ii il
numeau 1 l:=onnete =omme 1 & cinstit. 3n )ilele noastre & il
,enumim in mo, curent 1 un gentleman 1 sau & ur si simlu &
1 un ,omn 1. Ce este un gentleman ! 0%ista mai multe accetii
ale cu.intului & ,ar toate usor ironice & un gentleman fiin,
acel ,omn care auca )a=arul cu clestisorul & c=iar ,aca este
singur la masa & cel care & intrin, intr-o baie un,e se afla
o femeie goala & se retrage sunin, # Par,on ,omnule 6 ... Un
gentleman mai este & in fine & acel ,omn care se barbiereste
si se imbraca secial entru cina & c=iar ,aca traieste
singur in 4ungla. 7esigur & toate aceste ,efinitii atrag
resectul & ,ar toate te fac toto,ata sa suri)i. Si ,e aici
ina la a-l consi,era e gentleman-ul nostru ri,icol nu este
,ecit un as. Sa nu ne grabim totusi s-o facem. Un om care
se resecta si ii resecta e altii nu oate fi ri,icol.
A,e.aratul gentleman are cite.a tabu-uri e care nu le
incalca nicio,ata. 0l nu .orbeste ,esre bani in societate si
mai ales nu se lau,a ca are bani cu nemiluita & ,ar nici
nu se linge ca-i lisesc. (u se imrumuta ,ecit in ca)uri
e%treme si nicio,ata ,e la o femeie. (u comentea)a in fata
unor terte ersoane gesturile si .orbele sotiei sau ale
coiilor sai si nici nu-i cearta in fata strainilor. (u
,e).aluie nici secretele & nici ,ificultatile lui familiale. 3si
staineste asiunile & emotiile & sentimentele & entru ca ramine
stain e el insusi & oricare ar fi imre4urarile & c=iar si
atunci cin, este intr-o situatie ,iserata. Se stra,uieste sa
alice inteletul si banalul obicei engle)esc ,ua care nu
se acor,a nici unui lucru mai multa imortanta ,ecit are.
3n realitate & fata ,e toata lumea & sueriori sau inferiori
in ierar=ia rofesionala sau sociala & ,o.e,este aceeasi
olitete & cu alte cu.inte & se stra,uieste sa nu suere e
nimeni si sa-i faca e cei ,in 4ur sa se simta bine.
>ricine stie ca un om ,e societate agreabil este intiminat
,e cei ,in 4ur cu mai multa bucurie ,ecit un neciolit A ca
o ersoana )imbitoare este accetata mai usor in societate
,ecit un om osomorit A ca un ersona4 ingri4it insira mai
multa incre,ere ,ecit un boem. Printre noii imbogatiti este
foarte rasin,ita arerea ca bunurile lor inlocuiesc olitetea
si cultura & ca oti foarte bine sa traiesti si fara ele.
7ar cit ,e cru,a e tre)irea la realitate in momentul cin,
a.erea sau rangurile ,isar si nimic nu le mai umle .iata.
0 in a.anta4ul oricui sa ,ea cre)are unui .ec=i aforism # un
om bine crescut ramine un om bine crescut & fie ca situatia
sa materiala este infloritoare sau catastrofala si oricare ar
fi me,iul in care este silit sa traiasca. 3n,ulgenta fata ,e
micile slabiciuni omenesti & la care este e%us oricine &
resectul entru mo,ul ,e .iata al fiecaruia & con.ingerea ca
totul este relati. sunt a,e.aruri .alabile este tot & atit
rintre milionari & cit si in rin,ul oamenilor obisnuiti. 2om
,escoeri astfel este tot & in,iferent ,e me,iul social &
oameni lini ,e bun simt si ,e tact si ne .om ,a ree,e
seama ca a.erea si rangul social n-au rea mare imortanta
cin, e .orba ,e o comortare ci.ili)ata.
". CUM ARA/A S3 CUM S0 P>AR/A U( >M MA(30RA/
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
SA -3M 0B3;0(/3 CU (>3 3(S3(0
---------------------------------------
Poti sa laci ersoanelor e care le intilnesti & sa
ai succes ,ua succes & sa uluiesti lumea cu inteligenta
ta & ,ar toate aceste calitati 1 sociale 1 nu-ti ermit totusi
sa fii inga,uitor cu roriile tale ,efecte. Caci acel
1 cunoaste-te e tine insuti 1 & celebrul eigraf gra.at e
temlul lui Aollo ,in 7el=i & este un sfat ,emn ,e urmat
cu toate ca e un e%amen & ,intre cele mai se.ere & la care
trebuie sa te suui ermanent. Multe conflicte ar utea fi
e.itate & ,aca in momentul ,eclansarii lor ne-am intreba e
noi insine nu cum.a gresim ! Sa recunoastem ca suntem mult
mai in,ulgenti fata ,e noi ,ecit fata ,e altii. 0ste &
,esigur & o inclinatie natural-umana & ,ar asta inseamna oare
ca trebuie sa i ne suunem & acestei slabiciuni & fara sa
incercam sa lutam imotri.a ei ! 2e,em aroae intot,eauna
aiul ,in oc=iul altuia in locul birnei ,in oc=iul nostru ..
7aca am fi luci)i & ,aca ne-am anali)a cu obiecti.itate &
.iata ar fi mai usoara entru toti.
3n orice ca) & nu e%ista ,oua feluri ,e bune maniere#
unele alicabile in societate si altele acasa. 0ste suficient
sa ne imunem sa fim oliticosi fata ,e familie la fel cum
suntem fata ,e straini. (umai astfel .om fi resectati si
.iata in intimitate .a ,e.eni agreabila. Ceea ce nu inseamna
ca trebuie sa traim rigi, ca niste manec=ine inteenite & ci
natural & firesc & calm si linistit. 0 ,ea4uns sa nu confun,am
rela%area cu ,e)or,inea si singuratatea cu un mo, ,e .iata
,escatusat ,e orice reguli ,e buna cu.iinta. 7ar cine nu-i
cunoaste e acei 1 staini atotuternici 1 cu camasa ,esc=eiata &
cu bretelele atirnin, & cu arul .il.oi & care retin, sotiei
sa le a,uca ime,iat aucii & ei tolanin,u-se e o canaea &
cu )iarul in mina & entru a se ,eleta cu stirile sorti.e !
Poate sur.eni 1 o catastrofa culinara 1 & oate sa sune
telefonul & oate sa latre ciinele... 1 sunt stain la mine
acasa si la urma urmei toata lumea traieste aici ,in banii
mei 6 1 Sau mai rau & 1 eu sunt stainul casei 6 Si toti
membrii familiei trebuie sa-mi faca mie .iata lacuta 6 1 (u
.a fi .orba & in mo, sigur & ,e o familie fericita ... 7aca-i
acor)i familiei tale soiul acesta ,e stima & c=iar ,aca
retin)i ca esti manierat & inseamna ca stima ce ti-o orti
tie insusi e .orba goala & caci nu lasi olitetea la usa o
,ata intrat in casa.
Scoul oricarui om este & s-ar utea sune & sa aiba o
.iata frumoasa. Cel mai nonconformist ,intre noi .a a4unge
ina la urma la aceasta conclu)ie. Sigur ca lucrul acesta nu
,ein,e numai ,e el & ,ar ,ein,e & in rimul rin, & ,e el. 0
suficient sa-ti imagine)i & atunci cin, esti singur si cre)i
ca oti sa-ti ermiti orice & ca te afli & ,e fat & in
re)enta unei fiinte e care o stime)i si fata ,e care nu
ti-ai utea inga,ui nici o grosolanie. 7e ce nu ai fi c=iar
tu acea ersoana ! Sa )icem ca ai ramas intimlator singur
entru cite.a )ile in casa. -amilia ti-a lecat in conce,iu.
0sti tentat sa lasi aturile in ,e)or,ine & ,ulaurile ,esc=ise
si sa maninci ,irect ,in cratita. 0 suficient sa te gin,esti
ca in acea clia iti intra in casa niste rieteni care au
o arere foarte buna ,esre tine. 2or fi sigur ,e)amagiti ,e
ceea ce .a, & iar scu)ele .or fi & ,in acate & inutile.
MA3 MU</ SAPU( & MA3 PU/3( PAR-UM ...
--------------------------------------------
>biceiurile noastre ot sa se sc=imbe & manierele
noastre ot ,e.eni mai rafinate & ersonalitatea noastra oate
sa se ,e).olte & ,ar corul nostru e un 1 ersona4 1 care ne
insoteste mereu. 0l e o comonenta constanta a fiintei umane &
careia trebuie sa-i ,am toata atentia unin, in .aloare
ceea ce ne-a ,aruit natura. (imic nu este mai lacut ,ecit
sentimentul ca asectul nostru atrage si retine ri.irea
celorlalti. 3ntrebata care este secretul frumusetii ei & o mare
actrita a rasuns scurt # 1 multa aa & mult saun si nimic
altce.a 1. Cremele & lotiunile & sra9urile ,eo,orante & coloniile
au ,e.enit in,isensabile toaletei )ilnice & ,ar ele nu ot
inlocui & in nici un ca) & baia si ,usul. <isa ,e tim nu
este o scu)a entru ,intii cariati & entru miinile si
icioarele neingri4ite sau entru un ar lasat in ,e)or,ine.
/oate aceasta nu sunt legate ,e o stuatie financiara
ri.ilegiata si oricine in.oca acest lucru este foarte
robabil ,e rea cre,inta. Cel care cre,e ca omul trebuie sa
fie 1 natural 1 si ca asectul e%terior nu contea)a & ,o.e,este
cel mult ca bunul simt ii este la fel ,e strain ca eriile
,e ar & ,e ,inti si ,e ung=ii. Pentru fiecare ,intre noi & a
calatori in tram.ai linga o ersoana rau mirositoare & linga
un beti. sau linga un fumator in.e,erat oate ,e.eni o
e%erienta insuortabila. <isa ,e resect fata ,e ceilalti
atinge insa aogeul atunci cin, negli4enta .estimentara si
mur,aria se ascun, sub arfumuri tari. Aa ,e toaleta nu le
este ermisa ,ecit acelora care mai intii s-au salat cu
gri4a ...
SA(A/A/0A - C0< MA3 PR0/3>S 5U( A< >MU<U3
-------------------------------------------------
2iata regulata & o,i=na acti.a fac arte ,in
ingri4irile normale e care le ,atore)i sanatatii tale.
Mi4locul cel mai simlu si mai eficient ,e a te reface
este somnul. /ot el este i).orul bunei ,iso)itii si al
unei infatisari agreabile. 3ata ,e ce & e buna ,retate &
somnul ,inaintea unei etreceri la care esti in.itat seara
se numeste 1 somn ,e frumusete 1 .
7aca faci arte ,intre cei care trebuie toata .iata
sa sara ,in at in )ori ori ,intre cei la care somnul nu
.ine ,ecit in rimele ore ale ,iminetii & atunci ai ,a orice
in sc=imbul unui somn bun. Un ,etaliu re.ine in mo, constant
in biografiile marilor ersonalitati - generali sau con,ucatori
,e ooare & mari oameni ,e stiinta sau oeti # ca se
multumeau ,oar cu un somn ,e atru sau cinci ore e noate.
(u ne .om lansa intr-o interminabila olemica asura
,uratei otime a somnului & ,eoarece ,urata aceasta e o
c=estiune ,e temerament. 7ua statistici & omul ier,e ,ormin,
cam o treime ,in .iata & ,ar nu toti oamenii au ne.oie ,e
$-+ ore ,e somn e )i.
7iscutia ramine totusi ,esc=isa # tinerii au mai multa
ne.oie ,e somn si se tre)esc mai tir)iu & batrinii se scoala&
in sc=imb & mai ,e.reme... . 3mortant este sa ne ,o)am orele
,e somn astfel ca organismul nostru sa nu sufere. Cea mai
buna solutie e sa resectam un anumit rogram # sa ne
culcam si sa ne sculam la ore fi%e & sa ne inga,uim e.entual
un somn scurt ,ua masa ,e rin) si sa e.itam cafele si
me,icamentele entru care inlocuiesc sau instalea)a somnul.
<a astrarea sanatatii contribuie in egala masura
alimentatia rationala & gimnastica )ilnica & masa4ele regulate &
limbarile si e%cursiile & sortul facut in mo, rational &
alternarea lucrului cu timul liber. 3n ri.inta alimentatiei &
lucrarile ,e secialitate un accentul nu numai e calitate &
ci si e cantitate. 7aca tousi mincam rea mult & rea ,es
si rea gras e ca)ul sa nu ne ri.am corul ,e e%ercitii
fi)ice & cu atit mai mult cu cit & in )ilele noatre & masina
ne con,amna la se,entarism. Prea ,es uitam ca e%cursiile si
mersul e 4os sunt la fel ,e eficiente ca orice sort.
Solutia este la in,emina oricui # mersul e 4os intre casa
si birou si & cin, a.em tim & e%cursiile la sfirsit ,e
satamina. Pina nu e rea tir)iu & trebuie sa recurgem la
,ieta sau c=iar la ingri4iri me,icale & comletate ,e
gimnastica si masa4e. 0le .or ,a & fara in,oiala & re)ultatele
scontate & contribuin, la ,iminuarea tesutului a,ios si la
obtinerea unui tonus muscular ,e in.i,iat.
0%ista asta)i o a,e.arata in,ustrie a ro,uselor
cosmetice menita sa faca minuni cu fata si cu corul nostru.
Sa nu ni se ara e%tra.agant un abonament la o sala ,e
gimnastica & o se,inta ,e sauna o ,ata e satamina & ,oua ore
e satamina la un ba)in ,e inot etc. Con,itia necesara
entru ca aceste tratamente sa ,ea re)ultate este sa le
facem cin, inca nu a.em ne.oie ,e ele. Un arinte inteligent
isi .a obisnui coilul ,e mic sa faca macar * minute )ilnic
,e gimnastica. Sa nu uitam nicio,ata ca fiecare 8ilogram e
care il a,augam cere altul. 7ua ce am 1 agonisit 1 astfel
multe 8ilograme in lus & este aroae imosibil sa le mai
,am 4os. Curele ,e slabire ,rastice sunt la fel ,e noci.e
ca si 8ilogramele ne,orite.
Cum ne mac=iem ! 3ata inca un ,omeniu la care se
oate alica ,ictonul antic 1 cunoste-te e tine insuti 1 &
caci numai asa oti sa-ti corecte)i micile ,efecte. -aceti-o
cu ,iscretie & e.itin, culorile tiatoare & roasta lor imbinare
nuantele stri,ente. 0ste necesar ca mac=ia4ul sa tina seama
,e imre4urarile si ,e antura4ul in care ne gasim. (enumarate
re.iste abun,a in recoman,ari ri.in, folosirea cu masura a
ro,uselor cosmetice. Sa nu e)itam sa tinem seama ,e ele &
sa nu ne ba)am e intuitia noastra. Cel mai bine ar fi
sa aelam la ser.iciile calificate ale unei cosmeticiene &
latin, o consultatie sau mai multe numai entru a obtine
niste sfaturi e%acte. -rumusestea naturala trebuie a4utata si
nu brutali)ata. > bruneta cu oc=i .er)i este clar a.anta4ata
,e o nuanta roscata ,ata arului si ,e)a.anta4ata ,e un ar
transformat in sicul griului.
(u e%ista femei urite & nu e%ista ,ecit femei
negli4ente.
(U MA3 SU(/0M ->AR/0 /3(0R0
-------------------------------------
A intrat in legen,a o.estea unei =etaire care & la
rimele semne ,e imbatrinire & isi lua oglina si merse s-o
ofere temlului ,i.inei Afro,ita & cu aceasta rugaminte #
1 3a-mi oglina & buna )eita. Ce am fost nu mai ot sa .a,
si cum sunt nu mai .reau sa .a, 6 1 0%ista o seninatate
,iserata in cu.intele acestei femei care & ,ua ce a gustat
,in toate bucuriile .ietii & a inteles in ce moment trebuia
sa araseasca scena rimei tinereti. 7ar a inteles si in ce
moment inceea o noua .iata & cea a maturitatii & a
inteleciunii & a ec=ilibrului. /rebuie sa fi folosit rau
tineretea entru a tremura in fata anilor care ne asteta &
caci a ,oua 4umatate a .ietii a,uce cu ea multe bucurii
rofun,e & multe satisfactii si multa liniste. 2anitatea ,e a
ne cramona ,e ceea ce am fost # ,e notile cin, ,ansam
neobosite & ,e )ilele in care eram a,mirate oriun,e aaream &
este total inutila caci nimic nu este mai trist entru o
femeie ,e o anumita .irsta ,ecit acest regret al trecutului &
sau refu)ul ,e a intelege re)entul & moment care ,ein,e
numai ,e o regatire sufleteasca realabila. Aceasta ,rama -
caci este o ,arma sa nu sti sa imbatrinesti frumos - este
,e multe ori ro.ocata ,e lisa ,e tact a celor ,in 4ur.
(u este ermis ca & intilnin, o ,oamna ,ua mai multi ani &
sa ,esc=i)i o ,iscutie e tema frumusetii ei trecute. Cei
care cre, ca ii fac o lacere ,oamnei sunin,u-i ce frumoasa
era & ce silueta minunata a.ea & ce gust ,esa.irsit in a se
imbraca & gresesc rofun,.
Un filo)of sunea o,ata ca ii este cumlit ,e mila
,e femeile frumoase. /ineretea si frumusetea ,esc=i, toate
usile si inlocuiesc in .iata familiala si sociala - ,e cele
mai multe ori - alte calitati & mai ascunse & e care ar
trebui sa le aiba un om obisnuit. Si .ine o )i - la femei
cam in 4urul .irstei ,e *0 ,e ani - cin, au)i fara sa .rei
ca esti catalogata ,ret baba & cin, .in)atorul nu mai este
amabil cum era alta,ata & cin, sotul face in.oluntar o
comaratie cu alta femeie & care nu te a.anta4ea)a & etc. 7aca
nu treci cu umor este aceste momente se .a ,eclansa sigur
o cri)a & o ca,ere si=ica cu urmari gra.e. 7in acel
moment & nu te mai ,uci la ,entist - nu mai contea)a - nu
te mai reocua ca te ingrasi - nu mai contea)a & iti )ici -
nu te mai imbraci cu gri4a - e inutil & iti sui. 3ti
regatesti astfel o batrinete urita. /rebuie sa ne lutam sa
imbatrinim frumos si sa ne regatim ,in .reme & entru ca si
batrinetea e a noastra cum a fost tineretea si frumusetea.
7esigur & e mai bine sa fim tineri & frumosi si sanatosi &
,ecit batrini uriti si bolna.i 6 Acum e momentul sa intelegem
ca frumusetea nu ,isare ,aca e .orba ,e cea sirituala. >
ri.ire blin,a & un suris cal, & o con.ersatie inteligenta fac
osibila o concurenta loiala intre o ersoana tinara si una
in .irsta. 0ste in or,inea firii si ,ein,e ,oar ,e noi sa
i)butim. /otul e sa nu ,iseram. Acum a.em alte satisfactii
si alte reocuari A sa nu ne lamentam continuu & sa nu
arboram o figura acra si obosita. (imeni nu ne oate a4uta
sa tra.ersam aceasta erioa,a in afara ,e noi.
0sti tinar & ,aca te simti tinar & ,esigur. 7ar sa nu
constringem e altul sa g=iceasca in ce masura ne simtim
tineri & ci sa ne a,atam tinuta .estimentara la .irsta
noastra & sau sa ne alegem o rofesie ce ne .a ,a mereu
satisfactie. >ricine rimeste cu lacere un comliment & ,ar nu
este ,eloc necesar sa intrebam mereu citi ani imi ,ati. S-ar
utea ca interlocutorul nostru sa greseasca si sa ne ,ea cu
.reo * mai mult 6 Se obisnuieste & ,in ce in ce mai ,es & ca
,oua ersoane care nu s-au .a)ut ,e mult sa-si suna
reciroc & automat & fara sa fie ,e fat a,e.arat # 1 ce bine
arati 6 1 Am au)it c=iar o anec,ota e aceasta tema - e%ista
.irsta intiia & .irsta a ,oua si 1 ce bine arati 1. Rasunsul
este in genere & multumesc 6 <a fel si in ca)ul imbracamintii #
1 Ce blu)a frumoasa a.eti 1. 1 Multumesc 6 1 Sunt formule mai
noi & care nu constituie un atentat la bunele maniere. Cu o
singura con,itie - sa fie sincere. 7ar sa suri)i ironic sau
sa comente)i cu altcine.a contrariul celor afirmate este ,e
neiertat. Problema este ,e a sti cin, trebuie sa renunti la
statutul ,e femeie frumoasa & la fel ca actorii luci)i care
g=icesc momentul in care trebuie sa araseasca ecranul si
luminile ramei. Sa ne amintim ,e S=irle9 /emle ai carei
manageri incercau sa-i stoe)e cresterea cu ro,use
farmaceutice entru a imbogati cit mai multa .reme in,ustria
cinematografica americana. (u utem sa nu a,miram felul in
care micuta S=irle9 a =otarit cu cura4 sa-si construiasca o
noua .iata care nu ,atora nimic fabricilor ,e .ise.
7aca n-ar e%ista amintirea tineretii n-am simti
batrinetea. 5oala si nu .irsta ne imie,ica sa facem ceea ce
faceam alta,ata & caci o ersoana in .irsta oate fi fiinta
la fel ,e agreabila ca si una tinara. Si ,aca totusi ne
simtim ,emorali)ate & sa recitim incintatoarele scene ,escrise
,e Proust in romanul 1 3n cautarea timului ier,ut 1 si sa
retraim momentele inserarii ,e e la4a ,e la 5albec &
imreuna cu minunata bunica a autorului ce olari)a & rin
sirit si inteligenta & gruul ,e tineri & in ,efa.oarea
1 fetelor in floare 1.
CUM SA M0R;0M & CUM SA (0 PUR/AM &
--------------------------------------------
CUM SA (0 AS0FAM ...
-----------------------------
Cin, mergem e stra,a sa ne amintim ca nu o utem
face la intimlare ci ca e%ista si in acest ,omeniu niste
reguli ,e care trebuie sa tinem seama. Sa nu ne facem un
obicei ,in a alerga mereu entru ca suntem in intir)iere
sau sa mergem girbo.iti si incruntati entru ca a.em
neca)uri. 3i .om stressa e cei ,in 4ur si le .om ,e.eni
nesuferiti. (oi insine .om constata ca ne-am sc=imbat firea
si nu in bine. (u este greu sa ne controlam. (e sculam mai
,e.reme cu o 4umatete ,e ora si ne facem un rogram care
oate fi resectat & iar gri4ile le lasam acasa in .estiar &
macar entru a nu fi comatimiti. Merita 6
Re.enin, la mers. Cine n-a a,mirat mersul gratios &
sulu al manec=inelor sau al actritelor. (imic fals & nimic ,e
risos & nimic fortat. 7ar in general nu ne rea gin,im la
eforturile si e%ercitiile e care fiintele e care le a,miram
le-au facut ca sa ara ca nu merg & ci ca lutesc. 3n toate
scolile ,e rofil cursantii - baieti sau fete - sunt in.atati
mai intii sa oarte e ca o carte sau un obiect greu.
3mosibil sa stai cocosat cu o asemenea o.ara in ec=ilibru 6
>amenii rimiti.i au o tinuta frumoasa ,obin,ita rin urtarea
e ca a unor .ase grele. Sa incercam ,eci si noi sa urtam
e crestet cin, a.em utin tim acasa & macar * minute in
fiecare )i & o greutate ,e acest gen. Mersul .a ,e.eni mai
sigur & coloana .ertebrala mai ,reata. 0%ersin, .om fi siguri
,e reusita. Sa ne sura.eg=em in ermanenta tinuta - sa nu ne
alecam umerii inainte & sa nu miscam e%agerat bratele si
coatele & sa facem asi nici rea mari & nici rea mici & sa
ne retragem stomacul in interior si sa tinem sira sinarii
,reata. /oate aceste gesturi le utem face e stra,a ,e cite
ori ne a,ucem aminte. Sa ne a,ucem aminte cit mai ,es 6
Cu .irsta tinuta omuluiu se mo,ifica. Sa incercam sa
o corectam stu,iin,u-ne cu gri4a intr-o oglin,a care se ne
reflecte ,in ca ina in icioare. 2om incerca sa a.em un
aer sigur ,ar ,e)in.olt & .om tine genunc=ii aroiati cin,
mergem & trunc=iul ,ret si fata ,estinsa. Cin, ne orim sa
stam ,e .orba cu cine.a e stra,a nu ne .om sri4ini ,e
)i, & entru ca utem sa ne tinem si e roriile noastre
icioare. 7omnii nu au nicio,ata .oie sa-si tina miinile in
bu)unare. 3n casa nu ne .om sri4ini ,e satarul scaunului si
nici nu ne .om 4uca ner.os cu ,iferite obiecte. Unii au
c=iar obiceiul insuortabil ,e a bate tactul unei mu)ici
au)ite numai ,e ei & cu un creion & o bric=eta & un cutit &
nefiin, constienti ca-i ener.ea)a e cei ,in 4ur. C=iar ,aca
ne-am antrenat intr-o ,iscutie arinsa & nu-l .om lua e
interlocuitorul nostru ,e un nasture nici nu-l .om aroba
batin,u-l energic e umar sau ing=iontin,u-l cu cotul in
coaste.
3n casa & intr-o .i)ita .om e.ita sa stam cu satele
la cei ,in 4urul nostru. 7aca o facem siliti ,e o
imre4urare oarecare - suntem solicitati sa rasun,em la o
intrebare & ,e il,a - ne cerem scu)e. 0%resia 1 un sate
,ragut 1 are farmecul sau si oate fi .alabila la la4a sau
la un bal & ,ar nu in .iata noastra ublica.
Si cin, ne ase)am trebuie sa o facem cu gri4a. 7aca
o actrita se stra,uieste sa stu,ie)e acest gest & inseamna
ca nu e asa usor cum s-ar cre,e. Sa te ase)i e un scaun &
e o canaea sau e un fotoliu inseamna sa ,ai aroae un
e%amen & ,eoarece oti sa te ase)i cu un gest lin ,e
gratie & ,ua cum oti sa te trintesti ca un lemn sau sa
te tolanesti ,e arca nu ai mai leca nicio,ata. Sa nu
cre,em ca suntem obligate sa folosim cu )gircenie marginea
fotoliului & ,oar entru ca asa era ,istins e .remuri. 7in
nefericire & lista greselilor e care oti sa le comiti
ase)in,u-te & oate sa se relungeasca la nesfirsit. Sa amintim
genunc=ii tinuti cu miinile & bataia ner.oasa a ,egetelor e
surafeta mesei & fluieratul sau fre,onatul unor melo,ii &
genunc=ii in,eartati - o)itie ,e)agreabila in general la
,oamne - si altele. 0ste & ,e asemenea & o ofensa a,usa bunelor
maniere sa-ti incrucise)i icioarele. 3n sc=imb & o ,oamna oate
sa-si incrucise)e artea ,e 4os a icioarelor & a.in, gri4a
sa-si acoere & ,iscret & genunc=ii cu fusta & c=iar ,aca la
Roma sau la Paris se oarta foarte scurt. Cin, & in sfirsit &
te ri,ici & faci in asa fel incit sa nu stai cu satele
la ceilalti cin, iti iei ramas bun si sa nu imingi cu
forta scaunul. 0 bine sa-ti ,o.e,esti simtul ,e or,ine
unin,u-l la loc & ,ar fara sa ca)i in e%trema cealalta &
cautin, cu rea multa gri4a locul un,e era la inceutul
.i)itei.
CUM (0 M3SCAM !
------------------------
Ce sa facem cu miinile ! Am enumerat ce nu trebuie sa
facem # sa nu le miscam fara rost & sa nu le infun,am in
bu)unare & sa nu batem ner.os cu ,egetele e surafata mesei
etc. Sa nu gesticulam e%cesi.. 7ar & renuntin, la orice
miscare a miinilor con.ersatia noastra ar ,e.eni total
ine%resi.a. Reamintiti-.a anec,ota cu eroul italian & ,ecorat
entru ca nu a tra,at ,usmanului secretele e care le
,etinea. Cum as fi utut sa o fac ,aca a.eam miinile legate
le sate ! - sune ne.ino.atul! sol,at ... (icio,ata nu .om
arata cu ,egetul un obiect sau o ersoana. 7e asemeni & este
agasanta mania unora ,e a-si trosni ,egetele sau ,e a-si
incearca elasticitatea falangelor & rotin,u-si o,ul almei la
nesfirsit. 0ste aroae inutil sa .a sunem ca aceste gesturi
sunt socotite roaste obiceiuri. Sa nu terminam acest caitol
fara sa mai amintim 1 miscari 1 gresite in societate # ,egetele
in nas sunt oate amu)ante la coii ,e ,oi ani & ,ar ,e la
aceasta .irsta & e un gest care trebuie e,esit si inter)is
cu ,esa.irsire.
Scobitoarea nu-si are locul la o masa festi.a. 7aca
ai absoluta ne.oie ,e ea & trebuie sa o folosesti cin, esti
singur.
Cintaretele isi incrucisea)a miinile e iet ceea ce
se are ca le a4uta sa cinte mai bine. Pentru restul
oamenilor gestul este ri,icol. (ici sa-ti ui miinile in sol,
ca o recueata & nu este un semn ,e buna e,ucatie & c=iar
,aca esti foarte suarat. (aoleon a fost imortali)at in
tablouri tinin, o mina sub nasturii tunicii & iar e cealalta
la sate. C=iar ,aca sunteti un ti ,e genul lui (aoleon &
asta)i aceasta atitu,inea ro.oaca risul.
Cin, tusesti sau casti & ui mina la gura. -iecare stie
acest lucru & ,ar ,in nefericire nu toata lumea o face 6
Sa ri)i nu este numai firesc ci - ,ua cum sunea
Rablais e c=iar & un semn ,e sanatate. 7ar ,aca ai un ris
stri,ent si mai ales ,aca o ,ata i)bucnit & nu-l mai oti
staini & ai gri4a sa nu te e%teriori)e)i in acest fel. 7ar
e la fel ,e ,elasat sa incerci sa acoeri casca,ele ,e
ris & ,ucin, mina la gura. (u mai .orbim ,e imresia roasta
e care o faci cin, ri)i in =o=ote & lo.in,u-te este sol,uri
sau imungin,u-ti .ecinul in coaste. Ca orice manifestare
comortamentala risul isi gaseste e%resia i,eala in mo,eratie.
>rice om este mai simatic cin, suri,e. 0ste un secret e
care il ,etin rea utini semeni ai nostri & ,ar face minuni
cu con,itia ,e a nu-l etala ermanent & entru ca atunci se
transforma in rin4et.
*. SA<U/U<
~~~~~~~~~~~~
SA<U/U< - M>7 70 C>MU(3CAR0 CU >AM0(33
3n .iata tribala oamenii strigau sau faceau semne
entru a-i feri e ceilalti ,e un ericol sau entru a-si
anunta semenii ca au gasit =rana. 7ar & ca multe lucruri care
la origine au fost .itale & salutul a ,e.enit un simbol.
3nsa & c=iar si asta)i se imune un anume ceremonial care
ri,ica multe robleme. Sa stii sa saluti este & intr-a,e.ar &
,o.a,a ca stii sa resecti u)antele. Salutul este rima
manifestare ,e curtoa)ie cu care intimini e cine.a. 7esi
formulele ,e salut sunt .ec=i ,e cin, lumea & salutul in
sine are mimica & o)itia corului & tinuta & o infinitate ,e
nuante care-i mo,ifica sau ii comletea)a sensul. Un simlu
salut oate ,emonstra cui.a & ,e il,a & in ce masura il
stime)i & cu con,itia sa mai a,augi inca un mic gest. >rice
salut este o forma ,e olitete & ,ar nu imlica acelasi gra,
,e cor,ialitate. Stim cit ,e greu este sa-i faci e coii
sa salute e cine.a. Cei mici isi imbratisea)a mama ,e cite
ori o .a, & entru a-si ,o.e,i ,ragostea. 7ar ,aca & aare e
neastetete unc=iul 2asile & cu barba lui neagra si stufoasa &
coilul .a refu)a categoric sa scoata .reo .orba. Cel mult &
la insistentele arintilor & cel mic .a sc=ita ,in .irful
bu)elor un salut ,e bun .enit. Situatia .a fi enibila
entru toata lumea si mai ales entru unc=iul care .a
rerosa intregii familii roasta crestere a micutului.
Aceasta intimlare .a fi in curin, obiectul ,e ,iscutie al
tuturor ru,elor. Cu utina rab,are si tact utem e.ita
aceasta tragi-come,ie. 2om trece este inci,ent ,eoarece coilul
este rea mic si .om face un efort ,e imaginatie entru a
intram in uni.ersul lui lin ,e cu totul ,e alte robleme.
7ragostea il iminge e micut s-o salute e mama lui ,e o
suta ,e ori e )i. Putem sa-i cerem aceeasi atitu,ine fata
,e unc=iul care-l in=iba cu teribila lui barba ! 2a face el
,in teama un gest ,e ,ragoste ! 3n mo, cert & nu. 7ar entru
a,ult & salutul nu resuune o manifestare ,e ,ragoste & ci un
gest ,e olitete & o con.entie. Pentru coil acum cin, este
foarte mic & singurul criteriu este acela al simatiei sau
antiatiei. Mai tir)iu & sub influenta e,ucatiei el se .a
con.inge singur ,e cit e ,e necesar salutul in relatiile cu
oamenii.
(ici un om nu este atit ,e neinsemnat incit sa nu
merite un salut ,in artea noastra. Cei care asteata cu
ri.irea fi%a & cu bu)ele strinse si cu o grimasa e fata
sa fie salutati ca e.entual sa rasun,a sunt si rost
crescuti si ,e rea cre,inta. <u,o.ic al B32-lea o saluta si
e ultima bucatareasa cu aceeasi curtoa)ie e care o
manifesta si fata ,e stralucitoarea ,omnisoara 7e.aliere. (umai
snobii ot cre,e ca ,emnitatea lor e micsorata ,e un salut
oliticos.
->RM0<0 70 SA<U/
<a tara & in orasele mici sau la eriferia marilor
orase & e%ista inca bunul si stra.ec=iul obicei ,e a-i saluta
e toti cei e care ii intilnesti & fie cunoscuti & fie
necunoscuti. 3n aceste locuri & sentimentul ,e aartenenta la
aceeasi comunitate este inca .iu si sa nu saluti inseamna
sa-ti atragi antiatia tuturor.
Anonimatul marelui oras & un,e esti ier,ut in
multime & nu mai ermite e.i,ent acest salut generali)at. Aici
functionea)a alt co, & ale carui u)ante reglementea)a mo,ul ,e
a saluta. 3ata cite.a ,in regulile sale ,e ba)a # barbatul
saluta mai intii o femeie & c=iar ,aca este mai tinara A
tinarul sau tinara ii saluta e cei mai in .irsta A noul
.enit e cei care sint ,e4a a,unati A inferiorul e sueriori.
0ste obligatoriu sa rasun)i la orice salut ,eoarece a refu)a
sa rasun)i la un salut inseamna sa-l 4ignesti gra. e cel
care ti s-a a,resat.
2om incee rin a ,esre cum trebuie sa salute un
,omn. Cin, intilneste o ,oamna barbatul saluta rimul. 3n
general & salutul inseamna sa-ti scoti alaria & aro%imati. cu
,oi metri inaintea intilnirii & sa o inclini usor & ri.in,
fara insistenta in oc=ii ersoanei salutate & iar aoi sa iti
ui alaria la loc e ca. (u-mi e%lic ,e ce acest obicei &
,e a te ,escoeri in semn ,e resect fata ,e cine.a & a
,isarut aroae cu ,esa.irsire si a fost inlocuit cu
astrarea caciulii e ca in orice imre4urare 6 >bser.am ca
se tine caciula e ca in salile ,e e%o)itie & la
cinematografe & sau in restaurante. -rigul nu este o scu)a 6
0ste strict inter)is sa stai cu alaria e ca in toate
aceste locuri. ;lumesc & nimic nu este strict inter)is in
comortamentul cui.a & ,ar riscul ,e a fi catalogat ,ret
rost crescut este ine.itabil. (. Ceausescu se a,resa
intot,eauna oorului cu caciula bine in,esata e urec=i. (u
am obser.at ca 7on Carlos - regele Saniei - sa .orbeasca unei
multimi cu caul acoerit. (u-i nimic & a.em tim sa in.atam 6
Re.enin, la salut - ,omnul care intilneste o ersoana
feminina cunoscuta & incetea)a sa mai fume)e tigarea sau ia
si-si scoate mina ,in bu)unar. Ri,icarea alariei sa face
intot,eauna cu mina ousa artii in care se gaseste ersoana
salutata. 0ste ,e o familiaritate neermisa & c=iar intre
rieteni & sa re,uci gestul la o simla atingere a borului
alariei & fara sa o ri,ici. 3n acest ca) & e mai bine sa
astre)i alaria e ca si sa saluti .erbal.
Ce se intimla ,aca nu orti alarie ! Regula este
foarte simla. /e multumesti cu o inclinare a caului care
.a fi oate un ic mai a,inca ,acit ,aca ai saluta cu
alaria. Urmarim cu stuoare la /.2. tineri cu secute e
ca stin, como, in fata camerei ,e luat .e,eri si resun)in,
la intrebari. 0ste ina,misibil 6
7ar ,umnea.oastra ,oamna & cum .eti saluta ! Simlu - .eti
rasun,e la salutul care .a este a,resat rintr-un suris care
.a ,o.e,i ersoanei intilnite ca ati recunoscut-o. 3n tarile
anglo-sa%one & femeia saluta rima & entru a-l autori)a astfel
e ,omnul intilnit sa o salute. 3n sc=imb & in 0uroa
continentala & regula este urmatoarea # ,omnul saluta & ,oamna
rasun,e. 7oamna mai tinara o saluta e cea mai in .irsta
care ii rasun,e la salut. 7oua ersoane ,e acelasi se% si
,e aceeasi .irsta se saluta simultan.
Ai ,retul sa refu)i un salut ! Am sus ,e4a ca a
refu)a sa rasun)i la salut inseamna a-l face e celalalt sa
inteleaga ca te-a ofensat gra. & e tine sau e unul ,in
membrii familiei tale. 3n afara acestor ca)uri & nu e%ista
salut e care oti sa-l refu)i fara sa incalci in mo,
,eliberat si grosolan regulile elementare ale bunei cu.iinte.
0%ista totusi imre4urari in care am refera sa ne
facem ca nu .e,em anumite ersoane entru a le saluta &
,eoarece am a.ut cu ele un conflict. Aceste ca)uri cer mult
tact si o mare re)enta ,e sirit entru a gasi o solutie
onorabila. Pentru a e.ita intilnirea & o facem cin, suntem
inca la mare ,istanta. 7ar ,aca intilnirea este ine.itabila &
.om saluta scurt. Acest salut ar utea fi entru celalalt o
mica lectie ,aca el este .ino.at & iar ,aca noi suntem
.ino.ati & salutul nostru oate ,uce la o imacare.
Se intimla a,esea ca unele ersoane - al caror cerc
,e relatii este foarte intins sau & ur si simlu & a caror
memorie este slaba - sa aiba imresia ca recunosc e cine.a
si sa o salute sau sa nu recunoasca. Sa )icem & ca am
cunoscute o ,oamna in tinuta ,e seara & iar acum & ,eoarece
este imbracata in taior n-o mai recunoastem. Profesorul ,e
gimnastica e care il .e,em mereu in trening oate ,e.eni ,e
nerecunoscut cin, este imbracat elegant. 7in acest moti. & .om
saluta c=iar ,aca nu suntem siguri ca-l cunoastem e
celalalt. Uitam ree,e un salut care ne-a fost acor,at ,in
greseala & ,ar nu uitam nicio,ata ca nu am fost salutati ,e
catre cine.a cunoscut. (u e%ista reguli fara e%cetii. Astfel &
.om e.ita sa salutam o ersoana & mai ales o ,oamna & ,aca o
intilnim intr-o comanie comromitatoare.
3n armata & salutul este strict reglementat - inferiorul
il saluta e sueriorul sau in mo, obligatoriu. Pentru
ersonalul fero.iar & ostal & entru .amesi & e%ista alte reguli.
0i se ot saluta fara sa se cunoasca & rin simlul fat ca
oarta aceeasi uniforma. Pe ,e alta arte s-ar utea sune
ca e ,estul ,e lacut sa fii salutat cin, esti la .olan
c=iar ,e catre un necunoscut.
Cel care intra intr-un local saluta & cel care se
afla acolo rasun,e la salut. Aceasta regula este .alabila in
restaurante & comartimante ,e tren & sali ,e astetare & lifturi&
maga)ine. Un om bine crescut isi scoate alaria si se oreste
un moment cin, trece un con.oi mortuar. /e ri,ici & te
,escoeri cin, se intonea)a un imn national sau cin, se
inalta ,raelul unui stat. Pe ,urata ceremoniei trebuie sa te
comorti ,ecent & entru a arata ca resecti sentimentele
altora.
3n alta or,ine ,e i,ei & salutam tot gruul ,in care
face arte o cunostinta. Se intelege ca ersoanele care o
insotesc .or rasun,e la salut & ,ar nu .or intreba numele
,umnea.oastra.
SA<U/U< 20R5A<. S/R3(;0R0A M33(33.
SARU/A/U< M33(33.
Se une intrebarea ,aca trebuie sa a,augam la
gesturile ,escrise si mai sus o formula ,e salut. 7e la ca)
la ca) & ,a. >ricum & ea este ,ictata mai intii ,e obiceiul
amintului si aoi ,e imre4urarile momentului. 7e il,a &
e%ista ersoane e care le cunoastem ,in .e,ere si carora
tim ,e ,ecenii le a,resam un salut rin inclinarea caului &
fara sa ronuntam nici un cu.int. 7aca intilnim ru,e &
rieteni & sau cunostinte aroiate & .om sc=imba un 1 5una )iua61
c=iar ,aca nu ne orim entru o con.ersatie. 3n sc=imb & ,aca
intilnim alte ersoane & formula obisnuita .a fi 1 5una )iua6 1
sau 1 5una seara6 1 la care a,augam obligatoriu 1 7oamna 1 sau
1 7omnule 1. (u este insa necesar sa sunem numele ersoanei
e care o intilnim. Astfel & nu trebuie sus in nici un ca) #
1 5una )iua ,omnule Poescu6 1. 3nterlocutorul ,umnea.oastra isi
stie foarte bine numele si nu tine & oate & sa-l stie toata
stra,a. Situatia se sc=imba ,aca este .orba ,esre un ,irector
al unei mari u)ine sau ,esre un ofiter. Acestia se ot
a,resa subalternilor ronuntin,u-le numele. Acesta .a ec=i.ala
cu un comliment.
7aca cei intilniti sunt un ,omn si o ,oamna este
bine sa sunem mai intii 1 5una )iua ,oamna6 1 si aoi 1 5una 1
1 )iua ,omnule6 1& c=iar ,aca este .orba ,esre o necunoscuta.
2eti e.ita formulele ,e tiul # 1 Cello6 1 sau 1 Ciao6 1 sau
1 A,io6 1 ermise ,oar a,olescentilor.
Cin, ne ,esartim ,e cine.a & formulele ,e salut sunt #
1 <a re.e,ere6 1 & 1 5una seara6 1&1 (oate buna6 1 .
Stringerea miinii se ractica mai ales cin, cele ,oua
ersoane care se intilnesc urmea)a sa se oreasca si sa
stea utin ,e .orba. 0ste o forma ,e salut care ,atea)a ,in
antic=itate si care este incarcata ,e un simbolism rofun,.
Sa saluti e cine.a stringin,u-i mina este un semn ,e mare
stima. 3n acest ca) & regulile sunt in.erse # cel care intin,e
mina rimul este ,oamna & ersoana mai in .irsta sau
sueriorul. /ot ersoanei ,e rang suerior ii re.ine
initiati.a formulei ,e salut. Se intimla ca ,in graba sau
,in necunoasterea acestei reguli & tinarul sa fie rimul care
intin,e mina.
Sa o refu)i este & in aceasta situatie & un afront e
care n-ai ,retul sa i-l faci & ,ecit in ultima instanta. Cel
mai ocuat ,intre oamenii ,e stat nu trebuie sa refu)e sa
stringa mina celui mai isalog ,intre solicitanti. Sa fie
stabilit ,eci & ca sa refu)i o mina intinsa este o sanctiune
,e o gra.itate e%cetionala.
Se intelege ca entru a stringe mina cui.a & scoti
alaria sau te inclini utin si-ti ri.esti interlocutorul in
fata. Un barbat se .a ri,ica entru a stringe mina cui.a.
7oamnele nu trebuie sa se ri,ice ,ecit entru a ,a mina
unei ersoane mai in .irsta sau e care .or s-o onore)e in
mo, secial. Se sune & e ,ret cu.int ca mo,ul in care
stringi mina celuilalt iti ,e).aluie firea. Sa e.itam ,eci sa
a.em o mina moale sau una care o ),robeste e a celuilalt.
(e .om feri & ,e asemenea & sa aucam ,oar .irful ,egetelor. >
mina & este o mina & iar o stringere ,e mina o stringere ,e
mina. Cum e%ista ,estule ersoane suerstitioase & se .a e.ita
stringerea miinii e ,easurea alteia & in cruce. 7e altfel &
gestul este total lisit ,e eleganta. 0ste mai simlu sa
urmam or,inea fireasca a rioritatilor # ,oamnele intre ele &
,oamnele si ,omnii & ,omnii intre ei. Mina e care o stringem
este in mo, tra,itional ,reata. U)anta ,atea)a ,in timurile
cin, in mina ,reata tineai o arma & iar cin, intin,eai mina
goala insemna ca ,oreai ace. Anumite asociatii sau
comunitati & ,e e%emlu cercetasii D scouts E isi string mina
stinga. Stringerea miinii oate insemna si altce.a ,ecit
salutul. Se stringe mina si entru a marca inc=eierea unei
afaceri & entru a sublinia con,oleantele & felicitarile & o
rugaminte & o multumire sau o scu)a. 0ste un semn ,e
camara,erie & ,e rietenie sau ,e ,ragoste.
Cum roce,am cin, urtam manusi ! Pe stra,a barbatul
isi scoate manusa ,in mina ,reata entru a stringe mina
unei femei & c=iar ,aca aceasta oarta manusi. -emeile isi
scot manusile cin, a4ung la locul unei intilniri stabilite &
,ar ,aca aceasta este intimlatoare & le ot astra cu riscul
,e a face un lucru neelegant. 0%ista o e%cetie care este
,ictata ,e bunul simt. 0ste .orba ,e manusile lungi care se
oarta la toaletele ,e seara. Pentru ca sunt foarte greu ,e
scos & si sunt asortate la roc=ie se ot astra toata seara.
Manusile nu se tin e mina in restaurant & in salile ,e
teatru & concert sau e%o)itii ,ecit ,aca sunt ,e tiul celor
,e mai sus. 3ntr-o biserica rotestanta & manusile se ot tine
e mina ,ar intr-o biserica orto,o%a & sau intr-una catolica
un,e se face semnul crucii la intrare ,ua ce ti-ai inmuiat
,egetele in aa sfintita este firesc sa le scoti.
Cin, au rol ,e rotectie & manusile se tin e mina -
in calatorie & sau in multe ,isciline sorti.e.
Ce trebuie sa stim ,esre sarutatul miinii ! 0ste
.orba & ,ua cum se sune & ,esre un obicei .ec=i si ,emo,at
sau & ,imotri.a & ,esre un act ,e surema olitete & aana4
al barbatilor bine crescuti ! 3n general & numai femeilor
resectabile li se saruta mina & ,ar & nu in aer liber sau
e stra,a & ci numai in casa. Sarutatul miinii e o manusa &
sau este masa este o gafa. M-a amu)at coios o scena
.a)uta e malul marii cin, am surrins o intilnire intre o
,oamna si un baietel crescut e%agerat ,e bine ,e catre
bunici # ,oamnei i s-a sarutat mina & ambii fiin, in costume
,e baie & si in lus & baietelul a.in, e ca o imensa
alarie ,e aie legata sub barbie 6
Cum se saruta mina ! 7oamna intin,e mina sre ,omnul
care o saluta A ,omnul se aleaca usor entru a o atinge cu
bu)ele sau a se reface ca o atinge.
0ste larg rasin,it obiceiul ca ,oua ersoane care se
intilnesc sa se sarute e ambiii obra4i. 3n lina stra,a
acest lucru nu lasa o imresie buna ,ar la gara sau la
aeroort nu soc=ea)a e nimeni.
0%ista rintre cititorii si cititoarele noastre un
numar mare ,e in,ragostiti. 0i se intreaba ,esigur ,aca
ot sa se sarute sau sa se imbratise)e e stra,a. Suntem
obligati & nu fara regret & sa fim categorici si sa-i
,e)amagim. 7in unct ,e .e,ere al bunei cu.iinte & sarutul si
imbratisarea sunt inter)ise in ublic. Un film celebru se
intitula 1 3n,ragostitii sunt singuri e lume 1. 7in acate nu
este a,e.arat. Caci ,aca se intimla ca ei sa se simta
singuri & lumea este re)enta in 4urul lor & curioasa & ironica
si birfitoare.
6. PR0F0(/AR0A
~~~~~~~~~~~~~~~~
PR0F0(/AR0A - P>AR/A 230/33 S>C3A<0
Pot sa .a re)int ! 7a & ,ar corect 6
/oata lumea ,oreste sa-si faca noi relatii & sa-si
largeasca cercul ,e cunostinte. (imeni nu oate s-o faca fara
a fi re)entat & c=iar ,aca este o resoana care se bucura
,e notorietate ublica. 7aca .reti sa nu faceti gafe e care
societatea le sanctionea)a ime,iat & inceeti rin a .a insusi
cite.a reguli elementare.
Se re)inta barbatul & femeii A cel mai tinar & celui
mai in .irsta A inferiorul & sueriorului A subor,onatul & sefului A
- intr-un cu.int rangul inferior & celui suerior. Prin urmare &
este incorect sa-l re)inti e ,omnul ,irector unui functionar &
sau e o ,oamna aceluiasi & cu e%cetia citor.a ca)uri e
care le .om mentiona mai ,earte. Sa .e,em acum cum ,ecurge
re)entarea.
7omnul B & un tinar )iarist & in .irsta ,e 30 ,e
ani este in.itat un,e.a & in acelasi tim cu ,omnul G &
,irector ,e e,itura & filo)of bine cunoscut. 7ua cina & ,omnul
B & il roaga e rietenul sau ,omnul F sa- l re)inte cu
rima oca)ie ,omnului G. Sa-l re)inte & ,eoarece ,omnul B
este si mai tinar si mai utin imortant ,ecit celebrul
scriitor. Momentul astetat sa i.este. 3nto.arasit ,e rietenul
sau ,omnul F & se in,reata catre ,omnul G care tocmai a
ramas singur si-i sune acestuia # 1 7omnule ,irector & imi
ermiteti sa .i-l re)int e rietenul meu ,omnul B ! 7omnul
B & ,omnul G 1. -ormula ,e re)entare este insotita ,e o
miscare abia sc=itata a corului catre ersoana nominali)ata.
Cele ,oua ersoane astfel re)entate & se inclina una sre
cealalta & ,omnul B cu o nuanta ,e resect mai marcata ,ecit
,omnul G. Acesta & aroae in acelasi tim & ii intin,e mina
,omnului B care o stringe ime,iat. Aceste ,oua ersoane au
fost re)entate. 0le se cunosc & e%ista una entru cealalta si
marc=ea)a nasterea relatiilor lor sociale rin sc=imbul
citor.a cu.inte.
Anali)in, aceasta re)entare & utem sa formulam cite.a
reguli ,e ba)a.
1. 7omnul B & tinar scriitor & trebuie re)entat celebrei
ersonalitati care este ,omnul G si nu in.ers & ,eci ,ua
regula inferiorul & sueriorului.
2. 3n absenta stainului casei & un rieten intim oate
,e.eni cel care face re)entarile.
3. > re.erenta & o inclinare & insotesc re)entarea & ,ua
care urmea)a stringerea ,e mina si numai aoi se incee o
con.ersatie. Cei ,oi ,omni se cunosc acum si re)entarile
le-au ,at ,retul sa aiba relatii mon,ene & ceea ce & ,ua
regulile stricte ale olitetii & nu era osibil inainte.
/AC/ S3 /AC/3CA 3( PR0F0(/AR3<0 C>R0C/0
Sa inceem rin a aminti rioritatile salutului #
tinerii & inferiorii si barbatii ii saluta e cei mai in
.irsta & e sueriori si e femei & care rasun, la salut.
Remarcam mai inainte strinsa legaturaa intre aceasta regula
si cea a re)entarii. 3n salut & ca si in re)entare & a,ica
atunci cin, se naste .iata sociala si ,e fiecare ,ata cin,
o consoli,e)i & initiati.a orneste ,e 4os # sueriorul este
cel salutat & asa cum ii este si re)entat subalternul. 3ntr-o
incaere se afla entru scurt tim un ,omn si o ,oamna.
;a),a intra si il re)inta e ,omn ,oamnei & iar ,oamna
intin,e mina ,aca ,oreste & ,aca nu isi sune numai numele.
(ici c=iar fetele foarte tinere nu-si .or sune numai numele
mic - Mimi & -ifi & 5ebe & Coca & Anuta & Crenguta - ci .or rosti
c=iar ambele nume - <aura 3onescu. Aceeasi recoman,are o facem
si tinerilor ,omni & nu .or sune - 5og,an & 7an & ;abi & Puiu -
ci numele intreg - Serban 3or,anescu. 5ine inteles & in acest
,omeniu & ca si in altele & e%ista unele moti.e care anulea)a
regulile # nimeni nu .a fi obligat & ,e e%emlu & sa accete
salutul cui.a care a ier,ut stima generala. <a fel & ne .om
feri & sa re)entam una alteia ,oua ersoane ,esre care stim
ca nu ,oresc sa se cunoasca.
Pre)entarea marc=ea)a stabilirea unei legaturi intre
,oua ersoane care & ,intr-o ,ata & incetea)a sa mai fie
straine una entru celalalta. Se cunosc & iar acest .erb
trebuie luat in sensul lui strict. 0tic=eta iti ermite ca
,in acel moment sa oti sa-i .orbesti & sa-i faci o in.itatie
si sa-i a,rese)i un salut noii tale cunostinte. 0ste neermis
sa rofiti ,e noua relatie in scouri ersonale & sau sa ,e.ii
familiar ime,iat. 7aca negli4am aceste reguli & .om .e,ea cu
tristete intreruin,u-se o relatie care ar fi utut sa ,e.ina
utila sau ar fi utut sa se transforme intr-o rietenie.
Sa rofitam ,e imre4urare entru a clarifica roblema
familiaritatii & sunin, ur si simlu ca ea este ousul
olitetii. Poti a.ea cu cine.a o legatura ,e or,in siritual &
o anume afinitate & oinii comune & ,ar nimic nu-ti ermite sa
,e.ii familiar cu ersoana resecti.a. (u .om intreba ,e il,a
cum o ,uce cu banii sau in ce relatii se afla cu sotia &
subiecte e care le ,iscuti numai cu familia. 7e asemenea &
ne .om feri sa-i facem confi,ente & mai ales ,aca nu ne
sunt cerute.
Cin, este necesar sa re)inti o ersoana alteia!
3n cercurile restrinse & entru ca este imortant ca toti
membrii sa se cunoasca intre ei & mai ales ,aca obisnuiesc
sa se .a,a frec.ent. 3n sc=imb & la recetii sau la baluri nu
este necesar si nici nu este osibil ca toti in.itatii sa
se cunoasca intre ei. Acestia insa trebuie sa-l cunoasca e
stainul casei & e sotia acestuia & e in.itatul ,e onoare si
e .ecinii sai ,e masa. 0ste imortant ,eci sa fie re)entati.
Sarcina aceasta ii re.ine ga),ei sau ersoanei ,esemnate sa
faca re)entarile. 3n lisa acesteia in.itatii se .or re)enta
unii altora & asa cum .eti afla intr-un caitol ulterior.
7aca sunteti ga),a si re)entarea cui.a .i se are
inoortuna & trebuie sa e.itati aceasta situatie & roce,in, cu
mult tact. Cin, sunteti in.itat iar ga),a nu are tim sa .a
re)inte & faceti-o singur.
C3/02A 0BC0P/33#
> foarte tinara ,omnisoara este re)entata unui ,omn
in .irsta si nu in.ers cu toate ca regula sune # barbatul
este re)entat femeii. 7ar in acest ca) a trecut e rimul
lan .irsta.3nca o ,ata tactul si bunele maniere
=otarasc ersoana care trebuie sa fie onorata.
7aca re)entam o ersonalitate olitica sau ublica &
utem & in general & sa-i anuntam titlul si sa nu-i sunem
numele. Se .a sune ,e e%emlu # 1 7omnul ,irector al
fun,atiei ...1 & 1 7omnule ,irector & .i-l re)int e ,octorul B.1
7aca e .orba ,esre o ceremonie in care se imune un
rotocol & .a fi ronuntat numai numele ersoanei e care o
re)entam. 3ntr-o societate se .a ronunta mai intii numele
ersoanei care intra si aoi numele ersoanelor re)entate.
Cin, imre4urarile o cer & aceasta or,ine este in.ersata #
,aca in casa se afla o ersoana care merita un resect
,eosebit & atunci ea .a fi cea re)entata unor noi .eniti. 3n
acest ca) ne .om e%rima astfel # 1 2a rog sa-mi ermiteti &
,omnule B & sa .-o re)int e ,oamna G 1.
0%cetin, situatia in care un gru ,e oameni este
re)entat unei ersoane marcante sau in.itatului ,e onoare &
ersoanele singure sunt re)entate culurilor si nicio,ata
in.ers. 7aca trebuie sa re)entam o ersoana singura unui
gru & renuntam la re)entarea membrilor acestuia. 3n re)enta
unui bolna. & toate rioritatile se sterg si toate ersoanele &
oricare ar fi situatia si .irsta lor & ii sunt re)entate.
Reetam & entru a fi retinut & este re)entata & ,e
regule & ersoana care soseste # 1 Mama & acesta este Coria &
colegul ,esre care ti-am .orbit 6 1 Construiti-.a singuri
situatii osibile & lecin, ,e la acest mo,el si alicati cele
in.atate.
C0 /R05U30 SA SPU(0M S3 SA -AC0M &
C0 /R05U30 SA 023/AM
Se intimla a,esea ca re)entarile sa fie facute in
graba ,e catre ersoane neatente. 3n continuare trebuie sa ne
,escurcam singuri. 7aca ii e%clu,em e cei bla)ati si e
mi)antroi & fiecare om este fericit sa cunoasca ersoane
interesante. Cin, ne este re)entat cine.a & nu stim altce.a
,esre el ,ecit numele & ,aca acesta este ronuntat clar. 2a
trebui sa ne suunem atunci unui 4oc ,e societate & nu
neaarat amu)ant & care .a consta in a g=ici cine sunt noii
arteneri ,e ,iscutie. 0ste o situatie care mai tir)iu oate
,e.eni o amintire lacuta & ,ar care ri,ica la inceut anumite
robleme. 0ste foarte greu sa incei o con.ersatie & ,ar
momentul ,ificil oate fi ,easit ,aca ,escoeriti relatii sau
interese comune. 3n celelalte ca)uri & ga),a sau cel care face
re)entarea trebuie sa o comlete)e rin cite.a cu.inte
amabil ,esre cele ,oua ersoane care se intilnesc entru
rima ,ata. 0ste mai mult ,ecit un comliment & este un lucru
care .a facilita rimul lor contact. -ie ca este .orba ,esre
reci)area unor relatii comune & a rofesiei acestora sau a
unei calatorii facute ,e unul ,in ei ,e curin, & se .a gasi
in aceasta reci)are embrionul unei con.ersatii lacute. 3n
nici un ca) nu .om faca alu)ii la situatia lor financiara.
(u se face & sa sunem # 1 7omnul B este un om cu bani ...1
sau 1 7omnul G este & ,in acate & somer. 1 7e asemenea & este
,e rost gust sa .orbim ,esre .iata articulara a celor
re)enti sau sa ,iscutam & la nesfirsit & ,esre meseria
acestora.
Cin, facem re)entarile & trebuie sa a.em o atitu,ine
naturala. Sa e.itam orice e%agerare # (u .om afisa olitetea
e%egerata sau atitu,inea ser.ila. /rebuie sa ne resectam si
sa-i resectam e ceilalti. 7oar asa .om gasi firul Aria,nei &
care ne .a scoate ,in labirintul con.entiilor sociale.
CAPCA(0
Cu oca)ia unei re)entari & e necunoscatori ii in,esc
intot,eauna cite.a cacane. 2rin, sa fie ,eosebit ,e
oliticosi & acestia insira toate titlurile onorifice ale
ersoanei re)entate. ;reseala 6 (umele acestuia oate fi
insotit ,e acel titlu care il rere)inta cel mai bine in
functie ,e con4unctura.
7e il,e & ,aca ,omnul B este in acelasi tim ,octor &
rofesor uni.ersitar si ministru la sital sau in intilnirile
articulare .a fi re)entat ca me,ic sau ca rofesor & iar
in ublic .a fi re)entat cu functia cea mai imortanta & cea
,e ministru. 7ar & sa tinem seama cin, este ca)ul & si ,e
fatul ca multe ersoane ,oresc sa fie re)entate ,oar cu
numele lor & fara titlurile e care le ,etin.
Si re)entarea ru,elor creea)a uneori ,ificultati. Se
intimla sa intilniti e cine.a care .rea sa .-o re)inte e
sotia sa si care sune # 1 3mi ermiteti sa .-o re)int e
,oamna Poescu ! 1 3ar sotia acestuia .a sune la rin,ul ei #
1 3mi ermiteti sa .i-l re)int e ,omnul Poescu ! 1 Aceste
formule sunt nu numai carag=ioase ci si gresite. (u e%ista
,ecit una corecta# 1 Sotia mea 1 sau 1 Sotul meu 1 & cu .arianta
1 Sotia mea & Ana 1 & ,e e%emlu & entru intilnirile cu
rietenii. 7e rost gust este si sa .orbesti ,esre sotul
tau sau sotia ta sunin,u-le numele ,e familie # 1 A)i face
iata Poescu 1& sune sotia. 1 Poeasca n-o sa fie ,e acor, 1&
sune sotul. Putem cre,e ca s-a lecat ,e la o gluma & ,ar &
in me,iile mai utin culti.ate & aceste formule sunt luate
in serios. 7ar & in nici un ca) 1 7oamna mea 1 sau 1 7omnul
meu 1 & cum sune omul ,in oor cin, .rea sa fie oliticos
cu tot ,ina,insul.
Aceeasi remarca este .alabila entru ceilalti membri ai
familiei. 2om sune # 1 -ratele meu & 7aniel 1 sau 1 Sora mea &
7ana 1. 7aca aceasta este casatorita .om sune 1 Sora mea &
7ana B 1 sau se .a sune ,e asemenei 1 Cumnatul meu & 5og,an
G 1 sau 1 Cumnata mea & ,oamna Maria F1. Coiii sunt re)entati
la fel. 7esre ai nostri & .om sune 1 -iul meu & 7aniel 1 sau
1 -iica mea & Maria 1. 7aca sunt ai altcui.a & .om sune 1 Paul &
fiul familiei B 1. 2om re)enta un culu sunin, # 1 7omnul si
,oamna F 1.
3n general & .om e.ita formulele care au intrat in
limba4ul oamenilor simli & si care tin, sa contamine)e e
toata lumea. Au)im frec.ent - cuscrul & cuscra & nasicu & nasica. 3n
me,iul rural oate suna bine & in me,iul urban & nu. Asa,ar &
se .a sune # 1 7-na <uca & mama sotului 3oanei & fiica mea 1
sau 1 7-na ,r. ;raur nasa coiilor mei. 1 C=iar ,aca formularea
este mai comlicata & este referabila celor ,e mai sus.
Pre)entarea ca si salutul urmat ,e stringerea miinii
ot crea incurcaturi ,aca o ersoana ,intr-un gru sau tot
gruul nu cunoaste e%act regulile ce sunt imuse in aceste
situatii. Ca sa simlificam lucrurile ne .om ori asura unui
ca) luat la intimlare. > tinara insotita ,e sotul ei e
in.itata la ani.ersarea socrului & in locuinta acestuia D sau
la un restaurant & nu asta este imortant E. 7e fata se mai
afla o erec=e in .irsta & o ,oamna tot in .irsta si un
culu tinar. >r,inea saluturilor sau a re)entarilor & ,aca
tinara nu cunoaste e nimeni sau o arte ,in in.itati este
urmatoarea # rimul e care il saluta D iar acesta ii ,a
mina E este socrul & ersoana sarbatorita. Urmea)a cele ,oua
,oamne in .irsta D ele intin, mina in tim ce ga),a rosteste
numele nurorii sale ,ar si al ,oamnelor E & urmea)a ,omnul in
.irsta D acum tinara intin,e mina E si & in sfirsit & tinara
in.itata D miinile se intin, simultan E iar tinarului care o
insoteste si a ramas ultimul i se sune numele iar tinara
,oamna ii intin,e mina. Am retinut ,eci ca initiati.a ,e a
intin,e mina rima i-a fost ermisa ,oar ,e trei ori #
,omnului in .irsta & tinerei ,omnisoare si tinarului ,omn.
Pentru a .a amu)a incercati sa ,e,uceti ,e cite ori
are .oie sa aiba initiati.a intin,erii miini sotul ei.
Se ot crea incurcaturi in situatia in care re)entam
ersoane ,e aceeasi .irsta sau ,e acelasi rang. Se .a sune
atunci # 1 Pot sa .i-l re)int e ,omnul Poa & ,omnule
3.anceanu ! 1& alegin, e unul ,intre ei & la intimlare. 7aca
celalalt se .a simti ofensat este ,esigur un snob. Prin
analogie & formula se alica si ,oamnelor ,e .irste aroiate.
U)anta cere insa sa re)entam ,omnisoara ,oamnei.
Cin, .a este re)entat cine.a & se oate intimla sa
nu-i intelegeti sau sa nu-i retineti numele. 3.anescu se
tine minte mai usor ,ecit 3.anceanu. 3n acest ca) & cereti
ur si simlu sa .i se reete numele. 0ste mai bine asa
,ecit sa i-l scilciati & lucru enibil atit entru
interlocutor cit si entru ,umnea.oastra. 7aca referati o
cale mai ,iscreta & astetati ca ersoana care .-a facut
re)entarile sa ramina singura si rugati-o sa .a mai suna
o ,ata numele cu ricina.
-ormulele 1 sunt incintat sa .a cunosc 1& 1 imi are 1
1 bine 1 & 1 imi face lacere 1 sunt inca ,e o mare
actualitate. Uneori & ,ua ce se face o re)entare se
instalea)a o tacere a,inca si stin4nitoare. 0ste rolul celui
care a facut re)entarea sa inceaa o con.ersatie la care
.a lua si el arte.
PR0F0(/AR0A 3( S3/UA/3A 3( CAR0
>ASP0/33 S/AU P0 SCAU(0
Cine se .a ri,ica si cine .a sta 4os !
Prima regula # un barbat se ri,ica intot,eauna cin, ii
~~~~~~~~~~~~~
este re)entata o ersoana. Singura e%cetie o constituie
infirmii sau bolna.ii.
A ,oua regula # o femeie ramine e scaun. Aceasta
~~~~~~~~~~~~~~~
regula oate a.ea insa ,erogari. 7aca este .orba ,esre o
tinara & ea trebuie sa se ri,ice cin, e re)entata unei
,oamne sau unui ,omn cu mult mai in .irsta. 3n general &
cin, se fac re)entarile sau in ca,rul unor ,iscutii &
tinerii nu .or sta 4os in re)enta ersoanelor mai in
.irsta. 7aca este .orba ,esre un batrin este oliticos &
,ar nu in,isensabil & ca si femeile sa se ri,ice. 7aca este
.orba ,esre o ,oamna in .irsta & se .a ri,ica in icioare
toata asistenta. Si aici este .orba ,e tact. 0ste mai bine
sa te ri,ici in icioare ,ecit sa uiti sa o faci atunci
cin, situatia o cere.
CUM SA /0 PR0F3(/3 S3(;UR !
Multa .reme unica mo,alitate corecta ,e a face
re)entarile in societate a fost aceea in care inter.enea o
terta ersoana. Asta)i & a te re)enta singur - in .iata
sociala & articulara sau rofesionala - nu mai e o in,ra)neala
sau o imertinenta. Autore)entarea se face ,e obicei cin,
numarul ,e musafiri e rea mare sau & ur si simlu & cin,
cine.a a uitat sa .a re)inte. 7e asemenea & un ,elegat la
un congres trebuie sa se re)inte el insusi .ecinilor sai
,e masa sau ,e reuniune. Preocuarile comune sunt un moti.
in lus entru a se recurge la o astfel ,e re)entare.
3n acest conte%t & bunele maniere cer ca intr-o
societate un ,omn mai in .irsta sa se autore)inte unuia
mai tinar. 3n sc=imb & o ,oamna .a e.ita sa se re)inte
singura unui barbat & se .a re)enta acesta. Ca sa e.ite o
situatie enibila - o tacere relungita - se oate re)enta si
un tinar unui ,omn mai in .irsta sau unei ,oamne cu
con,itia sa nu intin,a el rimul mina.
3n .iata rofesionala ca si in cea ublica
autore)entarea se imune intr-o multime ,e situatii. Cin,
intri intr-un birou un,e esti necunoscut & cin, intri intr-o
intrerin,ere ca rere)entant al unei firme trebuie sa te
re)inti ,irectorului sau celui cu care urmea)a sa ,iscuti.
7aca o antecamera - secretariat .a ,esarte ,e ersoana e
care urmea)a sa o intilniti & ii uteti transmite o carte ,e
.i)ita ,ua ce .-ati re)entat secretarei.
Alta situatie tiica # C=iar ,aca ersoana care se
autore)inta nu este rea agreabila & nu a.eti ,retul sa-i
intoarceti satele. -emeile au mai multa libertate ,e alegere.
Asa ca nu trebuie sa .a surrin,a fatul ca - aarent fara
nici un moti. - o femeie .a e.ita sa rasun,a incercarii
,umnea.oastra ,e a o contacta. 3n nici un ca) nu .om refu)a
sa ne re)entam & si nici nu ne .om ,a un nume fals. <umea
e mica si o intilnire ulterioara este oricin, osibila 6
7esi nu trebuie sa .a autointitulati 1 ,oamna 1 & e%ista
situatii cin, re)entin,u-.a - la telefon & ,e il,a - acest
lucru este necesar. Asa ca .eti sune # 1 2a telefonea)a
,oamna B & ,in artea ,oamnei F. 1
Cum ne autore)entam ! Aroae ca in re)entarea facuta
,e un tert. Un barbat .a sune # 1 Permiteti-mi sa ma re)int&
Mi=ai ;rigoro.ici 1. 7aca este ,eosebit ,e curtenitor .a
a,auga o fra)a ,e genul # 1 Ma scu)ati ca trebuie sa ma
re)int ,ar & acum ga),a este foarte ocuata imi ermit sa o
fac singur 1 sau altce.a asemanator & in functie ,e imre4urari.
7aca intram intr-un birou .om sune # 1 Sunt inginerul
Coria (icolaescu si ,oresc sa .orbesc cu ,omnul ... 1. 3n
rest & regulile cunoscute ramin .alabile # cel mai tinar se
re)inta celui mai in .irsta & inferiorul - sueriorului & ,omnul
- ,oamnei. 3n .iata ublica e%ista si e%cetii - un .i)itator
mai in .irsta se re)inta ,irectorului care este uneori mai
tinar.
Cin, te re)inti singur trebuie sa fii foarte atent
la enuntarea titlurilor si sa te =otarasti la unul ,intre
ele # un gra, uni.ersitar & un gra, militar & o rofesie - si
atit. 2a cistiga enorm in oc=ii tuturor cel care se re)inta
simlu - 1 inginerul B 1 sau 1 rofesorul G 1 si ,esre care
aflam ulterior ca a sustinut un ,octorat stralucit si ca
este membru coreson,ent al Aca,emiei Romane. Cel mai elegant
mo, ,e re)entare ramine totusi cel in care iti sui ,oar
numele. 7ar atentie # intii renumele - Maria Poescu si nu
Poescu Maria ca la scoala.
$. CUM SA (0 A7R0SAM !
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
0 P0RM3S SA /0 A7R0S0F3 U(>R
(0CU(>SCU/3 !
1 Categoric & nu 6 1 - rasun,e fermecatoarea tinara ,e
,oua)eci ,e ani & gin,in,u-se cu saima la multele tentati.e
masculine care ii atin ,rumul ,e la birou ina acasa.
1 5ineinteles 6 1& .a sune cu un aer natural
ensionarul ,isus oricin, sa le rasun,a cu amabilitate
celor care nu stiu a,resa unui mu)eu sau care nu se
,escurca intr-un cartier.
Con.ersatia intre necunoscuti nu mai rere)inta ,emult
un act ,e neolitete ci ,imotri.a. 0%ista insa mai multe
feluri ,e a intra in contact cu oamenii. A interela e
cine.a oate fi un semn ,e obra)nicie ,ar si un simlu
mi4loc ,e a iesi ,in incurcatura. Uneori acest ,emers se
re)uma la o simla informatie & alteori ,e.ine o lunga si
asionanta con.ersatie. (u ne surrin,e fatul ca la co)i &
rin arcuri & in statiile ,e autobu) oameni necunoscuti intra
in .orba imartasin,u-si arerile asura unui anumit subiect.
(u e nimic rau in asta cu con,itia ca aceasta con.ersatie
sa nu ,egenere)e in cearta.
3ntr-un oras strain este absolut normal sa intrebam
e cine.a care este ,rumul sre gara sau cel sre o
cate,rala celebra. 0ste suficient sa salutam si aoi &
oliticos & sa sunem e scurt ce ,orim. >rice om este min,ru
,e orasul in care locuieste si ne .a rasun,e cu lacere.
>,ata informatia obtinuta & .om multumi inainte ,e a leca in
,irectia in,icata. Se oate intimla insa ca informatia
obtinuta sa nu fie absolut e%acta. Pentru a nu a.ea in,oieli&
e ,e referat sa intrebam un sofer ,e ta%i & un .atman & sau
un agent ,e circulatie. (u trebuie sa ne 4enam sa unem
astfel ,e intrebari A interlocutorul .a ier,e ,oar cite.a
minute. (e .om stra,ui sa nu interelam e cine.a care este
foarte in .irsta sau & e.i,ent & foarte grabit. Un barbat
trebuie sa fie foarte ru,ent ,aca se a,resea)a unei femei.
3n general & este mult mai simlu sa ne a,resam unei ersoane
,e acelasi se% cu noi.
Prin meseria lor & agentii ,e circulatie & olitistii &
controlorii ,e trenuri si tram.aie & =amalii & soferii ,e ta%i &
ersonalul =otelier sunt ,atori sa ,ea informatii. Aceasta nu
ne in,retateste sa nu sunem 1 5una )iua 1 & 1 2a rog 1 si
1 Multumesc 1.
0ste ermis sa ne a,resam .ecinilor ,e la4a & ,e
masa & calatorilor ,in tram.ai & ,in tren & ,in a.ion & sau
celor care locuiesc la acelasi =otel cu noi ! 7e ce nu ! 3n
rinciiu nimic nu ne oreste sa sc=imbam cite.a areri
,esre tim sau ,esre un e.eniment sorti. imortant. 7in
nefericire e%ista rea multi oameni care nu se limitea)a la
o con.ersatie neutra si-si obliga 1 .ictima 1 sa-i asculte
,eanin,u-si toata .iata - bolile coiilor & rimele iubiri &
nenorocirile familiei & certirile cu sotia & relatia cu seful
,e birou & oiniile sale olitice. Sal.area .ine totusi cin,
isalogul coboara ,in tren & caci si lucrurile cele mai rele
au un sfirsit ...
C=iar ,aca ersoana cu care stam ,e .orba ne lace
in mo, ,eosebit & nu se cu.ine sa-i cerem numarul ,e telefon
sau a,resa & ,aca ea nu are aceasta initiati.a.
PR>5<0MA /3/<UR3<>R - P><3/0/00
SAU ->RMA<3SM !
7iferenta ,intre resect si ser.ilism
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
7e cin, e lumea & in fata lui 7umne)eu si a legii
oamenii sunt egali. Si cu toate acestea istoria omenirii este
,e multe ori e%resia .anitatii omului. 3ntre aceasta si
etalarea cu ostentatie a titlurilor n-a fost ,ecit un as.
> ,ata cu re.olutia burg=e)o-,emocratica ,in -ranta &
asistam la abolirea titlurilor nobiliare mostenite ,in tata
in fiu si la inlocuirea lor cu simla ,enumire ,e cetatean.
7esfiintarea ri.ilegiilor nobiliare eretuea)a i,eea ,e
egalitate. > noua re.olutie - socialista ,e ,ata aceasta -
imune la inceutul secolului BB termenul ni.elator 1 to.arase1.
el simboli)ea)a sc=imbarile ra,icale care se ro,uc in
numeroase tari ,in 0uroa si Asia. Cu toate acestea &
inegalitatea ,intre oameni a continuat sa e%iste si sa
marc=e)e .iata a numeroase generatii ,e oameni. (u-i o noutate
entru nimeni fatul ca in absolut toate statele lagarului
socialist functia era totul & asa ca intre 1 to.arase 1 si
1 to.arase rim secretar 1 ,iferenta era ,e la cer la amint.
Singura mo,alitate ,e a te rue ,e acesta realitate oribila
era totusi in.atatura. <a caatul unor lungi ani ,e stu,iu &
uteai fi numit 1 to.arase inginer 1 & 1 to.arase ,octor 1 &
1 to.arase rofesor 1. 7rama consta insa in fatul ca multi
au facut o facultate imotri.a .ointei sau .ocatiei lor &
nea.in, alta osibilitate ,e a ,obin,i o i,entitate. /itlurile
astfel obtinute s-au ,o.e,it a fi a,eseori formale.
5unul simt si arecierea corecta a efortului ,eus
in scoala ne obliga sa luam in consi,eratie cometenta
in,i.i,ului si nu titlul cu care se re)inta. (u mai e o
noutate entru nimeni ca asta)i a re)enta o ,iloma fara a
fi in stare sa faci ,o.a,a cunostintelor tale intr-un
anumit ,omeniu nu iti asigura un loc in societate sau
o slu4ba.
3,eal este sa e%iste o concor,anta ,elina intre
titlu si ceea ce stii sa faci & altfel esti un imostor 6
Re.enin, la .iata noastra ,e )i cu )i & remarcam ca
,e citi.a ani au aarut titluri noi - manager & boss & atron -
a caror utili)are ne une ,eseori in incurcatura. (u suna
bine nici 1 Patroane 1 & nici 1 7omnule atron 1 si nici 1 5oss 1
sau 1 Sefule 1. Preferam sa ne a,resam cu numele ,e familie
al acestuia. Sau ,aca nu-l stim & ur si simlu cu # ,omnule.
0ste neermis sa-i sui - sefule 6
Pe ,e alta arte & .iata ne sileste ,eseori sa nu
beneficiem ,e titlul ,obin,it cu greu. sa ne amintim atunci
ca numele este mai imortant ,ecit titlul si ca a uita
numele interlocutorului nostru este o mare gafa. 7aca atribuim
acestuia alt nume ,ecit cel e care il & are negli4enta
noastra este ,e neiertat. Sa iesim ,in aceasta situatie
a,resin,u-ne cu un simlu 1 7omnule ,raga & ...1 sau 1 Stimata
,oamna & ...1.
> alta situatie este aceea in care nu stim numele
ersoanei & ,ar stim ce rofesie are. 3n acest ca) .om sune#
1 5una )iua & ,omnule rofesor 1 & 1 2oi urma sfaturile
,umnea.oastra & ,omnule ,octor 1 sau 1 Proiectul ,umnea.oastra
este foarte interesant & ,omnule inginer 1 .
7aca suntem subalterni titlul este absolut obligatoriu.
Pacientul .a sune # ,omnule ,octor si nu ,omnule 2asilescu &
ele.ul sau arintele .a sune ,omnule 7irector si nu ,omnule
3onescu.
Un semn ,e olitete este sa mai a,augam ce.a ,ua
un rasuns monosilabic - 1 ,a 1 sau 1 nu 1 sau 1 multumesc 1. Sa
sunem # 1 (u & ,omnule 1 & 1 7a & ,oamna 1 & 1 7a & mama 1 sau
1 Multumesc & Ana 1. 7e asemenea & nu este recoman,abil sa
.orbim la ersoana a treia. 7e e%emlu 1 7omnul mai ,oreste
ce.a ! 1 este o formula re)er.at ersonalului ,e ser.iciu si
nu ga),ei. 3n familie nu trebuie sa acor,am celor aroiati
titlurile e care le au. 0ste =ilar ca staina casei sa-i
suna femeii ,e ser.iciu 1 Ai gri4a sa aran4e)i camera
rofesorului 1 cin, rofesorul este c=iar sotul ei. <a cealalta
e%trema se lasea)a cei care uita sa fie oliticosi cu
subalternii. Au)im a,esea # 1 2asilescule & ,a-mi ,osarul acela 1
Se .a sune 1 7omnule 2asilescu & ,a-mi & te rog ,osarul acela1.
Sa nu uitam ca orice om are ,retul sa fie numit
1 ,omn 1 si ca folosirea acestui aelati. este in rimul rin,
un semn al e,ucatiei ,umnea.oastra.
CUM SA (0 A7R0SAM U(03 A7U(AR3
-ormulele .aria)a. <a o conferinta & .a .eti a,resa cu
un solemn 1 7oamnelor si ,omnilor 1 nu 1 7oamnelor & ,omnisoarelor 1
si ,omnilor 1 & cum au)im a,esea. <a o intilnire cu o ec=ia
,e bas8et & ,e e%emlu & .eti sune 1 7ragi rieteni 1. <a
rostirea unui toast & .eti incee rin a .a a,resa celor mai
imortante ersoane # 1 Stimate ,omnule ministru & stimati
oaseti 1. 7e asemenea in a,unarile oficiale .a .eti a,ersa
in rimul rin, ersonalitatilor & incein, cu cele mai
marcante. 0%ista o ierar=ie care trebuie resectata si acest
rotocol oate fi stu,iat la ne.oie.
/ot mai multe ersoane aar la /2. 3ntimi,ate ,e
reflectoare & ,e camere ,e luat .e,eri acestea uita ca
.orbesc entru milioane ,e oameni. Putem oare sa accetam
cu simatie alocutiunile e care ni le baga e git ersoane
infatuate care nu stiu sa ne )imbeasca si nici sa ne suna
un elementar 1 5una seara 1 sau 1 buna )iua & stimati 1
1 telesectatori 1 ! Ca sa nu mai .orbim ,e gri4a e care
acestea ar trebui sa o aiba fata ,e ceea ce .or sa ne
comunice & ,e tonul e care trebuie sa-l a,ote in general.
7e e%emlu & oricit ar fi ,e suarat un ,eutat ar trebui
sa faca un efort ca sa-si controle)e ner.ii si sa se
a,rese)e colegilor sai cu .oce calma & fara strigate si
in.ecti.e. Arta oratoriei se in.ata & iar amatorismul .a fi
intot,eauna sanctionat ,e au,itoriu. Si inca un amanunt. (u
.ei fi nicio,ata ascultat cu atentie si resect ,aca
aari in ublic intr-o tinuta negli4enta. Cei care te ri.esc
ot cre,e ca ai etrecut noatea intr-o bo,ega si nu ai
mai a.ut tim sa treci e acasa & sa faci un ,us & sa te
barbieresti si sa-ti ui o camasa curata si o cra.ata.
7e asemenea nu este ,e bun gust & cum cre, anumiti
,emnitari & sa te imbraci stri,ent D in culori tiatoare &
sacouri ,e catifea ori stofe lucioase & sau si mai rau &
imbracati ca niste ginerici in alb ,in ca ina in
icioare E & 1 =ainele tra,ea)a omul 1.
CUM (0 A7R0SAM 7>AM(0<>R 3( S>C30/A/0 !
3n acest ,omeniu au aarut sc=imbari numeroase fata
,e co,ul .ec=i al bunelor maniere ,at fiin, ca femeia are
asta)i alt rol in societate. 0a imarte cu barbatul ,atoria
,e a asigura e%istenta familiei & ,atorie ,e care se ac=ita
cu multa inteligenta & sirit intrerin)ator si mult farmec. 3n
acelasi tim & femeia a ,e.enit o ersoana ublica - femeia
sa.ant & femeia olitician. 7eosebirea ,intre femeile casatorite
si celibatare nu mai are nici o semnificatie D imortanta E.
3n .iata sociala si ,e afaceri se intilnesc femei si
barbati ,e .irste ,iferite. 1 -etele batrine 1 ,e alta,ata sunt
ersona4e ,e roman. Asta)i & ele sunt re,actori & asistente
sociale & me,ici sau femei ,e afaceri si ,uc o .iata lina
in care nu mai ramine loc entru lictiseala & tricotat &
bro,at etc. -emeia ,in )ilele noastre isi rimeste rietenii
intr-un interior aran4at cu gust ,e catre ea insasi si isi
con,uce masina cu ,e)in.oltura. Unei asemenea femei nu-i mai
oti refu)a titlul ,e ,oamna. 0ste ,e la sine inteles ca
,aca interlocutoarea ,umnea.oastra este me,ic & ii .eti sune
1 7oamna ,octor 1 - titlu e care si l-a cucerit rin stu,iu
in,elungat. Corect este ,eci sa te a,rese)i cu # ,oamna
,irector & ,oamna re,actor & ,octor & inginer & rofesor si nu cu
,oamna re,actoare & ,octora & inginera & rofesoara. Cit ,e =ilara
este entru noi asta)i situatia in care unei femei casnice &
casatorita cu un ministru sau cu un me,ic & i se sune
1 ,oamna ministru 1 sau 1 ,oamna ,octor 1 6
CU3 S3 C3(7 PU/0M SPU(0 1 /U 1 !
Poate nu este un alt moment in .iata noastra mai
,rag ca cel al rimului 1 tu 1 rostit ,e rima noastra iubire.
1 /u 1 si 1 ,umnea.oastra 1 oate fi frontiera ,intre o simla
cunostinta si o cal,a rietenie. 7in tot,eauna co,ul bunelor
maniere a ,elimitat granita ,intre 1 tu 1 si 1 ,umnea.oastra 1.
Prima regula # tutuirea nu se face ,ecit cin, esti sigur ca
este bine .enita. A ,oua # tutuirea se face ,e catre cel mai
in .irsta & ,e catre suerior si ,e catre ,oamna - ,omnului.
<a .irste aroiate & la cei ,in me,ii sociale asemanatoare &
cu acelasi gra, ,e cultura este c=iar ri,icol sa sunem
mereu 1 ,umnea.oastra 1. 7ar cre, ca nu .om utea nicio,ata
sa sunem cu nonsalanta 1 tu 1 batrinului me,ic care ne-a
oerat sau rofesorului mult mai in .irsta care ne-a fost
,iriginte & c=iar ,aca am terminat o facultate si am ,e.enit
colegi ,e cancelarie.
3nsa ce ne facem cu cei care ne interelea)a & in
maga)ine in secial & cu neermisul & tu. Au)im a,esea cu mare
nelacere cum ni se sune # Cite salate .rei ! Asta este
marfa & nu o fac eu & o .rei sau nu ! Cobori ! Si entru
astfel ,e ersoane e%ista o solutie eficienta. 3ncercati sa
relungiti utin ,iscutia si & cu un aer foarte natural & sa
.a a,resati ersoanei in cau)a cu 7umnea.oastra la sfirsitul
micului 1 sc8etc= 1 - aasin, mereu e cu.intul 7umnea.ostra
.eti obtine in mo, sigur efectul ,orit & ,aca nu .i se
rasun,e c=iar cu 7umnea.oastra macar .eti fi tratat cu un
7umneata. 3n mo, gresit se cre,e ca ,insul & ,insa & ,insii
sunt ronume ,e olitete iar el & ea & ei sunt forme
ire.erentioase. Se .a sune # 1 Am .orbit cu ,omnul ,irector.
0l mi-a sus sa re.in 1 si nu 1 7insul mi-a sus sa re.in 1.
Regina Angliei a facut o .i)ita in Romania. 1 0a era
insotita ,e ... 1 si nu 1 7insa era insotita ,e ... 1.
A)i nu se mai sune arintilor 1 ,umneata 1 & ci li se
sune c=iar e numele mic & in loc ,e mama & tata. 3n multe
familii & coii se a,resea)a simlu # San,a & An,rei. 7aca
atmosfera este ,estinsa si calma & ,aca relatiile se ba)ea)a
e resect si afectiune rofun,a & totul este >.H. (u este
ca)ul sa ne formali)am si sa consi,eram familia resecti.a
rost crescuta.
Soacrelor si socrilor ne utem a,resa cu mama si
tata. Si lor le utem sune & ,aca sunt ,e acor, & e numele
mic - Ro,ica & -lorin. 3n unele ca)uri nu se ,easeste bariera
lui 7umnea.oastra. 3n acest ca) ne utem a,resa cu 7oamna
Sil.ia & 7omnule An,rei. 7aca nu le con.ine nici un ,in
formule recoman,ati-le )imbin, # .e)i Co,ul manierelor elegante &
agina 2".
+. AR/A C>(20RSA/303
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
C>(20RSA/3A
Pericolul care ameninta orice a,unare & in 4urul mesei
familiale ca si la cel mai select bal este lictiseala. (ici
calatoria organi)ata & nici cel mai fastuos ,intre banc=ete nu
sunt scutite ,e lictiseala. Reme,iul cel mai sigur imotri.a
ei este con.ersatia.
Ce este con.ersatia ! 0%ista o reteta erfect usa la
unct ce asigura reusita in toate situatiile ! (u & ,in
nefericire 6 (u oti atrun,e ,intr-o,ata in acest ,omeniu
care ,a oca)ia unora sa-si ,esfasoare e ,elin uterea ,e
se,uctie & iar altora sa comita gafa ,ua gafa. 3ntre
ari,itatea lictiselii si ericolul ri,icolului trebuie sa
urmam un ,rum care ne ,uce sre ceea ce se numea in e.ul
me,iu 1 la carte ,u tan,res 1 si ale carui rinciale etae
sunt # tactul & ,iscretia & atentia & insufletirea & amu)amentul &
cultura & olitetea si sinceritatea. Aar aici & ca in aroae
toate manifestarile in comun ,oua atitu,ini. Pe ,e o arte
e%ista unele ersoane foarte sigure e ele & care olari)ea)a
con.ersatia & imbatin,u-se cu roiile lor cu.inte & .orbin,
fara incetare si inter)icin,u-le celorlalti orice articiare
la ,iscutie. <a cealalta e%trema & se situea)a a ,oua
categorie # .esnicii tacuti e care nu ii bintuie nici cel
mai mic gin, & cei carora le e o frica teribila sa nu
greseasca sau sa-si manifeste ,e)acor,ul. 2esnicii # 1 A.eti
,retate 1 sau cum au)im & mai recent # 1 Corect 6 1. A4ungem
astfel la situatia e care o enunta un umorist # 1 3n orice
con.ersatie sunt ,oua feluri ,e in,i.i)i # isalogii si
.ictimele 1.
Arta con.ersatiei nu se in.ata ca niste formule
matematice ci este ,obin,ita mai ,egraba ca o limba straina &
resectin, cite.a reguli si e%ersin,-o la nesfirsit. 7am aici
cite.a ,intre aceste reguli & ,ar numai ,umnea.oastra sunteti
in masura sa le accetati entru a .a comorta agreabil.
(ici o con.ersatie generala nu se oate relungi
multa .reme intre )ece sau ,ouasre)ece ersoane. 7e aceea o
ga),a trebuie sa-si faca o ,atorie ,in a grua musafirii
,ua niste criterii e care e bine sa le cunoastem. <a
acest lucru trebuie sa ne gin,im inca ,in momentul in care
facem in.itatiile. 2eti constata ca cele mai reusite reuniuni
sunt acelea in care in.itatii au aceeasi rofesie sau
acelasi 1 =obb9 1. 7aca acestia sunt me,ici .or abor,a & fara
in,oiala & subniecte ,e interes comun. 7e asemenea & ,aca
in.itam numai rofesori si mai mult ,ecit atit & ,aca ei
sunt si colegi ,e cancelarie & ,iscutia se .a in.irti in
4urul meseriei e care o fac cu asiune. Sa ne imaginam
ca ,in greseala - caci este sigur o greseala - am in.itat si
un culu ,e ingineri sau ,oi oameni ,e afaceri. 3n mo,
cert & acestia se .or simti i)olati si se .or lictisi ,e
moarte. 7ua o ora sau ,oua & .or gasi un moti. sa lece.
Cu siguranta ca nu-i interesea)a nici subiectele me,icale &
nici cancanurile ,e sital si nici regulile 4ocului ,e
1 bri,ge 1 & ,e e%emlu & care au fost ,iscutate cu arin,ere
toata seara.
7ar .iata ne obliga sa a.em si relatii cu oameni
cu ,i.erse reocuari. 7e aceea & ,e multe ori & in.itatiile
e care le facem ne un in situatia ,e a fi ga),a unor
etreceri in care asistenta este eterogena. >bligatia noastra
este sa-i antrenam e cei re)enti in ,scutii agreabile &
accesibile tuturor. sa nu .i se ara o e%agerare & ,ar rolul
nostru nu este ,earte ,e acela al unui regi)or. 7iscutia
rofesionala nu trebuie sa acaare)e con.ersatia entru ca
scoul ei este altul - acela ,e a afla lucruri noi & ,e
interes general. 7e aceea .om a.ea gri4a sa nu gruam la
masa ersoane care au aceeasi meserie. Con.ersatia oate foarte
bine sa inceaa rintr relatarea unui fat ,i.ers si sa
a4unga la consi,eratii generale asura eternelor robleme ale
.ietii.
0%ista insa subiecte care ot fi ,iscutate ,oar intre
rieteni. Unul ,intre ele si nu cel mai utin imortant & este
cel al banilor. 7aca este ermis sa ,iscuti ,esre retul
unei calatorii & este o gafa sa ,iscuti ,esre retul unui
ca,ou. Asemenea gafe ne fac sa-i recunoastem e ar.eniti ,e
la o osta. 7ar culmea rostului gust este sa te lingi ,e
lisa banilor & ,e neca)urile ,in familie sau ,e la ser.iciu.
3n lus & acest lucru este si inutil - nimeni nu-ti .a
re)ol.a roblemele ci ,oar te .a comatimi unin,u-te intr-o
situatie umilitoare. > gafa ,eosebit ,e gra.a este sa ceri
consultatii unui om ,e meserie. (ici un banc=er nu-ti .a
in,ica & gratuit & cel mai bun lasament entru banii tai numai
entru ca este in.itat in aceasi casa cu tine. (imic nu-l
.a constringe sa-ti ,ea informatiile e care firma sa le
cumara cu bani grei.
Cei mai rai ,intre toti sunt totusi bolna.ii eterni
entru care un me,ic este oricin, bine.enit & uitin, ca
nimeni nu .a utea une un ,iagnostic in asemenea con,itii.
3n lus & nici un me,ic nu .a fi ,eloc fericit sa ,ea
consultatii in timul liber. Cu umor & ar utea reactiona ca
me,icul .iene) ,e.enit celebru rin rasunsul sau ,at cu
oca)ia unei serate la care i s-a cerut o consultatie #
1 2a .oi e%amina cu lacere & ,oamna & bine.oiti sa .a
,e)bracati.1 6
Aroae orice a.ocat sau rofesor oate sa .a cite)e
una sau ,oua anec,ote care ilustrea)a mania multor oameni e
care ii intilnim ,eseori in societate & ,e a amesteca .iata
rofesionala cu timul liber.
5anii & gri4ile familiale sau rofesionale & consultatiile
,e orice fel sunt ,eci teme ,e ocolit. 7e asemenea &
,iscutiile ,esre olitica si religie sint consi,erate tabu &
,eoarece amin,oua sunt rea ferm conturate in mintea omului
entru a fi sc=imbate la o reuniune oarecare fara riscul ,e
a ,egenera in cearta. Si una si cealalta tin ,e regatirea &
,e gin,irea omului .ariin, uneori enorm ,e la o ersoana la
alta. /otusi & in ca)ul unor ,iscutii arinse sa urmam e%emlul
celor care nu-si ier, cumatul. 3n acelasi tim & rolul ga),ei
sau & in absenta ei & al altui in.itat este sa sc=imbe
subiectul.
Sa retinem & in conclu)ie & ca reusita unei etreceri
,ein,e ,e talentul ga),ei ,e a-si alege musafirii. Sa nu ne
ambitionam sa-i c=emam ,eo,ata e toti cei e care ii
cunoastem & numai ca sa scaam ,e obligatiile e care le
a.em.
AR/A R0P<3C33 S3 C>(20RSA/3A A;R0A53<A
/rebuie sa fii intot,eauna atent la ceea ce sui &
astfel incit sa nu-ti ui interlocutorul in inferioritate &
c=iar ,aca esti mai instruit sau mai informat ,ecit el. Asta
nu inseamna ca trebuie sa-i ,ai mereu ,retate celuilalt.
>ricit ,e ara,o%al ar area & in acest 1 4oc 1 oti caata
reutatia unui coseur stralucit. 7e ce ! Pentru ca a sti sa
asculti este o arta ,ua cum a te abtine sa ,ai mereu
sfaturi este o ,o.a,a ,e inteleciune.
Sa resecti oiniia celuilalt & c=iar ,aca ,ifera ,e a
ta ,eorece s-ar utea sa fie intemeiata. Asta nu inseamna sa
renunti automat la roria oinie si nici s-o consi,eri
minora. Subiectul oate ramine ,esc=is & iar ,ialogul unica
mo,alitate ,e a-l eluci,a. (imic nu te imie,ica sa-ti sustii
i,eea in ca,rul ,ialogului creat. -a-o fara a-ti 4igni
interlocutorul. Sa e.itam inter.entiile categorice ,e genul
1 Aiurea 6 1& 1 (ici .orba 6 1 & 1 2a inselati 61 sau 1 Ce
eroare 6 1. 0le sunt o ,o.a,a a lisei ,e e,ucatie si ot
bloca ireme,iabil con.ersatia. 7ati-i si celuilalt osibilitatea
sa inter.ina. Astfel & este mai otri.it sa suneti #
1 3ertati-ma & ,omnule & ,ar asura arerii ,umnea.oastra se mai
oate ,iscuta. 1 3n orice ca) sa nu ne intreruem nicio,ata
interlocutorul. Cel care o face este la fel ,e .ino.at ca
cel care .orbeste tot timul. <a acest caitol ar fi util
sa reci)am ca este foarte imortant si cu cine 1 con.ersam 1.
Sa nu ,iscutam fara ,iscernamint cu oricine anumite subiecte &
,eorece riscam ca salatoreasa noastra & o femeie foarte
cumseca,e altfel & sa umle tirgul cu neca)urile noastre
intime 6 7aca ni.elul con.ersatiei ne ,easeste & nu ,esc=i,em
gura A cel utin nu riscam sa ne facem ,e ris 6 Am asistat
la urmatoarea intimlare amu)anta - intr-un gru ,e intelectuale
ce se lingeau ,e lisa ,e satiu & a nimerit o tinara mai
utin scolita care s-a simtit in ,ret sa inter.ina # ,a &
a.eti ,retate & si la noi e ing=esuiala in bucatarie & unul
intra & altul iese - e ur si simlu & cum sa .a sun ... un
trafic ,e influenta 6
C>MP<3M0(/0<0
Micile comlimente intretin con.ersatia ca si micile
ca,ouri & rietenia. (u este o iocri)ie sa-i faci un
comliment stainei casei asura gustului bun al mincarii &
c=iar ,aca nu a gatit-o ea. 7ar sa-i sui unei femei ,e
sai)eci ,e ani ca ai luat-o ,ret fiica ei nu este un
comliment & ci este o imolitete . /ot atit ,e neotri.it ar
fi sa-i sui ga),ei # 1 Minunat acest ortelan. Cre, ca .-a
costat ,estul ,e mult 6 1
A face comlimente e%agerate este o lisa ,e tact &
,ar a cere sa ti se faca & este o ,o.a,a ,e rostie.
3ntilnim ,eseori ersoane a.i,e ,e comlimente & iar
e%resia engle)easca 1 fis=ing for comliments 1 D escuin,
comlimente E le caracteri)ea)a foarte bine. Cum sa reactionam !
Pur si simlu cu abilitate - e.itam sa fim carag=iosi la
rin,ul nostru & acor,in,u-le. Cel a.i, ,e comlimente .a
,esc=i,e ,iscutia e o tema care-l a.anta4ea)a. (eintrin, noi
in 1 4oc 1 & ,iscutia .a ,e.eni monolog si rietenul nostru .a
sfirsi rin a se lau,a singur.
0%ista in fiecare ,intre noi ten,inte ,e a ne
autocaracteri)a. A,eseori au)im ersoane care se simt ,atoare
sa ne suna # 1 0u sunt un om foarte corect A eu sunt foarte
cinstit si ,iscret A eu sunt foarte unctual A eu sunt foarte
bun in meseria mea. 1 7orin, sa ne ofere imaginea totala a
1 ersonalitatii 1 lor o comletea)a cu ceea ce .or numi ei
1 cusururi 1 # 1 ,ar am si ,efcete # sunt rea bun & rea nai. &
rea sincer & rea serios etc 1 6
Sa-i lasam e ceilalti sa ne arecie)e ,ua fatele
noastre si nu ,ua .orbe. Aceasta categorie ,e oameni nu
obtin incre,erea celor ,in 4ur ci ,imotri.a tre)esc
susiciuni.
C00A C0 /R05U30 0BC<US 73( C>(20RSA/30
Multi oameni foarte caabili in meseria lor se simt
ier,uti o,ata iesiti ,in ca,rul rofesional si sufera in
societate ,e un real comle% ,e inferioritate. Pentru acestia &
un singur sfat # sa fie atenti la ceea ce se etrece in
4urul lor & sa imite sau sa e.ite ceea ce le lace sau nu.
Arta con.ersatiei & cum am mai sus-o & nu se in.ata ,intr-o
,ata.
Sa ne ferim sa tragem conclu)ii ,e o banalitate
infioratoare & ca # 1 A= & femeile 1 sau 1 A= & barbatii & toti 1
1 sunt la fel 1. 7e.enim in mo, automat ri,icoli.
;enerali)arile ,e felul 1 femeile 1 & 1 barbatii 1 & 1 atronii 1 &
1 bogatii 1 & 1 saracii 1 & utili)ate e%cesi. ,enota o mare
saracie sirituala. 7ua cite am trait in acest secol & ar fi
,e ,orit ca o fiinta gin,itoare sa nu se mai lase acalita
,e aceasta lene sirituala care trage conclu)ia 1 Rusii & 1
1 nemtii & e.reii sunt ,e .ina ... 1. Sa ne amintim ,e
re)ultatul e care l-au a.ut in istorie aceste 4u,ecati
inconstiente.
0ste e.i,ent ca o concersatie nu oate fi sustinuta
rin e%resii laconice # 1 7a 1 & 1 (u 1. <a fel & o relica
rost inteleasa nu te autori)ea)a sa lanse)i un 1 Ce ! 1 &
1 Cum ! 1 in loc ,e 1 Poftim ! 1. 3n asemenea situatii oti ,a
mai multa amloare intrebarii sunin, # 1 Cum se numea orasul
,esre care .orbeati ! 1.
0ste ermis sa .orbim ,esre rietenii care nu sunt
,e fata ! Sigur ca ,a & ,ar ,ein,e cum o facem. Se stie ca
,esre cei care nu sunt ,e fata se .orbeste intot,eauna cu
lacere. 7ar nu a.em .oie sa sunem nici mai mult nici
mai utin ,ecit ,aca ar fi ,e fata. Mai mult ,ecit atit &
este necesar sa le luam aararea imotri.a ,enigratorilor.
3nter.entia noastra ne .a une la a,aost ,e orice calomnie &
,e orice birfa.
A-i forfeca e cei absenti este semnul lisei ,e
caracter c=iar ,aca te ascun)i in satele unui ne.ino.at #
1 Cai sa birfim un ic 61. 3n lus este un 4oc foarte
ericulos & caci informatia a4unge mai ,e.reme sau mai tir)iu
la cei in cau)a. Stiin, aceasta & inseamna sa fii total lisit
,e inteligenta sa o faci & ca ,oar nu .rei sa ai ,usmani
,e buna .oie. 7aca este .orba ,esre rieteni a-i aara
,e.ine o ,atorie ,e onoare. Abtineti-.a sa le transmiteti
enibila ,iscutie & alimentin, birfa. Prietenii o .or afla
oricum ,e la altcine.a & iar ,aca nu & cu atit mai bine 6
Sa limite)i con.ersatia la a .orbi ,esre altii este
nu numai o imolitete & ,ar ,enota si lisa ,e imaginatie. Sa
faci mereu afirmatii ironice sau glume atit la a,resa celor
re)enti & cit si a celor absenti & nu ,o.e,este ca esti
siritual & ci rost crescut.
7aca te-ai simtit bine intr-o societate & ,ar la
ro%ima oca)ie nu mai esti in.itat & gin,este-te un,e ai
gresit & caci ai gresit in mo, sigur.
Se oate intimla ca unul ,intre amatorii ,e calomnii
sau glume roaste sa .a aleaga ,ret ascultator. 3n acest
ca) & e%ista o solutie e cit ,e eleganta & e atit ,e
eficace si care nu necesita ,ecit utin cura4. Sa c=emati
1 .ictima 1 sa articie si ea la ,iscutie ar fi o lectie
i,eala entru birfitori. C=iar ,aca sunteti rugat & nu .a
amestecati in certurile ,intre arinti si coii & intre
in,ragostiti sau intre rieteni. 0i se .or imaca in mo,
sigur iar ,umnea.ostra .eti ,e.eni taul isasitor.
CUM S0 3(/R0/3(0 S3 C3(7 S0 /0RM3(A
> C>(20RSA/30
7esre ce .orbim in societate ! 3n 0uroa nu .ei trece
,ret un om culti.at ,aca te .ei limita la ,iscutia ,esre
.reme. 3n sc=imb & engle)ilor le-a intrat in singe acest
subiect e care-l abor,ea)a ori ,e cite ori se intilnesc.
Con.ersatia ,esre .reme are & sa recunoastem & anumite a.anta4e.
0ste e%trem ,e usor ,e intretinut & e agreabila si nu risca
sa ofense)e e nimeni. > multime ,e alte subiecte ot cata
interesul a ,oi sau mai multi in.itati & uneori a intregii
asistente # arta & literatura & sortul - cu re,ilectie fotbalul &
situatia olitica interna sau internationala si reercursiunile
sale asura ,estinelor in,i.i,uale A ultima carte aaruta sau
ultimul mo,el ,e masina & calatoriile si roiectele ,e .acanta.
Cum se intretine o con.ersatie ! 2om a.ea gri4a sa
nu-l lictisim e interlocutorul nostru cu o tema ,e care
este strain. 7aca nu a citit cartea ,esre care am inceut
sa .orbim & nu .om insista la infinit o.estin,u-i subiectul.
(e .om re)uma la a face cite.a obser.atii ertinente
recoman,in,u-i-o cu cal,ura sau cu raceala & ,e la ca) la
ca).
0ste foarte nelacut sa te lanse)i ,e asemena & in
comentarea ultimului film .a)ut e ecrane & ,aca n-ai retinut
,ecit actiunea. /e .ei ,escurca foarte greu cu formule ,e
genul 1 0l o iubeste e ea & ,ar ea l-a arasit 1 sau
1 frumos film 6 M-a imresionat ina la lacrimi 6 1. 0ste
imortant sa te interese)i si sa retii numele actorilor
si al regi)orului. 2ei face o imresie e%celenta si toata
lumea .a a.ea ,e cistigat.
7e obicei & in orice societate se a4unge si la
anec,ote. Sa fim atenti entru ca e%ista riscul ,e a o.esti
aceeasi anec,ota acelorasi ersoane. > anec,ota amu)anta oate
sa rela%e)e con.ersatia & cu con,itia sa stii cin, si cum s-o
sui. Mai mult 6 Pentru a fi sa.urata ,e cei re)enti &
anec,ota trebuie sa fie susa cu mult talent si fara ... a
uita oanta 6 Unii au un talent ,eosebit ,e a lasa cin,
trebuie fra)e ,e genul # 1 Acesta imi suna ca istoria lui
>scar Iil,e care in.itat la un banc=et .. 1 sau 1 3 s-a
intimlat ce.a asemanator lui Mar8 /@ain cin, ... 1 0ste
suficient ca anec,otele sa se tina lant antrenin,u-i e toti
intr-o a,e.arata cometitie e aceeasi tema. Si ,eo,ata
.orbeste toata lumea & rumoarea este generala & iar con.ersatia
risca sa moara. 0ste momentul in care societatea se imarte
in gruuri. Unii ,omni sunt ,isusi sa asculte anec,otele
icante & ,e neo.estit in fata ,oamnelor & ,ar un om bine
crescut se .a abtine sa suna anec,ote ,ecoltate. >ricit ,e
mult si-ar cere scu)e & oricit ,e mult =a) ar a.ea & ersoana
care le sune se comromite. (i s-ar utea rerosa ca unora
1 le sta bine 1 & ca sunt 1 ire)istibili 1 . Cu riscul ,e a
area rigi)i & nu suntem ,e acor, cu .orbele tari intr-o
societate aleasa.
Pentru buna reusita a etrecerii & con.ersatia trebuie
sa ramina antrenanta iar o ga),a trebuie sa stie cum sa o
faca - sa inter.ina in ,ialogul ,intre ,oi interlocutori ,aca
este ne.oie & si uneori sa concilie)e unctele ,e .e,ere
,i.ergente.
Un om care stie sa rimeasca in.itati nu .a ,a
nicio,ata nimanui imresia ca l-a in.itat entru a ului cu
roria lui cultura. Pentru toate recetiile & 5rillant Sa.arin
a formulat o regula ,emna ,e a fi retinuta # 1 sa in.iti
e cine.a inseamna sa-i asiguri o stare lacuta entru tot
timul cit .a ramine sub acoerisul tau 1.
Se sune ca trebuie sa arasesti o etrecere in
momentul in care a a4uns in culmea stralucirii. 0ste cel mai
bun mo, ,e a astra ,esre ea o amintire lacuta. Constatarea
e .alabila si cin, este .orba ,esre con.ersatie. (u e%ista
subiect e care sa-l oti eui)a si tocmai in aceasta consta
farmecul lui. Problema inc=eierii unei con.ersatii - ceea ce
ec=i.alea)a cu terminarea etrecerii - este foarte imortanta.
0a ,ein,e ,e musafiri & nu ,e ga),a. 7ar ,in ,orinta ,e a
articia in sfirsit si ea la ,iscutii & aceasta oate comite
mai multe greseli.
Prima greseala # ,ua ce a ser.it toate felurile ,e
mincare si toate bauturile & ga),a ar .rea sa se bucure ,e
in.itatii sai entru a sta ,e .orba linistita si trece la
1 o curatenie generala 1 & stringe tot & sala toate .asele &
scututra fata ,e masa etc - cu o ostentatie ,e care nici
macar nu e constienta 6 3n mo, firesc & musafirii simt in
acest moment un semnal ,e lecare. Acum tot ga),a comite a
,oua greseala # incearca cu orice ret sa-i retina. Se simte
4ignita & imlora & ascun,e osete & fulare. C=iar ,aca ,orinta
,e a leca a in.itatilor nu era ferma & acum .a ,e.eni ur
si simlu ,in ,orinta omului ce se re.olta fata ,e orice
constringere. 7eci cum trebuie roce,at ! 7aca suntem ga),e se
e o masa festi.a & cu in.itati imortanti & ne .om misca
foarte rar si incet & ,ar eficient. Putem stringe tot ce este
in lus & utem sc=imba scrumierele & ,ar nu cin, .rem noi &
ci cin, se i.este un moment rielnic si nu in mi4locul
unei con.ersatii asionante. Sa nu ne ,orim in acel moment
ca totul sa fie 1 a=ar 1. > casa ,eran4ata in timul unei
etreceri arata foarte bine. Mai a.em la in,emina si cealalta
solutie & e care am mai amintit-o # sa lasam musafirii sa
articie la regatirea mesei entru ,esert si cafea. 7aca
ga),a ,a tonul cu naturalete nimeni nu se .a simti 4ignit
si .om obser.a ca sa fii ga),a nu este o cor.oa,a & ci o
lacere. 5ineinteles ca nu e .orba ,e o reuniune retentioasa.
3n acest ca) trebuie sa aelam la un a4utor ,in afara.
Putem ,e il,a sa c=emama femeia care ne a4uta la curatenie
entru a sala .asele si a ne fi ,e folos la bucatarie.
(u este e%agerat sa anga4am ,oi c=elneri calificati care .or
face in,atoririle ga),ei sa fie foarte usoare. 3n ambele
ca)uri musafirii .or ,a acestor ersoane mici sume ,e bani
D ,ar nu rea mici E.
Celelalte greseli care ot strica o reuniune reusita
sunt comise ,e in.itati. A-ti anunta ,orinta ,e a leca cu
.oce tare si tinin, mortis sa-ti iei ramas bun ,e la toata
lumea & cin, .e)i ca toti se simt foarte bine & este ,e
neiertat. Sa te retragi ,iscret & sa leci neobser.at &
transmitin, toate cele bune tutror rin amfitrion este
formula i,eala. <a fel ,e nelacut este sa insisti cu tot
,ina,insul sa se relungeasca etrecerea & c=iar ,aca simti ca
toti ar ,ori sa fie acasa in at & sa se o,i=neasca in
sfirsit. S-ar utea sa ai succes & sa se ramina este limita &
,ar amintirea acelei noti ier,ute .a ro.oca multa .reme
cosmaruri tuturor & inclusi. ga),ei.
3MP>R/A(/A /3(U/03
(u utem .orbi ,esre con.ersatie - ,esre arta ,e a
gasi subiecte interesante si ,e a le sustine cu .er.a - fara
a ne referi la relatia strinsa ,intre acestea si felul in
care ne re)entam in societate.
Cum mergem & cum ne ase)am & cum ne miscam & in tim
ce stam ,e .orba cu cine.a ! Acest caitol se .a referi in
secial la cite.a lucruri e care ar trebui sa le e.itam
cin, stam ,e .orba. Cin, suntem in societate nu tinem miinile
in bu)unare & ,ar nici e sol,uri si nici la sate. (u ne
agatam ,e un scaun sau ,e marginea unei mese si cu atit
mai utin ,e interlocutorul nostru sau ,e un nasture al
=ainei sale. Cin, ne ase)am e un fotoliu sau e un scaun &
stam ,ret alegin,u-ne o o)itie como,a & fara sa ne
incrucisam sau sa ne balansam icioarele. (e .om feri sa ne
miscam ermanent miinile si sa ne 4ucam cu ,egetele. (u ne
.om aroia rea mult ,e interlocutorul nostru si nu-l .om
atinge in cursul con.ersatiei & c=iar ,aca ea ,e.ine
alitanta. Cin, .orbim nu ,ucem la gura nici creionul & nici
c=ibritul si nici scobitoarea.
7aca suntem la masa & facem in asa fel ca sa
ocuam un satiu re)onabil incit sa aiba loc si ceilalti
comeseni. 3nainte ,e a .orbi & scoatem tigara ,in gura & bem
fara sa facem )gomot & manincam in tacere. 7ar se ca,e sa
comletam aceste reguli generale. 2e,em a,eseori tinere fete
ri,icin,u-si mult fusta ,easura genunc=ilor mai ales cin,
este cal,. 7aca fata ,esre care .orbim este intr-a,e.ar
atragatoare & lucrul acesta nu este ,e)agreabil. /otusi & buna
cu.iinta inter)ice gesturile rea ostentati.e si cere ,e il,a
femeilor sa se ase)e e fusta. 3n,ustria te%tila ne ofera
asta)i tesaturi nesifonabile & entru ca nimeni sa nu in.oce
sifonarea ,ret scu)a & entru gestul atit ,e neelegant ,e
a-ti ri,ica fusta cin, te ase)i.
<a o recetie & .ara & un barbat nu-si scoate =aina &
fara sa fie in.itat sa o faca & iar ,aca oarta bretele n-o
face nicio,ata. A insoti acest gest ,e intrebarea #
1 3mi ermiteti ! 1 este o ,o.a,a ,e roasta crestere & entru
ca fatul este imlinit. Ce ga),a ar fi aceea care ar
rasun,e romt # 1 (u 6 1.
3ntr-o societate & ,e multe ori & gesturile sunt mai
imortante ,ecit cu.intele. 3n rinciiu & legile ositalitatii
obliga ga),a sa in,elineasca musafirilor aroae orice
,orinta entru ca acestia sa se simta cit mai bine. 0ste
insa ,e ,atoria in.itatilor sa nu abu)e)e ,e aceasta
libertate. >ricit ,e bine crescuta ar fi ersoana care ne
rimeste are si ea o limita a rab,arii. Sa nu o unem in
situatia ,elicata ,e a ,e.eni neoliticoasa & silin,-o sa ne
inter)ica anumite gesturi.
(e utem simti intr-o casa straina 1ca la noi acasa1&
,ar sa nu uitam ca nu suntem c=iar acasa 6
>amenii sunt rin natura lor egoisti si este normal
sa ,oreasca sa se simta cit mai bine & cu orice ret.
Acestia se .or urta cu ,e)in.oltura fara a tine rea mult
cont ,e cei ,in 4urul lor. 7ar sa nu confun,am ,e)in.oltura
cu obra)nicia 6 7e aici ,ecurge obligatia musafirului ,e a
cere arobarea amfitrionului inca inainte ,e a face anumite
gesturi. (u-l .om une e acesta in fata fatului imlinit
cre)in, ca niste cu.inte formale # 1 imi ,ati .oie & nu ! 1
rostite ulterior .a .or califica ,ret om bine crescut ci
,imotri.a 6 2ei fi calificat ,ret ceea ce esti in realitate
- un mare ba,aran.
3n tot ceea ce facem iin societate imortant este sa
a.em simtul masurii. (imeni nu te .a obliga sa stai cu
=aina e tine cin, in casa sunt 30 ,e gra,e & nimeni nu-ti
.a inter)ice sa ,ai un telefon scurt & sau sa-ti arin)i o
tigara. 7ar este o mare ,iferenta intre cel care a obtinut
arobarea ga),ei facin, alu)ii ,iscrete ,e il,a # 1 3n casa
este foarte cal, 1 sau 1 (u mi-am anuntat familia ca intir)ii1
sau ur si simlu # 1 3n aceasta casa se fumea)a ! 1 - si cel
care isi scoate ,ega4at =aina ,e cum intra in casa & se
ree,e la telefon si nu-l mai lasa ,in mina sau isi
arin,e tigara ,e la tigara intr-o camera un,e sunt coii
sau ersoane bolna.e.
Poate ga),a nu .a sune nimic ,ar nu este greu sa
ne imaginam ce gin,este 6
Aceste sugestii sunt .alabile entru toate oca)iile
in care 1 iesim in lume 1 & fie ca e .orba ,e o recetie &
fie ca e .orba ,e o .i)ita nerotocolara la niste rieteni
aroiati sau c=iar la membrii familie care locuiesc searat
,e noi.
Cin, tusesti & stranuti sau casti este obligatoriu sa
,uci mina la gura. Cin, stranuti sc=ite)i un .ag semn
,e)olat care inc=i,e inci,entul. 0ste oliticos sa ne facem
ca nu obser.am si sa renuntam la atit ,e obisnuitele #
1 (oroc 6 1 & 1 Sanatate 6 1 & 1 Ai sa faci c=ef 61. Se cre,e ca
este oliticos sa rostesti aceste formule. ;resit 6
A nu-ti ri.i interlocutorul in tim ce .orbesti cu
el trece ,ret lisa ,e resect. 7ar aceasta regula nu te
autori)ea)a sa-l ri.esti fi% si sa-l stu,ie)i ,in ca ina
in icioare.
Cin, .rei sa .orbesti cu o ersoana care este mai
,earte ,e tine & e bine sa-ti stainesti nerab,area ina
cin, gasesti o oca)ie fa.orabila sa te aroii ,e ea. 7e
asemenea & in societate & nu cinti & nu fluieri & nu fre,one)i o
melo,ie & c=iar ,aca esti in)estrat cu o .oce fermecatoare.
>ricit ,e serioasa ar fi o ,iscutie & trebuie sa-i acor,am
interlocutorului nostru un suris amical. 7ar sa ne abtinem sa
ri,em in,elung cin, o.esteste cine.a o istorioara & si cu
atit mai mult cin, o facem noi insine. 7e asemenea & nu .om
ri,e cin, cine.a face o mica gafa & ,eoarece nici noi nu
suntem scutiti ,e asemenea incurcaturi.
Se oate intimla & ca ,in anumite moti.e - ,e il,a
ceilalti in.itati nu au sosit inca - un musafir sa nu aiba
cu cine sta ,e .orba. 3n aceasta situatie o ga),a atenta
.a a.ea gri4a sa-i gaseasca celui care se lictiseste o
ocuatie agreabila. 3i .a oferi ce.a ,e baut & ii .a ,a o
re.ista sau ii .a roune sa aculte mu)ica. <a rin,ul lui &
in.itatul & .a asteta linistit fara sa aiba ,retul ,e
1 a-si omori timul 1 facin, o insectie rin toata casa si
cu atit mai mult sa atinga ,iferite obiecte ce-i stirnesc
curio)itatea. (e utem uita in biblioteca & ,ua ce am cerut
.oie & ,ar nu ne .om lua un brat ,e carti entru acasa.
2om cere ,aca ,orim & una singura a.in, gri4a sa reci)am
cin, o a,ucem inaoi & si sa o si a,ucem 6 <a rin,ul ei
ga),a ar trebui sa note)e intr-un caiet regatit in acest
sco - cine & cin, si ce carte a luat. (u .a ba)ati e
memorie 6 Proce,ati la fel cu casetele .i,eo sau au,io. 7aca
cine.a se simte 4ignit e ,e rea cre,inta.
CUM (0 0BPR3MAM
0ste ,e la sine inteles ca trebuie sa amintim
referitor la con.ersatie & cite.a reguli ri.in, limba4ul e
care il folosim. Co.ersatia este o e%celenta scoala ,e
retorica. Un,e am utea sa ne familiari)am mai bine cu arta
.orbirii ,ecit intr-un cerc ,e ersoane culti.ate ! Sa asculti
cu atentie ce se sune & sa te stra,uiesti sa folosesti un
limba4 ales & anali)in,u-te cu simt critic este cel mai bun
mi4loc ,e a-ti imbogati .ocabularul si ,e a-ti largi
osibilitatile ,e e%rimare. -rec.entarea regulata a unei
societati alese ,e).olta in acelasi tim siritul nostru
analitic & simtul ,e obser.atie si caacitatea ,e a face o
sinte)a. 3n fiecare )i intilnim ersoane care nu sunt
caabile sa finali)e)e o i,ee. (egasin,u-si cu.intele otri.ite
ele lasa fra)ele neterminate si o.estirile in coa,a ,e
este 6 0%emlul clasic rin care si=ologii ,emonstrea)a
,ificultatea ,e a te a%rima fara a recurge la semne este
cel al scarii in sirala e care trebuie sa o ,efinesti in
utine cu.inte. 7in o suta ,e ersoane carora le-am une
intrebarea & abia )ece ar reusi sa rasun,a fara sa ,esene)e
in aer un tirbuson ascen,ent 6
0%ista e .remuri un 4oc ,e societate & e cit ,e
,istracti. e atit ,e instructi.. 0l consta ,in alegerea ,e
catre ga),a sau ,e catre in.itati a unui numar egal ,e
cu.inte & ,e il,a # cinci cu.inte comune & cinci notiuni
abstracte si cinci cu.inte rare & carora articiantii trebuiau
sa le ,eas ,efinitii corecte. Plecin, ,e la # co.or & sifon &
autobu) & floare & melc & trecin, rin - incercarea ,e a ,efini -
metemsi=o)a & arasi=ologia & iubirea & =obb9-ul & carisma si
a4ungin, la # rabarba & an,i.a & babuin & =asis & trufa & 4ocul
oate ,e.eni asionant. Rar .or utea fi e.itate ,efinitiile
,e genul # iubirea este cin, ... . 7in acate acest autentic
e%ercitiu intelectual a fost inlocuit cu altul care-i in.ita
e cei re)enti sa se e%rime rin semne & sa mime)e un
cu.int. Acest 4oc se ractica asta)i in toate taberele
entru coii & e culoarele scolilor si la etreceri &
constituin, ,oar un mi4loc ,e ,itractie & lisit ,e elementul
instructi. - imbogatirea .ocabularului.
Am obser.at ca ,in cau)a unui .ocabular sarac care
,enota lisa ,e cultura & ma4oritatea oamenilor lasa balta o
,iscutie abia inceuta sau se refugia)a in e%resii ,e o
mare banalitate & cum ar fi 1 0 foarte a,e.arat 1&1 Asa e .iata1&
1 Asa e lumea 1&1 Asta este 1. Sa ne ferim sa folosim in
ermanenta e%resii ca # 1 e cu.int ,e onoare 6 1&
1 e cu.intul meu 6 1&1 fantastic 6 1&1 formi,abil 6 1&
1 (emaiau)it 6 1& cre)in, ca ele ,au greutate suselor noastre.
Au ,e.enit a,e.arate ticuri .erbale e%resiile # 1 nu stiu
cum sa-ti sun 1 & 1 ce sa-ti o.estesc 1 & 1 a,ica & n-am
inteles 1 & si & trebuie sa recunoastem ca ele sunt
rere)entati.e entru o larga categorie ,e oameni care & ,aca
ar renunta la ele & ar constata ca n-ar mai a.ea nimic ,e
sus. 7ar cel mai obositor este felul in care unii isi
termina toate fra)ele cu # 1 Asta este 1 & 1 Ce sa-i faci ! 1&
1 Ma rog 1 & 1 3n sfirsit 1 & 1 Au)i ! 1 mai ales la telefon.
A,eseori & aceste formulari sunt fie agresi.e & fie cer o
arobare & ,ar cel mai ,es & nu au nici un sens & sunt .orbe
goale. 0le ranesc ur si simlu au)ul & ca )gomotul acului e
o batrina laca ,e atefon. /rebui sa recunoastem ca ne
lictiseste ,e moarte o ,iscutie resarata ,in abun,enta cu
formulari ,e acest fel # 1 - 7uminica trecuta am mers la
ginerele meu & nu-i asa ! (e-a ,us cu masina & stiti ! Si stiti
ce s-a intimlat ! /imul s-a stricat & nu-i asa ! Cu masina
noatra & o 7acie & stiti ! Cin, ai o ,uminica libera & nu stiu
cum sa-ti sun. 1 s.a.m.,. .
<a frontiera ,intre neolitete si saracie mentala se
lasea)a rasunsurile stereotie # 1 7a & natural 6 1& 1 0ste
absolut clar 6 1&1 (ici o legatura 6 1&1 /otal e%clus 1. Cu un
brutal - 1 (u ma interesea)a 1 - iti taie .orba & cin, sui si
tu ce.a & isalogul care te-a silit sa asculti o lunga
relatare ,esre starea sanatatii unei ersoane e care o
cunosti .ag. 3n ambele ca)uri & esti in,retatit sa te simti
ofensat. 0ste ,e ,orit sa ne ci)elam urtarea si .ocabularul
facin, un efort ,e a ne ,ebarasa ,e acest balast ling.istic
care ne oate lasa in categoria oamenilor rost crescuti.
<imba4ul este singurul mi4loc ,e comunicare. Sa facem
in asa fel incit sa fim intelesi ,e toata lumea. 0 o
grosolanie sa .orbesti cu un rieten france)a & ,e e%emlu &
cin, toti stiu ca rietenul .orbeste romaneste foarte bine.
3n lus & utem a.ea surri)e ,e)agreabile & caci e osibil ca
cine.a ,in societate sa fi in.atat limba resecti.a e
genunc=ii bunicii si sa inteleaga erfect obser.atia nelacuta
e care ai facut-o la a,resa lui. /rebuie sa renuntam la
acest obicei rost ca si la semnele consirati.e & .orbitul
la urec=e & cliitul semnificati. ,in oc=i & la gesturile cu
mina e care le cre,em ,iscrete & intr-un cu.int & la tot ce
e%clu,e ,in con.ersatie e ceilalti.
Un loc secial il ocua aici folosirea incorecta a
limbii & fie ,in ignoranta fie ,in negli4enta. Pentru un om
mai utin instruit sau entru un auto,i,act & ,aca sunt
constienti ,e =an,icaul lor & solutia ,e a nu se face ,e
ris foarte simla - ocolesc cu.intele ,e a caror semnificatie
si ronuntie nu sunt siguri. 3,eal ar fi sa se lamureasca
e loc intrebin, ceea ce nu stiu sau consultin, un
,ictionar. (u este ,eloc ,egra,ant sa intrebi # ce este
naul A nu-mi este clar termenul ,e lob9 A ce se intelege rin
fe)abil ! ce este o liotimie !
Mai enibila este situatia in care o ersoana cu o
functie imortanta .orbeste incorect. Uneori & momentul este ,oar
amu)ant. 7ar & cin, ne gin,im ca suntem un oor care a fost
con,us atitea ,ecenii ,e oameni incometenti si inculti & nu
utem sa nu ne intristam. Un ,irector al unui liceu ,e
restigiu a.ea mereu ,ificultati la citirea ,arii ,e seama &
si & cin, a4ungea la anali)a muncii in ateliere & oscila
.esnic intre 1 maestrii 1 si 1 maistri 1. (u a in.atat nicio,ata
sa suna corect maistri 6 -olosirea gresita a cu.intelor oate
face obiectul unor stu,ii ,e secialitate. Ma .oi ori
numai la cite.a e%emle e care le-am retinut absolut
intimlator & e%emle stuefiante si aroae incre,ibile. Un
inalt ,emnitar este inter.ie.at e tema culului Ceausescu e
care il cunostea in,earoae # 1 2orbeau intr-un limba4
marginali)at 1& sune acesta. 1 Cum a,ica ! 1 & incearca sa se
lamureasca ierit reorterul. 1 A,ica un limba4 ,e la marginea
orasului 6 1
3n timul re)entarii 4urnalului ,e actualitati un
crainic stranuta. 0ste omeneste 6 0l nu trece este inci,ent &
ci se simte ,ator sa reci)e)e # 1 Ma scu)ati & este o simla
in,iso)itie locala 6 1 Crainica ,e la 4urnalul ,e actualitati
sune cu ,e)in.oltura # cultul mo:)aic D nu mo)a:ic E 6
3l au)im frec.ent e un mare olitician sunin, #
1 A.em ,e re)ol.at rioritati ,e intiia mina 1 si & mai gra. #
1 Am a.ut ina acum gu.erne libertine 6 1. 3n toate tarile
ca, gu.erne & oate ca, si ,in cau)a libertina4ului & ,ar & in
mo, cert ersona4ul nostru nu cunostea sensul cu.intului
1 libertin 1 - in,ecent & usuratic & ,esfrinat. (u utem folosi un
cu.int in sensul ,orit ,e noi entru simlul moti. ca ,in
ignoranta am cre)ut ca inseamna altce.a 6 3n ca)ul ,e mai
sus & cel care l-a utili)at a .rut sa suna ca rece,entele
gu.erne nu au resectat riguros legea & asumin,u-si libertatea
,e a o interreta. 0ste cu totul altce.a 6
A (U S0 (0;<3?A
3n orice oca)ie si in orice con.ersatie trbuie sa-ti
cunosti locul. 7aca in.itatul ,e onoare atrage atentia
asura lui este normal. 7ar ,aca un in.itat insignifiant
acaarea)a intentionat intreaga con.ersatie & atrage toate
ri.irile sre el & intr-un cu.int se ,oreste unctul ,e
atractie & aceasta este consi,erata ca o e.i,enta lisa ,e
tact. Sa-ti o.estesti neca)urile familiale sau intime cu .oce
tare in fata unei a,unari intimlatoare & e ,easura & sa te
arati agresi. fata ,e ceilalti in.itati constituie gafe care
nu ne sunt iertate. Sa critici & sa .rei sa corecte)i micile
manii ale celorlalti instantaneu & inseamna sa te manifesti ca
un om marginit. Poti foarte bine sa te abtii ,e a face
unui filatelist remarci ,isretuitoare la a,resa micilor
atratele ,e =irtie colorata & sa renunti sa tii o conferinta
unui fumator asura ericolului tutunului & sau o alta unui
suerstitios ,esre succesele tale obtinute intr-o .ineri & e
,ata ,e 13.
7aca n-ai inteles ca arta con.ersatiei este arta ,e
a asculta si ,e a-ti estoma ersonalitatea in fata
interlocutorului & ,aca esti incaabil sa te interese)i cit ,e
cit ,e .iata celuilalt & inseamna ca ai inca ,estul ,e
in.atat la caitolul .ietii sociale. Sa acceti cu oc=ii
inc=isi toate oiniile & c=iar ,aca sint ,iametral ouse & sa
ti le insusesti ime,iat inseamna sa fii la fel ,e ne,orit
in societate ca unul care se oune in mo, ostentati. si
sistematic tuturor. Con.ersatia este un sc=imb .iu ,e areri
intre ,oua fiinte care se resecta si se stimea)a reciroc.
Sa intrebi tot timul e .ecinul ,e masa secretul reusitei
sale in afaceri inseamna sa te orti ca un egoist nu ca un
interlocutor. Sa-ti etreci seara tinin, un curs gratuit ,e
morala & sa faci remarci cu acreala ,octa & inseamna ca esti &
in ,omeniul social & un ele. ,e scoala elementara c=iar ,aca
ai mai mult ,e ot)eci ,e ani. Sa nu-ti recunosti ignoranta
intr-un anume ,omeniu & sau sa ai mereu un rasuns romt si
suerficial la toate subiectele abor,ate inseamna sa nu fi
inteles inca marele a.anta4 ,e a-ti ascun,e cultura & lucru
ce ii caracteri)ea)a e oamenii instruiti & este e%act ca
atunci cin, entru a-ti ascun,e banii trebuie mai intii sa-i
ai. Sa-i incarci e toti cei intilniti cu o cantitate enorma
,e salutari entru tot felul ,e cunostinte comune inseamna
sa ,ai imresia ca .rei - fie sa-ti etale)i relatiile & fie
ca-l iei e interlocutor ,ret un simlu mesager. Sa fim
ru,enti in acest ,omeniu & caci e%ista inca multi oameni
,raguti care iau in serios asemenea comisioane si care
transmit nenumaratele salutari e care i le incre,intam cu o
energie ,emna ,e un sco mai bun. >bser.atia este .alabila si
entru cei care retin ,in con.ersatie numai ce ii interesea)a
si nu scaa rile4ul ,e a-i obliga e cei ,in 4ur sa le
faca mici ser.icii utile. 7e e%emlu au)in, ca leci in
strainatate & in,ra)netul nu .a e)ita sa te roage ime,iat
sa-i a,uci un me,icament & sau o iesa ,e masina & reci)in,
ca acolo costa o nimica toata.
Ca sa inc=eiem acest sinos caitol trebuie sa
reamintim cite.a reguli ferme care trebuiesc resectate entru
a urta o con.ersatie ci.ili)ata #
1- Sa nu agresam sau sa ener.am interlocutorii rin rea
uternica noastra ersonalitate & ba)in,u-ne e e%celenta
arere e care o a.em ,esre noi. Sa nu ri,icam tonul & sa
nu tiam.
2- Sa nu transformam .iata sociala intr-un ,ialog entru
sur)i. Se are ca este un blestem al secolului in care
traim. 0ugen 3onesco a sesi)at si a transcris aceasta
1 necomunicare 1 in 1 Cintareata c=eala 1 lecin, ,e la un
manual ,e in.atare a limbii engle)e & ,ar cre, ca utea sa
lece ,e la orice banal ,ialog coti,ian. Aarent & ne ascultam
interlocutorul ,ar ne gin,im la ale noastre. 7e aici ,ramele
insingurarii & stressul si tristetea fiecaruia ,intre noi. Sa
in.atam sa-l ascultam e celalalt.
3- Sa nu ne intreruem brutal interlocutorul & ci sa astetam
cu ,elicatete si tact un moment rielnic entru a ne
sune si noi arerea.
"- Sa nu ne amestecam intr-o ,iscutie la care nu suntem
solicitati & cu atit mai mult cin, intilnim o cunostiinta
e stra,a .orbin, cu altcine.a. S-ar utea sa stricam un
moment imortant in .iata celor e care i-am inoortunat 6
'. /0<0->(U< - U( -<A;0< SAU >
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
53(0-AC0R0 !
~~~~~~~~~~~~~~
CUM /R05U30 SA S0 70S-AS>AR0 > C>(2>R53R0
/0<0->(3CA
Au trecut aroae o suta ,oua)eci ,e ani ,e cin,
Ale%an,er ;ra=am 5ell D 1+"$ - 1'22 E a construit rimul telefon
utili)abil D 1+$6 E. Asta)i e%istenta noastra este ,e neconceut
fara telefon. Aceasta inseamna ca telecomunicatiile ocua un
loc rimor,ial in afaceri & in relatiile noastre familiale &
amicale & sociale. (ici unul ,in noi & cin, ri,icam ,e )eci ,e
ori e )i recetorul & nu ne gin,im ca aceast aarat este o
o in.entie minunata. 7ar nu trebuie ca te=nica mo,erna si
confortul oferit ,e ea sa ne faca sa uitam statutul nostru
,e oameni bine crescuti. 5una e,ucatie este necesara si cin,
.orbim la telefon & c=iar ,aca este .orba ,esre cea mai
nesemnificati.a con.ersatie. Cin, suna telefonul & trebuie sa
rasun,em cel mai tir)iu ,ua cel ,e-al cincilea ael. 7e
asemenea & cin, c=emam e cine.a nu .om lasa aaratul sa
sune mai mult ,e cinci ori ,ecit in ca)uri seciale.
Mo,ul in care incee o con.ersatie telefonica ,ifera
,e la o tara la tara si se inscrie intr-un a,e.arat 1 co, 1.
7e il,a in ;ermania & -ranta & Anglia & in momentul ri,icarii
recetorului & cel solicitat isi sune automat numele si
asteata un rasuns. Cel care a sunat isi ,eclina numele si
el. <a noi & s-a stabilit regula ca cel care suna sa se
re)inte & ,ua ce & obligatoriu & a sus 1 5una )iua 6 1 & 1 5una
seara 1 sau 1 Ma scu)ati ca .a ,eran4e) & sunt Maria 3onescu &
ot sa .orbesc cu ... 1. 7aca este .orba ,e o con.ersatie e
teme ,e ser.iciu & nu ne .om sune numai numele ci si
rofesia 1 Sunt inginerul 7an 3onescu si as ,ori sa .orbesc
cu ...1. Sa e.itam ,eci situatia e%trem ,e nelacuta ca
ne,eclinin,u-ne i,entitatea ,e la inceut sa fim c=estionati
1 7ar cine intreaba ! Sa .a, ,aca este ... 6 1 C=iar ,aca
ersoana e care o cautam liseste & nu .om scaa ,e
senimentul enibil ca aceasta ne e.ita.
>mnire)enta e%resia 1 Alo 1 trebuie sa fie urmata ,e
numele ersoanei care telefonea)a. Sa reci)am ca este o
grosolanie ca un barbat care cere la telefon o femeie sau
o femeie care cere la telefon un barbat sa nu se re)inte
sotului & resecti. sotiei acestuia.
Regula generala este ca cel care a sunat sa una
caat ,iscutiei & in afara ca)ului in care interlocutorul sau
are moti.e serioase s-o faca. 0%ista o anumita u)anta si in
a une recetorul in furca. Amin,oi fac lucrul acesta cu
gri4a & fara a-l trinti. Recoman,are nu este atit ,e gratuita
recum are. Pe linga fatul ca am comite o imolitete & am
utea bloca linia telefonica.
(u e%ista ,ecit utine e%cetii ,e la obligatia ,e a
saluta - aelurile in ca) ,e urgenta # omieri sau sal.are.
3n .iata ,e )i cu )i & ne confruntam cu situatii in
care nu este ne.oie sa ne recoman,am # con.orbirile cu
membrii familiei sau cu rietenii aroiati care ne recunosc
,ua .oce. 7e asemenea & nu este ca)ul se ne sunem numele
cin, cerem o informatie la un oficiu telefonic & la centrala
unei institutii & la banca & gara & aeroort.
7aca ina acum ne-am referit la formulele ,e a,resare
si la cele ,e inc=eiere intr-o con.orbire telefonica & este
firesc sa abor,am si roblema ,uratei acesteia. 0ste ,e ,orit
ca ea sa fie cit mai scurta. sa nu uitam ca telefonul a
fost in.entat entru transmiterea rai,a & la ,istanta & a unor
mesa4e imortante. A ,iscuta la nesfirsit ,esre cele mai
banale subiecte a ,e.enit o a,e.arata 1 boala 1 a )ilelor
noastre. 7aca a.em mai multe ,e sus sa alegem calea
eistolara sau ne fi%am o intilnire.
Cum roce,am cin, a.em e cine.a in .i)ita si suna
telefonul ! 7aca sunt scurte comunicari le rimim linistiti si
,am relatiile cerute foarte e scurt & ,ar fara sa fim
neoliticosi. (e cerem aoi scu)e fata ,e musafiri ca si
fata ,e cel care ne-a sunat. 0ste ina,misibil sa urtam o
lunga con.ersatie telfonica ,e fata cu ersoane straine. 2om
sune interlocutorului nostru care este situatia si .om amina
con.orbirea. 3n nici un ca) nu .om sune # 1 /e sun eu este
)ece minute 1 ,aca cel .enit in .i)ita nu si-a manifestat
,orinta sa lece ime,iat. 0ste o gafa. >ricit ,e mult ne
interesea)a ersoana ,e la telefon are rioritate ersoana
.enita in .i)ita.
Se intimla ca fara .oia noastra sa asistam la o
con.orbire telefonica strict confi,entiala. 7aca ersoana care
a .orbit nu ,esc=i,e o con.ersatie e aceasta tema nu o .om
face nici noi. (u .om intreba cine a fost ! ce ,orea ! ,e ce
esti suarat ! (e refacem ca nu am au)it nimic. (u este o
,o.a,a ,e iocri)ie ci ,e tact si olitete.
Un om bine crescut nu .e,e ceea ce nu trebuie sa
.a,a & nu au,e ceea nu a fost sus entru urec=ile sale si
nu comentea)a ceea ce nu a .a)ut si nu a au)it. <a rin,ul
ei ga),a nu .a relata e larg con.ersatia a.uta. S-ar utea
ca cei ,e fata sa nu fie ,eloc interesati & ci .a sune
ce.a ,e genul - nu era nimic imortant & sau - robleme & se
re)ol.a ... 3si .a cere scu)e D entru ca a .orbit la telefon
in re)enta altora E si cu asta ,iscutia se inc=eie.
Sa a.em gri4a si cum rasun,em la telefon. Cin,
suntem ocuati & curge aa in ca,a & se ra4este ce.a e foc &
nu ne ree)im la rimul semnal ci orim tot ce ar utea
ro.oca mici 1 catastrofe 1 si rasun,em calm & otolit & fara
a-i rerosa rietenului ca ,in cau)a lui am inun,at .ecinii 6
Si cum unele acti.itati nu ot fi intrerute & este ,e
referat sa nu rasun,em la telefon. (imic nu ne
in,retateste sa-i lasam celui care ne cauta imresia ca
ne-a ,eran4at tain,u-i .orba cu un # 1 Sune ree,e & ma
salam e ca 1. <a rin,ul nostru & cin, telefonam nu .om
incee o con.orbire cu rerosuri # 1 Un,e umblati ! 2a caut ,e
trei )ile ... 1. 0ste suarator 6 Am au)it un rasuns amu)ant
,in artea unei ersoane astfel aostrofate # 1 7e ce nu-mi
telefonati cin, sunt acasa !6 1
Cin, trebuie sa telefonam ! (u e%ista o regula
generala ,ar trebuie sa a.em gri4a sa n-o facem nici rea
,e.reme & ,imineata & nici rea tir)iu & seara. 3n rinciiu &
este bine sa cunoastem rogramul ,e .iata al rietenilor
nostri & si sa-l resectam & ne,eran4in,u-i. Cine tine sa aiba
liniste & sa stu,ie)e sau sa se o,i=neasca isi ia masuri ,e
recautie # .a scoate ,e il,a telefonul ,in ri)a entru
scurt tim. Robotul & care incee sa se generali)e)e si la noi
ne scoate ,in imas ,aca a.em ,e rimit mesa4e imortante
sau ,aca & ur si simlu & .rem sa stim cine ne-a cautat
intre tim.
Ce facem cin, nu ne rasun,e la telefon ersoana e
care o cautam ci altcine.a ! 5unul simt ne obliga sa-i
a,resam cite.a cu.inte interlocutorului nostru & mai ales ,aca
il cunoastem. Pe scurt & il salutam & sunem cine suntem si ce
.rem & ne cerem scu)e ca-l ,eran4am & aoi ii multumim entru
informatiile e care ni le ,a.
Ple,am aici entru bunele maniere. Asa ca in ca)ul in
care noi ii ,am relatii celui care telefonea)a & nu .om
sune nicio,ata # 1 0sti c=emat la telefon 1 sau 1 Pisalogul ,e
Poa te c=eama la telefon 1. 0 o gafa 6 Sa ne obisnuim sa
fim oliticosi c=iar ,aca nu suntem au)iti ,e 1 isalog 1 ci
sa sunem firesc 1 Ra,ule & te cauta ,omnul Poa la telefon 1.
Suneam ca in relatiile ,e ser.iciu nu trebuie sa
uitam sa ne sunem si rofesia # 1 Sunt inginerul Poescu si
as ,ori sa .orbesc cu ,omnul ... 1. Asta nu inseamna sa ne
etalam cu ostentatie functia. Am intilnit o somitate ,in
lumea me,icala care se recoman,a simlu 1 sunt ,octorul B ...1
mentionin, ,oar meseria & nu titlurile e care le ,etinea.
Altce.a este cin, secretara face legatura. 2om fi
socati & fara ,oar si oate & sa au)im la telefon 1 Sunt
,irectorul general al firmei ... 1. 3n sc=imb & este normal ca
secretara sa sa suna # 1 A.eti legatura cu ,omnul ,irector
general Poa 1.
0%erienta ne ,o.e,este ca a.em ,e-a face si cu
situatii nelacute. Persoane care nu au =abar ,e elementarele
reguli ale unei urtari ci.ili)ate sun rastit 1 Alo & cu
0lena 1 & ,e il,a.
7aca ,in intimlare am gresit un numar ,e telefon &
trebuie sa ne cerem scu)e. Cu toate acestea ,eseori ni se
rasun,e in4urios. 0ste o urtare incomatibila cu statutul
,e om ci.ili)at & asa ca sa ne abtinem sa ne urtam la fel
.reo,ata.
S3/UA/33 3( CAR0 S0 R0C>MA(7A SA
(U -><>S3M /0<0->(U<
Sunt situatii in care nu se recoman,a sa folosim
telefonul. 7e il,a & nu se a,resea)a rin telefon o in.itatie
la o masa festi.a - recetie & logo,na & nunta & bote). 7e regula
recurgem la in.itatii scrise. 7e asemenea & nu se transmit
rin telefon con,oleante & ci ersonal sau in scris.
3n .iata suntem usi a,eseori in ostura ,e
solicitanti. 2om telefona numai entru a stabili o intilnire
sau o au,ienta. Sansele noastre cresc ,aca ne e%unem roblema
ersonal.
M3C3 (0;<3?0(/0 /0<0->(3C0
Sa a.em gri4a sa tinem recetorul corect entru ca
altfel nu ne .om au)i bine. 7aca o con.orbire telefonica se
intrerue & .a suna ,in nou cel care a c=emat si nu
celalalt. Cautin,u-se reciroc in acelasi tim & telefonul .a
suna ocuat la nesfirsit.
<a sfirsitul fiecarei con.orbiri & sa ne asiguram ca
am us bine recetorul in furca & altfel ruem orice legatura
cu lumea e%terioara si ot sur.eni o multime ,e neca)uri.
/0<0->(U< A</CU32A
Con.orbirea ,e la o cabina ublica sau ,e la
telefonul unei alte ersoane & ,ifera ,e cea ,e acasa - in
rimul rin, ca ,urata & ,ar si ca subiect. Con.ersatiile lungi
,au nastere la co)i interminabile in fata cabinelor ublice &
constituin, o sursa ineui)abila ,e ner.i. (u trebuie sa ne
folosim ,e telefonul altcui.a ,ecit entru a face o
comunicare scurta. -atul ca i-ai cerut ga),ei ermisiunea ,e
a ,a un telefon & nu te in,retateste sa sa-ti re)ol.i toate
roblemele e aceasta cale si nici sa uiti un,e te afli.
(u rasun,eti la relefon intr-o casa straina ,ecit
,aca .a roaga ga),a.
7aca ramineti singur intr-un birou sau intr-o locuinta
straina nu .eti telefona ,ecit in ca) ,e a%trema urgenta si
ii .eti comunica acest lucru roietarului ,e cum intra e
usa. /entatia ,e a face o 1 mica economie 1 ,in, telefon in
ro.incie trebuie inlaturata ,in rinciiu si nu ,e frica ,e
a fi ,escoeriti.
Princiiile noastre alicate in .iata si nu .orbele
ramin singurele criterii ,ua care suntem 4u,ecati ,e cei
,in 4ur.
/elefonul este cel mai otri.it mi4loc ,e a-ti anunta
.i)ita intr-o casa. 0.itati sa le faceti o 1 surri)a 1& c=iar
si ru,elor 6 7aca nu au telefon & gasiti o alta mo,alitate ,e
a .a anunta. 3n orice ca) & nu mergeti nicaieri fara sa ,ati
telefon in realabil.
C>R0SP>(70(/A
5U(0<0 MA(30R0 - (0;RU P0 A<5 - SCR3S>AR0A
Pe .remuri a scrie o scrisoare era o a,e.arata arta& iar
scrisoarea o lacere nu numai entru cel care o scria& ci si
entru cel care o rimea. Asta)i & ,oar scriitorii& artistii - in
general - si in,ragostitii mai scriu cu asiune scrisori. 3n
iuresul unei e%istente trei,ante & ma4oritatea oamenilor refera
telefonul & fa%ul sau tele%ul entru transmiterea unor informatii.
Cu toate acestea constatam cu totii ca scrisorile nu au
,isarut ,in .iata noastra & ,o.e,in,u-si utilitatea ,intot,eauna.
7atorita erfectionarii mi4loacelor ,e transort & scrisorile a4ung
asta)i in tim recor, in cele mai in,eartate colturi ale lumii
incit nu fatul ca mesa4ul e care-l transmitem a4unge cu
intir)iere ne face sa nu mai scriem... Ceea ce ne liseste este
interesul si uneori talentul ,e a transmite i,eile intr-o forma
eleganta. Si nu in ultimul rin, ... lenea. 3ntr-a,e.ar & o scrisoare
trebuie sa e%rime o gin,ire clara & coerenta & re,actata intr-un
stil ales. C=iar si scrisul trebuie sa fie ingri4it entru a nu
,a ,ureri ,e ca celui care o citeste. /oate acestea resuun sa
ne re)er.am un tim secial entru coreson,enta & entru alegerea
=irtiei si a licului& terminin, cu e%e,ierea scrisorii rin
osta. Cui nu i s-a intimlat sa ,escoere ,ua multe )ile o
scrisoare nee%e,iata ,ar ,e la care asteata cu nerab,are rasuns!
2om .e,ea ca trebuie sa stim cite.a lucruri imortante ,esre
scrisoare in general entru a utea .orbi ,esre bunele maniere
care trebuie sa gu.erne)e si acest mo, ,e a ne 1 re)enta 1 in
fata cui.a & in,iferent ca este .orba ,esre o ersoana aroiata
sau ,esre una oficiala.
0%ista ,esigur si scrisori e care suntem obligati sa le
scriem & ceea ce rere)inta un suliciu. 7ar tocmai aceasta
,ificultate e care trebuie s-o in.ingem ,a mai mare .aloare
scrisului si .a face scrisorile mai retioase ,ecit un sc=imb ,e
relici telefonice. C=iar cei care se ling ,e lisa ,e tim nu
scaa ,e ,atoria ,e a rasun,e scrisorilor rimite. Sa intir)ii
rea mult cu un rasuns inseamna o ,esconsi,erare a coreson-
,entului. 7in aceasta intir)iere ot sa re)ulte animo)itati & ier,e-
rea relatiilor sociale sau comerciale & si ,e aici gra.e incurca-
turi ersonale sau financiare. Prin urmare & c=iar ,aca a.em moti.e
,e a intir)ia un rasuns trebuie sa confirmam rimirea scrisorii.
0%ista insa si situatii in care utem sa intelegem ,e ce nu ni
se rasun,e. 0ste ca)ul in,ragostitului fara seranta ce bombar,ea)a
literalmente cu scrisori o tinara ce nu-i imartaseste sentimentele
sau ca)ul grafomanilor & cunostinte intimlatoare care ne trimit
misi.e & uneori interminabile & total neinteresante.
Scrisorile e%ista in .iata noastra si sunt necesare in
toate situatiile. 0%ista scrisori ,e afaceri ,ar si scrisori ,e
rietenie & ,e ,ragoste & unele line ,e ura & ,e ,iserare & ,e se-
ranta. 3n toate insa se .a astra stima fata ,e ,estinatar si nu
numai in formulele ,e olitete ci mai ales rin formularea gin,ului
clar & in termeni a,ec.ati te%tului. Pentru a atinge acest sco nu
utem in,ica formule & reguli & entru ca ,e fat fiecare scrisoare
,ein,e ,e cultura & caracterul si e,ucatia celui care o scrie.
0%ista totusi ,oua con,itii # acor,ul ,intre continutul scri-
sorii si stil recum si un efort minim e care trebuie sa-l faci
entru a te e%rima e intelesul ,estinatarului.
Cin, scriem sa ne imaginam ca aceste rin,uri ar utea fi ublicate
Dsa )icemE si ca ar utea fi citite ,e catre necunoscuti. >ricit ,e
intima ar fi o scrisoare& nu trebuie sa fie comromitatoare entru nimeni.
C=iar ,aca a.em unn conflict cu cine.a si alegem aceasta cale entru a-l
re)ol.a simtin, ne.oia ,e a-i sune cite.a cu.inte care sa-l usture - ca
un 1brusture1& ne .om abtine. Sa nu uitam ca se comromite intot,eauna cel
care foloseste cu.intele urite si nu cel care leciteste6
S0CR0/U< C>R0SP>(70(/03
Curio)itatea tine ,e natura omului - nimeni nu este comlet
scutit ,e ea & ,ar ea nu ne ,a ,retul sa ,e.enim in,iscreti si &
in nici un ca) & sa atentam la secretul coreson,entei. Cin, ui o
scrisoare inc=isa la osta inseamna ca te rote4e)i in mo, legal
imotri.a ,esc=i,erii ei. Ai ,retul ,e a urmari in 4ustitie e
cel care iti ,esc=i,e scrisorile. 0ste unul ,intre ca)urile cin,
legea coinci,e total cu regulile bunei cu.iinte. Se intelege ,e la
sine ca citirea coreson,entei a,resate altei ersoane constituie un
grosolan abu) ,e incre,ere si o imi%tiune intolerabila in .iata
acesteia & c=iar ,aca este .orba ,e soti & arinti & coii. ;estul
acesta oate a.ea uneori urmari gra.e si imre.i)ibile in relatiile
,e il,a ,intre arinti si coii. 0ste cu totul altce.a sa ceri
.oie sa citesti o scrisoare si sa ti se ermita s-o faci 6
ASP0C/U< C>R0SP>(70(/03
Arecierea unei scrisori incee rin imresia e care ti-o
creea)a ,e la inceut & rin =irtia folosita& ,isunerea in agina&
grafie & acuratete. Abia ,ua acest e%amen incee lectura. > scrisoare
al carei asect este ingri4it cistiga automat buna.ointa ,estinata-
rului care .a fi mai receti. fata ,e continut - gata sa rimeasca
o .este & sa accete o cerere& sau ur si simlu sa se gin,easca
cu lacere la e%e,itor.
Cirtia este un element foarte imortant si asectul unei
scrisori ,ein,e in mare masura ,e ea. 7esi suntem in era ambala-
4elor olicrome & a fotografiei in culori &nici o =irtie nu este
mai otri.ita ,ecit cea ,e un alb imaculat. Cirtia ,e scrisori
nu este nicio,ata liniata &surafata ei este nete,a si marginea
taiata ,ret. Se intelege ca licul .a fi ,e aceeasi calitate si
culoare si ,e o marime otri.ita D este bine ca =irtia sa fie
imaturita ,oar ,e ,oua ori E. 3n mo, obisnuit se scrie numai e
o arte a colii. 7aca a.em o =irtie ,e buna calitate & utem
scrie e ambele fete& c=iar ,aca re)entarea .a a.ea utin ,e suferit.
Se recoman,a ca o scrisoare sa fie scrisa ,e mina - este
o ,o.a,a in lus a consi,eratiei fata ,e ,estinatar.Se intelege
,e la sine ca ar fi bine sa fie scrisa cu cerneala & ,eci cu stiloul.
7ua cum .e,eti& le,am entru frumos si buna cu.iinta. (imic e%tra-
.agant sau intimlator in mo,ul in care intelegem sa ne transmitem
gin,urile la ,istanta. 7e aceea - in mo, firesc - si cerneala trebuie
sa intregeasca imaginea ,e mai sus. 7eci& cerneala albastra sau neagra.
3n nici un ca) & rosie & .er,e & mo. 6
7ar sa nu fim rea formalisti. 7e o buna bucata ,e .reme
i%ul a ,etronat stiloul. > scrisoare scrisa cu i%ul nu .a fi &
in nici un ca) & rimita mai rost ,ecit una scrisa cu stloul.
/rebuie sa recunoastem totusi ca scrisul nostru este mai frumos
si & toto,ata mai ersonal ,aca folosim stiloul. Creionul la rin,ul
Pentru ei e%ista i%uri cu mina ,e creion ...
> scrisoare batuta la masina .a fi lisita ,e acea nota ersonala ,esre
care am .orbit. 0a este re)er.ata& aroae in e%clusi.itate& relatiilor ofi-
ciale. Autoritatilor sau artenerilor ,e afaceri ne .om a,resa aroae obliga-
toriu rintr-o astfel ,e scrisoare. 7ar scrisul la masina este mai rai, ,ecit
cel ,e mina& lucru ce trebuie seculat& asta)i cin, timul este mai retios ca
oricin,. 7eci nu este neoliticos sa trimiti scrisori ersonale& batute la ma-
sina.
Sunt situatii in care nu .om folosi nicio,ata masina ,e scris. -elicita-
rile ,e orice fel& multumirile& scu)ele& con,oleantele se scriu ,e mina si& cu
atit mai mult& scrisorile ,e ,ragoste. 2a imaginati ce imresie ar face asura
iubitei o scrisoare batuta la masina& ,esi e%ista e%cetii si ,e la aceasta re-
gula... 3mortant este ca ele sa fie li)ibile si trebuie sa recunoastem ca ,aca
facem un mic efort lucrul acesta este osibil.
Punerea in agina a te%tului are rolul ei in asectul unei scrisori. (u
scriem cum ni se na)are& fara ,ata& fara titlu& fara alineate oricit ,e grabiti
am fi. Astfel& .om incee o scrisoare rin a une localitatea si ,ata D)iua&
luna& anulE in ,reata sus. <a mi4locul aginii& central& la citi.a centimetri
,e marginea ,e sus& .om scrie formula ,e intro,ucere #17ragii mei1&17raga mea1
sau 1 Stimata ,oamna B 1. 0%ista ,i.erse nuante in folosirea cu.intului
1 ,rag & ,raga 1 cu .ariantele e care le comorta 1scum& scuma1&1 iubit&
iubita1 etc . Astfel& este o ,eosebire intre 1 7raga rietena 1 si 1 Prietena
mea ,raga 1& ,intre 1 7raga tata 1 si 1 /ata ,rag 1 ... -ormulele ,e alint
,e genul 1 7raga mea turturica a,orabila 1 sau 1Pisoiasul meu scum cu
smintinica e botic 1 ot fi scrise intr-un anume moment al .ietii si
intr-o anumita stare ,e sirit. 7ar s-ar utea ca este ani ,e )ile
cu.intele sa .i se ara c=iar ,umnea.oastra ri,icole. > scrisoare c=iar
intima nu trebuie sa ,easeasca anumite limite ,e ,ecenta& ,in nenumarate
moti.e.
>ricum& titlul incee cu litera mare si se ,esarte ,e restul te%tului
rin .irgula& aoi se incee scrisoarea tot cu ma4uscule. Alineatele sunt
mai retrase cu 2-3 cm si ince cu litera mare. Alineatele sunt necesare cin,
trecem ,e la un subiect la altul sau ,e cite ori formulam o noua i,ee. Sa nu ni
se ara un amanunt - e foarte imortant6 >r,inea aginilor este cea fireasca #
1 &2 & 3 & ". 0ste bine ca acestea sa fie numerotate entru a nu crea
confu)ii in succesiunea i,eilor.
Cit ri.este te%tul roriu )is & nu trebuie sa abu)ati ,e semne
,e e%clamare sau ,e intrebare & ,ua cum nu este ca)ul sa subliniati
cu.inte sau fra)e intregi - e ,o.a,a ca nu a.eti incre,ere in ,iscernamintul
celui caruia i-ati a,resat scrisoarea.
7e asemenea & se cu.ine sa fiti atenti la simetria rin,urilor -
alegeti o =irtie alba & ,ar ,aca nu uteti scrie ,ret& uneti ,e,esutul
ei un sablon sau rescrieti scrisoarea.
7ua ce ati terminat scrisoarea& nu re.eniti cu rea multe P.S.-uri
D1 ost scritum 1 E. 7oua sunt suficiente#P.S. si P.P.S.
Semnatura se une in ,reata& 4os& ,ua o formula oliticoasa& amicala
sau afectouasa - in functie ,e relatia e care o a.eti cu cel caruia
ii scrieti. 0%ista formule consacrate& in secial in scrisorile oficiale #
1 Al ,-.oastra& cu ,eosebit resect& inginer 7an Poa 1 sau 1 2a rog sa
rimiti inca o ,ata multumirile mele & inginer 7an Poa 1. 7aca scrisoarea
e batuta la masina & este obligatoriu s-o semnati ,e mina cu numele intreg&
in semn ,e consi,eratie.
Retineti ca te%tul trebuie inca,rat in agina & lasin, o margine ,e
cca 3 cm e care e bine sa nu scrieti nimic.
Si acum sa unem scrisoarea in lic. Cirtia se lia)a o ,ata & cel
mult ,e ,oua ori& in functie ,e marimea licului. Acesta trebuie sa fie ,e
aceeasi culoare cu =irtia e care am scris. 0ste necesar ca a,resa ,estinata-
rului sa fie comleta # nume si renume & stra,a &numar & bloc & scara &
eta4& aartament& co,ul ostal& localitatea & 4u,etul D,eartamentul E. Pentru
scrisorile e care le e%e,iati in strainatate resectati u)antele fiecarei
tari. (umele e%e,itorului nu trebuie sa liseasca D,in ,i.erse moti.e s-ar
utea sa .i se returne)e scrisoarea E. <ocul lui este fie e fata licului&
in stinga& sus& fie e satele acestuia& in triung=iul care inc=i,e licul.
/imbrele trebuie sa aiba .aloarea ceruta in functie ,e locul ,e
,estinatie. 0le se liesc in ,reata sus& unul linga altul e ori)ontala.
Pentru strainatate alegeti timbre ,intr-o anumita emisiune in locul .alorilor
curente. Suntem siguri ca le .eti ro,uce o bucurie rietenilor colectionari.
Ultimul 1as1 in trimiterea unei scrisori este intro,ucerea ei in cutia
ostala. 7aca nu a.eti tim s-o faceti si aelati la cine.a& regula cere
ca& in semn ,e incre,ere& sa i-o ,ati ,esc=isa. Aceeasi regula resuune
ca ersoana resecti.a sa o lieasca in fata ,umnea.oastra. 7aca trimitem
scrisoarea rin ersonalul =otelului sau rin oameni ,e ser.iciu le-o inminam
inc=isa.
CAR/0A 70 23F3/A & CAR/0A P>S/A<A & 2070R0A & /0<0;RAMA
C=iar si entru scurte comunicari este ,e referat sa scrieti o scrisoa-
re. /otusi este a,mis sa recurgeti si la o carte ,e .i)ita& ,aca te%tul
este foarte scurt J ,e e%emlu cin, rasun,eti unei in.itatii sau unei
felicitari& cin, transmiteti salutari sau cin, recoman,ati e cine.a cui.a.
Cartea ostala simla este ,in ce in ce mai rar folosita in coreson-
,enta entru ca oate fi citita ,e catre oricine. 2e,erea insa& ,atorita fru-
musetii imaginii& este facuta sa bucure ri.irea tuturor. Satiul re)er.at
scrisului ne obliga sa ne re)umam la cite.a i,ei. Cel mai bine ar fi ca aces-
tea sa se refere la imaginea roriu-)isa e.itin,u-se latitu,inile ,e genul
1 un stro ,e mare si o ra)a ,e soare .a trimite ,e e minunatul litoral
romanesc A,ina 1. <isa ,e insiratie si& ,e fat& ,e)interesul entru gestul
facut se tra,uce rin te%te stereotie #1 Salutari ,in 2atra 7ornei - familia
Poescu 1 sau 1 /oate cele bune ,e e minunatele laiuri romanesti...1Dsi e
.erso e o imagine cu un buc=et ,e flori sau mai rau& cu...,oi ieurasiE. >ri-
cum& sa nu scriem oblic. 0 inestetic& c=iar ,aca unii cre, contrariul.
3ata ca a4ungem si la alegerea .e,erilor& care nu trebuie sa fie un act
gratuit ci un act ,e cultura. (e .om ori la acele imagini care sunt semnifi-
cati.e entru locurile e care le .i)itam& gin,in,u-ne si la fatul ca uneori
le trimitem unor colectionari. C=iar ,aca /urnul 0ifel este imaginea emblema-
tica a Parisului sa nu uitam ca ea a ,e.enit ultrabanala. 7e il,a& ,aca .i)i-
tam un mu)eu sa alegem rero,uceri ale cao,oerelor care ne-au imresionat
in mo, ,eosebit& iar e .erso sa le comentam. Sa recunoastem ca asta resuune
sa ne ,ocumentam& ,ar merita sa facem acest efort intelectual.
/elegrama& cu .ariantele ei fa%ul si tele%ul& este in,icata in toate
ca)urile in care trebuie transmisa o comunicare ,eosebit ,e urgenta. > tele-
grama nu trebuie sa curin,a cu.inte inutile& ,ar nici sa fie critica ,intr-o
economie e%agerata& ,eoarece s-ar utea ca ,estinatarul sa nu inteleaga mesa-
4ul. Reititi sc=ita
/elegrame ,e 3.<.Caragiale ,ar si ciorna telegramei ,umnea.oastra -
s-ar utea sa .a amu)ati coios.
C0 (U /R05U30 SA -30 > SCR3S>AR0
(u se trimit nicio,ata scrisori anonime. Cu toate ca unele .oci sustin ca
sunt utile& este necesar sa renuntam la acest obicei care ,enota o totala li-
sa ,e caracter.
(u se ince toate alineatele cu 1eu1.
2om amina intot,eauna sa trimitem o scrisoare ,e amenintare sau in4urioa-
sa& in seranta ca .om renunta sau ca .om a,ota un ton e care nu-l .om re-
greta mai tir)iu.
Sa nu ,ramati)am inci,entele minore& sa nu e%ageram cu comentariile esi-
miste asura e.olutiei unei boli sau asura situatiei noastre financiare. -a-
tele marunte nu interesea)a ,ecit ru,ele aroiate si e ,e alta arte sa ne
gin,im ca 1,rama1 frigi,erului stricat se .a fi re)ol.at ,e mult ina .om ri-
mi rasunsul& iar ,e raceala nici nu ne .om mai a,uce aminte6 3n general& sa
nu ne lamentam in ermanenta ,ar nici sa nu ne lau,am e%cesi.. >rice e%agerare
in,iferent ,e subiect& este neotri.ita. Sa nu uitam ca e osibil ca scrisoarea
noastra sa ca,a in miinile altcui.a& asa ca trebuie sa e.itam sa ,am amanunte
care s-ar utea intoarce imotri.a noastra sau ,e care ne-ar fi rusine este
un tim.
M>70<0 70 SCR3S>R3
7am mai 4os cite.a e%emle ,e scrisori# una articulara si trei scrisori
oficiale& necesare obtinerii unui ser.iciu. Aceste scrisori .or fi insotite ,e
un C.2.
AC0S/ /0B/ 2A -3 SCR3S CU <3/0R0 70 M3(A& 3( S/3(;AA 3( 7R0AP/A& > A7R0SA.
<0;0(7A # C>M0(/AR0A U(03 2070R3 -
SCR3S>AR0 PAR/3CU<ARA #
1*.03.'"&
7>R/U(;
7ragii nostri&
Am a4uns ,e o )i la 7. & un orasel frumos si foarte loios. Se )ice
ca este soare cam o,ata e an. 7ret urmare ne-am cumarat in sfirsit o um-
brela in folii colorate. /ocmai am .i)itat castelul ,in forografie. 7ua cum
se .e,e& acesta este 1Roter Saal1 si e ereti se afla ortretele familiei
nobiliare care a construit castelul. 3n usa e care o .e,eti ne-a intiminat
insusi rintul - un ,omn foarte ,ragut - ,e meserie rint 6
Acum suntem intr-o cafenea ca sa ne a,aostim ,e loaie& si in 4urul
nostru sunt numai ,oamne in .irsta care isi beau cafeaua ,e la ora *.
2a sarutam si .a mai scriem&
3oana si An,rei.
Mo,ele ,e scrisori ,e cerere ,e ser.iciu
1E M.Patru
3nstitutul ,e Cercetari Atomice& str. 3).or nr. 12 sect. *& str. (egus-
tori nr. 6 sect. 2& co, $*11" 5ucuresti
5ucuresti & 22 mai 1''"
7omnule 7irector&
3n urma anuntului ,umnea.oastra ,in )iarul 1Romania libera1 ,in 10 mai
1''"& .a trimit alaturat un curriculum .itae. Rasun, acestei solictari ,e-
oarece cre, ca e%erienta mea coresun,e cerintelor ostului oferit.Pe ,e la-
ta arte& acti.itatea institutului ,umnea.oastra ma interesea)a foarte mult
si entru ca ,esc=i,e osibilitati ,e .iitor. 7e asemenea& .-as ramine obli-
gat ,aca ati bine.oi sa-mi acor,ati un inter.iu la o ,ata cit mai aroiata&
entru a ,iscuta mai bine e.entuala mea anga4are. 3n astetare& cu aceasta
seranta& .a rog sa rimiti ,omnule ,irector& e%resia sentimentelor mele ,e
resect.
Mi=ai Patru
CURR3CU<UM 23/A0
Mi=ai Patru
(ascut la # 30 ian 1'6"
A,resa# str. 3).or nr. 12 sect *& co, $*11" 5ucuresti
/elefon # 2"'310$
Celibatar& stagiul militar satisfacut. Absol.ent al 3nstitutului Poli-
te=nic 5ucuresti& -acultatea ,e electronica& romotia 1'++A cu me,ia '&'+
0BP0R30(/A PR>-0S3>(A<A
* ani inginer roiectant la Centrala (ucleara Cerna.o,a
<UCRAR3 PU5<3CA/0
Stu,ii e teme ,e secialitate in re.ista 10ra atomica1& ,oua ,intre ele
au fost tra,use in re.ista 1(e@s@ee81.
<3M53 S/RA3(0
0ngle)a # foarte bine
-rance)a # satisfacator
3taliana # satisfacator
3( PR0F0(/
3nscris la ,octorat ,in anul 1''2
PAS3U(3
Pescuit& sa=
2E 3.2asilescu
S.C. Construct S.A.& str. 5ra)i nr. 2& str. (egustori nr. 26& co, "113
Sacele& co, *1"' 5raso.& 4u,. 5raso.
Sacele & 20 ar. 1''"
7omnule 7irector&
3n urma anuntului ,umnea.oastra ,in )iarul 1Curierul national1 ,in 11
arilie 1''"& .a trimit alaturat un curriculum .itae.
2a rog sa-mi fi%ati o ,ata la care ma ot re)enta entru a .a e%une
moti.ele care ma ,etermina sa solicit acest ost.
2a multumesc anticiat si astet rasunsul ,umnea.ostra.
3on 2asilescu
CURR3CU<UM 23/A0
3on 2asilescu
(ascut la # 2+ iunie 1'60
A,resa # str. 5ra)i nr. 2& co, "113 Sacele& 4u,. 5raso.
Starea ci.ila # casatorit& am in intretinere trei coii minori
Stagiul militar # satisfacut
S/U733
<iceul 3n,ustrial ,e Constructii 5raso.& 10 clase curs ,e calificare cu
,urata ,e 2 ani& secialitatea )i,arie
0BP0R30(/A PR>-0S3>(A<A D conform 1 cartii ,e munca 1 E
2 ani Santierul ,e Constructii Sacele 1'$6-1'$+& 1'+0-1''0 sef ,e ec=ia
la 3ntrerin,erea ,e ;oso,arie Comunala si <ocati.a D3C;<E 5raso.b ,in 1''0
maisrtu )i,ar la S.R.<. Co,lea. Preci)e) ca am lucrat in tot acest tim si ca
)ugra.& faianter si .ositor
<3M53 S/RA3(0
;ermana # bine
3E M. Poescu&
3me% S.R.<.& str. Camelia nr. 1" sect. 3& sos. Pan,uri nr. 1+ sect. 6
co, 1"'26 5ucuresti& co, 13112 5ucuresti
7omnle 7irector&
Rasun, la anuntul ublicat in 1Romania libera1 ,in 1" martie 1''" rin
care se ofera mai multe osturi ,e secretara. <a .irsta ,e 3$ ,e ani& consi-
,er ca am suficienta e%erienta& simtul resonsabilitatii& fiin, un om acti.&
cu sirit ,e initiati.a. 0c=ilibrata si calma iubesc organi)area.
Am lucrat ca secretara a unui mare liceu si in aralel am a.sol.it cur-
suri ,e oerator P.C. si mar8eting& iar in re)ent lucre) la o mica firma ar-
ticulara. Asta)i& ,orin, sa-mi cunostintele nou obtinute& recum si e%erien-
ta anterioara& as fi interesata sa lucre) intr-o interrin,ere ,e an.ergura
firmei ,umnea.oastra& ca secretara sefa la oricare ,intre comartimentele #
imort - e%ort& financiar& mar8eting.
Ane%e) curriculum .itae solicitat in anunt& urmin, ca actele sa le re-
)int la ,ata ,esfasurarii concursului& ,eoarece aceasta ,ata nu a fost reci-
)ata in anunt& .a rog sa bine.oiti sa-mi comunicati in tim util cin, .a a.ea
loc concursul si con,itiile lui ,e ,esfasurare.
Cu multumiri& Maria Poescu.
CURR3CU<UM 23/A0
Maria Poescu
A,resa # str. Camelia nr. 1"& sect. 3& co, 1"'26 5ucuresti
/elefon # 61"''10
3$ ani& casatorita& 2 coii # un baiat in .irsta ,e 12 ani la liceul ,e
mu)ica 1 ;eorge 0nescu 1 si o fata ,e 10 ani ele.a la liceul 1 /onit)a 1
Sotul # inginer electronist la 3nstitutul ,e Cercetari Atomice.
S/U733
Absol.enta a <iceului ,e -ilologie-istorie 13ulia Cas,eu1 romotia 1'$6.
Cursul ,e mar8eting cu ,urata ,e un an absol.it in 1''1. Curs ,e oerator P.C.
cu ,urata ,e sase luni absol.it in 1''2.
AC/323/A/0 PR>-0S3>(A<A
1'$6-1'+0 # secretara a,4uncta la <iceul 3n,ustrial 1 Piera 1.
1'+0-1''0 # secretara sefa la acelasi liceu
1''0-1''" # secretara a ,irectorului firmei 1Au7aMi1 S.A.
0BP0R30(/A
5una cunoastere a utili)arii calculatorului DMS7>S& I>R7 P0R-0C/ *.1&
I3(7>IS& I>R7& C>R0< 7RAI& <>/US 123E.
Usurinta in e%rimare Doral si scrisE si in relatiile cu ublicul.
<3M53 S/RA3(0
engle)a # bine
france)a # satisfacator
11. 5U(0<0 MA(30R0 <A MASA
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- P3A/RA 70 3(C0RCAR0 A 07UCA/303 -
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
3nca ,in cele mai .ec=i timuri & masa s-a ,esfasorat
,ua un anumit ritual. 7esi era ,iferit ,e la tara la tara
acesta a imus acele reguli care constituie asta)i criterii
imortante in arecierea unei ersoane bine crescute.
-ara in,oiala & masa e care o oferim sau cea la
care suntem in.itati a ,e.enit un rile4 entru intilniri
imortante si ,iscutii interesante. 7in fastuoasele mese ,e
e .remea romanilor sau ,in timul Renasterii - ,aca ar fi
sa ne referim numai la acele eoci care ne infierbinta si
asta)i imaginatia - transare in )ilele noastre obiceiul ,e
a ne onora in.itatii cu o masa elegant aran4ata & imecabila.
Pri.in, inaoi & utem sune ca s-a renuntat & in general & la
oulenta si lu% ostentati.. A)i nu se mai bea ,in ocale ,e
aur care oarta semnatura lui 5en.enuto Cellini & ,e il,a.
3n sc=imb & a minca ,in farfurii ,e ortelan ,e buna
calitate si a bea ,in a=are ,e cristal a ,e.enit un lucru
obisnuit. 3n mo, firesc & comortamentul mesenilor a cistigat
in rafinament rin resectarea unor norme imuse ,e co,ul
manierelor elegante.
0%ista asta)i ten,inta ,e a a,ota mo,ul ,e .iata
mo,ern in totala contra,ictie cu cel clasic. (e ,elasam in
goana ,intr-un loc intr-altul si ,e cele mai multa ori masa
noastra este frugala. Pregatirea mesei si salatul .aselor
ne-ar rai un tim retios. /in,em sre simlitate si
como,itate & renuntin, la tot ceea ce ar incarca in mo,
inutil e%istenta noastra. S-ar area ca ne contra)icem. 7ar
in,iferent ca otam entru un ser.iciu ,e masa ,in ortelan
,e Se.res sau entru unul ,in sticla incasabila & resectarea
unor reguli este obligatorie & incein, cu regatirea casei &
aran4area mesei si terminin, cu felul in care mincam
fructele.
CUM ARA(?AM MASA
Masa familiala & cea ,e toate )ilele trebuie sa fie
si ea aetisanta si ingri4ita & ca si cea festi.a. Un .ec=i
,icton sune ca 1 omul inteligent se =raneste cu oc=ii 1. 0
,e referat o farfurie ,e faianta & intacta & uneia ,e ortelan
ciobit & c=iar ,aca aceasta a fost cin,.a foarte frumoasa. 0
,e referat fata ,e masa ,in in & aretata & uneia ,intr-o
tesatura scuma & ,ar acoerita ,e ete. Se intelege ,e la
sine & ca in )ilele ,e sarbatoare ne .om ocua in mo,
,eosebit ,e aran4area mesei. Pentru mese festi.e & fata
,e masa si ser.etelele .or fi si ele festi.e & ,e o albeata
imaculata & iar entru reuniuni intime se ot folosi fetele
,e masa colorate. > fata ,e masa trebuie sa fie ,estul ,e
mare ca sa ascun,a & e cit osibil & icioarele masei. 3n nici
un ca) nu .om folosi fete ,e masa ,in material lastic &
c=iar ,aca imita erfect cea mai sofisticata tesatura. 0 bine
sa ase)am sub fata ,e masa un molton subtire care
rote4ea)a furnirul mesei. /rebuie sa asiguram un anumit
satiu entru fiecare in.itat & c=iar si entru cei foarte
bine e,ucati care stiu sa-si tina coatele e linga cor. Ca
musafirii sa se simta comfortabil & acest satiu trebuie sa
fie ,e cel utin *0 cm.
Cum aran4am masa !
Atit masa familiala cit si cea festi.a sunt ase)ate
la fel & ,ar ,ifera numarul farfuriilor & al tacimurilor si
al a=arelor in functie ,e felurile ,e mincare. -iecare
farfurie .a fi ,ublata ,e o alta care se asea)a ,e,esubt &
entru ser.iciu & si care utili)ata ,oar entru a une e ea
farfuria ,in care mincam. <a mesele ,e fiecare )i ne utem
lisi ,e cea ,e-a ,oua farfurie.
> masa festi.a se re)inta & ,e obicei & astfel #
farfuria entru rimul fel este ase)ata ,easura farfuriei ,e
ser.iciu. Pe ea se une ser.etul frumos imaturit. C=iflele
sau feliile ,e iine se un in ,oua-trei cosulete seciale &
rearti)ate simetric. <ocul furculitelor este la stinga
farfuriei. Aliniate ,e la ,reata sre stinga in or,inea
utili)arii lor & acestea se asea)a cu ,intii in sus. <a
,reata & se un cutitele & cu artea taioasa sre farfurie &
tot in or,inea utili)arii - cel mai in,eartat este entru
rimul fel ,e mincare & a,ica entru este iar in fata
farfuriei sta lingura ,e sua cu curbura in su s si uneori
lingurita ,e ,esert D ,aca e loc e masa E. (u .om ase)a
nicio,ata alaturi mai mult ,e trei cutite si ,e trei
furculite. Restul tacimurilor - linguritele ,e tort & furculitele
mici entru bacla.a sau entru fructe nu se un e masa ci
e o masuta ,e ser.iciu sau e un bufet & entru a fi la
in,emina.
Aceste reguli nu sunt batute in cuie. (umarul
tacimurilor si ase)area lor ,ifera in functie ,e menu-ul
ser.it la masa. 3n ,esenele re)entate .eti gasi solutiile
la care trebuie sa recurgeti.
<a toate mesele cit ,e cit solemne este obiceiul sa
se sc=imbe tacimurile ,ua fiecare fel ,e mincare. <a o masa
mai utin retentioasa nu .om sc=imba tacimurile ,ecit ,aca
a.em este. 3n general .om folosi atru farfurii # farfuria
entru antreuri & farfuria ,e sua & farfuria intinsa si
farfuria ,e ,esert. 5olurile D castronasele E entru sua lime,e
D consome E nu se un ,e la inceut e masa ci se a,uc
o,ata cu suiera. /acimurile se ot une si e suortul
,estinat lor care .a fi ase)at la ,reata farfuriilor. Pe
suort .om ase)a & in ,reata & cutitul & cu artea taioasa
sre farfurie & si in stinga lui furculita cu ,intii in 4os.
<ingura si linguritele entru ,esert .or fi ase)ate in fata
farfuriei. 7aca utili)am suortul ,e tacimuri .om une
ser.etelul la stinga & ,irect e fata ,e masa. /ot in fata
farfuriilor & sre ,rata & este si locul a=arelor. /rei tiuri
,e a=are sunt obligatorii - ,e tuica & ,e .in D a=arul ,e
.in rosu e ce.a mai mic ,ecit cel ,e .in alb E si ,e aa.
Retineti ca ele trebuie sa faca arte ,in acelasi ser.iciu.
(u imro.i)ati - e o nota roasta - si .a recoman,am sa nu
,ati mese festi.e ,aca nu uteti. 7ua folosire & a=arele ,e
tuica se iau ,e e masa. (u .a bagati ,egetele in ele.
-olositi neaarat o ta.a in acest sco. 2a .a scuti ,e
,rumuri inutile.
-5auturile aeriti.e se ser.esc intot,eauna inainte ,e
masa. Pa=arele seciale se gasesc e o masa searata & e o
ta.a & si fiecare in.itat se ser.este cu ce-i lace. 0 bine
ca sortimentul ,e aeriti.e sa fie .ariat. Sticlele stau si
ele la in,emina & e o alta ta.a. Samania si coniacul nu se
ser.esc ,ecit la sfirsitul mesei. 2a re)entam alaturat
,i.erse tiuri ,e a=are & sticle si cani.
Sticlele ,e .in si aa .or fi ,isuse simetric e
masa & la in,emina barbatilor care fac oficiul ,e a ser.i
bauturile. Pentru a nu ata fata ,e masa & sticlele se un
e o ta.ita sau e farfurioare seciale. Aele minerale se
ser.esc in sticlele lor originale ca si .inurile straine.
7ecorarea masei ,ein,e ,e marimea ei & ,e rangul
musafirilor si ,e imre4urari. Aroae in,isensabile & florile
si luminarile .or incinta ri.irea. -lorile trebuie use in
.a)e 4oase ca sa nu-i imie,ice e meseni sa se .a,a.
(u .om une e masa ,ecit ceea ce oate ser.i la o
intrebuintare ime,iata. 0%cetie fac solnitele si reciientele
entru ier care .or trebui sa fie suficiente D una entru
circa trei - atru ersoane E. 2om a.ea gri4a ca acestea sa nu
fie infun,ate sau ume,e. > goso,ina atenta une in
reciientul resecti. cite.a graunte ,e ore). 7aca nu folosim
reciiente cu caac erforat & celelalte trebuie sa fie
insotite ,e lingurite entru ca nimeni sa nu fie silit sa
se foloseasc ,e roiul cutit & ceea ce ar fi o greseala.
Sa retinem ,eci ca unt,elemnul & otetul & mustarul &
smintina etc. se .or a,uce ,oar ,aca cine.a le cere. > ga),a
atenta le are regatite si le ofera. Pentru sosuri se
foloseste o sosiera. Atentie # sosul nu se une nici e
fritura ,ar nici e iure sau e alte garnituri D macaroane &
sote ,e legume etc E ,eoarece e iestetic. Sosul se une in
farfurie si se moaie in el bucatelele ,e carne taiate e
rin,. (u se amesteca tot ce a.em in farfurie ,e la inceut
cu toate ca este gustos ,ar 1 asta 1 obtinuta este imosibil
,e ri.it. 2om e%lica acest lucru a,olescentilor care au
ramas cu acest obicei ,e cin, erau mici si li se 1 assa 1
mincarea. >,ata intrebuintata sosiera .a fi luata ,e e masa.
Salata se ser.este in castronele searate & entru
fiecare in.itat in arte. Cin, fritura este taiata la masa &
ga),a trebuie sa aiba la in,emina tacimuri seciale. 0 ,e
referat insa ca ac%esta oeratie sa fie facuta in realabil&
iar fritura sa fie re)entata felii & e frun)e ,e salata.
3n multe tari salata se maninca searat ,ua fritura.
Scobitorile nu-si au locul e masa entru ca nu se
folosesc in ublic.
Argintaria este obligatorie ! 3n ca)ul unor mese
festi.e & ,a. Pentru mesele obisnuite e%ista tacimuri ,e otel
ino%i,abil care sunt frumoase si usor ,e intretinut. 0
a,e.arat ca argintaria confera mesei eleganta & ,ar sa nu
uitam ca trebuie sa straluceasca ,e curatenie. Ca tot ce
este retios & argintaria cere o ingri4ire seciala & iar ,aca
nu a.em tim entru asa ce.a e referabil sa renuntam la ea.
Ca mesele festi.e sa nu ne serie rin ,ificultatile
ce la crea)a & este necesar un e%ercitiu in,elungat. Sa-l
facem in ca,rul meselor ,e 7uminica & imaginin,u-ne ca a.em
in.itat cel utin un ministru & c=iar ,aca suntem ,oar in
familie. 2a fi o lacere 6 Cu acest rile4 & .om une o fata
,e masa ,eosebita & tacimurile si .esela e care nu le
folosim )ilnic si .om regati o mincare seciala. 0ste
obligatoriu ca toti membrii familiei sa resecte aceasta
masa & fiin, unctuali & a4utin, sau & ,aca se limba ,imineata &
a,ucin, o floare sau cumarin, un ,esert secial D fructe &
ra4ituri E. Reetam # masa ,e 7uminica e sfinta.
C>MP>R/AM0(/U< 3( /3MPU< M0S03
Regulile generale ale unei tinute corecte si e care
le-am ,efinit intr-un caitol rece,ent sunt .alabile si la
masa. Stam ,ret & ,ar nu inteeniti. (u unem icioarele nici
sub scaun & ,ar nici rea ,earte in fata & entru a nu-i
incomo,a e .ecini. (u ne agatam ,e scaun. Po)itia miinilor
are o mare imortanta la masa. 3n nici un ca) bratele si
mai ales coatele nu trebuie sa stea e masa. (u tinem cu
miinile farfuria ,in care mincam. Po)itia corecta & ,e reaos &
este cea cu bratele liite ,e cor si cu inc=eieturile
miinilor sri4inite ,e marginea mesei. Aceasta tinuta se sc=im-
ba cin, mincam & astrin,u-ne insa coatele liite ,e trunc=i.
(e .om .erifica tinuta inainte ,e a intra in
sufragerie & salin,u-ne miinile in realabil. 0.entualele
retusuri necesare ,ua masa se .or face numai in baie -
ca ,e e%emlu imrosatarea ru4ului & sau aran4area arului.
7aca nu a.em o baie curata & nu in.itam musafiri 6
(u trebuie sa mincam nicio,ata grabit sau ner.os. 0ste
nu numai o regula ,e olitete & ci si o rescritie me,icala.
Mai gra.e sunt ,iscutiile nelacute ,in timul mesei. Sa le
e.itam si sa ne imunem sa fim calmi. Si asa & .iata noastra
este ,estul ,e stresata. Sa ne bucuram ,e rile4ul e care
ni-l ofera o masa imreuna cu familia.
Sa nu bem si nu .orbim cu gura lina. 0ste o regula
care ar trebui sa fie ,estul ,e cunoscuta si n-am re.eni
asura ei ,aca n-ar fi incalcata )ilnic. >amenii care incearca
sa manince si sa o.esteasca in acelasi tim fac o imresie
,e)agrabila. /rebuie sa fim atenti ca bu)ele sa fie mereu
inc=ise in timul mestecatului. 0ste ,e rost gust sa tinem
,egetul mic usor ri,icat cin, mincam sau cin, bem.
7aca a.em ciini sau isici & acesti n-au ce cauta in
sufragerie oricit ,e mult i-am iubi. 0ste nu numai o lisa
,e resect fata ,e musafiri & ci si rile4 ,e inci,ente
ne,orite.
Un obicei rost & secific romanilor & ,e care acestia
nu se ot ,ebarasa & este acela ,e a-i obliga e musafiri
sa manince mai mult ,ecit .or. Reetati si in.atati formulele
# 1 7a & .a rog 1 & 1 (u & multumesc 1 & 1 Ges & lease 1 & 1 (o &
t=an8 9ou 1 . Sa ne gin,im bine cin, le rostim. Sunt ga),e la
noi si c=iar in alte tari care ne iau in serios. 7aca ne
imginam ca este ,e bun gust sa refu)am a ,oua felie ,e
tort cu toate ca am mai minca o ortie & riscam sa raminem
fara ea & ,eoarece a ,oua oara nu ni se mai ofera ,aca am
sus 1 (u & multumesc 1. Masa se transforma intr-un a,e.arat
cal.ar cin, inimoasa goso,ina reeta insistent # 1 7ar mai
luati o sarmaluta & sunt ,elicioase 6 1 (u ne ase)am la o
masa ca sa mincam e saturate. Se oate cere sau lua
,intr-un fel care ne-a lacut in mo, ,eosebit sau se oate
refu)a o mincare care ne face rau sau nu ne lace. Politicos
este sa accetam sa gustam ,in felul resecti. & entru a nu
4igni ga),a. /ot ,e olitete tine si tactul ga),ei ,e a
oferi mincare suficienta - nici rea multa & nici rea utina -
fara a-si lau,a e%cesi. rearatele culinare. Musafirii o ot
face & cu mo,eratie insa & sre incintarea goso,inei & ,ar nu
strigin, este masa si nici cerin, in acel moment reteta. Cu
atit mai mult nu este ca)ul sa se comente)e asura
rocurarii ,ificile a unui ro,us.
Masa trebuie sa ,ecurga firesc & fara ostentatie. Am
utea sune ca aceasta e o norma i,eala & greu ,e atins & la
care trebuie sa contribuie si in.itatii ,aca simt ca ga),a
este in imas ,atorita tineretii sau a lisei ,e e%erienta.
Cu ,iscretie & cu tact ei ot trece este momentele enibile
i.ite ,in te miri ce. (u .or cere un antine.ralgic si un
a=ar cu aa in momentul in care ga),a este foarte
reocuata sa nu i se raceasca gustarile cal,e. (u .or cere
8etc=u & ier & smintina sau alte ingre,iente ,aca nu le sunt
oferite & entru ca s-ar utea ca ele sa liseasca si ga),a
sa se simta 4enata.
Sa manincam asa cum gateste goso,ina 6 >bligatia ei
este sa guste in realabil ,in toate bucatele si sa le
con,imente)e mo,erat & iar a musafirului sa le accete ca
atare. 0 foarte nelacut sa ,am sfaturi culinare in functie
,e referintele noastre. -ie ca e o masa festi.a & fie ca
este una obisnuita & efortul goso,inei trebuie raslatit cu o
remarca ,e genul # 1 7elicioasa sua 6 1 & 1 Ce frumos arata
salata 6 1 & 1 Ce bine miroase fritura 6 1.
(e .om abtine ,e la orice ,iscutii sau obser.atii
,e)agreabile. Coilului cu care am .enit ii .om face
obser.atii acasa & ca si sotului care a ,easit numarul
,e a=are. (e .om imune sa nu stam cu oc=ii atintiti
asura membrilor ,e familie cu care am fost in.itati &
aruncin,u-le ri.iri ucigatoare cin, gresesc ce.a. 0,ucatia
nu se face in acel moment & caci atmosfera .a ,e.eni
insuortabila entru toti.
MASA 0 S0R23/A 6
2iata rofesionala oate sa mo,ifice o or,ine e
care o cre,eam stabilita o,ata entru tot,eauna. Astfel &
e masura ce au)a ,e rin) se micsorea)a & masa ,e.ine mai
frugala si tin,e sa fie inlocuita cu masa ,e seara. <a
aceasta contribuie si ,istanta ,in ce in ce mai mare ,intre
,omiciliu si locul ,e munca. 7e obicei a.em musafiri la masa
,e seara. 7am mai 4os regulile entru o masa retentioasa.
>ca)ia & rangul musafirilor sau situatia noastra financiara
ermit unele simlificari. >ricum nu suntem obligati sa
,esfasuram un lu% este osibilitatile noastre. Ple,am entru
mo,eratie si simlitate care nu e%clu, rafinamentul.
C=iar si in familiile cele mai mo,este o anumita
re)er.a trebuie re.a)uta entru a face fata surri)elor ,e
ultima ora. 7e asemeni & se .a re.e,ea un fel ,e mincare
entru a fi inlocuit in ca)ul cin, unii ,intre musafiri
nu-l suorta & ,in moti.e me,icale e.entual & e cel oferit
anterior. Persoanele con,amnate ,e me,icul lor la o ,ieta
se.era & ,e fat & ar trebui sa nu accete in.itatii ,ecit ,e
la rieteni foarte aroiati care le cunosc regimul.
1 - Antreurile # se comun in mo, obisnuit ,in feluri ,e
~~~~~~~~~~
mincare reci & icante & este & me)eluriri si salate ,i.erse.
Se ot ser.i si antreuri cal,e # ficatei ,e ui & ,iferite
lacinte & i))a & sufleuri & ateuri. Antreurile reci ot fi
combinate cu cele cal,e & insa multa atentie - ,aca incarcam
masa cu antreuri greu ,e ,igerat D salata ,e .inete & ciuerci
cu maione)a etc E si in continuare a.em mai multe feluri ,e
mincare & lus tort & lus bacla.a & lus ing=etata & riscam fie
ca musafirii nostri sa faca o in,igesti serioasa & fie sa
luam mincarurile ,e e masa neatinse. (e gin,im inainte ,e a
c=ema musafiri cit am utea sa mincam noi insine intr-o
.i)ita & fara sa ne imbolna.im 6
/acimul # un ser.iciu entru antreuri sau ser.icii obi4nuite
~~~~~~~
,e masa ,e ,imensiune mi4locie. 2inuri albe ,emiseci si rose.
2 - Consome-ul # se ser.este o sua lime,e in ceasca & cu o
~~~~~~~~~~
lingura ,e sua mai ,egraba mica. 7aca n-am oferit antreuri &
.om utea inlocui sua cu o ciorba care .a fi ser.ita in
farfurie cu o lingura obisnuita. Se a,uce castronul cu sua
D suiera E si se ia ,e e masa ,ua golire. <a aceste
feluri nu e ne.oie ,e bauturi.
3 - Pestii sau crustaceele # e%ista entru este un tacim
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
secial. Se recoman,a .inuri albe & seci & sumoase si sumante.
Cu cit estele este mai gras cu atit .inul trebuie sa fie
mai aci, D cum sunt cele ,in o,goriile Ar,ealului si
Mol,o.ei E.Cu stri,ii se oate ser.i c=iar o samanie seaca.
" - -elul rincial & felul ,e re)istenta # tacim normal. 7e
~~~~~~~~~~~~~~~~
regula acesta este o fritura sau un rearat ,in carne.
3n,iferent ,aca ser.im o fritura ,e orc & ,e miel & ,e
asare & ,in .inat sau una care trebuie sa fie in singe -
antricot sau musc=i ,e .aca - se imune un .in rosu. <a
carnea alba se recoman,a .inuri rosii usoare & iar la carnea
rosie mai tari si mai uternice A la .inat .inuri rosii seci&
.ec=i & ,e calitate suerioara. 2om e.ita sa a,ucem e masa
curcanul & urcelul & musc=iul & intregi & c=iar ,aca este foarte
,ecorati.. >biceiul este neractic. -ritura se ortionea)a in
bucatarie si se aran4ea)a e un latou e care il .om orna
in mo, ,eosebit. 7e il,a & .om une carnea e cite.a foi ,e
salata roasata & iar ,easura .om aran4a cite.a frun)e ,e
atrun4el. ;arniturile .or fi use in castroane searate & iar
entru salate este i,eal sa a.em castronase mici rotun,e sau
atrate entru fiecare musafir.
* - 5rin)eturile # lista oate fi infinita A ceea ce trebuie
~~~~~~~~~~~~
retinut e ca brin)eturile se a,uc la masa e un latou
frumos ,in lemn. /acimul # cutite mici entru intinsul untului
si taiatul brin)ei. /oate brin)eturile un in e.i,enta buc=etul
.inurilor. (u se a,uc alte soiuri ci raminem la ultimul .in
ser.it & ,eci .inul rosu. 0%cetie face telemeaua ,e oi & la
care se ot ser.i .inuri rose si c=iar albe & ,in aceeasi
)ona ,e un,e ro.ine brin)a.
6 - 7esertul # entru ra4ituri se foloseste un tacim secial -
~~~~~~~~
lingurite & cutite si furculite mici. Acum se recoman,a .inuri
,ulci si semi,ulci & arfumate D Murfatlar& Pietroasele & /irna.e &
Alba-3ulia E. (u se ser.esc .inuri la ,eserturile ,in
ciocolata.
$ - -ructe roasete # sunt re)entate intot,eauna cu un cutit
~~~~~~~~~~~~~~~~~
si o furculita seciale. Argintaria coe%ista in acest ,omeniu
cu materiale noi & ino%i,abile. (u se ser.esc .inuri.
+ - Cafeaua si lic=iorurile # cafeaua retin,e lingurite mici &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
cafeaua Mocca un ser.iciu mic ,e argint sau & e.entual &
argintat. Pentru ,oamne se .or ser.i lic=ioruri & iar entru
,omni & cognac.
' - Alegerea .inului otri.it fiecarui fel este o a,e.arata
arta. ~~~~~~~
0ste ,omeniul stainului casei care & ,aca nu se
ricee trebuie sa se lase con,us ,e un secialist & rieten
sau negustor ,e incre,ere. 5auturile aeriti.e & c=err9 sau
coctail & se ser.esc la temeratura i.nitei & 10 - 12 gra,e. >
samanie sau un sumos sec ser.it ca aeriti. nu trebuie sa
,easeasca + sau 10 gra,e. -iecere regiune are .inurile sale
seciale a caror re)entare si temeratura i,eala le sunt
rorii. 7e asemeni & .om alege a=arele otri.ite entru
fiecare ti ,e .in. Pa=ar rotun4it sau cu icior scurt
entru .inurile albe & a=ar cu icior inalt entru .inurile
rosii. Cua entru samanie si sumos. 2inurile rosii .or fi
ser.ite la temeratura i.nitei ,aca sunt usoare si la
temeratura camerei ,aca sunt mai tari. 2inurile trebuiesc
racite tretat si nu brutal si & mai ales & nu trebuie sa fie
ase)ate linga o sursa ,e cal,ura ceea ce risca sa le
altere)e. /rebuie sa le a,ucem in camera cel utin cu o
4umatate ,e )i inainte. <a .inurile ti /amiioasa se ,esc=i,e
,oul in erioa,a incal)irii la temeratura camerei & o%i,area
a,augin, un arfum lacut buc=etului natural. 7aca n-a.em tim
sa le a,ucem la temeratura camerei tretat & ramine solutia
,ecantarii .inurilor & .arsin, foarte usor & intr-o carafa ce a
fost in realabil incal)ita & si cu suficienta recautie ca
re)i,urile ,e e fun,ul sticlei sa nu-l tulbure. 2inurile
,ulci & samania ,ulce & sunt ser.ite foarte reci.
5erea nu .a fi nicio,ata oferita la o reuniune cit
,e cit festi.a. 0a insoteste totusi foarte bine in intimitate
anumite secialitati regionale. Se ser.este foarte rece in
a=are mari fara icior sau in =albe. 3n mo, e%cetional &
a,e.arata Pils & nemteasca & este ser.ita in a=are seciale cu
icior scurt. Un mic carton circular nu trebuie sa liseasca
nicio,ata ,e sub un a=ar ,e bere.
Aa naturala sau minerala este ser.ita intot,eauna
foarte rece in a=are obisnuite.
/uica ,e fructe cu simbure este ser.ita rece. /uica ,e
.in & coniacul si ,iferitele bran,9-uri sunt ser.ite la
temeratura incaerii le fel ce si tuica ,e fructe ,e ti
@=is89. 3n acest ca) & nu .or lisi ,e e masa cuburile ,e
g=eata use intr-un .as secial sau imro.i)at ,intr-o
comotiera eleganta ,e sticla. Sa e.itam sa imitam arta
barmanilor ,e rost gust si sa inmuiem a=arul in )a=ar
entru a oferi un cocteil. 0ste agreabil & ,ar nea,mis ,e
bunul gust sa incal)im in alma miinii a=arul secial numit
(aoleon.
<ic=iorurile si .inurile lic=ioroase & Malaga & Cabernet &
Ma,era & Porto & muscaturile se ser.esc la temeratura camerei &
in a=ar secial & mai mic si 4os. I=is8iul se ser.este
intr-un a=ar secial numit tumbler & scurt cu fun,ul gros.
/oate .inurile se ser.esc in sticle & in afara ca)ului
,ecantarii & si aceasta se .a face la masa. 7aca tragem .inul
obisnuit ,in butoi il ser.im in carafe. 3n anii ,eosebit ,e
buni entru .inuri & .estiti ca atare & se ser.esc in cos.
Samania in galeata cu g=eata - fraiera. 7oul se scoate la
masa & ,ar trebuie sa taiem casula cu cutitul & ina cin,
reusim sa scoatem ,oul. Samania se ,esfun,a in galeata ei
si este usor sa nu facem ,in aceasta ,esc=i,ere o scena ,e
come,ie & lasin, sa iasa utin ga)ul carbonic.
Am .orbit ,esre asortarea felurilor ,e mincare cu
.inurile. 3ata cite.a regului sulimentare #
1. nu se ser.este nicio,ata un .in ,ulceag intre
alte ,oua .inuri albe sau rosii & seci. 7e e%emlu nu se
ser.este Porto ,aca s-a ser.it un .in alb la antreuri A
2. trebuie sa ser.im .inurile albe seci inaintea
celor rosiiA
3. .inurile albe foarte ,ulci & in sc=imb & se ser.esc
,ua cele rosiiA
". or,inea este tot,eauna crescatoare # mai intii
.inurile slabe & aoi cele tariA
*. mai intii .inul nou aoi cel .ec=iA
6. .inurile ti Samanie sau sumante ot fi ser.ite
,ua sau inaintea celor nesumante ,ar & nicio,ata intre ele.
Pentru a ser.i .inurile & acasa ca si la restaurant &
ga),a ia inainte intr-un a=ar un esantion si-l gusta entru
a-si ,a acor,ul. 7aca ser.este el insusi o .a face cu
mina ,reata si cu etic=eta in artea ,in fata A nu se auca
nicio,ata o sticla ,e git. (u se umle un a=ar ina sus ci
,oua treimi & cel mult trei sferturi. Sticla ,e .in este tinuta
in mo, obisnuit iar bratul trebuie sa fie intins. ;itul
sticlei este normal sa fie la o ,istanta ,e circa *
centrimetri ,e gura a=arului si oate urca ina la 1*
centimetri ,aca ser.im un .in ce straluceste si oate sa
faca & asa numita stea & areciata ,e cunoscatori. 2inurile
rosii & in sc=imb & si mai ales soiurile ,eosebite ser.ite in
cos trebuie sa fie turnate aroae ,e a=ar & foarte
incetisor & entru a nu amesteca .inul & ceea ce ar fi noci.
buc=etului si arfumului sau. Si & in lus & acest fel ,e a
ser.i are a.anta4ul ca nu ameninta albeata fetei ,e masa.
(u se ri,ica ,easura mesei & in timul ser.irii & ,ecit
cuele ,e samanie & cele ,e sumos ramin e masa. Pa=arele
,e bere le tinem usor inclinate cin, turnam & astfel nu
.or face o suma e%agerata.
Coniacul si bauturile ,e ti tuica sint intot,eauna
ser.ite e ta.i ,e metal sau ,e lemn. Cu e%cetia aei
cu care ne ser.im ,ua .oie & bauturile si .inurile & mai
ales & sint tot,eauna ser.ite ,e stainul casei & ,e catre
ceilalti barbati sau ,e catre ersonalul ,e ser.iciu. 7oamnele
trebuie sa se abtina ,e la 1 self ser.ice 1 si & mai ales & ,e
la tentati.ele ,e a a4unge la o sticla ase)ata ,earte ,e
ele. ;a),a trebuie sa fie a.i)ata ,aca s-a intimlat ce.a
nere.a)ut la bucatarie entru a utea sa asorte)e .inurile
la meniul ,e re)er.a. Sotia trebuie sa cunoasca or,inea in
care .or fi ser.ite .inurile entru a utea sa asorte)e la
ele a=arele ase)ate ,inainte. Pentru ase)area a=arelor e o
masa sa astrea)a aceleasi reguli ca si entru tacimuri # in
or,inea utili)arii lor & ,e la ,reata la stinga & a=arul ,e
aa in a%tremitatea stinga sau & ,aca referam & in ,reata
,ar & in orice ca) & in afara rin,ului. Pa=arele ,e samanie &
,e obicei utilti)ate la sfirsitul mesei & ot fi ase)ate in
satele celorlalte sau se a,uc searat e ta.a.
-elul in care stam la masa si mincam tine ,e
e,ucatie. 7istanta mare ,intre cor si farfurie sta la
originea tutror greselilor care se comit la masa. 7aca
scaunul e rea ,earte ,e masa este inerent sa ne atam
oricit ,e atenti am fi. /rebuie sa ne ase)am in asa fel
incit caul sa fie alecat utin ,easura marginii mesei. 7aca
am resuune ca un ecran este ase)at intre masa si noi
n-a.em ,retul sa-l atingem ,ecit cu fata & nu cu umerii sau
cu tot bustul. 3n masura osibilului & artea ,e sus a
corului nu trebuie sa se miste cin, ,ucem ce.a la gura &
alecam numai caul. Atentie la coate 6 Cum am mai sus
trebuie sa stea liite e cit osibil ,e cor. Sa nu
e%ageram si sa inteenim intr-o o)itie nefireasca.
<ingura si cutitul sunt tinute intot,eauna in mina
,reata. (u e%ista nici o e%cetie ,e la aceasta regula.
-urculita este tinuta in mina stinga cin, utili)am cutitul
in acelasi tim cu ea. > .om trece in ,reata cin, terminam
,e taiat cite o bucata ,e fritura & ,e il,a.
<a sfirsitul unui fel ,e mincare & in farfuria care
trebuie luata & unem aralel cutitul si furculita & cu ,intii
in 4os. 3n tim ce mincam tinem tacimul ,easura farfuriei &
fara sa-l ri,icam rea mult in aer mai ales fara sa
gesticulam cu el.
<ingura se tine ca un creion & intre ,egetul mare si
cel aratator & si o ,ir4am cu a4utorul celui mi4lociu si al
inc=eieturii miinii.
Cutitul se tine intre ,egetul mare si cel mi4lociu &
iar aratatorul se sri4ina e satele minerului. 3n nici un
ca) nu se une aratatorul e satele lamei.
Cin, folosim furculita o intoarcem cu ,intii in 4os &
entru a o utea infige in bucata e care o ,ucem la gura.
5rin)a se maninca cu furculita & nu cu cutitul. 7aca un
in.itat maninca astfel & 1 oferiti-i o baioneta 1 sunea cu
umor Pastorel /eo,oreanu.
7aca un tacim ne scaa e 4os ,in neatentie & cerem
altul. (u-l stergem sau nu suflam in el sunin, # 1 (u-i
nimic 1. Cin, bem & astram tacimul in farfurie # furculita la
stinga & cu ,intii in sus & si cutitul la ,reata & cu lama
sub curbura furculitei. 7aca farfuria este goala si unem
tacimurile incrucisate & este semn ca ,orim sa mai fim ser.iti
,in felul resecti..
<a masa trebuie e.itate orice )gomote # lescaitul &
sorbitul & ciocnitul tacimurilor ,e .esela & oftaturile & etc.
3n,eartarea resturilor ramase intre ,inti nu se face la
masa & in re)enta tuturor. Retrageti-.a la baie 6
<a inceutul mesei unem ser.etul e genunc=i & fara
a-l ,esfasura in totalitate. (e ser.im ,e el cu ,iscretie
tamonin,u-ne gura. 0ste absolut inter)is sa-l inno,am in 4urul
gitului sau sa-l fi%am in ,ecolteu sau in gulerul camasii.
<a sfirsitul mesei ser.etul se asea)a linga farfurie & fara
a-l imaturi ca la inceut. 7aca a,otam o o)itie corceta
la masa & nu este ne.oie sa intin,em ser.etul e genunc=i.
0ste un unct ,e .e,ere care cistiga teren si .i-l
recoman,am cu cal,ura.
Cin, mesenii sunt numerosi nu se urea)a 1 Pofta
buna 6 1. Un ecou multilicat cu ,oua)eci ar crea un .acarm
ne4ustificat. Pentru a incee sa mincam si sa bem astetam
ca staina casei & resecti. stainul casei sa ,ea tonul.
Mincarea este ser.ita ,e ga),a & ,e un ersonal calificat
sau & ur si simlu & latoul cu mincare trece ,in mina in
mina. ;a),a se ser.este sau este ser.ita ultima. Sa e.itam sa
ne umlem ina la refu) farfuria. 7e asemenea & cin, mincam &
sa nu ne taiem bucati rea mari ,ar nici rea mici & ca sa
nu ca,a ,in furculita. Sa nu ne grabim sa taiem toata bucata
,e carne ,e la inceut & ca sa scaam ,e gri4a. Cream o
imresie ,e)agreabila.
Marginea farfuriei trebuie sa ramina curata oricare ar
fi felul ,e mincare ser.it. > farfurie nu trebuie sa aiba
un asect urit nici ,ua ce am terminat ,e mincat. Asta nu
inseamna insa ca a.em .oie sa sorbim ,in sua & ,ucin,
farfuria la gura & si nici ca utem folosi iinea entru a
sterge sosul. Cin, ni se ofera un latou & trebuie sa luam
intot,eauna bucata cea mai aroriata ,e noi. Piinea taiata
in felii sau c=ifle este a,usa la masa in cosulete seciale.
7aca mai ,orim iine si cosuletul este mai ,earte rugam e
cel ,in ,retul lui sa ne ,ea si noua niste iine. Persoana
resecti.a ne .a oferi tot cosuletul. (u ni se .a ,a cu
mina nici felia ,e iine nici c=ifla ,orita. >biceiul
consi,erat elegant alta,ata ,e a lua iinea cu mina nu mai
este la mo,a. A-ti infige furculita intr-o c=ifla este c=iar
carag=ios. (e ser.im cu cite o felie sau o c=ifla & fara a
le taia cu cutitul. Ruem cite o bucata ,in ele folosin,
ambele miini. Sa ne ferim ,e rostul obicei ,e a face
cocoloase entru a ne calma ner.ii.
;a),a trebuie sa aiba gri4a si ,e cei care nu beau
bauturi alcoolice & oferin,u-le sucuri ,e fructe si aa
minerala.
7ua ce s-a asigurat ca toti in.itatii au terminat
,e mincat & ga),a este rima care se ri,ica & semn ca masa
a luat sfirsit. C=iar ,aca mai a.em o ing=ititura in
farfurie sau o gura ,e .in in a=ar & .om face si noi
acelasi lucru - ne ri,icam ,e la masa. 7aca am terminat ,e
mincat inaintea celorlalti nu a.em .oie sa ne sculam ,e la
masa.
3n salon & un,e se bea cafeaua trebuie sa astetam
in.itatia ga),ei entru a fuma.
Micile acci,ente care ot sur.eni in timul mesei - un
a=ar sart & o lingura scaata & o ata e =aina .ecinului -
trebuiesc re)ol.ate cu tact & fara multa te.atura & tot ,e
catre ga),a. Se cu.ine ca cel care a sart un .as ,e
.aloare ,e e%emlu sa incerce sa-l inlocuiasca & ,aca este
osibil.
S3/UA/33 SP0C3A<0 <A MASA
7ua atitea sfaturi ,e care trebuie sa tinem seama -
,e la aran4area mesei ina la ce si cum mincam - astfel
incit sa utem fi consi,erati bine crescuti & e,ucati & iata
ca abor,am subiectul 1 situatiilor generala 1 care ar a face
e%cetie ,e la regula. 3n realitate ele sunt tot niste
reguli e care trebuie sa le cunoastem.
Se maninca cu mina # biscuitii & fursecurile & strugurii &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
ciresele & caisele etc.
7aca-i oferi cui.a un cutit & o furculita sau o
lingura & le oferi cu minerul.
Personalul ,e ser.iciu .a a,uce tacimul cerut e un
latou sau e un ser.et.
7aca .i se cere sarea sau ierul le .eti asa este
masa sau rin fata .ecinului & nu rin satele lui. 2eti e.ita
sa cereti solnita unui comesean e ,easura mesei & la o
,istanta rea mare. > cereti .ecinului iar aoi se ,a ,in
mina in mina & asa cum am mai sus.
7e obicei & cin, ,am mese acasa & nu e%ista ersonal
,e ser.iciu. 3n acest ca) & latoul cu mincare trece ,in mina
in mina & ,e la ga),a sre ,reata. 7oamnele se ser.esc
rimele & aoi ,omnii & iar ga),a ultima - cin, latoul a
re.enit la ea. 3ntre tim & stainul casei toarna .inul & tot
sre ,reata. Pa=arele nu .or fi umlute ina sus. Sticla nu
se ,a ,in mina in mina.
Sua se ser.este tot sre ,reata. <a fel se
roce,ea)a si cin, stringem masa.
Cin, un latou a4unge la noi ne ser.im cu lingura
tinuta in ,reata si ne a4utam cu furculita tinuta in
stinga. (umai c=elnerii ser.esc cu ambele tacimuri tinute
intr-o singura mina. (u ne ser.im ,in latou cu tacimurile
noastre 6
Pa=arele nu se ciocnesc efecti. & se ri,ica numai ina
la ni.elul oc=ilor in tim ce se rostestc urarile consacrate#
1 (oroc 6 1 & 1 <a multi ani 6 1. Se ri,ica numai a=arul cu
.in & tuica & etc & nu cele cu aa & cu sucuri ,e fructe sau
cu bauturi cal,e. /inem toasturi sau ,iscursuri numai la
mesele festi.e. Sa nu lictisim asistenta cu ,iscursuri lungi 6
Cin, le lasam ! 3ntot,eauna la sfirsitul felului rincial
cin, musafirilor nu le mai este foame si sunt ,isusi sa
le asculte. <a sfirsitul toastului & cel care l-a rostit
ri,ica a=arul in ,irectia celui caruia i s-a a,resat & iar
musafirii ii urmea)a e%emlul. (ici acum nu se ciocnesc
a=arele. Se obisnuieste ca cel omagiat sa rasun,a rin
cite.a cu.inte. Pentru a nu incetini ritmul mesei & o .a face
utin mai tir)iu. 7aca este .orba ,esre o ,oamna & aceasta
rasun,e foarte scurt & ime,iat & fara sa se ri,ice in mo,
obligatoriu.
(u se amesteca .inul cu aa. Aa si .inul sunt ,oua
bauturi retioase. 0le au .aloarea lor numai baute searat.
<a noi e%ista totusi obiceiul ,e a bea srit. 7ar .a
recoman,am s-o faceti numai in familie.
C3/02A CAPCA(0
Piinea si san,.isurile. Se maninca in mo, ,iferit.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-elia ,e iine se rue e masura ce manincam & in tim ce
san,.isiurile mari se taie cu cutitul si se maninca cu
furculita. San,.isiurile mici se maninca cu mina. Pentru a
intin,e untul se utili)ea)a un cutit secial & nu cel
obisnuit. (u se ia untul ,irect ,in untiera ci se une o
bucatica e ofarfurie. Aoi & se unge iinea ruta in
realabil & tinin,-o ,easura farfuriei.
7ulceata si mierea nu se maninca ,irect ,in borcam.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-iecare isi ia e farfurie atit cit ,oreste & ser.in,u-se ,e
lingurita a,usa la masa in acest sco.
Me)elurile ,e toate felurile & taiate in realabil in
~~~~~~~~~~
felii & sunt curatate ,e coa4a cu furculita si cu cutitul
in roia noastra farfurie.
>uale fierte in coa4a se maninca ,intr-un a=arel-
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-suort & cel mai a,esea fi%at e o farfurioara. Se sarge
.irful & se in,eartea)a artea ,e sus cu lingurita & se un
co4ile in suort & sub ou & si aoi & ,ua ce l-am mincat
sargem si coa4a.
Cartofii nu se taie cu cutitul si nu se ),robesc
~~~~~~~~
cu furculita in farfurie. > e%cetie # cartofii fierti in
coa4a se inteaa cu furculita si se curata cu cutitul.
Suele sunt ser.ite in ceasca si se maninca cu o
~~~~~~
ligura ,e sua D mo,el mic E. 7aca suntem intre rieteni utem
bea rima 4umatate a cestii & care este lime,e. Aoi folosim
lingura. Ciorbele se maninca cu lingura. (u se raceste o sua
rea cal,a suflin, in ea. Astetam sa se raceasca. 3n nici
un ca) nu alecam farfuria entru a lua ultima ing=ititura.
(u se inmoaie nicio,ata iinea in sua si nici in sos. 7ua
ce am mincat & nu stergem farfuria cu o bucata ,e iine.
Sarang=elul se maninca in atru feluri #
~~~~~~~~~~~~
1. Se auca artea mai groasa cu un ser.et si se
maninca ,in arte ousa.
2. Se rin,e ,e la mi4loc cu furculita tinuta in
mina ,reata si se maninca mai intii artea subtire. Pentru
ca e foarte frage, ne a4utam cu o a ,oua furculita tinuta
in mina stinga.
3. Se auca ,e artea groasa cu mina D e masa se
afla obligatoriu un bol cu aa E si se sustine cu furculita
tinuta in mina stinga.
". Cu o singura furculita tinuta in mina ,reata & ,aca
sarang=elul e foarte mic.
Am obser.at ca nu se foloseste nicioa,ata cutitul.
Salata si an,i.ele - Se maninca gata taiate si
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
rearate. 7aca bucatelel sunt foarte mari se taie cu cutitul.
(u se ,uc la gura bucati mari. (u este o greseala sa cerem
otet & lamiie & sere & ier & unt,elemn ,aca ni se ar fa,e.
7ar sa nu e%ageram cerin, toate cele ,e mai sus. Salata si
an,i.ele se maninca cit mai aroae ,e starea lor naturala.
3n -ranta slata se maninca la sfirsit & searat.
Muraturile & gogosarii & castra.etii murati
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Cin, se ofera in castroane castra.eciorii si gogosarii
se iau cu furculita rorie si se taie in farfurie e
masura ce se maninca. <a fel ce fritura. ;ogonelele se ot
lua cu mina entru a nu face un 1 ,us 1 comesenilor cu sucul
ce ote tisni ,in belsug. 3n farfurie se taie cu atentie
D ,in acelsi moti. E cu cutitul tinut in mina ,reata si
furculita in stinga. (u se musca ,in muraturi.
Conoi,a - se taie cu furculita A nu se foloseste
cutitul.~~~~~~~~
C=iftelele & sarmalele & rula,ele se taie cu furculita.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pestele nu se maninca la fel ca fritura. (u se taie
~~~~~~~
cu un cutit normal. /acimul ,e este este alcatuit ,intr-un
cutit ,e o forma seciala si o furculita mai mica. Cutitul
se foloseste ,oar la transare & ,e)osare si ca a4utor la
mincat. >,ata oeratia terminata D ,esfacerea in ,oua si
in,eartarea sirei sinarii E cutitul nu se mai foloseste la
taiat. -iin, foarte moale & furculita este suficienta. >asele e
care le a.em in gura se un e furculita aroiata ,e bu)e
sau & in ca)uri e%treme & le utem scoate cu a4utorul a ,oua
,egete. Pentru estele ,in conser.a ne slu4im ,e furculita &
tinuta in ,reata & a4utin,u-ne cu o bucata ,e iine & tinuta
in stinga. Mincatul estelui cere o arta seciala. 3nainte ,e
a iesi in lume intrebati si aoi e%ersati acasa ...
Crustaceele
~~~~~~~~~~~
7aca nu stim cum se maninca stri,ii & le utem refu)a 6
7ar e%ista niste reguli care se in.ata. Se ,esc=i,e scoica
,aca este inc=isa & cu lama unui cutit D ,e este sau
obisnuit E. Se scot intestinele si bran=iile D au o culoare mai
inc=isa E cu a4utorul furculitei. Se scoate aoi stri,ia ,in
scoica ,esrin)in,-o ,in articulatie. Se une in farfurie si
maninca cu lamiie & sare & ier.
Cre.etii ca si racii # se se.resc ,e obicei fara
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
caraace. 7aca masa e mai utin festi.a cre.etii se curata
cu mina & resecti. se rue caul & cu care oca)ie ies si
intestinele & aoi se curata ,in caraace. <a crabi & languste
si =omari se ru cu mina articulatiilr si aoi cu un cleste
secial se sarg oasele si se scoate cranea ,in cosul
ietului & ,in icioare si coa,a. Carnea acestor crustacee se
maninca cu iine ra4ita si unt. 0ste necesar ca e masa
sa e%iste un bol cu aa entru clatirea ,egetelor.
3crele ,e Manciuria si icrele negre.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Se a,uc e un latou ron,ele mici ,e iine ra4ita &
unse cu unt si ,easura icrele. 7aca se ofera in castronase
ne .om une in farfurie cu lingurita ,e ser.iciu o cantitate
re)onabila si ne .om face san.isuri mici. 3n ca)ul icrelor
obisnuite le utem unge e o felie mai mare ,e iine & ,ua
,ua care o .om taia cu cutitul tinut in mina ,reata si
furculita in mina stinga. Proce,am la fel cu toate
san,.isurile mari. /aiem D ca la fritura E ,oua trei bucatele
si le mincam cu furculita tinuta in mina ,reata. Putem
minca icrele si luin,u-ne in farfurie o ortie ,in care & cu
a4utorul cutitului ne ungem bucati mici ,e iine ruta cu
mina. <a fel se maninca si antreurile reci mai utin
consistente D salata ,e .inete & estele cu maione)a etc E.
Carnea ,e asare nu se maninca cu mina. Cum am mai
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
sus & carnea se a,uce gata transata la masa.
Sag=etti # ,in castronul a,us la masa & .a ser.iti cu
~~~~~~~~~
o ortie re)onabila & aoi le manincati rasucin,u-le cu
furculita & sau ,ua mo,a italiana .a a4utati cu lingura.
<ingura se tine in mina stinga & iar sag=etele se rulea)a
cu furculita. ;a),a trebuie sa aleaga sag=ete nu rea lungi
entru a nu ne c=inui sa le ,ucem la gura.
>re)ul # se maninca cu furculita & a4utin,u-ne cu cutitul.
~~~~~~
Cafeaua & ceaiul & cacaoa cu late # nu se lasa
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
nicio,ata lingura in ceasca ,in care bem. 0a se une e
farfurioara care ramine e masa & alaturi ,e ceasca. 7egetul
mic nu se tine ri,icat cin, ,uceti ceasca la gura. Cin,
beti cafea turceasca sau filtru ri,icati farfurioara cu mina
stinga in tim ce ,ucem ceasca la bu)e cu ,reata.
5ineinteles fara lingurita. (u beti nicio,ata cafea & c=iar ,aca
nu a.eti musafiri & fara a une o farfurioara sub ceasca.
Pra4ituri & torturi # se iau cu mina ,aca sunt uscate &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
cu lingurita sau cu furculita ,aca sunt cu crema sau frisca.
Pere si mere # le taiem cu cutitul ,e fructe in
~~~~~~~~~~~~~~
atru arti e care le curatam ,e coa4a una cite una &
a4utin,u-ne ,e furculita. Se taie aoi in bucati e care le
mincam cu furculita. 0ste a,mis ca sferturile e care le
lasam cu coa4a sa fie mincate cu mina. 0 necesar sa ne
clatim ,egetele. 7aca ara este rea )emoasa nu o mincam cu
mina. 7aca nu .a asa ,e etic=eta & uteti sa muscati ,in mar.
-ragii si casunile # se maninca cu mina ,aca au
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
co,ita & ,aca nu au se ,au lingurite & mai ales cin, sunt
ser.ite cu frisca.
Strugurii & .isinele si ciresele # se maninca cu mina &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
bob cu bob. Simburii si co,itele ,e cirese si ,e .isine se
un e farfurie. Strugurii se maninca cu simburi si ielita.
Piersicile # se tin cu mina stinga entru a le taia
~~~~~~~~~~
in ,oua. Searam simburele ,e fruct si-l curatam ,e coa4a. Se
maninca fructul cu cutitul si furculita.
Prunele si caisele # le ,esc=i,em cu mina & scoatem
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
simburele si mincam fiecare 4umatate.
Portocalele & man,arinele & clementinele # le taiem coa4a
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
in forma ,e stea & scoatem fructul si-l searam in felii e
care le mincam cu mina. (u este in,icat sa ne ser.im ,e
tacimul ,e fructe ,ecit intr-o oca)ie ,eosebita.
5ananele # se curata cu cutitul si se maninca cu mina
~~~~~~~~
sau & ,aca sint rea moi & cu cutitul si furculita.
Peenii si ananasul # sunt ser.iti in felii si se
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
maninca cu furculita in afara ,e ca)ul e%cetional in
care ananasul este foarte ,ur si 4ustifica folosirea
cutitului. 3n ;recia ni se recoman,a sa curatam eenele ,e
coa4a si sa-l ser.im intr-un castron mare & taiat in cuburi
mici A se maninca cu furculita.
;rae-fruit-ul # este ser.it taiat in ,oua si se
~~~~~~~~~~~~~~
maninca cu lingurita. 3n realabil & se seara cu cutitul ula
,e coa4a entru a e.ita ca sucul sa tisneasca atunci cin,
il mincam.
Hi@i # se taie in ,oua & iar mie)ul se maninca cu
~~~~
lingurita.
3n conclu)ie # la masa fructele se maninca numai cu
a4utorul cutitului & furculitei sau linguritei. Muscam cu ofta
,in ele numai cin, suntem in li.a,a.
73-0R3/0 /3PUR3 70 M0S0 -0S/320
1. Recetia este o intrunire oficiala & organi)ata ,e
~~~~~~~~
obicei entru un ,istins oasete & ca ,e e%emlu o ertecere
,ata inaintea sau ,ua ,esc=i,erea unui mu)eu & sau ,ua un
sectacol artistic & sau cu oca)ia unei ani.ersari. 7e asemenea
oate fi oferita ,e ambasa,e & cu rile4ul sarbatoririi )ilei
nationale & ,e ministere & cu oca)ia numirii unui nou ministru
etc. 3n.itatiile sunt obligatoriu scrise & secificin,u-se ora &
care se .a resecta cu strictete. 7e regula incee la orele
20.00 & sau ,aca este ,ua un sectacol & ,e la 22.30. /inuta
este ,e mare gala & foarte eleganta.
<a aceste etreceri & in.itatii .or fi rimiti ,iferit.
7aca musafirul este singur & un ortar sau stainul casei & sau
unul ,intre cei aroiati lui ii .a lua altonul & inainte ,e
a-l ruga sa intre in salon. Acest gest nu il .a face
nicio,ata staina casei. 7aca soseste un culu & acesta se
oarta ca la restaurant. 5arbatul si nu ersonalul casei o
a4uta e ,oamna. Cin, aar amfitrionul si sotia sa & il saluta
e cel sosit si-l re)inta & ,aca este ca)ul & in.itatilor.
Aoi urmea)a o erioa,a scurta ,e con.ersatie cin,
cunostintele ,iscuta imreuna & necunoscutii intra in contact cu
ceilalti & in tim ce se bea fie un .ermut & ,ulce sau sec &
cu sau fara gin & un aeriti. ,e marca sau un s=err9 si se
ser.esc stic8suri & alune & fistic & masline & moment cu care se
incee crearea unei ambiante lacute. 0 ermis sa fume)i ,oar
,ua ce ai cerut .oie.
3ata .enin, & insotit ,e sotia sa & in.itatul ,e onoare.
Staina casei il re)inta & si ambianta s-a mai incal)it.
Cite.a minute mai tir)iu se anunta ca masa e ser.ita. Staina
casei ,a semnalul ,e a se trec la masa si fiecare in.itat
ofera bratul artenerei ,in aceasta seara. Amfitrionul & cu
in.itata ,e onoare la brat & trece rimul ragul sufragerie si
este urmat & intr-o or,ine in,iferenta ,e in.itati & culuri & in
tim ce musafirul ,e onoare & ,in, bratul stainei casei &
inc=eie cortegiul. 7aca e%ista barbati singuri & ei .or intra
ultimii. > clia mai tir)iu musafirii sunt in icioare & in
satele scaunelor. ;a),a ,a semnalul ,e a lua loc si fiecare
ca.aler isi a4uta intii artenera sa se ase)e. Masa oate sa
inceaa.
C=elnerul ofera latoul rin artea ,reata & urmin, ca
in.itatii sa se ser.easca singuri. 0i ot fi insa si ser.iti.
7ebarasatul se face rin artea stinga.
>r,inea in care latoul este re)entat in.itatilor este
foarte imortanta si nu sufera nici o ,erogare # intii este
ser.ita in.itata ase)ata in ,reata amfitrionului & aoi
celelalte ,oamne & ultima ser.ita fiin, amfitrioana. Aoi
sunt ser.iti barnatii incein, cu in.itatul ,e onoare ,e la
,reata stainei casei. Ultimul ser.it este amfitrionul. Cin,
toti in.itatii au sfirsit ,e mincat & numai staina casei are
,retul sa ,ea semnalul sfirsitului mesei. -iecare con.i. se
inclina usor la ,reata sau la stinga & sre .ecina sa si se
araseste sufrageria e culuri & in or,inea in care s-a
intrat. 7aca nu s-a intrat in sala e culuri & ,oamnele
arasesc sala rimele si barbatii le urmea)a in salon utin
mai tir)iu & entru a le ,a timul sa-si corecte)e tinuta. 3n
salon sau in fumoar culurile reunite entru o ora sau
,oua la masa & se ,esfac si fiecare este liber atunci sa-si
aleaga artenerii ,ua bunul lac. 0ste oca)ia e care o .a
utili)a un in.itat bine crescut entru a felicita ga),a
entru masa caci & cu e%cetia meselor intime nu .orbim ,esre
ceea ce mincam atita tim cit suntem la masa. Anumite
,elicii inca ne mai asteata # lic=ioruri & cafea & coniac &
tigari si tigari ,e foi. Cafeaua este ser.ita ,e catre
staina casei & in ca)ul cin, nu are o fiica sau ,e catre
ersonal. -emeile nu trebuie sa ofere tigari ci amfitrionul
sau fiul sau si in nici un ca) ersonalul ,e ser.iciu.
Cum roce,ea)a un 1 fumator bine crescut 1 #
K cin, este in.itat un,e.a & renunta la tigarile sale
obisnuite D Carati - fara filtru E si isi cumara un ac=et ,e
tigari fine.
K nu-si arin,e tigara ,ecit ,aca ga),a a ,at tonul &
,aca nu & cere .oie. 7aca i se rasun,e ,elicat D fiin, ,e
fata coii sau oameni bolna.i E 1 .om ,esc=i,e geamul 1 - se
.a abtine sa fume)e.
K ,omnii ot oferi foc ,oamnelor sculin,u-se in
icioare & ,ar ,oamnele intre ele isi ofera c=ibritul sau
bric=eta.
K sacrumul se une numai in scrumiere & ,aca nu sunt
e masa le .eti cere ga),ei. (u folositi ,ret scrumiera
orice obiect .a ca,e sub mina si nu .a confectionati
scrumiere ,in =irtie sau ser.etele.
K ,aca sunteti fumator si .-ati uitata ac=etul acasa
gasiti o alta solutie ,ecit cea a 1 taatului 1. Puteti iesi
,in casa ,iscret entru a .a cumara ,iscret & fara a anunta
toata a,unarea.
K ,aca .a este oferita o tigare si o accetati &
sunteti obligat sa o arin,eti e loc. (u o .eti une nici
e masa & nici in oseta si nici ... ,ua urec=e 6
K cin, faceti o .i)ita c=iar nerotocolara intr-o casa
in care stiti ca se fumea)a & olitetea .a obliga sa
intrebati totusi ga),a ,aca .a ,a .oie sa .a arin,eti o
tigara. S-ar utea sa se fi lasat ,e curin, si sa .a roage
sa nu-i uneti .ointa la incercare.
K nu se fumea)a e stra,a
K nu se intra in maga)ine cu tigara arinsa
K in unele tari & in ;ermania ,e il,a & un,e oamenii
sunt foarte gri4ulii fata ,e sanatatea lor & nu se fumea)a
in casa. 2eti intreba un,e se oate fuma si .i se .a in,ica
un anumit loc. (u incercati sa-l ,escoeriti singur fumin, ,e
e%emlu ... in baie 6
Pentru a bea cafeaua ne ase)am sau raminem in
icioare. 7aca alegem cel ,e-al ,oilea ca) se tine farfurioara
cu mina stinga si ceasca cu ,reata in tim ce lic=iorurile
sunt ase)ate e o masuta & fiecare a=ar a.in, un ,isc ,e
rotectie sub icior. Cafeaua trebuie sa fie fierbinte &
alcoolurile urmea)a regula e care am enuntat-o & lic=iorurile
sint la temeratura camerei. Aceasta ora care urmea)a masa
este consacrata con.ersatiei.
7aca un artist cunoscut se gaseste rintre in.itati
si se ofera se cinte .a fi ascultat cu lacere. 7ar nu se
cu.ine sa-l rugam. 0ste un lucru e care un amfitrion nu
trebuie sa si-l ermita & caci cea mai buna masa nu este
suficienta entru a lati recitalul unui mare artist al carui
onorariu & ,e obicei & este infinit mai mare 6
Plecarea la ora otri.ita este obligatorie in ca)ul
recetiilor. 3n.itatul multumeste amfitrionului gasin, cite.a
cu.inte otri.ite in acest sco. Se ,a obligatoriu un telefon
,e multumire & nu mai tir)iu ,e o )i.
2. Coc8tail-art9 este o reuniune imro.i)ata ce oate
~~~~~~~~~~~~~~
incee oricin, ,ua ora 1$ si se termina la ora 21.
3n.itatii sosesc si leaca cin, ,oresc caci se ,iscuta & ,e
obicei & in icioare. Se intimla sa se ,anse)e. Se ser.esc
fursecuri sau alte ra4ituri si & bineinteles & coctailuri
oricit ,e .ariate. Se ot oferi ceea ce se numeste 1 asiette
anglais 1 - farfurie cu san,.isuri asortate. (u este obligatoriu
sa-i cunosti e ceilalti musafiri & ci ,oar sa-i saluti e
stainii casei care te-au in.itat. /inuta feminina eleganta -
roc=ie ,e coctail & e.entual cu alarie & tinuta masculina - ,e
oras.
3. -i.e o cloc8 tea -ul are loc - se intelege - la ora
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
*. Se .a e.ita cacaoa sau ciocolata. Se .a oferi ceai cu
ra4ituri & tort sau fursecuri & iar ca bauturi coniac si rom
ce se ot turna si in ceai. 0ste mai mult o reuniune entru
,oamne.
". 7ineul este o masa obisnuita D ,e seara E & fara
~~~~~~
ceremonie & cu ,oua & trei feluri urmate ,e ceai sau cafea.
7aca a.em feluri reci ot fi si ele ser.ite. 3mortanta mesei
,e seara ,ein,e ,e cea a celei ,e la rin) si oate sa
.arie)e & caci o masa ,e rin) coioasa o micsorea)a e cea
,e seara si in.ers. Astfel & olan,e)ii & ,ar si alti euroeni
fac ,in cina masa rinciala caci se =ranesc cu san,.iciuri
la celelalte ,oua.
/inuta ,e oras sau & mai rar & ,e seara ,ar urmin,
regula # fara maro ,ua ora sase.
7uamia)a & in.itatia la o ceasca ,e cafea resuune
mai mult ,ecit cafeaua care o moti.ea)a # alcooluri &
lic=ioruri & ,ulciuri & masline & uneori .inuri ,ulci sau
samanie. /inuta ,e oras ,e culoare inc=isa.
*. Petrecerile entru coii sunt & ,e obicei & legate ,e
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
ani.ersare. 0le necesita o gustare consistenta si tort & ro,use
,e atiserie & fructe & frisca & u,,inguri & sucuri. Se .or
organi)a 4ocuri ,istracti.e. 7aca sunt coii mai mici este
imortant ca una ,intre ,oamne sa se ocue ,e ei si sa
fie mereu re)enta. (e .om reocua ,easemeni sa-i con,ucem
e coii acasa. /inuta - =aine ,e ,uminica & ,ar nu in culori
rea ,elicate ,eoarece se .or 4uca si se .or mur,ari.
3n ritmul .ietii noastre coti,iene & in.itatiile e care
le rimim cel mai ,es sunt cele entru masa ,e rin).
Prin)ul este o masa cal,a cu trei sau cinci feluri ,e
mincare obisnuita & fara nimic ,eosebit. Cum ,isunem ,e utin
tim & la rin) e%actitatea este obligatorie & mai mult ,ecit
la alte ore. (u e)itati sa intrebati & ,ua ce ati accetat
in.itatia # 1 7eci cum ramine & la unu si 4umatate sau la
,oua ! 1.
Pentru )ilele festi.e mincarurile ser.ite la masa ,e
rin) ot fi mult mai .ariate si mai abun,ente. /inuta este
,e oras & entru )ilele obisnuite si eleganta entru oca)ii.
12. CUM (0 3M5RACAM !
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1 Caina face e om 1 sau 1 nu =aina face e om 1.
Ambele ,ictoane sunt ,iscutabile. 7ar in,een,ent ,e a,e.arul
lor =aina trebuie conceuta in asa fel incit sa una in
.aloare ersonalitatea unei femei. Poti sa coie)i aroae
i,entic mo,elele aarute in re.istele ,e mo,a fara a ,e.eni
eleganta. A,e.arata eleganta se obtine ,intr-un acor, erfect
intre =aina & imre4urare si ersonalitatea celui care o
oarta. 0ste un al saselea simt care le sune unor femei
cum sa oarte o roc=ie ,e ,oi bani ca e un mo,el ,e la
o mare casa ,e mo,a. Un aforism ,emn ,e retinut in acest
,omeniu suna astfel # 1 mai ,egraba utin mai simlu ,ecit un
ic rea incarcat 1. 0 ,e referat sa .ii la un cocteil cu
un taior bine croit & ,ecit cu o roc=ie ,e seara la o
banala in.itatie la o cafea.
Pentru barbati & mai mult ,ecit entru femei & utem
e%rima aceasta rima regula # 1 sa nu cauti sa eate)i 1. 7ar
si femeile trebuie sa ,ea ,o.a,a ,e tact. (u te imbraci ,in
cau)a cui.a & si inca mai utin & entru a face in ciu,a
cui.a. /e imbraci entru tine 6 Sa fii elegant nu inseamna sa
te reocui ,e retul si numarul toaletelor & ci ,e calitate &
,e croiala & ,e osibilitatea ,e a le armoni)a cu alte =aine
,in gar,eroba ta si ,e a le alege astfel incit sa nu se
,emo,e)e. > ersoana cu gust nu oarta culori rea tiatoare
si alica legile elementare ale esteticii. 7aca ai tenul
ali, & galbenul si .er,ele te fac li.i,. 7aca nu esti ).elta
trebuie sa e.iti creturile si cutele & sa te feresti ,e
,ungile ori)ontale ,aca nu esti inalta & ,e cele .erticale &
,aca este foarte inalta. Cin, am ,easit o anumit .irsta si
un anumit numar ,e 8ilograme & trebuie sa ne gin,im bine
,aca sa urtam in .acanta antaloni sau s=ort. -iecare
erioa,a a .ietii are farmecul ei. /ineretea isi oate
ermite in,ra)neli inter)ise la maturitate. Un om negli4ent
imbracat oate fi un om cumseca,e & ,ar foarte rar ai timul
si ,orinta sa g=icesti fon,ul sau ,e aur ascuns in satele
aarentelor. 7aca ne gin,im la .iata noastra rofesionala si
sociala & la limbarile noastre e stra,a & .om recunoaste ca
simatia ne este tre)ita ,e acele ersoane care fac o rima
imresie fa.orabila. Acest a,e.ar ne .a con.inge sa acor,am
o atentie ,eosebita roblemei .estimentare. Caina cea mai
.ec=e trebuie si oate sa fie ingri4ita. Pentru tinuta
.estimentara ca si entru cor rima regula este curatenia.
> erec=e ,e antofi ingelita ,e trei ori este ,e referat
unei erec=i noi nelustruite sau care se afla intr-un total
,e)acor, cu =aina. <a fel entru costumul barbatesc. (u e la
in,emina oricui sa aiba in sifonier )ece costume. 7ar
oricine oate urta un costum curat si eriat cu gri4a.
0leganta ,ein,e mult ,e ,etalii si accesorii. Un
guler ,e camasa curat si bine calcat & o cra.ata asortata
ri,ica .aloarea unui costum c=iar si mai mo,est.
3n anumite imre4urari & tinuta este obligatorie. 7aca
nu a.em costumul cerut si nu-l utem inc=iria & e mai bine
sa renuntam la in.itatia resecti.a. Cin, mi4loacele financiare
ne sunt limitate & e ,e referat sa cumaram utine =aine &
,ar ,e buna calitate.
Mai ales entru femei este imortant sa-si gaseasca
si sa-si astre)e un stil care sa le a.anta4ea)e.
-emeile care se imbraca bine si e care le a,miram
.a ot marturisi ca au in.atat cu greu acest lucru. Prima
regula D lege E este legata ,e calitatea si como,itatea
amtofilor si a osetei. Aceste ,oua iese ,e ba)a .or
trebui sa fie neaarat ,e foarte buna calitate. 2om obser.a
ca o oseta cu cit este mai simla & mai como,a si cu
accesorii frumoase costa mai mult 6 > oseta moale & ,in iele
foarte buna tine cam 10 ani si - ciu,at - nici nu se
,emo,ea)a 6 -aceti cu inima usoara aceasta in.estitie. Roc=iile &
blu)ele & fustele & tricourile ot fi si ieftine si reusite.
Pantofii & osetele & cor,oanele & manusile - nicio,ata. 3n.atati
un,e trebuie sa faceti economii in materie ,e imbracaminte 6
Poti sa orti cea mai scuma si mai eleganta toaleta & ,ar
,aca ai o oseta urita si ,emo,ata ,e lastic .eti fi
catalogata ca rost imbracata. 2a rog sa ma cre,etei 6
/retat & la gar,eroba ,e ba)a se ot a,auga cu masura
cite.a elemente noi entru a fi in as cu mo,a. Sa facem un
efort ,e .ointa si sa nu ce,am tentatiei ,e a cumara si
urta lucruri frumoase e care le-am a,mirat la o rietena
sau intr-o re.ista ,e mo,a. Rar ne .a sta bine cu ele.
Sa incercam sa ne cream o re)er.a ,e bani si sa ne
cumaram =aine numai cin, gasim ce.a ca .om urta cu lacere.
(u cumarati =aine numai entru ca sunt ieftine. 0ste o
risia si nu o economie 6
Cel utin ,e ,oua ori e an sa facem o se.era
triere a gar,erobei eliminin, lucrurile e care nu le-am
urtat ,eloc & care nu ne stau bine sau care s-au in.ec=it.
<e facem ca,ou 6 Un ,ula ticsit ,e =aine nu ne .a a4uta
,eloc sa fim elegante. 0ste mai bine sa a.em trei blu)e
imecabile & ,ecit sase ,e o calitate in,oielnica. Renuntati la
obiceiul ,e a .a sc=imba )ilnic ,in ca ina in icioare &
imbracin, fara ,iscernamint =aine care nu .a a.anta4ea)a &
numai ,e ,ragul ,e a .a sc=imba. 3,eea este sa urtati ceea
ce .a sta bine & c=iar ,aca re.eniti ,es la aceeasi tinuta.
-eriti-.a sa .a afisati cu lucruri mereu noi & cumarate la
intimlare & cre)in, ca astfel sunteti elegante.
Arta ,e a ne imbraca & resuune si arta ,e a alege
acesoriile. Un taior gri neutru .a area foarte elegant ,aca
.a fi comletat cu incaltaminte neagra & cu oseta si cu
manusile asortate. 7imotri.a & acesoriile rost alese ot strica
efectul celei mai elgante =aine. Sa nu cre,eti cum.a ca
,e.eniti o femeie 1 c=ic 1 ,aca .a stra,uiti sa .a cumarati
osetute ,e ,i.erse culori asortate - la tot atitia antofiori -
ieftine si urite. 0ste suficient sa a.eti o oseta neagra &
incaatoare & ,e buna calitate & ,in iele. 2a .a scoate ,in
incurcatura si .ara si iarna.
3n acelasi tim & .om a.ea gri4a sa alegem cu atentie
o,oabele otri.ite. >ricit ,e tentante ar fi & bi4uteriile
autentice nu se oarta ,ecit in situatii ,eosebite. A-ti une
la git un sirag ,e erle ,imineata & la ora $ & nu este o
,o.a,a ,e bun gust. 7imotri.a 6 C=iar ,aca a.em multe
bi4uterii .eritabile & nu trebuie sa le etalam e toate o
,ata. > .om alege numai e cea care se otri.este cu toaleta
noastra.
Atentie 6 (u se oarta aur cu argint in acelasi tim.
~~~~~~~
3n timul )ilei este ,e referat sa recurgem la acele
imitatii simle cu un ,esign frumos & e.itin, sticla colorata &
strasurile & cu un cu.int & tot ce este stri,ent & incarcat.
-emeile & ca femeile 6 7ar barbatii ! Un barbat elegant
n-ar trebui sa oarte nimic altce.a in afara ,e .erig=eta
si ,e ceas - e.entual un ac ,e cra.ata & seara. Preferinta
unora entru bratari si lanturi groase & ,in aur sau argint &
cu sau fara amulete & entru cercei c=iar rere)inta o
otiune entru un anumit mo, ,e .iata. Sa seram ca ceasta
mo,a .a trece si ca nu ne .om intoarce la .iata tribala
urtin, cu totii cercei in nas.
C0 PUR/AM ! S3 MA3 A<0S & C3(7 !
/inuta ,e fiecare )i
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pentru femei # tinuta sort sau eleganta - fusta si
~~~~~~~~~~~~~
ulo.er sau blu)a si taior & tocuri 4oase & coafura simla &
manusi asortate & bi4uterii ,iscrete D nicio,ata ,iamante sau
strsuri ,imineata sau ,ua-amia)a E & alton cu croiala clasica
si & e.entual cu guler ,e blana & geanta ,in iele & mi4locie
sau mare. /rebuie sa ,omneasca simlitatea & fara antofi ,e
lac & fara mantouri ,e blana & fara tocuri inalte la antaloni.
Pentru barbati # costum & ulo.er si antaloni in culori
~~~~~~~~~~~~~~~
,iscrete & manusi ,in iele asortate & uneori alarie &
incaltaminte neagra sau maro & nicio,ata galbene sau maro la
un costum bleumarin inc=is & alton cu croiala sort & trenc=
coat sau 4ac=eta trei sferturi.
Cite.a reguli ,e ba)a # un costum uni cere fie o
camasa uni si o cra.ata cu mo,el ,iscret & fie o camasa cu
,ungi care cere o cra.ata uni. (icio,ata nu se une o
cra.ata sort D in carouri E la un costum ,e oras sau la o
=aina etrecuta. Seara se oarta costum gri inc=is & albastru
inc=is sau negru. Camasa alba se otri.este cu toate
costumele.
Sort & calatorii & limbari # como,itatea nu trebuie
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
sa treaca nicio,ata inaintea obiceiurilor locului. Astfel &
riscati sa nu uteti intra intr-o biserica ,aca urtati sort
sau tricou foarte ,ecoltat - tinuta consi,erata in,ecenta.
-emei # fusta larga sau antaloni & ciorai nu rea
~~~~~
fini & incaltaminte soli,a & cu toc 4os.
5arbati # sacou sort si antalon lung sau cunoscutul
~~~~~~~
trening & camasa cu mineca scurta & incaltaminte soli,a sau
,aca ,orim un antalon golf & ,ar nu cu sosete scurte care
sa lase iciorul gol.
3n.itatii si .i)ite.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-emei # taior elegant & sau roc=ie cu 4ac=eta & manusi
~~~~~
,in iele la culoare sau contrastante & incaltminte eleganta &
ciorai foarte fini & oseta ,in iele.
5arbati # costum ,e culoare inc=isa & camasa alba sau
~~~~~~~
cu ,ungi D numai )iua E & cra.ata cu ,esen ,iscret & sosete si
incaltaminte ,e culoare inc=isa.
Coctail-art9.
~~~~~~~~~~~~~~~
-emei # taior negru ,e catifea & ,e lina sau ,e matase
~~~~~
sau roc=ie ,e coctail & ,e referat cu alarie.
5arbati # tinuta ,e oras ,e culoare inc=isa.
~~~~~~~
/eatru & concerte.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-emei # tinuta ,e oras sau ,e ,ua-amia)a. > tinuta
~~~~~
foarte eleganta este recoman,abila numai entru rere)entatiile
,e gala sau remiere. Ce intelegem rin foarte eleganta !
<a un taior se oate asorta o alarie. <a o roc=ie ,ecoltata
- manusi luni - oseta ,e seara. <a o tinuta normala - roc=ie
,e matase naturala ,e il,a - un 4al frumos cu ciucuri & etc.
5arbati # tinuta ,e oras ,e culoare inc=isa & entru
~~~~~~~
remiere frac D este alcatuit ,intr-o =aina ,e ceremonie &
neagra & scurta in fata ina in talie & neinc=eiata la iet
si terminata la sate cu ,oua co)i lungi si inguste si
,intr-un antalon ,in aceeasi stofa & fara manseta E sau
smo8ing & nicio,ata tinuta sort.
5aluri.
~~~~~~~~
-emei # roc=ie ,e seara sau ,e coctail sau
~~~~~
roc=ie ,e bal D fara alarie E & manusi lungi & blanuri & bi4uterii
,iscrete & incaltaminte ,e bal & argintie sau aurie.
5arbati # entru balurile ,esfasurate intr-un cerc
~~~~~~~
restrins se recoman,a costumul elegant & inc=is la culoare &
care se oarta cu camasa alba & cra.ata gri - argintie &
ciorai si atonfi negri. 0ste ermis si smoc8ingul D costum ,e
gala & cu o croiala seciala si cu re.ere ,e matase neagra E
la care se otri.este o camasa alba & cu guler si mansete
aretate & .esta neagra & antaloni fara mansete & ciorai negri
,e matase si antofi negri ,e lac.
<a balurile in aer liber & ,in timul )ilei & smo8ingul
este alb. <a cele foarte retentioase & smoc8ingul se oarta
cu .esta alba cu nasturi ,e si,ef & camasa alba cu lastron
guler si mansete aretate & aion & antaloni cu asoal ,e
matase & fara manseta & sosete negre si antofi negri ,e lac.
5ote)ul.
~~~~~~~~~~
-emei # nu se recoman,a tinuta ,e seara ci tinuta ,e
~~~~~
oras.
5arbati # tinuta eleganta ,e oras sau & in ca)urile
~~~~~~~
ultraelegante & un costum ,e ceremonie D stresemann E comus ,in
=aina neagra & fara re.ere & la unul sau ,oua rin,uri ,e
nasturi si antaloni in ,ungi negre sau gri & fara manseta &
la care se asortea)a o camsa cu guler si mansete aretate &
cra.ata gri - argintie sau aion & sosete negre si antofi
negri. <a bote) nu se otri.este smoc8ingul.
Casatoria
~~~~~~~~~~~
<ogo,nica # roc=ie ,e nunta & alba & tra,itionala coronita
~~~~~~~~~
cu flori ,e lamiita sau ,e ortocali D o femeie care se
recasatoreste inlocuieste coronita ,e flori cu o ,ia,ema E &
antofi albi & ciorai albi & manusi ,in iele alba & fina &
bi4uterii foarte simle D nu erle ,esre care se )ice ca
a,uc lacrimi E. 3n functie ,e imre4urari este otri.it si un
taior in culori astelate & cu o croiala simla.
<ogo,nicul si ceilalti barbati # ,imineata .or urta un
~~~~~~~~~~
costum foarte elegant cunoscut sub ,enumirea ,e 1 cuta@a9 1 care
comorta o 4ac=eta neagra cu colturi rotun4ite & antaloni in
,ungi & negru cu gri & .esta neagra sau gri - argintiu & camasa
cu guler si mansete tari & aion gri. 7ua amia)a aceasta
tinuta este inlocuit ,e frac cu .esta alba D nicioa,ata ,e
smoc8ing E. 7aca ceremonia este mai intima costum inc=is &
stresemann & nicio,ata smo8ing.
2i)ite ,e con,oleante # costum inc=is atit entru femei
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
cit si entru barbati. 7aca .i)ita are un caracter oficial &
barbatii .or urta costume 1 cuta@a9 1.
3nmormintarile # imbracaminte ,e oca)ie ,e culoare
~~~~~~~~~~~~~~~~
inc=isa & ,ar fara insemne ,e ,oliu entru ersoanele care nu
sunt ru,e. /inuta oficiala la barbati este 1 cuta@a9 1 & ,ar
.esta si aionul sunt negre. 7ua imre4urari & acesta oarta
si fracul la care se cere .esta neagra. Ru,ele si cei foarte
aroiati se imbraca obligatoriu in negru. (u trebuie sa
liseasca ,in tinuta lor cocar,a ,e ,oliu.
13. C>MP>R/AM0(/U< C323<3FA/ 3( 23A/A
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
70 F3 CU F3 6
~~~~~~~~~~~~~~~~
7ua aceasta calatorie rin labirintul e care se
are ca-l creea)a resectarea cu strictete a regulilor unei
comortari ci.ili)ate & s-ar area ca am a4uns imreuna la
caatul ,rumului. (u este asa 6 2iata ,e )i cu )i .a suune
unui e%amen ermanent. 2a uteti numi un om ci.ili)at ,aca
regulile ,esre care am .orbit nu au ,e.enit entru
,umnea.oastra a ,oua natura. Sa stiti cum si cin, sa
salutati & sa .a imbracati corect in orice imre4urare & sa
uteti sustine o con.ersatie in orice cerc e care-l
frec.entati & sa stiti sa .a ,escurcati la cea mai
sofisticata reuniune sau in cel mai elegant restaurant - sunt
tot atitea etre ,e incercare. 7ua cum am .a)ut & nici in
familie si nici rintre cunostinte greselile ,umnea.oastra nu
.or fi tolerate. Mai ,e.reme sau mai tir)iu .or fi
sanctionate fara mila & iar cercul ,umnea.oastra ,e rieteni se
.a restringe.
Ce e ,e facut ! 7aca entru inceut totul ar area o
cor.oa,a & cu timul & .eti gasi o lacere in a .a ,etasa
,e acest sentiment siciitor. Con.ingerii ca trebuie sa .a
suuneti regulilor bunelor maniere ii .a lua locul naturaletea
gesturilor ,umnea.oastra. Asa cum am mai sus & nu e%ista ,oua
feluri ,e olitete. 7aca .eti ri.i stra)ile e care le
strabateti )ilnic & maga)inele & oamenii cu care calatoriti in
autobu) sau metrou & .eti fi uluiti ,e comortamentul acelora
care trec ,ret bine crescuti & ,ar nu sunt ,e fat & entru
ca nu se controlea)a in ermanenta.
7omnul care stie sa salute re.erentios si sa manince
elegant & ,a ,in coate & facin,u-si loc cu brutalitate cin,
coboara ,in autobu). Un altul care nu uita nicio,ata sa-si
stearga icioarele la intrare & o,ata aflat la .olan .a
strabate neasator baltile & stroin, toti ietonii intilniti
in cale. 7oamna care entru nimic in lume nu ar une )a=ar
in cafea ,ecit cu clestisorul & nu se sfieste sa iaie
cite.a iini ina alege una care i se are mai roasata. >
alta & e,anta & maniaca in ri.inte curateniei la ea acasa &
nu e)ita sa arunce a stra,a o coa4a ,e banana sau sa-si
goleasca bu)unarele ,e biletele ,e tram.ai a,unate cu timul.
Unii isi fac un obicei ,in a a,una scrumiere si
tacimuri ,in restaurante sau =oteluri & consi,erin,u-le
1 su.eniruri 1.
(e intrebam cum ot sa se comorte astfel niste
oameni resectabili & la curent cu bunele maniere. 0%licatia
este una singura - nu sunt cu a,e.arat niste oameni bine
crescuti. (imic e lume nu este bine facut ,aca se face ,in
obligatie sau ,e frica. Acasa & teama ,e ri,icol & ,e
obser.atiile malitioase ale celor ,in 4ur ne ,etermina sa ne
controlam gesturile si afirmatiile. A,esea & ,ua cum am .a)ut &
anonimatul ne ,a in sfirsit 1 libertatea 1 ,e a face orice
.rem. Singurul martor care ne-ar utea sanctiona este roria
noastra constiinta. Sa ne amintim ,e 5uratino 6 Constiinta este
cea care ii sune ,e fiecare ,ata ca a gresit si tot ea
il in,reata e ,rumul cel bun. 7aca ne-am imagina ca o
camera in.i)ibila ,e luat .e,eri ne surrin,e cin, suntem
tentati sa gresim & ne-am controla cu.intele si gesturile. Am
scaa astfel ,e multe intimlari nelacute ,e care ne i)bim
)i ,e )i si care ne fac .iata imosibila.
CUM (0 PUR/AM P0 S/RA7A
Cin, iesim ,in casa & este obligatoriu sa a.em un
asect ingri4it. Sa fim curati & ietanati si imbracati ,ecent.
(u este ermisa nici o e%cetie ,e la aceasta regula & c=iar
,aca ne ,ucem ,oar ina la iine. 0ste o strinsa legatura
intre felul in care ne re)entam si cel in care umblam #
tinuta corului trebuie sa fie ,rata & miscarile firesti &
naturale. Sa nu ,am ,in miini fara rost & sa nu alergam
imbrincin, trecatorii & sa nu ii lo.im cu ac=etele sau cu
umbrela e care o tinem in mina.
3n general & sa nu ,eran4am e nimeni cu re)enta
noastra. 7aca ,in intimlare lo.im e cine.a .om sune
oliticos # 1 Par,on 6 1 sau 1 2a rog sa ma scu)ati 6 1.
Rasunsul firesc este # 1 (u face nimic 6 1.
Sa nu ri.im fi% & curiosi & o ersoana care ne
tre)este interesul - o fata frumoasa & o femeie insarcinata
sau & mai gra. & un infirm.
Sa ne abtinem sa facem remarci cu glas tare & c=iar
,aca imbracamintea cui.a este mai e%centrica.
Sa nu tragem cu urec=ea si cu atit mai mult sa nu
inter.enim in ,iscutia a ,oua ersoane c=iar ,aca subiectul
ne interesea)a.
Sa nu ingrosam rin,urile acelor gura - casca care isi
irosesc timul & asistin, la intimlarile stra)ii - certuri &
batai & filmari etc. 3n sc=imb & in ca)ul unor acci,ente sa nu
ne ferim sa ,am o mina ,e a4utor & ,ar s-o facem numai ,aca
ne riceem. 3n ca)ul bolna.ilor ,e inima care nu trebuie
miscati ,in loc a4utorul nostru le oate fi fatal 6
Sa nu fim in,iscreti si sa ri.im in casele
oamenilor. 0ste cea mai mare ,o.a,a ,e roasta crestere. Pe
,e alta arte nici locatarul n-ar trebui sa se e%una
ri.irilor noastre intr-o tinuta in,ecenta D ara,isiaca E &
uitin, sa traga er,elele.
7aca la o fereastra este o ersoana cunoscuta & nu te
anga4e)i intr-o con.ersatie cu aceasta ci o .ei saluta cu
un gest amical. Cu atit mai mult & nu-ti .ei striga rietenii
sau membrii familiei ,in stra,a. -olositi telefonul 6
;R0S0<3 70 (0P0RM3S
Sunt unele gesturi e care un om ci.ili)at nu le-ar
face in ublic entru nimic in lume. Cu toate ca ele ar
,e o mare banalitate & se reeta surrin)ator ,e ,es.
K Sa nu aruncam nicioa,ata =irtii sau resturi ,e
mincare e stra,a. Sa cautam un cos ,e gunoi sau sa le
astram ina acasa.
K Sa nu ne ri,icam cioraii in .a)ul lumii. Sa cautam
entru asta un loc mai retras.
K Sa nu ne ietamam & sa nu ne ,regem far,ul & sa nu
ne stergem antofii & sa nu ne curatam ung=iile in ublic.
/oate aceste lucruri se fac inainte ,e a leca ,e acasa.
Un om ci.ili)at nu fumea)a e stra,a. 7aca un barbat
cu tigara in gura nu ne soc=ea)a & entru o femeie gestul
este ,e)agreabil. 7e asemenea nu este ermis sa mincam e
stra,a. Cu toate acestea & ,in lisa ,e tim & recurgem
,eseori la ser.iciile e care ni le ofera numeroasele
c=ioscuri cu mincare gata rearata. Sa nu ornim e stra,a
cu mincarea in mina oricit ,e grabiti am fi.
Aceste reguli si inter,ictii sunt .alabile in toate
situatiile in care suntem in multime # tirguri si e%o)itii &
=oluri ,e cinematograf & aeroort & gara & statii ,e tram.ai sau
,e metrou.
CUM M0R;0M P0 S/RA7A
7e regula & mergem e stra,a alaturi ,e o femeie sau
,e un barbat. 7aca trotuarul se ingustea)a la un moment ,at &
,aca aare un asa4 sau ,aca flu%ul mare ,e ietoni ne
obliga sa ne ,esartim ,e insotitorul nostru olitetea ne
cere sa tinem seama ,e cite.a reguli elementare # femeia trece
inaintea barbatului & .irstnicul inaintea tinarului & sueriorul
inaintea subalternului. 0%ista si unele e%cetii cin, roce,am
in.ers - la o tra.ersare ericuloasa & barbatul isi rote4ea)a
insotitoarea si trece in fata ei intin)in,u-i mina entru a
o sri4ini.
Un barbat trebuie sa-i ofere a4utorul unei femei
necunoscute ! 7aca este ne.oie & ,a. Pe o stra,a taiata ,e
santurile unor lucrari ublice & in ca)ul unei loi torentiale
barbatul nu .a trece neasator e linga o ,oamna care se
afla in imas. > .a sustine sa nu ca,a e amintul alunecos
sau ii .a oferi rotectia umbrelei sale con,ucin,-o ina la
un loc a,aostit. Sa amintim ca o,ata re)ol.ata situatia
,elicata & el isi .a lua ramas bun iar ,oamna ii .a multumi.
7ar mergin, e o stra,a nu suntem tot,eauna in imas.
Sa resuunem ca ne limbam & ur si simlu. 7e regula locul
,oamnei este in artea ,reata a barbatului & tot ,in ,orinta
,e a o rote4a & caci bor,ura stra)ii e mai aroae ,e el.
7aca .itrinele & ,e il,a & se afla tot e ,reata & ea le
.a utea ri.i nesting=erita. 7aca insa acestea sunt e
stinga & cei ,oi isi .or sc=imba locurile & ,e ,ragul ,oamnei
care nu re)ista nicio,ata isitei ,e a fi la curent cu
mo,a.
7aca suntem in gru & sa a.em gri4a sa nu ocuam tot
trotuarul ca si cum ne-ar aartine. (u utem merge alaturi
mai mult ,e trei ersoane. Se intelege ca nu .om ,iscuta
cu totii in cor & ca nu .om ri,e in =o=ote. 7aca ,in gruul
,e trei ersoane face arte un coil & el .a fi inca,rart
,e cei ,oi a,ulti & ,aca este .orba ,esre ,oi coii & acestia
.or sta in stinga si in ,reata a,ultului. <ucrurile trebuie
sa se etreaca astfel entru ca este bine sa nu ne lasam
coii ,in mina e stra,a.
> alta situatie # cin, o femeie .a fi inca,rata ,e
,oi barbati & cel mai in .irsta .a sta in ,rata ei.
3n sc=imb & intr-un gru ,e trei & ,oua femei .or
inca,ra un barbat & locul ,in ,reata acestuia fiin, ocuat
,e cea mai in .irsta.
7aca este .orba ,esre trei femei sau trei barbatii &
ersoana mai imortanta sau mai in .irsta .a ocua locul
,in mi4loc.
3n ca)ul unei circulatii aglomerate gruul nu oate
ramine comact. Persoana ,in stinga & in,iferent ,e se% & le
.a lasa e celelalte ,oua sa mearga inainte. (u .om roce,a
asa ,aca insotim ,oua ,oamne. <e .om acor,a intiietate si le
.om urma in,earoae.
Pe munte sau la urcarea unei scari inguste barbatul
trece rimul & aruncin, mereu o ri.ire in sate sre
insotitoarea sa.
C>(20RSA/33 P0 S/RA7A
Stra,a nu rea este un loc otri.it entru o
con.ersatie. Cu toate acestea ni se intimla tuturor sa ne
intilnim cu o cunostinta si sa sc=imbam cite.a cu.inte. 7aca
interesele noastre o cer & ,iscutia se oate relungi. Sa nu
raminem in mi4locul ,rumului & ci sa ne retragem linga o
casa sau linga o cabina telefonica cin, stra,a este foarte
aglomerata.
Sa resuunem ca ne-am intilnit cu o rietena care
merge in ,irectie ousa. 7aca aceasta se grabeste si ,iscutia
este necesara .om face citi.a asi imreuna.
Cum roce,am ,aca rietena noastra este insotita ,e
cine.a ! 3nitiati.a trebuie sa-i aartina acesteia care
urmea)a sa faca si re)entarile. (u ne .om intin,e la .orba.
Suntem in stra,a & nu acasa & si & in lus & re)enta noastra
intimlatoare i-ar utea stin4eni e cei ,oi. <a fel stau
lucrurile ,aca ne intilnim cu ,oi barbati. & ,intre care cel
utin unul este o cunostinta aroiata. (e re)umam sa-i
salutam. 7aca nu beneficiem ,ecit ,e un salut este semn ca
o ,iscutie este inoortuna.
7aca suntem grabiti si nu .rem sa stam ,e .orba cu
cine.a & salutam e.entualele cunostinte intilnite si ne
continuam ,rumul. 3n nici un ca) nu le .om e.ita intorcin,
caul.
(i se are necesar sa .a sugeram cum trebuie sa
roce,ati in situatia in care stati ,e .orba cu cine.a si
un rieten care trece e linga ,umnea.ostra ,oreste sa .a
comunice ce.a imortant. 5unele maniere ne obliga e toti
trei la o anumita con,uita # ,umnea.ostra .eti face
re)entarile & rietenul ,umnea.oastra .a .a sune ,oar cite.a
cu.inte si isi .a continua ,rumul & cealalta ersoana nu
inter.ine in ,iscutie. 3n nici un ca) nu .a rofita ,e
oca)ie entru a-i solicita ce.a noului .enit & resuunin, ca
acesta are o functie imortanta. Astfel ,e ersoane
1 in,ra)nete 1 sunt foarte rost catalogate in societate & iar
,aca sunt tolerate in continuare & aceasta se ,atorea)a
,elicatetei celorlalti.
Mi s-a intimlat ca unei rietene cu care stateam ,e
.orba e stra,a sa i se ofere & iar ea sa refu)e & un bilet
gratuit la un concert la care as fi mers cu mare lacere.
Poate area o rostie ,ar co,ul manierelor elegante m-a orit
sa-l cer entru mine & cu toate ca facusem cunostinta cu
amabila ersoana cu o clia inainte.
/RA(SP>R/U< 3( C>MU( S3 P><3/0/0A
3n mi4loacele ,e transort in comun & loc un,e a.em
,e-a face cu ersoane total necunoscute & comortamentul nostru
trebuie sa se suuna unor anumite reguli ,e olitete.
3n statie & in general & ar trebui sa se stea la rin,.
Se ractica acest lucru in numeroase tari si este foarte
eficient.
<a urcare & .eti acor,a rioritate ,oamnelor & ersoanelor
mai in .irsta & femeilor cu coii in brate & infirmilor. 7aca
este aglomeratie & .a .eti regati ,in tim sa coboriti &
sunin,u-le celor ,in fata # 1 3mi ermiteti ! 1 sau 1 Coboriti
la rima statie ! 1 & e un ton ci.ili)at si fara a .a
face loc cu coatele. 3n nici un ca) & nu .eti une nima e
nimeni. 7aca & ,in greseala & ati lo.it e cine.a & trebuie sa-i
cereti scu)e.
<a noi in tara & in mo, con.entional & s-a astabilit ca
urcarea calatorilor sa se faca rin usa ,in sate & iar
coborirea e la mi4loc sau rin fata. 0%cetie ,e la aceasta
regula fac femeile insarcinate sau cu coii mici in brate &
batrinii sau infirmii care ot urca si rin fata. Acestia au
obligatia sa-i astete e calatorii care ,oresc sa coboare.
Retineti ca in alte tari & urcarea se face numai e
usa ,in fata entru a re)enta soferului legitimatia ,e
calatorie sau entru a ac=ita retul biletului.
7aca toate scaunele sunt ocuate & este obligatoriu sa
ce,am locul batrinilor & femeilor insarcinate sau cu coii
mici & infirmilor sau bolna.ilor. 7in gentilete utem oferi
locul si altor ersoane & in general & ,oamnelor. 7ar acest
gest ,e amabilitate nu trebuie inteles gresit. 7eseori .e,em
mame sau bunici gri4ulii raminin, in icioare linga
1 rintisorul 1 ,e )ece ani care se lafaie in .oie e locul
e care l-am oferit lor si nu baiatului. >are aceste ,oamne
nu-si ,au seama ca 1 e,uca 1 in mo, cert un rost crescut !
Persoana careia i s-a ce,at locul nu trebuie sa se
oarte ca si cin, acest lucru i s-ar cu.eni & ci sa
multumeasca cu naturalete entru gestul oliticos.
7aca o ,oamna este insotita ,e un barbat & acesta ii
.a cumara biletul si-i .a oferi locul ,e linga geam. 7aca
nu e%ista ,ecit un singur loc liber el .a fi oferit
,oamnei & iar ,omnul .a ramine linga ea in icioare. 3n nici
un ca) nu o .a arasi & ree)in,u-se la un loc liber cin,
se i.este oca)ia.
3n mi4loacele ,e transort in comun ne urtam cit
mai atent cu ceilalti calatori. Asta nu inseamna ca a.em
.oie sa-i fi%am cu o ri.ire ,e)arobatoare sau rea
a,mirati.a & ci nu-i bruscam & nu-i calcam e icioare & si nu-i
incomo,am cu ac=etele noastre. A.em gri4a ca geanta e care
o urtam e umar sa nu-i lo.easca in ca e cei care stau
4os. 7aca am gresit este obligatoriu sa ne cerem scu)e. /ot
obligatoriu e ca celalalt sa rasun,a # nu-i nimic & se
intimla.
3n ca)ul in care stam ,e .orba cu o ersoana
cunoscuta & .om urma aceleasi reguli ,ua care ne con,ucem
,aca o intilnim e stra,a. 3n lus & nu .om ,iscuta este
caetele oamenilor & ri,icin, glasul entru a fi au)iti.
0.i,ent & trebuie sa ne abtinem ,e la orice comentariu
nelacut la a,resa celorlalti calatori si sa nu inter.enim
in ,iscutiile ,intre acestia. Cin, este absolut necesar si
asisitam la un furt & ,e il,a & .om inter.eni romt si
eficient in fa.oarea agubasului. 3n nici un ca) nu trebuie
sa ri,icam tonul si sa recurgem la un limba4 neci.ili)at.
2om folosi intot,eauna ronumele ersonal ,e olitete
1 ,umnea.ostra 1 in loc ,e 1 mata 1 & 1 ,umneata 1 sau 1 tu 1
c=iar ,aca ne a,resam unui om mai mo,est imbracat.
7in acate & la noi o calatorie cu mi4loacele ,e
transort in comun este un cal.ar tocmai ,in cau)a lisei
,e maniere a calatorilor. 3nsusirea regulilor ,e buna urtare
e care le-am amintit ar elimina .esnicele ,iscutii la care
asistam )ilnic fara .oia noastra.
As roune firmelor care isi fac reclama in
mi4looacele ,e transort in comun - ,e e%emlu & firmei
Coca-Cola - sa afise)e aceste agini e anoul ,e reclama.
(u ar fi rau ,eloc 6
CUM SA (0 PUR/AM C3(7 SU(/0M <A 2><A( ...
(ici cin, circulam cu alte mi4loace ,e transort nu
ne urtam la intimlare. 3ntr-un ta%i & ,e il,a & un client nu
se asea)a linga sofer ,ecit ,aca ,oreste sa .a,a orasul.
5arbatul care insoteste o ,oamna nu se .a ase)a linga
sofer & ci in sate & linga ea.
7aca mergem cu o masina articulara aare o mo,ificare
a etic=etei # ne .om ase)a linga cel care con,uce masina. Ar
fi neoliticos sa stam in sate. 7aca in masina sunt mai
multe ersoane .om ce,a locul ,in fata celei mai in .irsta
sau unei ,oamne. 7aca este .orba ,esre un culu & sotul .a
ocua locul ,in sate.
Prorietarul masinii ,esc=i,e ortierele & ii a4uta e
in.itatii sai sa urce & se asea)a ultimul & se asigura ca
usile sunt bine inc=ise & si aoi se asea)a la .olan. <a
sfirsitul calatoriei este rimul care coboara ,in masina ca
sa-i a4ute e musafirii sai sa coboare. <a intoarcere & are
obligatia ,e a le con,uce e ,oamne ina la usa casei lor.
7aca la .olan se afla o femeie & ,e ,esc=i,erea & inc=i,erea
ortierelor si ,e baga4e se ocua unul ,intre barbatii ,in
masina. 0ste ,e-a ,retul comic & ca ,intr-un e%ces ,e )el &
,omnul sa ,uca oseta ,oamnei care a sofat. 7ar & o .a a4uta
sa coboare & oferin,u-i mina.
7aca in.ita c cine.a la o limbare cu masina & e
urit sa-i retin,em bani ,e ben)ina. 7aca ne orim la un
restaurant nu .om a.ea retentia sa ni se lateasca si
consumatia noastra. C=eltuielile .or fi imartite egal. Asa este
corect. Altfel stau lucrurile ,aca rietenii nostri =otarasc
si noi suntem ,e acor, sa ne ofere o masa la 1 Sura
7acilor 1 - ,e il,a. 7rumul ne ri.este e noi & masa e ei.
Cin, este osibil & ocuantii unui .e=icul ii saluta
e ietonii cunoscuti & la o tra.ersare sau la un sto.
/inuta ,e gala ne obliga sa mergem la recetii & la
teatru & la oera cu masina noastra ori cu ta%iul. 7aca
suntem cu masina & sa ne =otarim cine .a con,uce la
intoarecere ca sa nu bea nici un stro ,e alcool. > masina
,istrusa & sitali)area sau o inmormintare costa cu siguranta
mai mult ,ecit un ta%i 6
7aca in alte situatii & olitetea este o roblema ,e
otiune & cin, suntem la .olanul unei masini ea este ,e o
necesitate .itala. Un,e.a in Mi,,le Iest la trecerea este
calea ferata & se afla un anunt eloc.ent # 1 /renul are ne.oie
,e 1* secun,e entru a tra.ersa acest asa4 & fie ca masina
,umnea.oastra se gaseste sau nu e el 6 1 Un .ira4 ericulos
este semnali)at cu astfel # 1 Urmatorul sital este la 200 ,e
8ilometri ...1. 5atrina noastra 0uroa & nu aelea)a inca la
umor in acest ,omeniu & ci recurge tot la semnele ,e
circulatie con.entionale.
Sa nu intelegem cum.a ca in America nu e%ista semne
,e inter,ictie sau olitie. Pericolul e care il rere)inta
atit soferii & cit si ietonii neatenti este acelasi. (e
refeream ,oar la fatul ca meto,ele e,ucati.e in ,omeniul
circulatiei rutiere ot fi ,intre cele mai ,i.erse.
Aroae )ilnic la /.2. ni se re)inta acci,ente
tragice. /oate au aceeasi cau)a - neresectarea unor norme ,e
con,uita ci.ili)ata. (e-am asteta ca ,ua o astfel ,e
emisiune & batrinelul cutremurat ca un semen ,e-al sau a
murit in mo, absur, & trecin, e rosu & sa astete oricit in
fata unui semafor ,efect entru a tra.ersa. 7ar nu se
intimla asa. 2om .e,ea ca )eci ,e oameni seriosi isi
incearca 1 norocul 1 & ca la ruleta ruseasca & neresectin,
inter,ictiile e care ei le cunosc ,e fat foarte bine.
Aroae nu e%ista om care sa nu stie ca nu are .oie sa
tra.erse)e stra,a oricum si oriun,e & ca nu este bine sa-ti
lasi coilul sa se 4oace in mi4locul ,rumului sau ca atunci
cin, sofe)i esti obligat sa te oresti si sa acor)i
rioritate ietonilor c=iar ,in momentul in care acestia au
us iciorul e 1 )ebra 1. Pentru un cetatean .enit ,intr-o
tara ci.ili)ata & ,e)or,inea ce caracteri)ea)a circulatia
rutiera ,e la noi este ,e neconceut. Am .a)ut in Sue,ia
oameni astetin, rab,atori la sto & ,esi trecuse mie)ul
notii si stra)ile erau ustii...
7e-a lungul timului & s-au reali)at mii ,e anc=ete
ri.in, moti.ele ce-i ,etermina e oameni sa incalce regulile
,e circulatie. Rasunsurile sunt mereu aceleasi # lisa ,e
atentie si graba. (oi am a,auga # lisa ,e olitete. Suna
oate ciu,at & ,ar acesta este a,e.arul. Cel care tra.ersea)a
Calea 2ictoriei e un,e are c=ef este un om rost crescut.
> comortare ci.ili)ata in traficul rutier nu are
inca o tra,itie in,elungata cum au legile bunei urtari in
celelalte ,omenii sociale. (eresectarea normelor ,e olitete
in societate se e,eseste & cum am .a)ut & cu e%clu,erea
noastra tretata ,in me,ii e care le-am frec.entat alta,ata
cu lacere. (eresectarea normelor ,e olitete e sosea se
lateste cu .iata 6
7in e%emlele ,ate utem ,e,uce ca in acest ,omeniu &
mai mult ,ecit in oricare altul & rigorile legii coinci, cu
rigorile olitetii. Mai mult ,ecit atit & legea nu se oate
referi la infinitatea ,e situatii ce aar cin, suntem la
.olan & unin,u-ne .iata in ericol.
Un sofer e%erimentat .a .a sune ca ,in .ina lui
nu oate a.ea loc nici un acci,ent & ,ar ,e fiecare ,ata
cin, leaca la ,rum o face cu teama. 0a ii este ro.ocata
,e 1 fante)ia 1 si ,e lisa ,e resonsabilitate cu care con,uc
ceilalti.
7omnul care lasa o ,oamna grabita sa treaca e rosu
entru a rin,e tram.aiul nu este bine crscut ,aca nu s-a
asigurat ri.in, in oglin,a retro.i)oare & ca nu-i incurca e
soferii ,in satele sau. 3n acest ca) resectarea regulilor ,e
circulatie trece inaintea legilor olitetii.
Soli,aritatea care e%ista - sau care ar trebui sa
e%iste - intre con,ucatorii auto e sosea & este tot o forma
,e olitete. 0a si nu legea ii obliga e acestia sa
oreasca entru a-i a4uta e cei ramasi in ana si tot ea
ii ,etermina sa faca un gest amical necunoscutului care i-a
ermis o ,easire.
7ar a-i a.erti)a e cei ce .in ,in artea ousa &
semnali)in, un unct ,e control sau un ra,ar este o
soli,aritate rost inteleasa. Cei care acalin,u-i e olitisti
con,uc aoi cu .ite)a ma%ima & ot ,e.eni .ictime ale unor
gra.e acci,ente.
Cu toate ca subiectul este ineui)abil & ne orim aici.
(u inainte ,e a .a recoman,a sa .a lasati cartea ,e .i)ita
cu scu)ele ,e rigoare e arbri)ul masinii e care ati
lo.it-o usor in arcare. 2eti ,a ,o.a,a ca sunteti un
a,e.arat gentleman 6
3( R0S/AURA(/0 & 3( CA-0(0<0 & 3(
<>CA<UR3 PU5<3C0
7e cum intram intr-un local ublic & toate ri.irile
se in,reata sre noi. > stim cu toii ,in rorie
e%erienta 6 Si arca mai mult ca oricin, suntem anali)ati
in mo, critic ,in ca ina in icioare. (e simtim stin4eniti
,eseori si a.em trac ,e arca am ,a un e%amen. Sa incercam
sa-l trecem imreuna & reflectin, asura acelor norme care se
imun in astfel ,e situatii.
Primul lucru e care trebuie sa-l stiti este ca e%ita
reguli in insasi alegerea unui restaurant.
7aca este .orba ,esre un local caruia i s-a ,us
.estea ca se maninca bine si e mereu ar=ilin & .a retineti
,in tim o masa mai ales cin, a.eti in.itati. (u este o ,o.a,a ,e
mesc=inarie sa .a interesati ,e returile racticate & ci o
necesitate. Re)er.area cit si informatiile se ot obtine
foarte simlu rin telefon. Astfel & .eti utea lua o ,eci)ie
buna & caci fiecare ,intre noi ,oreste sa le ofere o seara
lacuta rietenilor sau oamenilor ,e afaceri cu care lucrea)a.
>tiunea nostra ar trebui sa fie ,ictata numai ,e
referinte bine moti.ate. 7ar ,in snobism unii intra numai in
restaurante ,e lu%. Pe linga fatul ca ii costa o grama,a ,e
bani & se ot une si in situatii enibile ,e il,a sa
ramina ,atori. 0%ista restaurante ,e ,i.erse categorii entru
orice bu)unar. C=iar mo,este & unele ,intre ele ot oferi
mincaruri bune si o ambianta lacuta. 2a .eti informa ,e la
rietenii care ies mai ,es sa manince in oras. /oate aceste
recoman,ari sunt facute cum am mai sus mai ales celor care
au in.itati.
/inuta trebuie sa fie coresun)atoare unei iesiri in
lume. Uneori ea este ceruta in mo, obligatoriu ,e anumite
restaurante. /inuta trebuie a,atata la retentiile
restaurantului & ,ar e bine sa tinem cont si ,e oca)ia cu
care am fost in.itati & recum si ,e mo,ul in care se .or
imbraca ceilalti comeseni. 7oamnele se ot sfatui in realabil.
2or e.ita astfel sa semene cu ,oua gemene imbracate in
ulo.ere i,entice ,in ura coinci,enta. 7e asemenea & o tinuta
a%centrica oate fi neotri.ita cu ambianta localului. > ,oamna
cu umerii goi & ier,uta in niste uriase saloane ,e marmora
insuficient incal)ite & iti oate ro.oca cel mult mila & nu si
a,miratie. Cea mai otri.ita imbracaminte entru restaurante
ramine cea eleganta ,e oras. (u te ,uci in trening la
1 At=enee Palace 1 c=iar ,aca ai bu)unarele ,ol,ora ,e bani.
Un c=elner stilat al unui mare restaurant ari)ian
sunea sre sfirsitul .ietii & ca un titlu ,e glorie & ca nu
a ermis nicio,ata unei ersoane sa intre in local ,aca era
imbracat in gris & ,eoarece tinuta ,e seara era obligatorie 6
(ici situatia contrara nu este a,misa # sa te imbraci
elegant entru a intra sa maninci intr-un local foarte
ieftin. Sa ui in inferioritate niste oameni mo,esti si
cumseca,e & inseamna sa fii total lisit ,e tact. 0 robabil
ca acesti oameni nici nu ne .or obser.a & ,aca ne .om urta
firesc & fara ostentatie. Sa nu facem nota ,iscor,anta stergin,
scaunele cu batista & tacimurile cu ser.etelul & cerin, cu .oce
tare sa ni se sc=imbe fata ,e masa etc. Purtin,u-ne astfel &
c=iar imbracati ultraelegant .om ,o.e,i ca noi suntem cei
rost crescuti si nu ersoanele in saloeta si cu saca e
ca intre care ne aflam intimlator. -iecaruia ,intre noi i
se intimla sa intre intr-un me,iu cu care nu este obisnuit.
Sa ne comortam & cu resect fata ,e obiceiurile locului. 0ste
bine sa trecem neobser.ati si sa nu ne ocuam ,e .ecini &
asa cum nici ei nu se .or ocua ,e noi.
Cin, intram intr-un restaurant & sa nu trintim usa in
nasul celui ,in satele nostru & ci c=iar sa o tinem & ca sa
oata intra si el. 0 normal ca acesta sa ne multumeasca.
5arbatul care insoteste o femeie are obligatia sa-i
,esc=i,a usa & lasin,-o sa aseasca inaintea lui. 3si con,uce
in.itata la gar,eroba un,e o a4uta sa isi scoata =aina.
7oamna oate ramine cu alaria e ca ,ar amin,oi
isi .or scoate manusile. (u se intra in restaurant cu
altonul & cu alaria e ca sau cu umbrela in mina& c=iar
,aca .rei ,oar sa te asiguri ca sunt locuri libere. Cu atit
mai mult nu-ti .ei une =ainele e scaunul ,e alaturi.
Primul care intra in restaurant este barbatul entru
a-si rote4a in.itata ,e ri.irile curioase ale celor ,in
4ur si entru a-i cere sefului ,e sala sa-i in,ice o
masa libera. Uneori & in lisa acesteia & esti obligat sa te
ase)i la o masa ,e4a ocuata. 3n realabil trebuie sa ceri
ermisiunea celor re)enti si sa asteti rasunsul lor. C=iar
,aca nu sunt ,eosebit ,e incintati & acestia nu au .oie sa
se retraga ostentati. la celalalt caat al mesei. 3n orice
situatie ,oamna este rugata sa-si aleaga locul e care-l
,oreste. 5arbatul trage sc.aunul e care urmea)a sa se ase)e
in.itata sa & si ocua locul ,e .i)a.i & ,aca este liber.
<ista ,e bucate este consultata ,e fiecare in arte.
7ua ce s-au =otarit ce .or sa manince si sa bea & ,omnul
este cel care ,a coman,a. > ,oamna e.ita sa .orbeasca cu
c=elnerul & e tot arcursul mesei.
7aca a.em in.itati 4ucam rolul amfitrionului & facin,u-le
recoman,arile ,e rigoare. 2om alege cele mai bune .inuri si
cele mai alese mincaruri. 0 firesc sa ac=itam si nota ,e
lata.
7aca la masa iau arte mai multe erec=i & coman,a .a
fi facuta ,e unul ,intre barbati & ,ua ce a aflat care sunt
referintele tuturor. Asura latii & ,eci)ia se ia ,inainte.
Se oate face o nota comuna sau searata. 0.entualele
neintelegeri se rglea)a ulterior intre barbati.
Cin, inceem sa mincam & ne ase)am confortabil &
aroiin,u-ne ,e masa & entru a nu ne une se.retul e
genunc=i. 3l folosim ,oar entru a ne sterge bu)ele & la
ne.oie & si nu-l imaturim frumos la sfirsit.
Ser.iciul la masa intra in atributiile c=elnerului
care le ,a intot,eauna intiietate ,oamnelor. 7aca in lisa
acestuia barbatul toarna .in in a=are & nu unem sticla
e masa ci in fraiera. 7egustam .inurile la inceut si ne
,eci,em asura celui care ni se are mai otri.it. (u
uitati 6 - Pestele merge cu .in alb & fritura cu .in rosu.
Recunoastem oamenii bine crescuti ,ua raritatea
reclamatiilor si ,ua tonul a,otat cin, le fac. (u sunt
a,mise ,iscutiile in contra,ictoriu cu c=elnerii c=iar ,aca
a.em ,retate. (u ne ,am in sectacol 6 >rice nemultumire se
a,resea)a sefului ,e sala sau atronului restaurantului. -ara
ner.i & fara tiete & fara amenintari.
Masa ia sfirsit numai la ,orinta ,oamnei care .a
insoteste. C=emati ,iscret c=elnerul entru a ac=ita nota ,e
lata. 2erificati-o cu o ri.ire & caci a.eti ,retul sa
corectati greselile flagrante. 7aca se i.este o roblema & o
re)ol.ati simlu & cerin, lamuriri c=elnerului. 2eti aela la
atron numai ,aca este absoluta ne.oie.
(u ,iscutati nota ,e lata cu in.itatii ,umnea.oastra &
manifestin,u-.a satisfactia ca a costat utin sau ,ecetia ca
a costat rea mult. (u comentati & in nici un ca) & fatul ca
ati fost incarcat cu ,oua salate e care nu le-ati coman,at
si ,e care nici nu .-ati atins. 0ste .ina ,umnea.ostra ca
nu i-ati atras atentia c=elnerului la tim ca ... ,etestati
salata.
<a lecare barbatul isi a4uta artenera sa se ri,ice &
tragin,u-i scaunul. Ca si la intrare & tot el merge cu un as
inainte & fara a lasa insa imresia ca nu sunt imreuna. <a
gar,eroba rima care se imbraca este ,oamna.
;ar,erobiera nu inter.ine si nici ,oamna nu-l a4uta e ,omn
sa-si una altonul sau fularul. 0ste ri,icol.
Ce facem cin, suntem singure si .rem sa mincam in
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
oras !
~~~~~~~
> ,oamna nu intra intr-un local un,e se ser.esc cu
re,ilectie bauturi alcoolice.
3n sc=imb ii este ermis sa intre intr-un restaurant
,e lu%. (u se une roblema cin, este .orba ,esre o
cafenea & o atiserie & un snac8-bar. >,ata ase)ata la masa .a
.orbi numai cu c=elnerul & numai acestuia ii .a cere sa-i
cumere un c=ibrit & sau sa-i imrumute o bric=eta. (u .a
arunca ri.iri insistente si curioase rin sala & nu se .a
ietana si nu-si .a retusa mac=ia4ul la masa. /oate aceste
gesturi ot fi facute inconstient ,ar ele risca sa fie
gresit interretate & si 1 imru,enta 1 - ,aca e .orba ,e o
imru,enta - risca sa intre in niste incurcaturi enibile.
0ste infinit mai usor sa re.ii un conflict ,ecit sa-l
re)ol.i o,ata ,eclansat. >ricum sunt ,estui rost crescuti
in 4urul nostru ce nu cunosc o norma elementara ,e
olitete - inter,ictia ,e a te a,resa unei femei singure - ca
sa le mai ,am si noi aa la moara rin gesturi ce ar
ro.ocatoare.
> ,oamna sau ,oua ,oamne singure intr-un restaurant
nu-si .or coman,a nici un fel ,e bauturi tari si ar fi
,e ,orit sa e.ite c=iar si .inul. 7aca imaginea unui barbat
beat este nelacuta & cea a unei femei ametite este
insuortabila.
S3/UA/33 SP0C3A<0 <A R0S/AURA(/
Se intimla uneori sa fim 1 uitati 1 ,ua ce am facut
o coman,a. 3ntr-un local aglomerat acest lucru este e%licabil.
(u .om bate cu o mone,a sau cu inelul in a=ar. Sa retinem
cin, am .orbit cu c=elnerul figura acestuia & sa ne sculam
,e la masa si sa-i reamintim ca astetam ,e mult. > .om
face ferm ,ar fara comentarii agresi.e si inutile.
Cin, ne ca,e ce.a ,e e masa & o maslina & o c=ifla
etc si sunt la in,emina sa nu consi,eram o lisa ,e
,istinctie gestul ,e a le ri,ica. /acimul ca)ut se une
,eoarte si se cere altul.
Re)istati la insistentele c=elnerului care .a ofera un
fel rar si costisitor. A intreba # 1 e roasat ! & e bun ! 1
este absolut inutil & ce .-ati asteta sa .a rasun,a ! A.eti
incre,ere in atron. (umai el rasun,e in fata legii - ,aca
asta .a consolea)a - atunci cin, a4ungeti e atul ,e sital 6
- Cin, .a lace in mo, ,eosebit un fel ,e mincare
transmiteti felicitari bucatarului. Acesta & a,eseori .a .eni sa
rimeasca multumirile ,umnea.oastra ersonal.
- 7aca nu .a lace nimic & nici se.iciul nici mincarea &
nu faceti o scena ersonalului ,in restaurant. Platiti si
lecati & nu inainte ,e a .a sune arerea atronului
reci)in, ca .eti ocoli in .iitor acest local. (u mai este
ne.oie sa atragem atentia asura tonului care .a fi ,eosebit
,e oliticos. 0ste suficient.
- Ceea ce am latit & ,ar nu s-a mincat sau nu s-a
baut nu se ia acasa. (ici retentiile e care le a.em ,e
la c=elner ,e a ne face un ac=et entru animalele ,e
acasa & nu fac o imresie rea buna. 0ste o economie inutila &
iar isicuta noastra in mo, sigur nu stie ca am fost la
restaurant & ,eci nu se .a suara ca nu i-am a,us si ei
ce.a 6
- Un barbat atent .a a4unge la restaurantul in care
si-a fi%at intilnire cu o ,oamna & cu 4umatate ,e ora
inainte. 3si .a alege un loc ,e un,e sa oata obser.a
intrarea & entru a-i iesi in intiminare. 7oamna ar trebui sa
resecte cu e%ctitate ora fi%ata si sa nu coc=ete)e cu
celebrul 1 sfert aca,emic 1.
- Cin, intram intr-un =otel si .e,em o cunostinta & ne
.om ase)am la masa acesteia numai ,aca suntem in.itati. S-ar
utea ca aceasta sa astete e cine.a si ,in ,elicatete sa
nu o marturiseasca ,in rimul moment. >,ata ase)ati & ne .a fi
mult mai greu sa ne ri,icam si sa ne cautam alt loc in
momentul in care simtim ca am ,e.enit inoortuni. >amenii .in
la restaurant nu numai ca sa manince ci si sa stea ,e
.orba. (u utem sili e nimeni & ca ,in olitete sa ne
accete re)enta o seara intreaga. Aceasta situatie se oate
i.i c=iar intre rieteni foarte buni e care nu ne .om
suara ca nu ne-au in.itat la masa lor. Au a.ut robabil
moti.e serioase sa o faca.
Ser.iti sau ser.iti-.a !
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Rero,ucem un te%t ,intr-un coti,ian & inserat in
rubrica 1 /elefonul ,e la mie)ul notii 1 #
1 - Ce au mai facut tricolorii ,ua meciul cu
americanii !
1 - Miercuri au .i)itat latourile ,e filmare ,e la
1 Uni.ersal Stu,ios 1 & ,ua care au ser.it masa la
~~~~~~~~~~~~~~~~
restaurantul Minion & atronul fiin, un roman & mare amator ,e
fotbal. A fost un moment ,e ,estin,ere entru 4ucatori &
incon4urati ,e o multime ,e romani stabiliti in America. 1
7in rin,urile ,e mai sus intelegem ca tricolorii
nostri & ca sa mai scae ,e stress si monotonia! 4ocului &
au reluat in,atoririle c=elnerilor in localul unui atron
roman & care le-a oferit acest ... ,i.ertisment # si au ser.it
masa D cui ! E. Poate insa ca autorul articolului nu a .rut sa
suna asta. Poate ca a .rut sa suna # au mincat & au luat
masa la restaurantul Minion si au fost ser.iti cu multa
amabilitate ...
Singurele forme corecte ,e folosire a acestui .erb
buclucas sunt # ser.este-te D te rog E sau ser.iti-.a D .a rog E.
0u ser.esc masas & eu - ga),a sau eu - c=elner iar musafirii
sunt ser.iti & se ser.esc si nu ser.esc 6 Cum .a suna # sa
mergem sa ser.im masa la 3ntercontinental !
5ACS3SU< - > PR>5<0MA 70<3CA/A
Am stabilit ,e la inceut ca un om bine crescut este
in rimul rin, un om cinstit & caruia nu-i lace sa ramina
nicio,ata ,ator. 0l este obligat & rin statutul sau & sa ,ea
mici sume ,e bani celor ce au salarii mo,este sau c=iar nu
sunt latiti ,eloc & in sc=imbul unor ser.icii marunte.
3n nici un ca) nu se .or ,a sume ,e bani entru
a obtine niste a.anta4e & entru ca ,rumul care ,uce ,e la
mita la corutie si ,e aici la ,ereglarea bunului mers al
societatii & este ,esc=is. Un om e,ucat .a sti cui trebuie
si cui nu trebuie sa ,ea bacsisuri. /ot el .a sti ca nu
are .oie sa rimeasca nimic ,e le cei ,in rea4ma & atunci
cin, are un salariu onorabil entru munca e care o
restea)a.
-iecare tara isi are obiceiurile sale rorii e care
e bine sa le cunoastem cin, facem o calatorie.
3n 0uroa se au, .oci tot mai numeroase care se
ri,ica imotri.a bacsisului. Se recoman,a solutia ser.iciilor
incluse. <a =oteluri & la restaurante & in turism & se reci)ea)a
,e cele mai multe ori fatul ca in nota ,e lata sunt
trecute toate obligatiile clientului. Se intelege ca e .orba
,e un acor, intre atron si salariatii sai. Singura noastra
obligatie & in toate tarile in care stim ca e%ista acest
obicei & este ,e a intreba ,aca ser.iciul este inclus sau nu.
7ar si in aceste ca)uri se recoman,a sa lasam c=elnerului
,e e%emlu & maruntisul ramas ,ua ac=itarea consumatiei.
/otusi ersonalul ,in ,omeniile e care le aminteam
refera sa rimeasca acesti bani care i se cu.in ,irect ,e
la client. Sunt bani cinstiti & obtinuti rin efectuarea unor
munci nu intot,eauna usoare si nu constituie o omana ,in
artea noastra. A nu-i ,a inseamna sa-l lisesti e cel care
te ser.este ,e salariul care i se cu.ine. <a noi & in
mo,estele fa)e ,e ri.ati)are rin care trecem & au aarut
cei e care ii numim articulari. Patronul insa are niste
salriati. 0ste bine sa intrebam ,aca ser.iciile c=elnerului sunt
incluse in nota ,e lata & iesin, onorabil ,in incurcatura.
Un mic local se oate numi 1 Ca la mama acasa 6 1 ,ar sa nu
intelegem ca suntem 1 la mama acasa 1 6
0ste imortant sa stim cit trebuie sa ,am. Aceste
sume nu .or fi nici rea mici nici rea mari. A ,a
bacsisuri e%orbitante nu constituie o ,o.a,a ,e genero)itate &
cum am cre,e & ci ,e roasta crestere. 0ste un gest care ,a
nastere unor comentarii ironice & c=iar ,in artea celor care
il rimesc si ne face se recunostem ar.enitul ,e la
,istanta.
A nu ,a ,eloc atunci cin, e strict necesar &
consolin,u-te ca cel care rimeste are bani mai multi ca
tine sau ca nu o sa-l mai .e)i nicio,ata & te califica ,ret
rost crescut & in rimul rin, fata ,e tine. 7esre cei ,in
4ur nici nu mai e ca)ul sa .orbim.
- Cui ,am ! Cit ,am !
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1. Au ,retul la 10L & 1"L & 20L ,in .aloarea notei #
c=elnerii & soferii ,e ta%i & coafe)ele & fri)erii.
Arecierea sumei se face si in functie ,e categoria
restaurantului. <a cele mo,este .a fi ,e minimum 10L iar
la cele ,e lu% ,e ma%imum 20L. Celui care il a4uta e
c=elner ii .om ,a searat un sfert ,in cit lasam rimului.
2. Sumele ,e bani lasate la arecierea clientului se
,au # gar,erobierilor & lasatoarelor & baietilor care ne fac
,i.erse comisioane & soferilor ,e autocar & g=i)ilor recum si
ersonalului ,e ser.iciu ,intr-o casa in care suntem in.itati.
3. C=iar ,aca ser.iciul este inclus in nota ,e lata
este recoman,abil sa lasam ce.a & in secial celor care au
ser.icii mai grele # ortarilor & in secial celor ,e noate &
=amalilor & cameristelor & liftierilor & bucatarilor & mecanicilor
auto sau c=iar recetionerilor ,e =otel. (u .om ,a insa nimic
in lus atronului sau ,irectorului unui =otel sau
restaurant. 7emnitatea unui om este un lucru e%trem ,e
retios la care tinem cu totii foarte mult. Sa nu 4ignim e
nimeni rintr-un gest negin,it.
3n tarile comuniste bacsisul este inter)is ,e lege.
0ste aroae inutil sa sunem ca aceasta lege nu se
resecta & cica e%ista o lege nescrisa ce curin,e regulile si
categoriile celor in,retatiti sa rimeasca anumite sume ,e
bani ,in artea clientilor. Aceasta situatie se ,atorea)a
fatului ca legile comuniste au in .e,ere un singur mo,
,e retributie - salariul rimit ,e la stat.
3n toate tarile ,in lume este strict inter)is sa
oferi bani functionarilor ublici entru ca aceste sume
sunt consi,erate mita si & ,ua cum am mai sus & mita
stimulea)a corutia. Cel care ,a si cel care ia intra sub
inci,enta legii.
7ar a-ti arata recunostinta fata ,e me,icul care ti-a
sal.at .iata oferin,u-i un ,ar sau un buc=et ,e flori este
un gest ,e olitete elementara. 3l .ei face c=iar ,aca
me,icul are cabinetul sau atricular si retul e care l-ai
latit entru tratament a fost substantial.
3n ;ermania & ,e il,a & bolna.ii care s-au insanatosit
obisnuiesc sa a,uca flori sau ,ulciuri surorilor sau
infirmierelor care i-au ingri4it cu ,e.otament. 7ar ,aca
salariatelor resecti.e le-ar trece minte sa ia acasa
,arurile rimite & ar ramine in mo, sigur fara ser.iciu.
7esre bani nici nu oate fi .orba & entru ca fiecare
cetatean ,intr-o tara ci.ili)ata este asigurat entru ca)urile
,e boala. ;estul ,e gratitu,ine care se face este ,oar semn
,e buna crestere.
Cum lumea in care am trait - traim ! - nu era - nu este
o lume normala & mai ramine ,e ,iscutat situatia ,elicata in
care suntem siliti sa ,am sume ,e bani sau 1 atentii 1
entru ser.icii ce ni se cu.in ,e ,ret. Aceasta anomalie
nu .a utea fi nicio,ata era,icata rin legi ,eoarece este
.orba ,e sanatatea morala a unei societati. /ot buna crestere
si rinciiile ,e .iata ale fiecaruia ,intre noi .or fi
caabila sa ne faca sa traim intr-o lume mai buna. 7e ce
nu ne-am gin,i utin cin, ne 1 a4utam 1 coilul remiant - fara
ca el sa o merite - la gra.ele consecinte e care gestul
nostru le .a a.ea in .iitor in rimul rin, asura lui si
aoi asura colegilor sai. Aceasta ,o.a,a ,e iubire rost
inteleasa ii .a in.ata ,e mici ca orice e aceasta lume
se oate cumara cu bani. Ce ,e)ilu)ie le regatim acestor
coii & ne.ino.ati in fon, & cin, .or intelege ca nu c=iar ...
totul se oate cumara cu bani.
Marea ma4oritate a e,ucatorilor isi fac meseria ,in
.ocatie si refu)a cu in,ignare astfel ,e 1 stimulente 1. 7ar ...
se intimla si in.ers. -atul ca rofesorii sunt rost latiti
nu este o scu)a entru un om ,e buna calitate.
Mai ,am un singur e%emlu & cu toate ca ,in nefericire
se ot ,a nenumarate. Un ,omn ce se retin,e bine crescut
1 uita 1 sa ,ea o mica suma ,e bani ortarului ,e la
restaurant cu toate ca acesta i-a ,esc=is usa si i-a c=emat
un ta%i. 7ar & acelasi ,omn ofera un bacsis ortarului ,e la
sital entru a utea intra la orice ora ,oreste sau c=iar
atunci cin, sitalul e in carantina si accesul ersoanelor
,in afara este strict inter)is. Cu ortarul care rimeste -
a,eseori c=iar si retin,e - sume ,e bani entru a comite o
ilegalitate se re)ol.a simlu # .a trebui sa-si caute alt loc
,e munca. 7ar ce facem cu ,omnul ce este e.i,ent un om
rost crescut ! 0ste oare incurabil ! 2iitorul societatii in
care traim .a ,eci,e.
Mai ramine roblema acelora care s-au obisnuit ca
trebuie sa ,ai un bacsis & oricin, li se face un ser.iciu.
0i risca sa 4igneasca oameni cinstiti care nici nu conce
sa-l rimeasca. Sa retinem ca a ,a bacsis cui.a este un
lucru ,elicat & ca in toate situatiile cin, e .orba ,e bani.
7ar sa ,ai mereu este un obicei rost entru care ,am .ine
e altii D balcanici & fanarioti & turci E si ar trebui cit mai
ree,e eliminat ,in .iata noastra. Cum ! 2om .e,ea 6
/0A/RU< & C3(0MA/>;RA-U< & C>(C0R/0<0 &
0BP>F3/33<0
Un sectacol ,e teatru este intot,eauna o sarbatoare &
mai ales ,aca este .orba ,esre o gala & o remiera sau un
sectacol cu in.itati. 7aca cinematograful a ,e.enit banal &
teatrul si-a astrat restigiul ,e e.eniment a care nu il
.e)i nicio,ata ,e ,oua ori in acelasi fel. Sa astram ,eci
la rere)entatiile sale caracterul festi. si sa ne ,am
osteneala sa ne imbracam elegant & c=iar cin, ne ,ucem la
sectacol intr-o )i ,e lucru. Actorii ne .or fi recunoscatori
si & oricine cunoaste lumea lor & stie ca atmosfera ,e
sarbatoare ii insira & ii face sa se simta mai in largul
lor si ii stimulea)a sa ,ea tot ce au mai bun in ei. Un
barbat se ,uce seara la teatru in tinuta inc=isa & iar la
matinee in tinuta ,e oras. 7aca este .orba ,esre o remiera
sau o gala & se cere tinuta ,e seara mai ales in rimele
rin,uri sau in lo4e. 3n salile ,e concert ,oamna oate .eni
si in roc=ie ,e ,ua-amia)a sau in orice alta tinuta
ingri4ita. 5arbatul - =aina inc=isa cu antalon asortat sau in
costum inc=is. (e .om imbraca ingri4it ,ar fara sa ier,em
atita tim incit sa intir)iem. 7imotri.a & in aceste ca)uri &
e%actitatea este intr-a,e.ar olitetea regilor. 7aca totusi am
intir)iat & este neoliticos sa-ne croim ,rum rintre sectatori
,ua ce a inceut sectacolul. Astetam sfirsitul actului sau
al unei arti simfonice & ,ua usa & entru a nu tulbura sala
si numai ,ua aceea ne cautam locul. <a teatru & in salile ,e
concert sau ,e conferinte & barbatul .a merge inainte entru a
o scuti e artenera sa ,e contactul cu rimele ri.iri
curioase. 7aca se oate tolera & in mo, e%cetional & la
restaurant sau la cinema & sa-ti iei =ainele cu tine & acest
lucru este absolut inter)is la teatru sau la concert.
5arbatul isi lasa la .estiar alaria & manusile si altonul &
,ua ce a a4utat-o e ,oamna. 7aca este a,mis ca o
femeie sa-si astre)e alaria le restaurant nu la fel se
intimla la teatru & ,eoarece ea ar utea ,eran4a e .ecinii
,in sate. 3n lo4a oti sa-ti astre)i altonul & ar,esiul cu
tine caci acolo e%ista cuiere. -emeile ot sa-si astre)e
alaria. 7aca artenera isi corectea)a toaleta in fata
onglin)ii ,in .estiar & barbatul ramine ,iscret utin in urma
sau alaturi. Poate rofita ,e acest tim entru a rasfoi
rogramul e care si l-a rocurat. 0ste nelacut sa-l
imrumuti e al .ecinului si mai nelacut este sa-l citesti
e ,easura umarului sau. 7aca ai un loc la galerie & scara
une ,in nou .ec=ea roblema a rioritatilor. 5arbatul rece,e
sau urmea)a femeia ! Sa sunem ,e la bun inceut ca latimea
scarilor ,e teatru ermite & in general & sa re)ol.am roblema
mergin, alaturi. 7ar ,aca trebuie sa anali)am roblema ,in
unctul ,e .e,ere al curtoa)iei & o .ec=e regula sune ca
barbatul rece,e femeia cu 4umatate ,e as la urcat si o
urmea)a cu o 4umatate ,e as la coborire. 3n sala si e
rin,ul ,e scaune & barbatul trece in fata. Ar trebui sa se
inteleaga ,e la sine ca treci rin fata sectatorilor care
s-au ri,icat. Sa ramii e scaun in acest ca) este
neoliticos & iar cel ce se in,reata sre locul sau trece cu
fata la cei ri,icati si nu cu satele. 5arbatul lasa ,oamnei
locul cel mai bun & cel ,e un,e se .e,e mai bine scena &
c=iar ,aca acest loc este la stinga sa.
0ste ,e neconceut sa maninci sau sa comente)i in
timul sectacolului. Regula este .alabila si la cinema. <a
concert & nu .ei urmari ritmul mu)ica ,in, ,in ca & ,in
mina & sau ,in icioare si in nici un ca) nu .ei fre,ona
melo,ia in tim ce o interretea)a orc=estra. Multe teatre
.ec=i sint construite in asa fel incit ,in lo4a se .e,e la
fel ,e bine sala ca si scena. 3n acest ca) este o lisa
totala ,e tact sa e%lore)i cu binoclul ,ecolteul ,oamnelor
sau figurile sectatorilor. 0l nu trebuie sa fie in,retat
,ecit sre scena sau sre orc=estra. 7aca ,oamna care
insoteste un barbat nu .rea sa mearga la bar sau in
foaierul entru fumat & acesta .a trebui ,oar sa caute
e.entual racoritoare si sa se abtina ,e la fumat. Sala
,e teatru nu este facuta entru a lua o masa comleta & ci
cel mult a minca niste ,ulciuri & bomboane & alune & ing=etata
etc si numai in timul au)elor.
<a teatru ca si la cinema salutam cunostintele cu o
simla inclinare a caului si nu anga4am cu ele o
con.ersatie e ,easura caului sectatorilor. 7aca tinem sa
ne .orbim & .om rofita ,e antract. Una ,intre cele mai mari
grosolanii sa arasim sala inainte ,e sfirsitul sectacolului
si sa ne regatim ,e lecare in timul ultimei scene sau
fra)e melo,ice & sub rete%tul ,e a cistiga cite.a clie in
lus la .estiar. Acasta regula e .alabila si entru alau)ele
,atorate artistilor. > ersoana bine crescuta isi .a face o
,atorie ,in a rasun,e stra,aniilor actorilor rin alau)e si
nu le .a intrerue entru a se intoarce acasa cu cite.a
minute mai ,e.reme. Cealalta e%trema & ,e a face un solo ,e
alau)e ,ua incetarea lor & este ,e asemenea ,e rost gust.
Atunci & cin, trebuie sa alau,am ! <a teatru & la sfirsitul
fiecarui act sau la sfirsitul unei bucati ,e .irtuo)itate
seciala. 3ntr-o sala ,e concert & la intrarea ,iri4orului sau
a solistului. 3n sc=imb & .ei face o gafa ,aca .ei alau,a
la sfirsitul unei miscari simfonice. Simfonia are ,e obicei
atru arti si se alau,a numai la sfirsit. 7aca a.em ,e a
face cu un ciclu ,e lie,uri alau,am la sfirsitul ultimului
,intre ele. (u se alau,a nicio,ata intr-o biserica. (umai
marilor artisti li se ofera sau li se arunca flori. Se ot
trimite flori si tinerelor actrite care ,ebutea)a intr-un rol
mai serios & in nici un ca) cin, sunt ,oar figurante. (u se
manifesta ,e)arobarea fata ,e un sectacol rin fluieraturi &
mai ales in timul ,esfasurarii lui.
3ntr-o e%o)itie ,e ictura # iti scoti alaria la
intrarea in galerie & te abtii sa ri)i in =o=ote & sa maninci &
sa fume)i si mai ales sa comente)i oerele in mo,
,e)agreabil. Aceste critici sunt si mai ,elasate ,aca ro.in
,e la un om incaabil sa ,eosebeasca o rero,ucere roasta
,e un Rembrant original si ar fi mai in,icat sa se abtina
,e la orice fel ,e comentarii. Ca este tot in societate un
om oate sa amine ce are ,e sus e mai tir)iu ,in
consi,eratie entru ceilalti .i)itatori ,ar si entru ictorul
a,esea re)ent. Un om bine crescut oate sa astete ina ce
a4unge in stra,a entru a-si enunta roria teorie ,esre
arta & ceea ce nici nu este obligatoriu. Un ictor ,in secolul
trecut a afirmat ca un tablou intr-o e%o)itie este obiectul
care au,e cele mai multe magarii ,in lume 6
<A P0(S3U(0 & <A C>/0<
(u e%ista reguli ,e buna urtare seciale entru
=otel. Peste tot bunele maniere au aceleasi forme. Se alica
la fel ,e bine intr-un =otel ,e lu% ca si intr-o mica
ensiune ,e familie. /eama resimtita ,e toti oamenii in fata
marilor =oteluri & cu ortari galonati & cu lustre stralucitoare
nu e intemeiata. 3n satele figurii imasibile a ortarului ,e
=otel se afla un om caabil ca si tine sa arecie)e
olitetea. Un mare =otel e linga unul mic este ca orasul
fata ,e sat. 3ntr-o ensiune se saluta intrin, in sufragerie.
7aca e .orba ,e un cerc mic - te re)inti singur & ,aca n-a
facut-o atronul. 3ntr-un mare restaurant nu saluti ,ecit
ersoanele ,e la masa ta. 7aca este o masa mare cu multi
oameni .ei saluta ,oar .ecinii ,e masa si le .ei face un
semn amical cu caul la lecare. 7aca ne intilnim astfel ,e
mai multe ori & calea re)entarilor este ,esc=isa si .om a.ea
gri4a & bineinteles & sa resectam regulile ce se imun.
3ntr-un =otel .om lasa =amalul sa ne ,uca baga4ele
in camera & .om telefona entru a cere sa ni se a,uca micul
,e4un & sau entru a ruga un salariat sa ne ,uca o scrisoare
la osta. 7ar si aceasta cu o con,itie # sa acor,am
ersonalului consi,eratia necesara. Sa-l rugam oliticos & sa-i
multumim & sa ii oferim bacsisul coresun)ator ime,iat ce
ser.iciul este facut.
3ntr-o statiune sau intr-un =otel te .ei urta ca si
acasa sau intr-o .i)ita la rieteni & a,ica & bine. (u este
ne.oie sa-ti sc=imbi i,entitatea. Am intilnit in =oteluri
oameni care la ei acasa traiau foarte mo,est iar acolo erau
.esnic nemultumiti & facin, in ermanenta obser.atii ersonalului
,e sr.iciu. 3n sc=imb & tot in =oteluri am .a)ut si oameni cu
o situatie materiala foarte buna & ce accetau micile nelaceri
inerente & cu un )imbet amu)at si & fara sa faca mult ca) ,e
ele.
7eci & retinem ca regula generala # sa nu ,eran4am si
sa nu ne urtam ,ua rinciiul & ,ua mine otoul. Catifeaua
,e la ,raerii nu este usa in camera ca sa ne stergem cu
ea antofii & becurile ,e la .eio)e trebuie sa foloseasca si
urmatorilor .i)itatori & iar moc=eta .a arata mai bine ,aca
nu este arsa ,e resoul e care ni l-am a,us ,e acasa
entru a ne face o cafea. Mentinem or,ine & nu aruncam
tigari e 4os & ne facem atul cin, ne sculam si alicam
toate celelalte reguli care tin ,e resectarea bunului altuia.
(e .om feri inainte ,e toate sa ne ,eran4am .ecinii in
orice fel. Un barbat se ,escoera si saluta in ascensor o
,oamna c=iar ,aca nu o cunoaste & iar ,oamnele se ot saluta
intre ele cu un suris e bu)e & fara a fi obligate sa
con.erse)e.
1". 70 <A PR3MA 3(/3<(3R0 P3(A <A
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
(U(/A 70 AUR
~~~~~~~~~~~~~~~~~
S3MPA/30& -<3R/& PR30/0(30& 7RA;>S/0
S3 CASA/>R30
7aca rima arte a acestei carti a fost scrisa
relati. usor & fiin, .orba ,esre norme ,e con,uita stabilita
si accetate ,e-a lungul timului & caitolele urmatoare sunt
e%term ,e ,ificile entru ca se refera la .iata si
ersonalitatea tinerilor si a,olescentilor & fiinte fragile si
.ulnerabile e care oti ,in neatentie sa le ranesti foarte
usor. 0%ista o colectie intreaga ,e buta,e referitoare la
aceasta tema & atit ,e ,elicata & ca ,e e%emlu # 1 sfaturile
sunt cerute entru a nu fi urmate 1A 1 cei .irstnici ii
sfatuiesc e cei tineri entru ca nu mai ot gresi ei
insisi ... 1 s.a.
/entant ar fi sa renuntam la acest caitol si sa
trecem ,irect la mo,ul in care se re,actea)a in.itatiile ,e
nunta sau bote) & entru ca este un teren sigur.
7ar nu o .om face & cu toate ca in eoca noastra
s-au mo,ificat enorm concetiile ,esre .iata & si ,esre
relatiile ,intre se%e & iar libertatiile ,e manifestare ale
tinerilor sunt aroae totale. Un a,olescent la saisre)ece
ani cunoaste mai multe fete ,ecit bunicul lui intr-o .iata 6
/otusi niste norme generale ot fi inca formulate fara teama
,e ri,icol.
2om incee cu regulile e care ar trebui sa le
resecte intii cei mari. /inerii au ne.oie sa fie a4utati
sa-si gaseasca un mo, ,e comortament firesc & sa-si
,obin,easca un ec=ilibru e care nu-l ot a.ea ,eocam,ata &
,atorita lisei ,e e%erienta.
Prima atitu,ine gresita ,ar ,es intilnita a a,ultului -
arinte & ru,a & rieten - este ,e a nu se amesteca in nici un
fel in .iata a,olescentului & ci ,e a-i lasa o mare libertate. 0ste
o atitu,ine foarte como,a ,ar cin, .iata tinarului esuea)a
lamentabil & rasunsul omului matur .a fi romt # 1 am a.ut
incre,ere in tine & te-am lasat sa faci ce .rei & ai a.ut
libertate totala 6 1 Cita cru)ime inconstienta contine aceasta
relica ,in artea celui care si-a .a)ut linistit ,e
treburi & sau a fost ,oar ,erutat ,e latosa ,e teribilism
cu care tinarul si-a aarat saimele & nelinistile &
framintarile si ,iserarile inerente .irstei.
Cealalta atitu,ine la fel ,e gresita este cea a
arintelui 1 closca 1 6 Cei mari au uitat sau nu acceta ca
o,rasla lor nu mai are cinci ani ci cincisre)ece si o
infirmi)ea)a nelasin,-o sa ia nici o ,eci)ie.
Sa ne amintim ,e roia nostra a,olescenta si ,e cita
ne.oie a.eam ,e libertate & ,ar si ,e un sfat - cin, eram la
.irsta coiilor nostri. 2om constata ,in nou ca nimic nu e
nou sub soare & c=iar ,aca suntem tentati sa ne i,ili)am
comortamentul ,in tinerete rin fra)e ,e tiul # 1 Pe .remea
mea ... 1.
Ca in toate situatiile ,in .iata se imune tact &
rab,are & intelegere. Sa stam ,e .orba cu cei tineri ,e cite
ori suntem rugati & sa nu le ,am sfaturi ,ecit ,aca ne sunt
cerute si sa nu facem cri)e ,e ner.i ,aca nu sunt urmate cu
sfintenie 6 Mai ales rieteniile & flirturile & rimele iubiri
,in .iata tinarului constituie ,omenii tabu entru cei maturi.
Sa nu intram cu bocancii in sufletele coiilor 6
7aca aceasta regula & ,e a resecta si ,e a mena4a
ersonalitatea a,olescentului nu s-a 1 ,emo,at 1 nici urtarea
ci.ili)ata a tinerilor nu a ,e.enit 1 anacronica 1.
3n ,ecursul ultimilor ,ecenii relatiile ,intre
a,olescentii ,e ambele se%e a cunoscut o e.olutie rai,a in
comaratie cu statutul rigi, e care il a.eau tinerii ,e la
inceutul secolului. Actuala generatie beneficia)a ,e scoli
mi%te & tabere la care articia si baieti si fete & ,iscoteci&
.iata sorti.a si multe altele. Se fac conostinte rai, si
se uita la fel ,e ree,e.
3n urma unui test e care l-am facut la un liceu &
o intrebare re.enea cu o mare frec.enta. Cum sa roce,e)i ca
sa cunosti e cine.a care iti lace si nu este nimeni rin
rea4ma care sa-ti faca acest ser.iciu ! 3n
acest ,omeniu & entru acesta .irsta co,ul manierelor elegante
este foarte ... tolerant. 3n me,ii aroiate - scoli & tabere &
sali ,e sort & ,iscoteci & reuniuni ,ansante etc - atit baiatul
cit si fata ot sc=imba cite.a .orbe & ot sa se re)inte
singuri & ot lega rai, o rietenie. 0%ista o singura
inter,ictie - a nu insista si a nu lictisi e cea sau cel
e care l-ai cunoscut & ,aca simti sau intuiesti ca simatia
nu-ti este imartasita. 7emnitatea ta ,e om te .a ,etermina
sa renunti si ... sa suferi in tacere. <a aceasta .irsta
ranile se .in,eca usor. 2ei intilni in mo, sigur o alta
fiinta care .a fi mai receti.a la sentimentele tale. Usor
,e sus & greu ,e urmat 6 /otusi incercati ...
Cu totul altfel stau lucrurile cin, ,orim sa
cunoastem e cine.a in locuri ublice - stra)i & gari &
autobu)e & metrouri & trenuri etc. 3n aceste ca)uri se recoman,a
ma%imum ,e ru,enta. (u este numai neoliticos sa faci
cunostinta e stra,a ci si ericulos 6 7aca accetati
riscurile o faceti e roria ,umnea.ostra rasun,ere. (u .a
lasati con.insi ,e o.estea matusii care si-a cunoscut sotul
in tram.ai si traiesc fericiti. Au a.ut noroc & s-ar utea sa
nu-l a.eti si ,umnea.ostra 6
(oul co, al bunelor maniere in aceste con,itii a
facut sa ,isara un numar mare ,e inter,ictii ,e e .remuri&
care asta)i ni se ar absur,e. (ici un arinte alta ,ata nu
ar fi accetat ca fiica lui sa lece & ,e e%emlu & intr-o
tabara mi%ta la munte sau la mare & c=iar ,aca rofesorul ce
con,ucea tabara i-ar fi insirat o incre,ere totala. Ar fi
fost ,e neconceut 6 7ar nu strica nimanui & ci ,imotri.a & ca
si asta)i tinerii sa .orbeasca oliticos intre ei si cu cei
,in 4ur & fara brutalitati ,e limba4 sau ,e comortament.
(imeni nu ne .a con.inge ca un tinar si cu atit mai
mult o tinara care in4ura ca la usa cortului & sunt oameni
ai )ilelor noastre & a,ica mo,erni 6 2or fi in mo, cert
ta%ati D catalogati & areciati E ,ret ceea ce sunt - niste
in,i.i)i grosolani & fara e,ucatie 6 7aca .orbesc urit ,in
teribilism & ,in 1 sirit ,e gasca 1 cu timul .or renunta. Mai
gra. este ,aca asa se .orbeste in familie. 3n acest ca)
tinerii ar trebui sa-i 1 e,uce 1 ei e cei mari si .a fi
greu.
Curtea care se facea alta,ata in,elung si care era o
obligatie ,in artea tinarului ,a,ea .ietii un anume farmec
si romantism. C=iar ,aca in scoli se fac ore ,e se%ologie &
c=iar ,aca tinerii sunt regatiti cu toate mi4loacele mo,erne
,e contracetie & si sunt in.atati sa se aere ,e Si,a &
,elicatetea si arfumul unic al rimelor manifestari ,e
,ragoste nu ar trebui sa ,isara ,in .iata lor. Argumentul
este simlu # sunt unice si ireetabile. Minunatul film sue,e)
1 (-au ,ansat ,ecit o .ara 1 ar trebui rogramat si
rerogramat entru a se bucura ,e el toate generatiile.
Simatia este c=iar ,ragoste ! 7esigur & nu 6 -lirtul
nu este con,amnabil ,in unctul ,e .e,ere al bunelor maniere.
0l este secific unei anumite .irste. A )imbi & a face mici
,aruri & a in.ita o fata la cinema & a-i ,arui o floare & nu
are in sine nimic rau. A rasun,e acestor in.itatii este
firesc. ,e aici se oate naste o rietenie ,urbila sau o
mare iubire. 7ar si aici aare o inter,ictie. A flirta & a
coc=eta & a face 1 oc=i ,ulci 1 se otri.este - cum am sus -
tinerilor. 7ua o anumita .irsta & cin, tinarul a ,e.enit
matur & are o familie & c=iar si coii & 1 obiceiul 1 ,e a
coc=eta cu oricine in orice moment & ,e.ine suarator. 7omnul
care ,easeste ragul bunelor maniere - ce recoman,a ,oar un
suris & o stringere ,e mina & sau un comliment - este
insuortabil. 0l iti .a retine mina mai mult ,ecit este
necesar & .a insista sa-i ,ai numarul ,e telefon & .a ,ori sa
obtina o intilnire si toate aceste gesturi le .a face
uneori c=iar sub oc=ii sotiei - ce .a suferi in tacere. Un
astfel ,e ,omn este ori rost crescut ori bolna.. 7ar nici
1 coc=etele 1 & femeile ce se cre, fatale si ire)istibile & nu
sunt agreate intr-o societate ,e oameni bine crescuti. Astfel
,e ersoane .or fi tratate cu in,iferenta si raceala & alta
solutie nu e%ista.
3n )ilele noastre i,ealul feminin are sa se aroie
,in unct ,e .e,ere fi)ic ,e cel ,in antic=itatea greaca.
Sunt a,mirate fetele cu silueta & sanatoase & sorti.e. Au
succes cele in,een,ente material & bune camara,e in scoli &
ser.icii & in .acante. 7ar asta nu inseamna ca fetele au .oie
sa-si uite feminitatea & entru ca astfel au foarte utine
sanse ,e a fi areciate ,e barbati. -eminitatea resuune
,elicatete si nu agresiune ro.ocatoare. > ,oamna & nu este
cea care oarta .erig=eta ci cea care isi merita numele.
Cu.intul 1 ,oamna 1 in acest conte%t are o semnificatie
similara cu cea e care o atribuim si tinarului bine
crescut ,e ,omn. > fata ,e saisre)ece ani se oate urta
ca o 1 ,oamna 1 & fara sa renunte la can,oarea si ne.ino.atia
inerenta .irstei & recum si o femeie in toata firea oate
fi catalogata ,ret rost crescuta ,aca nu a in.atat sa se
oarte ci.ili)at & la timul otri.it. 7oamna te si nasti ,ar
si ,e.ii 6
A,olescentele ar trebui sa-si ia cite.a masuri ,e
recautie entru a fi resectate si ocrotite in societate
asa cum merita gratia si fragilitatea lor. 3ata un singur
e%emlu # nu trebuie sa-si ,ea fotografia cu atit mai mult
cu ,e,icatie unui baiat e care nu-l cunoaste foarte bine.
(u & ,raga tinara cititoare & nu sunt .orbe ,emo,ate 6 Sunt
e%act a,atate la .iata contemorana entru ca ati fi uimita
,aca ati .e,ea cum unii tineri fac sa circule intre ei
aceasta ,o.a,a ,e simatie si ,aca ati mai au)i si tonul
sau cu.intele cu care le comentea)a 6 (u este .orba ,esre o
regula ,e etic=eta & ca cea ,esre felul ,e a minca ,e
e%emlu & ci ,e o masura ,e aarare a can,orii imotri.a
grosolaniei & ceea ce este un lucru foarte ,iferit.
> roblema ,elicata & i.ita ,in situatia financiara ,e
cele mai multe ori egala ,intre baieti si fete & este cea a
c=eltuielilor comune # biletul ,e cinema & nota la cofetarie
sau restaurant & e%cursii etc. Prestigiul masculin cere ca
barbatul sa lateasca fara comentarii toate aceste c=eltuieli &
mai ales cin, are un .enit ersonal & ,ar cu niste reci)ari
ce tin ,e ,omeniul bunei cresteri # tinarul .a fi onorat si
.a uita ime,iat c=eltuiala facuta & iar tinara nu .a abu)a
afisin, retentii e%tra.agante si costisitoare & c=iar ,aca
este in.itata ,e o ersoana cu osibilitati materiale
,eosebite. Fgircenia la barbati ca si lacomia la femei ro,uc
o imresie mai mult ,ecit ,e)agreabila. 7ar este totusi
a,mis & cin, te .e)i foarte ,es sau c=iar )ilnic & la .irsta
cin, n-ai inca un .enit ersonal & sa oti ,iscuta ,esc=is &
o ,ata entru tot,eauna & roblema c=eltuielilor. 7aca te
oresti la solutia c=eltuielilor searate & mo,alitatile
trebuiesc sa fie stabilite cu foarte multa gri4a. C=iar ,aca
esti cel mai sarac ,intre stu,enti nu e lacut sa .e)i cum
rietena ta lateste nota sub oc=ii c=elnerului. Se ,iscuta in
realabil iar ,aca ai ne.oie ,e un imrumut il faci inainte ,e
intrarea in restaurant. C=iar ,aca se imart aoi c=eltuielile
- lateste baiatul. Se .a e.ita in orice ca) scena enibila
a celor ,oua miini care agita cite o bancnota in acelasi
tim si se luta entru a lati consumatia.
3n )ilele noastre logo,na este mult utin oficiala si
nu creea)a aceleasi obligatii ca alta ,ata. <a inceutul
acestui secol & ,oi in,ragostiti a caror logo,na n-a.usese
inca loc & nu uteau sa se .a,a & ,ecit in re)enta arintilor
sau a unei terte ersoane. Rareori uteau sa iasa singuri in
lume si era e%clus & ,e e%emlu & sa-si etreaca .acanta
imreuna.
/inerii ,e asta)i locuiesc in orase & in camere
inc=iriate sau la camine in comun cu colegi ,e .irsta lor.
7esartiti ,e arintilor au & in consecinta & infinit mai
utine restrictii in comortament & ca ,e e%emlu & ,e a cere
ermisiunea ,e a le re)enta e cine.a & lucru ce alta,ata
era strict necesar. Se intimla sa cunoastem e cine.a ,e
multa .reme & sa trecem ,ret logo,iti in oc=ii colegilor & in
tim ce binecu.intarile arintilor & sunt inca in stare ,e
roiect in,eartat. Uneori & ,in ,iferite moti.e o casatorie se
face inainte ,e a ne fi gin,it la logo,na & ,ar inca nu
este o regula generala. 3n clasele instarite si mi4locii & mai
eles & logo,na este inca un e.eniment in,elung c=ib)uit si e
care nu-l trate)i cu suerficialitate. Alta,ata & logo,na nu se
ruea ,ecit rar & si ,intr-un moti. intr-a,e.ar foarte serios.
Se a4ungea astfel ca ,ua un sc=imb ,e ca,ouri rituale si
,ua scurgerea unui inter.al anume & sa se oficie)e casatoria
c=iar in ciu,a & uneori & a unor neintelegeri ,intre logo,nici &
neintelegeri ce se amlificau ,e-a lungul unei intregii .ieti.
Cu orice risc & in ma4oritatea ca)urilor & nu se ruea o
logo,na fara ca fata in secial & sa nu ramina ,e)onorata e
.eci. Asta)i & este infinit mai bine sa rui o logo,na ,ecit
sa faci o casatorie roasta. 7esigur & rutura logo,nei imlica
si consecinte ,e or,in sentimental & financiar & familial sau
social ,ar imortanta reala a acestor consecinte este mult
mai mica ,ecit traiul in comun a ,oua fiinte sortite sa nu
se oata suferi o .iata. Un logo,nic ,e)amagit & o logo,nica
inselata nu trebuie nicio,ata sa uriteasca amintirea unor
)ile totusi luminoase si frumoase. Un om binecrescut nu
comentea)a cu nimeni moti.ele care l-au silit sa se ,esarta
,e rietena sau rietenul sau.
7in fericire & nu se intimla la fel cu toate rimele
iubiri si & ma4oritatea ,intre ele & se termina & cu logo,ne si
casatorii. Si intr-o buna )i un culu inlocuieste e cei ,oi
logo,nici fara ca ei sa fie mai utin in,ragostiti & ,ar &
a.in, & oate & ce.a mai multa maturitate si mai multa
resonsabilitate fata ,e .iata. (u ii .om mai .e,ea
limbin,u-se strins inlantuiti e stra,a sau rin arcuri ci
,oar tinin,u-se ,e mina entru ca .or intelege ca farmecul
si tan,retea sentimentelor nu le e%teriori)e)i in ublic. (u
se .or mai imbratisa la fiecare colt ,a stra,a & ca si cum
ar fi singuri e lume ,in,u-si seama ca ei sunt mai
,egraba incon4urati ,e curiosi si ,e ersoane gata sa
birfeasca. Au renuntat sa utili)e)e in alta arte ,ecit la
ei acasa micile orecle tan,re ,e care intregul antura4 se
amu)a coios. (u se mai fac astetati cite o 4umatate ,e ora
e stra,a & au renuntat sa crea,a cu.intele ,use ,e colo-colo
,e colegi e seama artenerului & .orbe ce ii faceau sa se
certe la infinit. Sunt imreuna si nu se mai ocua ,ecit ,e
ei insisi entru a incerca sa ramina & in ciu,a gelosilor si
a curiosilor & un culu unit. /inarul culu afla & in.ata ca
,ragostea nu se =raneste cu aer ci se creea)a si se
recreea)a & in mo, neincetat rin mici gesturi ,e fiecare )i.
Sotul ca si sotia trebuiesc recuceriti mereu - iata un a,e.ar
care sta la ba)a casatoriilor reusite e care le a,miram.
Culul nostru intelege ree,e ca surisul si buna ,iso)itie
sunt in,isensabile entru a ,uce o .iata in comun. /oti
a.em momente ,e in,iso)itie sau ,e suarare ,ar roblema
este sa stii sa-l faci e celalalt sa le uite. 7aca ai
reusit - o .a face si el alta,ata in situatii similare. Sa
manifesti acasa o in,iso)itie continua & sa a,oti o tinuta
mai mult ,ecit negli4enta & sa lasi sa treaca sarbatorile si
ani.ersarile & fara sa le transformi in a,e.arate e.enimente
sunt in aarenta lucruri marunte & ,ar ele .or ,uce in mo,
sigur la ,isaritia minunatei & mistuitoarei iubiri ,e alta,ata.
Casatoria trebuie sa cree)e o intimitate fara
ascun)isuri si fara minciuni. 7ar sinceritatea nu 4ustifica
gesturile brutale sau ner.oase si nici cu.intele grosolane. Un
barbat casatorit nu ar trebui sa cunoasca nicio,ata micile
secrete cosmetice ale sotiei sale & iar aceasta ar trebui
sa-si astete sotul ca e un osibil a,mirator ce ar
surrin,e-o la bucatarie & cu un sort coc=et asortat la unul
,in tricourile e care le oarta numai in casa 6 > batrinete
fericita in comun nu este un ,ar al )eilor ci este
re)ultatul unor ani in,elungi ,e resect & ,e stima si ,e
,ragoste.
A20M U( C>P3< 6 3A/A > PR>5<0MA CU
A702ARA/ S0R3>ASA
Aaritia e lume a unui coil intr-o familie este un
rile4 ,e mare bucurie. 7ar sa ai coii inseamna in acelasi
tim sa-ti asumi o mare rasun,ere in ceea ce ri.este
,elicata misiune ,e a-l e,uca si creste. Coilul oarta in
germeni toate otentialitatile .ietii sale ,e a,ult & e cele
bune si e cele rele. Primii sai ani ,e .iata .or fi
,ecisi.i entru intregul sau ,estin. Ca sa e,uci un coil
trebuie sa fii tu insuti e,ucat si cin, sunem e,ucat nu
ne referim la fatul ca stim sa salutam & sa mincam corect
sau ca a.em stu,ii suerioare & ci la acea arta ,e a sti
sa cresti un coil. 0%ista coii rost crescuti & ro.eniti
,in me,iile cele mai rafinate si coii cu un comortament
,e in.i,iat & crescuti in familii ,intre cele mai mo,este.
(u utem arofun,a aici aceasta roblema .itala &
e%ista multa literatura ,e secialitate & incit ne .om ori
numai asura citor.a reguli & usor ,e retinut ,ar foarte greu
,e alicat consec.ent.
Cin, trebuie inceuta e,ucatia coilului ! Cu 2* ,e
ani inaintea nasterii lui & rasun,e un si=olog & rostin, un
a,e.ar esential. Cin, trebuie un coil in.atat sa asculte
mu)ica simfonica ! este intrebata mama unui a,olescent cu
comortare ,eosebit ,e lacuta A ,in )iua in care se naste 6
inainte ,e culcare ii uneam un ,isc cu mu)ica clasica &
mai tir)iu nu utea a,ormi fara ea & iar acum asculta cin,
.rea. Am ales cite.e rasunsuri ,intr-o infinitate osibila #
,e ce citeste coilul & ,e ce iubeste florile si animalele &
,e ce nu minte & etc & etc A entru ca si noi facem la fel
ar fi rasunsul arintilor. 7ar e%ista ,in acate si
numeroase e%emle ,e coii care nu-si imita ,eloc arintii.
(oi citim & el nu & noi muncim & ii ,am tot ce ii trebuie si
el are note roaste & noi nu bem & nu fumam si el e toata
)iua rin baruri. Sa fie clar & coilul mic nu este .ino.at 6
Au inter.enit greseli ,e e,ucatie. Prima greseala ro.ine ,in
e%cesi.a si interminabila morala facuta coiilor & fara o
legatura con.ingatoare cu comortamentul arintilor. Coii sunt
~~~~~~~~~~~
,isusi sa-si imite arintii in ceea ce fac nu in ceea ce
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
sun 6 7e la .irste frage,e cei mici isi fac i,oli ,in
~~~~
arinti & feriti-.a sa-i ,e)amagiti. ;in,iti-.a numai la ce crunta
,e)ilu)ie il suuneti cin, fiin, ce.a mai mare .a reali)a ca
,oar el nu are .oie sa minta & ,oar el trebuie sa se sele
seara e ,inti & ,oar el este obligat sa .orbeasca frumos.
7aca arintele nu face toate aceste lucruri e care le
retin,e coilului sa fim con.insi ca nu oate fi .orba ,e
e,ucatie.
Prin natura lui coilul este egoist si astfel aare
cealalta greseala gra.a in e,ucatia ,ata ,e arinti c=iar cu
o comortare e%emlara - toleranta & inga,uinta & rasfatul. 7emult
am au)it o trista istorie care mi-a ,at ,e gin,it toata
.iata. 5unica mea a a.ut multi coii. 7ar coilul referat
era o fetita ,e cinci ani & un inger cu bucle blon,e si
oc=i albastri e care o a,orau toti ai casei. 7ua o boala
grea & in con.alescenta & fetitei i se recoman,ase un regim
foarte se.er. 5unica mea nu a re)istat rugamintilor coilului
,e a-i ,a o ra4itura cal,a scoasa atunci ,in cutor. Pina
seara fetita a murit ... 0ste .orba ,e o ,ragoste si o mila
rost intelese ,e catre a,ult. Cin, ne este mila ,e coil
sa ne gin,im intot,eauna la consecinte. 3l .om trimite la
scoala c=iar ,aca afara loua cu galeata & nu-l .om scuti
,e orele ,e e,ucatie fi)ica si nu ne .om certa mereu cu
rofesorii entru ca ii ,au note roaste. (otele se iau nu
se ,au 6
7erin,erile muncii intelctuale si fi)ice se culti.a
la coil inca ,e la .irste frage,e. Celui mic ii este lene
sa citeasca & si atunci a,ultul .a recurge la un mic
siretlic # ii .a citi el si .a lasa intentionat o.estea
neterminata in momentul cel mai interesant. 3i .a ,a in
gri4a mici treburi in casa e care le .a face la inceut
,in curio)itate iar aoi ,in obisnuinta.
Pe,agogia mo,erna este in general imotri.a e,eselor&
in secial imotri.a celor cororale. /otusi ,aca ne =otarim &
,ua ce ne gin,im in,elung si nu ra,a ner.ilor si furiei
oarbe & sa-l e,esim & atunci sa o si facem. Un alt rinciiu
,e e,ucatie se.er sune sa nu ameninti nicio,ata un coil
ca il arunci e geam & entru ca ,aca ai sus-o & arunca-l 6
S-au facut teste care au ,emonstrat ca intr-o casa
in care este o atmosfera incarcata ,e cearta si ura florilor
,e interior nu le merge bine. 7e ce ar reactiona un sugar
altfel ! (u trebuie sa ni se imuna & ci sa intelegem ca
numai o atmosfera calma este fa.orabila ,e).oltarii normale
a unui om. 5unicile & matusile sunt neretuite intr-o casa cu
un coil & ,e ce nu le-am trece cu .e,erea micile slabiciuni
,atorate .irstei si ne iritam in mo, inutil ro.ocin,
scan,aluri interminabile !
7aca ,in anumite moti.e il rogi e coil sa suna o
singura minciuna & ,e e%emlu & sa rasun,a la telefon ca nu
esti acasa & el .a ,escoeri ime,iat in asta un mi4loc como,
,e a iesi ,in orice incurcatura. Si cum .or roce,a arintii
entru a-l con.inge ca e%ista minciuni con.entionale ermise
si altele gra.e & neermise ! A,e.arul este entru coii
absolut. Ce ,e.ine absolutul ,aca sunt ,oua feluri ,e a,e.ar !
Sau cum sa in.eti un coil sa se oarte corect la masa
cin, noi insine mestecam )gomotos & cum sa-l in.atam sa fie
unctual cin, noi suntem .esnic in intir)iere !
Re.enim la arta ,e a trai. Si in acest ,omeniu
e%emlul arintilor este ,eosebit ,e imortant. Prin natura sa
coilul nu este oliticos. 0ste un mic egoist caruia
e%erienta nu i-a ,emonstrat inca necesitatea bunelor maniere &
acestea fiin, ,e natura sociala. Coilul consi,era ca bunele
maniere formea)a un sistem in.entat ,e a,ulti entru a-i
face lui .iata amara. Cin, i se cere entru a suta oara sa
salute & sa intin,a mina & sa taca & si .e,e ca cei mari
negli4ea)a toate aceste reguli & sa nu ne mire ca aceste
obser.atii ,e.in .orbe goale.
0ste imortant ca inca ,e cin, coilul incee sa
.orbeasca sa fie a4utat sa se e%rime normal. /rebuie sa-l
corectam in ermanenta si sa nu accetam cu.intele stilcite &
sub rete%tul ca sunt ,ragute. >biceiul ,e a numi totul in
4ur rin ,iminuti.e sau onomatoee - ciinele este =am-=am &
isica - miau & .aca - muu & etc. .a obliga coilul la .irsta
scolara sa mai in.ete o limba & si .a risca sa ,e.ina
ri,icol intre colegii crescuti ,e arinti cu mai multa minte
,ecit noi.
(u numai in ,omeniul .ocabularului este imortanta
resectarea ersonalitatii in ,e.enire a coilului. 7e e%emlu
or,inele ,ate fara sens & fara alt sco ,ecit ,e a stabili
autoritatea arintilor & sunt ime,iat erceute ca atare ,e
coii si e%ecutate in consecinta 6 Sa-l oresti sa se 4oace
numai entru ca asa ai tu c=ef & este o ofensa a,usa
sufletului ,elicat al coilului & iar sa reeti ,eseori
aceasta inter,ictie .a ,uce la o re.olta 4ustificata ,in
artea lui care il .a inrai ,e mic.
Unui coil trebuie sa i se multumeasca ,ua ce a
fost rugat sa faca un ser.iciu oarecare. 7aca arintii
negli4ea)a aceasta ,atorie & coilul nu .a intir)ia sa conc=i,a
ca olitetea se imarte in mo, ciu,at in aceasta lume si
nu se .a in,ragosti nicio,ata cu a,e.arat ,e magicele
cu.inte # /e rog frumos 6 & Multumesc mult 6 Si cit ,e greu ii
.a fi fara ele in .iata 6
Pentru a atrun,e in inteligenta si inima unui micut
cea mai buna cale este aceea ,e a ne imagina noi insine
ca fiin, ,e .irsta lui. Aceast efort ne .a ermite sa
intelegem roblemele ce il framinta & sa a.em rab,are fata ,e
ne.oia lui neincetata ,e a une intrebari & ,e a moti.a
sfaturile e care i le ,am mereu. C=iar si noi & maturii &
a.em ne.oie ,e cine.a in fata caruia sa ne ,esc=i,em
sufletul & el ,e ce nu ar a.ea !
Ca toate oerele intr-a,e.ar mari & e,ucatia este
,ificila ,ar lina ,e satisfactii. 7aca n-am fost noi insine
tiul coilului mo,el & sau c=iar ,aca am fost & n-a.em
,retul sa luam in tragic micile o)ne si tra)nai inerente
coilariei. /rebuie & ,imotri.a & sa ne gin,im ca ele
caracteri)ea)a & aceasta .irsta. 5ineinteles .om lua masuri ,aca
obra)niciile .or merge rea ,earte & ,ar & c=iar si in acest
ca) & .om face ael la intelegerea si la buna.ointa ustiului&
meto,a infinit mai eficienta ,ecit cea ,ictatoriala. >
e%licatie in cite.a cu.inte este in aceasta situatie mai
otri.ita & ,ecit o cri)a ,e ner.i. 7ar sa nu insistam ,aca
nu l-am con.ins ,in rima incercare & ci sa re.enim alta
,ata cu alte argumente. 3n loc sa tiam ermanent - (u une
mina 6 - mult mai ractic ar fi sa-i in,eartam ,in cale
obiectele e care nu are .oie sa le atinga - ,e e%emlu & o
cratita cu aa clocotita sau o statueta .aloroasa. Parintii
care se reocua ,e .iitorul coiilor lor nu le ermit
nicio,ata sa treaca usor este roblemele ce tin ,e cinste &
onoare & cura4 sau onoarea celorlalti. 3nca ,e la .irsta
scolara se ,isting foarte bine cei care ,au ,in coate fara
scruule & cei care se iming cu tot ,ina,insul in fata & cei
care ractica ,elatiunea & cei care lingusesc & ,efecte gra.e
care se .or amlifica in timul .ietii. Sa le obser.am la
tim si sa le corectam cu tact.
> roblema ,elicata sunt banii si nu numai entru cei
mici ci si entru a,ulti. Cum mai toti a.em bani utini ar
fi bine ca si cel mai mic ,in casa sa stie ca anumite
lucruri sunt mai retioase ,ecit .alorile materiale si nu ot
fi obtinute cu bani. 7ati-i e%emlul casei incen,iate &
situatie in care ,isare tot ce ai strins o .iata iar omul
s-a sal.at numai cu ce a.ea in minte si o oate lua
oricin, ,e la caat.
7ar coilul traieste in societate & tentatiile sunt
mari & unii colegi au =aine si 4ucarii frumoase & maninca numai
lucruri bune & .in la scoala cu masina & etc. Cum sa-l faci
sa inteleaga aceasta ne,retate # ca altii au tot ce-si
,oresc si el nu 6 Cum sa-l con.ingi ca in lumea asta banii
nu sunt totul si ca e%ista lucruri infinit mai retioase
,ecit ei ! 3ncercati sa-i .orbiti ,esre >nasis & unul ,intre
cei mai bogati oameni ,in lume & care a murit in.ins ,e
cancer ca cel mai sarac cersetor & .a intelege cit ,e
retioasa este sanatatea A sau ,esre tiganii care ,esi sunt
lini ,e bani & traiesc in mi)erie si nu-i resecta nimeni.
Sau ,ati-i ce e%emle .reti numai sa-l con.ingeti ca a trai
frumos nu este sinonim cu a a.ea bani. Si in acest ,omeniu &
ca si in altele & e%ista ,in artea arintilor & care ei
insisi nu stiu sa traiasca frumos & a,ica normal & ,oua
comortamente ,iferite & noci.e amin,oua ,e).oltarii normale a
coilului atunci cin, se ,easeste o anumita limita. Sa fim
bine intelesi & ,aca cei .irstnici nu stiu sa-si c=ib)uiasca
bine .eniturile & si orice suma ,e bani ar a.ea nu .a fi
nicio,ata suficienta & atunci nici tinerii nu .or sti ce sa
faca cu banii in .iata. 7aca ai o barca .rei un 9a=t & ,aca
ai un 9a=t .rei un .aor & ,aca il ai .rei un transatlantic
s.a.m.,. 0ste foarte bine sa-ti ,oresti mereu ce.a & nu aici
este roblema & imortant este sa oti sa obtii ceea iti ce
,oresti cu mi4loace cinstite. Si mai ales sa sti sa
stabilesti or,inea rioritatilor in a obtine ce.a.
Prima atitu,ine gresita la care ne refeream este a
arintilor care nu ofera coiilor nici macar strictul necesar
lamentin,u-se ermanent ca nu au ,e un,e. Coilul .a intelege&
.a fi ,e buna cre,inta & .a renunta la orice retentie. 7ar
,aca tot l-am intro,us in robleme care nu il ri.esc & .a
rotesta la un moment ,at imotri.a .itrinei cu bibelouri
entru care se fac atitea sacrificii si e care el le
,etesta sau .a obser.a ca se ,au rea multi bani e bautura
sau la coaforul mamei & iar el nu are bani nici ,e o carte.
Celalalt comortament & la fel ,e ,es intilnit & este
cel al arintelui martir & .ictima # nu am a.ut noi D sau am
a.ut & nu contea)a moti.atia E sa aiba el & sa nu-i liseasca
nimic & ,oar entru el muncim. 7aca in rimul ca) riscurile
,eformarii caracterului sunt mai mici & entru ca ,e obicei
cel frustrat se ambitionea)a sa aiba cit mai ree,e roriile
sale .enituri & in cel ,e-al ,oilea ca) urmarile sunt foarte
gra.e. Cin, coilul stie ca i se cu.ine totul & cin, are
totul & cin, cei mari tru,esc ,in greu entru a obtine bani
ca sa-i satisfaca toate mofturile nu mai au tim sa-l si
e,uce. (u mai au utere nici sa stea ,e .orba omeneste cu
el & si ramas singur ustiul isi .a c=inui mintea cu ce sa
le mai ceara & si ce sa-si mai ,oreasca. 0ste infinit mai
lacut sa retin,a ,ecit sa 1 restituie 1 & a,ica sa in.ete
macar bine la scoala. Astfel ,e situatii au intot,eauna un
final ,ramatic ,eoarece arintii care au sacrificat totul se
.or simti ne,retatiti & ,eorece nimeni nu le .a raslati
sacrificiile facute & iar coii sre marea lor surrin,ere &
a4unsi a,ulti le .or face rerosuri # 1 eu eram coil & te-ai
luat ,ua mintea mea sa-mi cumeri calculator cin, eu nu
stiam bine tabla inmultirii !6 cu banii ,ati e trenuletele
scume e care mi le-ai luat cin, eram mic uteai sa-mi
latesti un rofesor ,e france)a sau orice alta limba straina
si reali)am ce.a in .iata 1& etc & etc. Parintii se .or aara
la rin,ul lor sunin, ca ei au incercat sa-i in.ete cit mai
multe lucruri si ian si .ioara si tenis si limbi straine
si matematica ,ar 1 nu s-a rins nimic ,e el 1. 3n aceste
familii nu .a ,omni acea nicio,ata. 5anii nu sunt necesari
,ecit cin, nu-i ai. 7eci sa c=ib)uim bine ce facem cu ei
ca sa nu ne amarasca .iata ci s-o faca agreabila. Cin, .om
intelege oare o ,ata entru tot,eauna ca nu este .ina
coilului ca a a4uns un neisra.it & ci numai a noastra ! (e
referim bineinteles la coii in)estrati normal.
Re.enim la .iata in familie./rebuie sa-i in.atam e
coii cum sa se imbrace & cum sa manince si ca toate
acestea sunt tot atit ,e imortante entru ei ca entru
toata lumea. Parintii trebuie sa aiba gri4a ca lingura sa
fie ,usa la gura cu .irful inainte & ca tacimurile sa fie
tinute in mo, corect & ca ing=ititurile sa fie mici & gura
inc=isa in timul mestecarii & bu)ele sterse ,ua ce se bea &
etc. Coii nu trebuie sa se 4oace cu mincarea & nu trebuie
sa-i intrerua a a,ulti & trebuie sa treaca in general
neobser.ati. S-a renuntat la obiceiul ,e a li se ,a sa
manince in camera lor & ,ar asta nu le ,a ,retul sa tulbure
mesele familiale. 0ste imortant sa luam masuri in lus cin,
luam coii la restaurant sau intr-un loc ublic & ceea ce & la
,ret .orbin, & nu e c=iar in,icat & caci risca sa ro,uca
neca)uri. 7e altfel nici entru ei nu este c=iar o lacere
entru ca nu oti cere unui coil & c=iar erfect e,ucat & sa
cunoasca toate subtilitatile mesei si e%ista mereu riscul sa
greseasca utin. <a fel & in situatia in.itatiei la cine.a
acasa. 7aca nu e .orba ,e o in.itatie la rieteni foarte
buni sau ,aca ustii nu au cel utin 1* ani .om e.ita sa-i
luam cu noi. Petrecerile entru coii sint situatii seciale.
<a astfel ,e .i)ite ii .om con,uce si la ,orinta ga),ei ii
.om lasa singuri sau .om ramine cu ei. <a ora fi%ata & tot
,e ga),a & .om .eni sa-i luam fara a intir)ia.
Un e,agog cunoscut sunea ca ,ecit sa ai un coil
mai bine nu ai niciunul 6 -amiliile cu ,oi sau cu mai multi
coii obtin ,eobicei un climat mult mai fa.orabil e,ucatiei &
rin ceea ce numim camara,erie & atenuare a egoismului si
,orinta ,e a fi ,e folos celorlalti. 7ar ,aca arintii cu
mai multi coii au bucurii mai mari & ,easemeni au si
obligatii mai mari. 3n rimul rin, ,e a fi ,reti cu
fiecare & ,e a nu a.ea referinte & aoi & ,e a a.ea gri4a ca
niciunul ,intre coii sa nu aiba asura celorlalti o
influenta ericuloasa & ceea ce ar a,uce re4u,icii .ietii
comune. Sa-ti etreci coilaria rintre frati si surori
inseamna sa treci rintr-o scoala inalta ,e camara,erie si
fair - la9. Retineti un rinciiu 1 sfint 1 ,e e,ucatie # intr-o
casa cu trei membrii ,e familie - tata & mama si un coil -
o ciorba se imarte in trei A intr-o casa cu )ece membrii &
se imarte ... in )ece s.a.m.,. /rebuie ,eci sa-i obisnuim e
coii inca ,in rimii ani & nu numai sa-si re.en,ice
,returile ci sa aiba gri4a si ,e ceilalti. Aroos ,e aceste
gri4i fata ,e ceilalti & e momentul sa sunem ca rima gri4a
fata ,e un coil este sa-i ,am un renume osibil. Aceasta
alegere imlica mai multe resonsabilitati ,ecit s-ar area.
Coilul isi .a urta numele si cin, nu .a mai fi coil. Sa
e.itam ,eci tot ce tine ,e mo,a & tot ce este rea
sofisticat & ceea ce se ,istinge rin originalitate. 0 totusi
infinit mai usor sa te limbi rin .iata cin, te numesti
0lena sau Maria ,ecit ,aca te c=eama Sue 0llen sau Pamela.
Cum .a suna # Sue 0llen Poescu !6 (u bote)ati coii cu
,iminuti.e 6 0ste ri,icol sa au)i 7oamna ministru Su)anica
Poescu. 7aca nu .-am con.ins rasfoiti intr-o )i cartea ,e
telefon 6
PR>5<0M0 <0;A/0 70 ;0(0RA/33 SAU
C>(-<3C/U< 3(/R0 ;0(0RA/33
7e la bun inceut trebuie sa reci)am ca i,eal si
sanatos este ca fiecare generatie sa locuiasca searat. Sau
mai lastic e%rimat & tinerii cin, ,e.in, in,een,enti
material fata ,e arinti & trebuie 1 sa-si ia )borul 1. 7ar
acolo un,e ,in moti.e obiecti.e & sa )icem cri)a ,e locuinte &
traiesc imreuna arinti si coii & bunici si neoti & soacre &
nurori si gineri & intr-un cu.int & ersoane aartinin, unor
generatii ,iferite & micile conflicte sint ine.itabile si uneori
,e.in c=iar foarte gra.e. 0 imortant totusi ca 1 ra)boiul 1
inerent ,intre generatii sa fie suortabil. (atura umana face
ca tinerii sa fie caracteri)ati rin nerab,are & iar batrinii
rin e%erienta. Conflictele se nasc ,e aici. -iecare cre,e ca
are ,retate. 7ar cu umor si cu in,ulgenta ,e ambele arti
intelegerea care nu trebuie sa liseasca ,intr-o casa .a fi
osibila.
Atita .reme cit coii sunt mici & ,eci)iile arintilor
au caracter ,e lege. 7aca & atunci cin, se fac mari si
traiesc sub acelasi acoeris cu a,ultii & nu mai a.em ,e a
face o relatie ,e subor,onare. Consecintele acestei stari ,e
lucruri & se .a, inca ,in clia cin, un culu tinar se muta
sre a trai cu arintii unuia sau altuia ,intre soti.
Resectul & olitetea & ,ragostea e%ista & ,ar e%ista si .iata
coti,iana cu micile ei frecusuri neincetate. /rebuie ca cei
in .irsta sa se con.inga ,e un lucru # amintirea reetata a
.remurilor ,e alta,ata nu .a re)ol.a roblemele .remurilor
actuale. Ar face mai bine sa-si aminteasca ca si tineretea
lor a fost lisita ,e gri4i & e care le lasau e seama
arintilor & si atunci ar a,ota o atitu,ine mai normala
,ecit cea a regretelor & a roastei ,iso)itii si a
ermanentelor rerosuri.
> familie numeroasa .a incerca sa elimine toate
moti.ele ce ot genera certuri nesfirsite. (u se .a lasa la
intimlare roblema c=eltuielilor curente. Cei tineri au in mo,
cert bani mai utini si ne.oi mai mari. 0i .or si o mincare
buna si =aine frumoase si .acante lacute A .or sa mearga in
.i)ite si sa-si rimeasca rietenii A .or sa mearga la
sectacole si sa-si cumere carti sau ,iscuri. Si cite nu mai
.or ... . Plata telefonului & a luminii & a c=iriei sau a
rearatiilor ,in casa ii lictiseste si ii irita.
Un a,e.ar accetat ,e catre toata lumea este legat
,e fatul ca noi romanii nu stim sa ne crestem coiii & ca
nu-i regatim entru .iata. Po.estile cu coii unor oameni
foarte bogati ,in alte tari care isi lasa fii si fiicele
sa cistige un ban cinstit .in)in, )iare sau ,istribuin, late
entru a a.ea roiile lor resurse financiare & nu sunt
in.entii ale unor )iaristi ,ornici ,e sen)ational.
7aca suntem ,in cale afara ,e inga,uitori cu
retentiile a,olescentului ,in,u-i bani entru tigari scume &
,iscoteci costisitoare & =aine elegante & aarate sofisticate etc.
sa nu ne miram ca atunci cin, .a munci ,in greu intr-un
ser.iciu .a fi e%trem ,e nemultumit cu salariul e care-l
rimeste. 2a constata cu uimire ca banii ,e bu)unar e care
ii a.ea fara nici un efort & sunt acum mult mai utini ,e
cin, munceste cinstit ... si .a fi nefericit. 2ina o .or a.ea
tot arintii.
Re.enin, la traiul in comun & normal este sa stabilim
inca ,e la inceut obligatiile materiale ce re.in fiecarei
familii. Un caiet ,e socoteli tinut )ilnic ,e ersoana care
face mena4ul D mama & nora & bunica & matusa etc.E este
in,isensabil. 7e asemenea & .or e%ista licuri e care se .a
scrie # lumina & telefon & c=irie & intretinere - si un,e se .or
une c=itantele si banii necesari entru luna in curs. >
olitete elementara cere ca tinerii sa-si lateasca in mo,
corect artea ce le re.ine si sa intrebe cu cit trebuie sa
contribuie cin, a inter.enit o c=eltuiala sulimentara.
Parintii ot la rin,ul lor sa-i mai ... ierte & sa-i mai
a4ute & ,ar aceste gesturi nu sunt obligatorii si cei mari
nu o .or mai face ,aca nu li se multumeste ,e fiecare
,ata.
> casa este con,usa ,e obicei ,e catre o singura
ersoana e care o numim goso,ina sau staina casei. C=iar
,aca aceasta este foarte muncitoare & organi)ata & econoama si
amabila sa nu o transformam intr-o scla.a sau & mai frumos
sus & intr-o Samanta sau Mar9 Poins 6 Politetea nu este o
=aina e care o imbraci la )ile festi.e cin, iesi in lume 6
2om a.ea gri4a ca si noi si coii nostri & e care ii lasam
in gri4a acestei ersoane ce munceste incre,ibil ,e mult & sa
arecie)e efortul e care ea il face.
- Sa nu-i rerosam ca oul nu este fiert cum ne
lace & ca iinea este rea ra4ita & ca ,etestam sanacul & ca
mincarea e nesarata & ca blu)a nu e bine calcata etc & etc.
(e abtinem ,e la oricefel ,e obser.atii A ,aca nu ne lace
ce.a sa ne facem singuri. Sa nu uitam ca obser.atia este o
rima forma ,e e,easa.
- Sa intrebam )ilnic cu ce utem fi ,e folos si sa
facem ceea ce ni s-a cerut.
- Sa gin,im ce.a mai mo,ern si sa .e,em ce i se
intimla baiatului sau barbatului ,in casa ,aca isi sala in
fiecare seara sosetele si freaca araga)ul sau faianta ,in
bucatarie. C=iar ,aca acesta este foarte ocuat & are o functie
imortanta & sta toata )iua cu nasul in carti s-ar utea sa
nu ... moara facin, aceste treburi marunte ce-i sunt ,e un
imens a4utor mamei sau sotiei sale.
Pe ,e alta arte nici staina casei nu are ,retul
sa-si terori)e)e familia lamentin,u-se ermanent & trimitin,u-i
,ua cele mai fante)iste cumaraturi cin, i se na)are & sau
sa-i torture)e e cei ,in casa & obositi si reocuato ,e
roblemele lor & cu siciitoarea intrebare # ce mincam miine !
Se oate ,iscuta cel mult menu-ul unei mese festi.e sau a
mesei ,e 7uminica.
> recoman,are utila entru goso,ine - nu .a rouneti
intr-o )i mai mult ,ecit uteti face. 7e e%emlu & in )iua
in care faceti iata nu gatiti ,ecit lucruri usoare. (u .a
faceti ,in munca fi)ica un ,rog. Pre4u,ecatile ca treaba nu
se termina nicio,ata sau ca munca nu omoara e nimeni sunt
false. Sa ne facem in fiecare )i o lista ,e treburi si
cumaraturi tain, cu satisfactie tot ce am reali)at in )iua
resecti.a. 3ar ce ne ,easeste sa ca,a in sarcina celor ,in
4ur. 0%licati-le acest lucru atunci cin, stati ,e .orba
linistit si nu rin tiete si rerosuri cin, treburile se
aglomerea)a ,in cau)a lisei ,umnea.oastra ,e organi)are.
Cin, te stra,uiesti sa traiesti in ace si cin, nu
iti ,isuti folosirea baii & a bucatariei si a ,een,intelor &
rincialele moti.e ,e conflicte se estomea)a. Cin, aare un
conflict oarecare trebuie sa ne gin,im cum sa-l alanam & ,e
fat acesta este secretul unei .ieti agreabile in comun.
(imic n-o imie,ica e fiica cea mare & care este stu,enta &
sa se ofere ,in cin, in cin, & sa-i citeasca )iarul matusii
mioae & ,ar nici e aceasta sa aiba ,in cin, in cin, gri4a
,e coii. 0%ista o multime ,e mi4loace entru a transforma o
casa in care locuiesc mai multi & intr-un loc agreabil & un,e
sa se .ina cu lacere. Cu ,oua con,itii # sa se ,elimite)e
strict treburile ce re.in fiecaruia si sa se lase la usa
ner.ii acumulati la ser.iciu sau in oras. Un )imbet o .orba
buna sau o floare fac minuni intr-o casa. 7ar atentie #
aceste gesturi sunt obligatorii )ilnic nu numai ,e Paste sau
,e Craciun.
1*. CUM SA (0 PUR/AM CU P0RS>(A<U<
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
70 S0R23C3U
~~~~~~~~~~~~
Pe .remuri e%ista osibilitatea anga4arii unui ersonal
,e ser.iciu ermanent ce locuia in aceeasi casa cu stainii
si care rimea cu timul stautul ,e membru al familiei.
Con,itiile actuale fac imosibila aceasta situatie si ne
multumim cu un ersonal anga4at temorar - ,oamna care .e,e ,e
coil cin, suntem la ser.iciu & omul care ne bate co.oarele &
femeia care .ine )ilnic cite.a ore & o ,ata e satamina sau
la ,oua satamini. Ca sa gasesti o asemenea ersoana ,e care
sa fii multumit si sa fie si ,e incre,ere e foarte greu.
7ar este si mai greu sa o astre)i. Se cu.in cite.a
recoman,ari mai ales entru tinerele casatorite & cele care
nea.in, e%erienta risca sa fie colesite ,e gri4ile casei &
e care ina acum nu le-au a.ut.
A)i & a a.ea un a4utor nu este un lu% & ci o
necesitate. (icio,ata o intelectuala nu .a utea face
treburile casei tot atit ,e bine ca o ersoana calificata
sau & ,aca le .a face & o .a face e riscul ei. 3n tinerete &
ne imaginam ca utem face totul # ser.iciu & cumaraturi &
mincare & salat rufe & curatenie & si & in lus & sa ne ingri4im
si sa ne e,ucam coiii. Mentalitatea ,in societatea noastra
astrea)a un resect aroae sacru entru timul liber al
barbatului & tim in care acesta citeste )iarul sau ,e,e)leaga
cu.inte incrucisate. >are se intreaba cine.a cite casnicii se
,estrama ,in aceste moti.e !
-emeia imbatrineste sau se acreste inainte ,e .reme &
iar barbatul & satul ,e rerosuri & incee sa .ina mai rar e
acasa & ina nu mai .ine ,eloc. Un a4utor intr-un mena4 un,e
cei ,oi lucrea)a .a fi intot,eauna bine.enit & entru ca
mamele & matusile & bunicile care se ofera sa-l ,ea au si ele
gri4ile lor. Atentie & insa 6 > femeie se anga4ea)a numai cu o
recoman,are ,in artea unei cunostinte in care a.em incre,ere.
Prima ,ata cin, .a .eni sa lucre)e nu ne .a fi rea utila
entru noi & entru ca .a trebui sa se familiari)e)e cu casa.
0ste total gresit sa-i oferim un ret mai mare ,ecit
cel obisnuit retin)in,u-i sa termine intr-o )i tot ce a.em
,e facut. (u .a utea si nici nu .a .eni alta,ata. 7e
aceea & cu o seara inainte ,e a face curatenie .om a.ea
gri4a sa facem or,ine in casa. 0ste acat ca e banii
nostri & care ,e cele mai multe ori nu sunt multi & sa lasam
e cine.a strain sa caute rin ,ulauri si rin camerele
coiilor rufele care urmea)a a fi salate sau sa sele
cesti si scrumiere. Abia acum .om sti recis ce are ,e facut
si ce oate face a ,oua )i & c=iar ,aca uneori .a sta mai
mult & iar alteori mai utin. Putem c=iar sa-i facem o lista
,e treburi & e care o .a e%ecuta cu mai multa lacere
,ecit ,aca-i ,am o in,icatie .aga - faci curat. Pentru a a.ea
o casa curata meto,a este mereu aceeasi # asirat & sters
arc=etul & raful si un lucru care trebuie facut temeinic -
ori baia & ori bucataria & ori salatul rufelor & ori salatul
geamurilor.
Sa incercam sa stabilim o ora fi%a cin, inceem si
sa nu uitam sa fim oliticosi. > cafea & o ra4itura & o
gustare la ora )ece & un rin) usor nu ne ruinea)a & ,ar
ersoana care .ine sa ne e4ute & tratata cu rietenie & .a
re.eni cu lacere oricin, o .om c=ema.
0ste mai bine sa incuiem lucrurile ,e .aloare sau
banii & entru ca .om fi obse,ati ca am fost furati & c=iar
,aca ier,em noi insine bratara la care tineam atit ,e mult.
Sa nu e%ageram si sa incuiem tot & cum ar fi ,e e%emlu
mincarea. 0ste un gest care ne ,e)onorea)a. Sa ne ferim sa
facem confi,ente & iar ,aca le facem sa nu ne miram ca stie
tot orasul ce se etrece in casa noastra. <ucrurile stau
utin altfel cin, ersoana anga4ata .ine )ilnic. (u .om mai
stringe aturile & nu .om sala cestile si a=arele & ci ne
.om e%rima clar ,orintele entru )iua resecti.a. 7aca nu
roce,am astfel & riscam ca a.in, un in.itat sa gasim casa
intoarsa e ,os & in lina curatenie generala.
Si un ultim sfat - nu faceti obser.atii e un ton
ri,icat la sfirsitul unei )ile ,e munca & c=iar ,aca sunt
4ustificate. <e .eti face cu ro%ima oca)ie si .or fi mult
mai bine rimite.
CUM (0 C>MP>R/AM 3( 23A/A PR>-0S3>(A<A
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
S3 >-3C3A<A
~~~~~~~~~~~~~~
SA ;AS0S/3 > S<U?5A 7AR SA > S3 PAS/R0F3 6
(ormele ,e con,uita in .iata rofesionala sau oficiala
sunt aceleasi ca in .iata sociala sau articulara. (u e%ista
,ecit o forma ,e a sti sa te orti frumos. Se oate insa
ca in anumite rofesiuni & sa e%iste o serie ,e reguli
seciale necesare a comleta aceste norme generale.
Sa retinem mai intii ca arta ,e a trai & alicata la
.iata rofesionala & nu e numai cel mai bun mi4loc ,e a
facilita relatiile umane ci si cel mai bun mo, ,e a e.olua&
,e a a4unge cine.a. 7aca oricum o arte imortanta ,in .iata
noastra ne-o etrecem la ser.iciu s-o facem onorabil si cu
lacere.
7ACA A20M 3( 2070R0 > SCC3M5AR0 70
S3/UA/30
SCR3S>AR0A
~~~~~~~~~~
Mai intii ne oferim ser.iciile rintr-o scrisoare care
trebuie sa ne caracteri)e)e. Se utili)ea)a =irtie ,e scrisori
obisnuita e care ne scriem numele. <ocul si ,ata & stra,a si
numarul si e.entual numarul ,e telefon .or figura in ,reata&
la aceeasi inaltime cu numele. Pe acelasi rin, cu numele &
,ar in stinga & se .a in,ica a,resa firmei ,estinatare.
-iecare aragraf trebuie sa contina o i,ee noua. Scrisoarea .a
fi scrisa la masina sau ,e mina & insa fara greseli. 0a .a
face asura ,estinatarului o rima imresie fa.orabila. Mai
bine rescriem te%tul ,ecit sa-l trimitem cu greseli. Unele
firme cer ca scrisoarea sa fie scrisa ,e mina entru ca
aelea)a la grafologi in .e,erea testarii can,i,atului. 2a
sfatuim sa re.e,eti caitolul consacrat coreson,entei in ceea
ce ri.este antetul si formulele ,e olitete recomasn,ate. 2eti
gasi acolo ,iferite mo,ele ,e 1 Curriculum .itae 1. Se ca,e
sa in,icam e scurt scolile absol.ite & functiile ocuate &
cunostintele seciale si atitu,inile ersonale & aoi mentionam
referintele si con,itiile ,e anga4are mai ales in ca)ul in
care sint secial cerute. Aceste uncte sunt obligatorii
intr-o scrisoare in care ne oferim ser.iciile.
(u se alatura certificate & recoman,ari si ,ilome in
original. 7e regula le enumeram & iar la intilnire le a,ucem
in fotocoii. -irmele care au simtul afacerilor stiu ca
aceste ,ocumente au necesitat un efort secial & au costat
bani si ele le .or inaoia ime,iat & ,aca nu intentionea)a
sa-l anga4e)e e can,i,at.
<A 3(/0R23U
~~~~~~~~~~~~
7aca rimim o in.itatie ,e a ne re)enta ersonal &
ne ragatim cu gri4a entru aceasta intre.e,ere. 2om fi corect
tunsi si rasi & ne .om imbraca ,ecent. -emeile .or incerca sa
arate cit mai bine ne,easin, insa linia elegantei si a
sobRietatii. (e .om regati actele ca sa le gasim usor & si
ne .om feri sa inter.enim inutil in ,iscutie & mai ales ca
sa ne lau,am cu relatiile e care le a.em. (u .orbim
rimii & ci astetam sa ni se una intrebari.
7aca ,irectorul sau seful intrerin,erii intra in
incaerea in care il astetam & ne .om ri,ica & c=iar si
femeile. 3n biroul sefului nu ne ase)am ,ecit ,ua ce am
fost in.itati si rasun,em scurt si clar la intrebarile sale.
7aca interlocutorul nostru se ri,ica & trebuie sa facem la
fel c=iar ,aca ni se are ca n-am sus inca esentialul. (u
insistam sa mai obtinem o intre.e,ere rin telefon si cu
atit mai mult nu ne .om re)enta a ,oua oara ,aca nu
suntem clar in.itati sau anga4ati in mo, sigur. 3n celelalte
ca)uri astetam rasunsul in scris. 7aca anga4area a a.ut loc
in cursul acestei intre.e,eri & multumim entru incre,erea
acor,ata si romitem sa in,elinim ser.iciul cu cit mai
multa constiincio)itate. Aoi & arasim incaerea fara graba
e%cesi.a ,ar si fara sa intir)iem in mo, inutil.
7UPA A(;A?AR0
~~~~~~~~~~~~~~
3n rima )i ,e munca e ,e ,atoria sefului firmei &
sau a unui rere)entant al sau & sa-l re)inte e noul
anga4at colegilor lui ,e munca. Acestia se .or stra,ui & macar
gin,in,u-se la roiile lor inceuturi in munca resecti.a &
sa usure)e noului .enit integrarea in ec=ia e%istenta.
1 5obocul 1 trebuie sa astre)e in rimele )ile mult calm
stiin, ca & la inceut & se .a .orbi ,esre el in toata
intrerin,erea. 3si .a aran4a locul ,e munca cit mai lacut
si or,onat si se .a stra,ui & inca ,e la inceut sa se
faca util. >,ata intro,us & cin, a4unge sa-si cunoasca seful
si colegii & cu bucuriile si neca)urile lor & 4u,eca singur
ceea ce este ermis sau inter)is & ,e e%emlu au)a ,e cafea
sau osibilitatea ,e a a,uce ce.a ,e mincare ,e acasa. Sa
reci)am & ca locul ,e munca nu este cel mai in,icat entru
a ,a telefoane articulare & c=iar ,aca ceilalati se comorta
cu ,iscretia necesara.
3n relatiile noastre cu colegii ne .om a)i ca ,e
foc sa articiam la intrigi si 1 comloturi 1. Se oate sa-ti
cree)i aici noi relatii & sa ai simatii sau antiatii & ,ar
nu trebuie sa confun)i relatiile ,e ser.iciu cu cele ,e
rietenie. /rebuie sa fim buni colegi cu toti cei cu care
lucram. Un barbat se .a stra,ui & in limita osibilului & sa-si
mai a4ute colegele caci & in ciu,a emanciarii & functionarele
ramin inainte ,e toate femei si trebuie sa fie tratate ca
atare.
Camara,eria nu te imie,ica in nici un fel sa ai
i,ei si sa le roui sueriorilor. 0ste un mi4loc cinstit si
normal ,e a a.ansa fara birfe si intrigi. A te remarca
muncin, cinstit nu are nimic comun cu intrigile & cu legea
4unglei si ,elatiunea & meto,e rin care unii consi,era ca
reusesc in .iata. Profesionalismul & buna crestere si mo,estia
nu te .or arunca in anonimat ci ,imotri.a.
C3(7 A3 ->S/ A2A(SA/
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Cine se comorta corect si interesele sale coinci, cu
ale atronului & se ,o.e,este ,emn ,e incre,ere & .a utea sa
urce tretele .ietii rofesionale. 7ar & cin, ,e.ii sef & la
rin,ul tau & sunt sanse sa .e)i lucrurile cu un alti oc=i.
(oul a.ansat .a arecia olitetea atronilor sai & gentiletea &
felul lor ,e a se scu)a cin, au gresit si .or incerca sa
se oarte in acelasi mo,. -ata ,e fostii lui colegi se .a
urta la fel ca inainte si in nici un ca) ,in,u-si aere ,e
1 sef 1.
Un bun rofesionist stie ca trebuie sa ,ea e%emlu
rin ,iscilina ,e ser.iciu. 7aca a accetat onorurile
functiei & a accetat in acelasi tim si obligatiile ei. (u
trebuie sa astetam ,e el lau,e e%agerate entru ceea ce
facem corect & ,ar suntem in,retatiti sa-i retin,em sa nu ne
faca rerosuri nesfirsite entru o greseala intimlatoare. Un
sef corect .a asculta toti solicitantii cu aceeasi atentie
caci stie ca bunele manierele fac arte ,in obligatiile sale.
(u .a face sa astete inutil e cei care ,oresc sa-i
.orbeasca & ,ua roce,eul folosit ,e unii a.ocati & me,ici sau
,entisti & care entru a acre,ita ilu)ia unei clientele cu
care nu mai stiu ce sa faca ii lasa e solicitanti sa
astete la nesfirsit. /ocmai ersoanele cele mai ocuate
gasesc mai mult tim entru a-i rimi e solicitanti. 0le
stiu ca ai mereu ce.a ,e in.atat ,e la altii.
A,esea ora inc=i,erii suna mai tir)iu entru sef
,ecit entru subor,onati & ,ar acesta trebuie sa-si aminteasca
ca o )i ,e munca este ,e a4uns si ca nici o gri4a nu se
.a e.aora ,aca o ia cu el acasa 6
3( -A/A AU/>R3/A/3<>R S3 A /R35U(A<U<U3
Autoritatile si trbunalul au in comun fatul ca intra
in .ietile articulare fara sa fie c=emate. Aceasta constatare
nu face mai agreabila .i)ita e care trebuie sa o facem in
aceste locuri. Re.istele comice ar ,isare rai, ,aca n-ar
a.ea ca tema sacrosanta birocratie. 7aca cel mai a,esea aceste
re.iste e%agerea)a & nu este mai utin a,e.arat ca g=iseul
seara ,oua lumi in care nu se .orbeste aceeasi limba. 7e o
arte si ,e cealalta ar fi osibil sa se ameliore)e aceasta
stare ,e lucruri cu un minimum ,e cor,ialitate & ,e
intelegere si ,e umor.
Am fost ,e curin, la un notar ,esre care stiam ca
este acru si antiatic. Pentru ca i-am .orbit clar si frumos
iar roblemele e care le a.eam erau foarte comlicate & m-a
in.itat sa stau 4os si ... mi-a oferit o ceasca ,e cafea 6
(u uitati cin, bateti la o usa sa astetati mai
intii rasunsul care .a ermite sa intrati.
7aca esti con.ocat in fata unui tribunal este absolut
necesar sa te ,uci & ,aca n-ai o roblema ma4ora care sa te
imie,ice. Martorul trebuie sa soseasca unctual a.in, asura
lui con.ocarea. Asteata in anticamera sa fie c=emat si &
bineinteles & isi scoate alaria cin, intra in sala & ,ua ce
in realabil si-a stins tigara. 3nutil sa sunem ca trebuie
sa-ti mentii ,eo)itia resectin, strictul a,e.ar & caci cea
mai mica ine%actitate oate sa te coste foarte mult si sa
fie e ,easura cau)a unor gra.e ne,retati. -ie ca suntem
martori sau arte in roces & rasun,em rese,intelui sau &
,aca e ca)ul & a.ocatului & ,ar nicio,ata altor ersoane. (e
a,resam cu 1 7omnule 4u,ecator 1 sau 1 7omnule Prese,inte 1 celui
care re)i,ea)a un tribunal sau cu 1 Maiestre 1 ,aca este
.orba ,e un a.ocat. 3n sc=imb & in re)enta altor uteri ,ecit
4u,iciare utem sa ne a,resam cu 1 7omnule 1 ,aca nu-i
cunoastem e%act titlul.
1$. 5U(0<0 MA(30R0 3( CA<A/>R30
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Cine.a a ,eclarat ca sa calatoresti e mai imortant
,ecit sa-ti atingi scoul. Aceasta afirmatie are fon,ata e
e%erienta unuia ,intre acesti 1 glob trotter-i 1 care stiu ca &
,aca uneori 1 telul ,e)amageste & calatoria nicio,ata 1. 7ar ,aca
.om fi mereu nemultumiti fiin, in alta tara ca nu e ca la
noi & ar fi mai bine sa raminem acasa.
Un a,e.arat calator .a retine ceea ce este frumos si
isi .a nota e cit osibil lucrurile care l-au imresionat.
> calatorie se face cu bucurie si lacere & sentimente e
care le .om retrai cin, .om rasfoi 4urnalul ,e calatorie &
.e,erile e care le-am cumarat si cin, ne .om uite la
fotografiile e care le-am facut. -rumusetea unei calatorii nu
,ein,e ,e numarul ,e 8ilometri arcursi. Mai bine am etrece
,oua satamini intr-o cabana la munte & in tara ,ecit sa
facem o calatorie in care am stat ,oua )ile la Furic= & una
la Milano & ,oua noti la 2enetia & o ora si 4umatate la
-lorenta si o ,imineata la Roma 6
Sa fim foarte atenti la ce ne uitam si mai ales
cum ne uitam. <ucian 5laga sunea ca # 1 Pe omul simlu il
recunosti ,in aceea ca se mira ,e toate & ,ar simlitatea i-o
recunosti si ,in aceea ca ,e unele lucruri nu se mira
in,ea4uns 1.
> calatorie cere un anumit tim ,e regatire. Alegerea
mi4loacelor ,e calatorie & a itinerariilor & regatirea =ainelor
si baga4elor & cumararea ,e .aluta straina & a biletelor ,e
transort & etc. Pentru a e.ita c=inul ultimei )ile cu facutul
.ali)elor & cel mai bine e sa stabilim cu cite.a )ile
inaintea lecarii o lista recisa cu =ainele si obiectele e
care trebuie sa le luam cu noi. Aoi sa cercetam cu calm
aceasta lista si sa eliminam cu mintea clara tot ce e
inutil. 0 mai bine sa rearti)am greutatea in .ali)e mici
,ecit intr-unul sau ,oi monstri e care nu i-ar utea ,uce
,ecit un =alterofil si care .or fi niste ie,ici teribile
entru fiecare etaa. Putem ,ealtfel sa ne multumim cu o
mica .ali)a continin, strictul necesar e erioa,a calatoriei
si sa ne trimitem baga4ele rin .agonul ,e baga4e. 7aca .a
fi ru,ent calatorul .a fi cu cite.a minute inainte la gara&
incit sa-si oata lua ,e e eron re.iste ,e citit e ,rum
si e.entual un suc ,e baut.
3n tren isi .a cauta un .agon mai utin aglomerat &
.a a4uta ersoanele in .irsta sa se urce in .agon si & a4uns
la comartimentul .i)at & .a intreaba ersoanele ,e4a instalate
,aca mai e .reun loc ,isonibil. /rebuie sa in,icam oliticos
si clar locurile libere fara sa cream o atmosfera ostila.
5aga4ele & bastoanele & umbrelela si =ainele .or fi lasate in
locurile seciale entru baga4e si & e cit osibil & fara sa
se ciocneasca ,e cele ale celorlalti calatori. 2om a4uta & fara
e%agerare & ,oamnele care .or sa-si ase)e baga4ele. <asam
ersoanelor e care .rem sa le onoram locurile in ,irectia
mersului si e cel ,e linga fereastra.
7am =amalului & este ta%a & un bacsis re)onabil. 7aca
ersoanele ,in comartiment ne cer sa inc=i,em fereastra o
.om face fara sa rotestam. 3n ca) ,e neintelegeri ne a,resam
controlorului e.itin, ,iscutiile lungi si inutile cu cei
,irect interesati.
(u fumam ,ecit mo,erat & in .agoanele entru fumatori
si nici intr-un ca) tigari ieftine care fac aerul ,e
neresirat si ,au celorlalti calatori migrene .iolente. Se
intelege ca ne .om abtine comlet in .agoanele entru
nefumatori.
2om ocua cit mai utin osibil satiul ,intre
banc=ete cu baga4e si o facem numai entru a a4unge la un
obiect ce ne este necesar si care se afla & ,e e%emlu &
intr-o lasa.
Multor ersoane & calatoria le tre)este o ofta ,e
mincare formi,abila. <e sfatuim sa astre)e totusi niste
limite re)onabile entru a-i scuti e .ecini ,e sectacolul
unei lacomii e%agerate. 2om e.ita sa luam cu noi lucruri ,e
mincare urit mirositoare & ca ,e e%emlu oua rascoate & sau
negli4ent ambalate ca ,e e%emlu o fritura cu sos. 3n
general o ersoana bine crescuta nu maninca intr-un
comartiment ,e tren. 3n a.ion lucrurile stau cu totul altfel.
> con.ersatie intr-o calatorie & am mai sus-o & oate
fi uneori fermecatoare ,ar oate sa ro.oace citeo,ata
surri)e ,e)agreabile. (e .om abtine sa facem confi,ente
intime & sa ronuntam nume si mai ales sa ,am ,o.a,a ,e
lisa ,e tact. (u .om uita ca orice intrebare usa unor
necunoscuti oate sa ,e.ina o in,iscretie.
C=iar ,aca o con.ersatie este asionanta & ,aca un
roman este cati.ant & ,aca eisa4ul este minunat & nu trebuie
sa uitam ca suntem cu coiii. 3ntr-o calatorie ei trebuie sa
fie sura.eg=eati ermanent ,eoarece e%ista ericolul unor
acci,ente.
7aca o calatorie e lunga & .agonul restaurant .a ofera
un moment ,e rela%are agreabil si constituie o solutie mai
eleganta ,ecit ,esac=etarea nenumaratelor san,@ic=-iuri sau
folosirea rea frec.enta a termosului. Regulile ,e urmat in
.agonul restaurant sunt cele .alabile la orice alta masa
luata in oras ,ar nu trebuie sa con.ersam rea mult ci .om
intreba ,oar ,aca locul ,orit este liber. /rebuie sa e.itam
sa fumam in .agoanele restaurant. (umarul restrins ,e locuri
,isonibile ne imune sa-l eliberam e cel ocuat ,e noi
ime,iat ce am terminat ,e mincat ,aca mai asteata si alti
clienti. (e .om stra,ui sa ne =otarim ree,e asura mincarii
si a bauturii e care le ,orim fara sa rotestam ca lista
este atit ,e limitata. C=iar asa e o minune ,e organi)are
,aca ne gin,im la satiul re,us si la timul resant ,e
care ,isune bucataria & entru a reara o masa con.enabila.
Sa e.itam ,eci reclamatiile care nu sint erfect 4ustificate
si tot ce oate intir)ia ser.iciul c=elnerului.
2agonul - lis are o etic=eta seciala care tine si ,e
logica si ,e tact. Patul ,e ,easura este mai incomo,. >
ersoana bine crescuta il .a oferi e cel ,e 4os unei
ersoane mai in .irsta c=iar ,aca il are re)er.at ,e la
Agentie. >cuantul cusetei ,e sus isi face toaleta rimul
seara ,ar ultimul ,imineata. A4unge astfel in cuseta lui
inaintea .ecinului sau si o araseste ,ua el entru a
e.ita & sub oc=ii acestuia o escala,are si o coborire
,i)gratioase. 3n acest tim celalalt calator .a sta e culoar.
Un calator bine crescut nu .a c=ema insotitorul entru
a-i arin,e sau a-i stinge lumina sau entru a-i ,esc=i,e si
inc=i,e fereastra. (e ,escurcam singuri. 3nsotitorului ne a,resam
cu aelati.ul 1 7omnule 1 fara alt titlu. Cin, coborim ii .om
lasa o mica suma. /e re)inti in .agonul-lis ! (umai cin,
,escoerim ca interesul este ,e ambele arti. 3n toate
celelalte ca)uri & un salut cor,ial si o urare ,e sfirsit
bun ,e calatorie sunt suficiente. 0ste .alabil si entru
to.arasul ,e calatorie intilnit in .agonul restaurant sau in
comartiment. Un salut si & e.entual & o stringere ,e mina la
lecare sunt suficiente. <a coborirea ,in tren aruncam sticlele
goale si e.entualele resturi ,e mincare & in cosul ,e gunoi
si nu e geam. Sa le lasam e masa sau e banca este total
neoliticos.
Pe un .aor se resecta acelesi reguli. 7aca facem o
calatorie la bor,ul unui transatlantic se intelege ca ,rumul
e ,estul ,e lung si in acest ca) e a,mis sa te re)inti
comesenilor si .ecinilor ,e cabina ca si tuturor ersoanelor
cu care ai ,e-a face. Cin, suferim ,e rau ,e mare & e bine
sa e.itam salile comune si sa ne retragem e unte sau in
cabina rorie. Raul ,e mare este o calamitate imotri.a
careia omul este ractic neutincios & mai ales ,aca nu-l
a4uta nici me,icamentele. 0 ,e)agreabil sa ne lingem rea
mult ,e asta & mai ales in fata ersoanelor & care &
neresimtin,u-l & nu ne inteleg.
Calatorii unui a.ion trebuie sa se suuna strict
recoman,arilor ,e bor,. (e unem centura la ,ecolare si
ateri)are & mestecam c=e@ing-gum-ul oferit ,e ste@ar,e)a & si ne
stra,uim sa nu ne concentram gin,ul la ultima catastrofa
aeriana .a)uta la tele.i)or. Regulile referitoare la masa si
la comortamentul general ramin .alabile si aici. 7aca a.em
rau ,e aer & st@ar,e)a ne inminea)a cornete seciale ,e =irtie
e care le ia ,ua ce au fost folosite. 0 recoman,abil ca
sticlele si a=arele sa nu fie rea line & ,eoarece orice
lic=i, cauta o iesire la altitu,inile mari si e osibil sa
o gaseasca e =aina ,umnea.oastra 6 -lirtul cu st@ar,e)ele
este ,e ,omeniul literaturii ieftine. Calatorul care .rea sa
treaca ,ret bine crescut .a alege un alt loc entru a
trece ,ret un 7on ?uan.
>7A/A A?U(S <A CAPA/U< CA<A/>R303 . . .
Prima regula consta in acor,area unui ,eosebit resect
total fata ,e obiceiurile & oamenii si institutiile tarii care
ne rimeste. 3n unele tari & ,e e%emlu & o femeie nu trebuie
sa intre intr-o biserica cu umerii ,escoeriti & in antaloni
si & cu atit mai mult & in s=ort. Un barbat .a e.ita si el
sa aara intr-o tinuta negli4enta. Pentru un in,igen & oricare
ar fi el & un strain este rere)entantul tiic al tarii sale.
Mai ales cin, este ,e)agreabil 6 Si ,e)agreabil esti ime,iat
ce nu tii cont ,e obiceiurile locurilor & ime,iat ce consi,eri
tara resecti.a ca o sucursala a atriei tale & ime,iat ce
.orbesti rea tare sau cinti e stra,a & sau atunci cin,
arbore)i o tinuta ,e auas si critici tot ce intilnesti in
cale. Conclu)ia e logica # acest roman & acest france) se oarta
rost & ,eci toti romanii & france)ii sunt rost crescuti 6
3nainte ,e a rotesta & sa ne gin,im ca entru noi orice
american este un ,omn care oarta oc=elari cu rame ,e aur &
fumea)a tigari ,e foi groase & bea late acru cu fritura si
,istribuie cu nemiluita ,olari 6
Sa calatoresti nu inseamna sa trimiti ,u)ine ,e carti
ostale si sa a,uci cu tine retete culinare sau & mai e%act &
nu e numai atit. 0ste & inainte ,e toate & efortul e care
trebuie sa-l faci entru a te ,e).olta & entru a intelege
mo,ul ,e gin,ire al ersoanelor e care le ,escoeri. 7ar cit
este ,e ,ificil sa-ti lasi acasa toate obiceiurile mai ales
cin, esti scla.ul lor tim ,e 2" ,e ore e )i 6 Cit ,e
greu este cel mai mic efort entru a te a,ata la un alt
mo, ,e .iata. /otusi numai cu acest ret .om .e,ea ceea ce
este ,e .a)ut intr-o tara straina.
1+. /3MPU< <350R
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
?>CU< & SP>R/U< S3 -A3R-P<AG-U<
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
?>CU< - P>R/R0/ A< >MU<U3
0ste un lucru bine stiut ca omul isi ,e).aluie
a,e.arata sa fire atunci cin, 4oaca sau se 4oaca. /otusi
,aca in autobu) & e stra,a sau la ser.iciu isi controlea)a
atent gesturile este necesar sa o faca si in timul
4ocului.
S-a gasit rintre =irtiile ostume si ra.asite ale
lui 0instein o formula fraanta # .iata M munca N 4oc. Aceasta
ecuatie rostita ,e o fiinta care a fost in acelasi tim un
mare sa.ant si un om in ,elinul inteles al cu.itului &
oate fi consi,erata ca o ,emonstratie a imortantei 4ocului
in comortamentul uman. ?ocul este fara in,oiala cel mai bun
mi4loc ,e rela%are ,ua o )i ,e munca & ,eoarece el ,estin,e&
recrea)a si ermite omului sa acumule)e noi forte entru )iua
urmatoare. Un mare sorti. & un camion in cursele
automobilistice a fost intrebat in ce consta secretul
succeselor sale. Acesta a rasuns # 1 Am actionat mereu ca si
cum ceilalti au toate ,returile si eu niciunul 1. 3ata o
regula minunata ,e urmat & nu numai cin, 4ucam & ,ar si in
toate imre4urarile .ietii. Pentru ca acest rinciiu sa nu
fie consi,erat ,ret un semn ,e slabiciune ar trebui sa nu
a.em nefericirea sa frec.entam me,iul rec=inilor ,ar nici al
fa)anilor. Sa a,augam ca si entru cei care au in .e,ere
functia recreati.a a 4ocului se imun anumite reguli ,e tact
si ,e bun gust fara ,e care nu .or mai fi in.itati
nicio,ata intr-un gru care se reuneste entru a se ,istra.
Prima con,itie & bineinteles & este sa resectam strict
regulile 4ocului. <a ruleta & ,e e%emlu s-au acumulat ,e-a
lungul secolelor & reguli care ,omina 4ocul cu reci)ie si ne
a4uta sa re)ol.am toate situatiile osibile. Sa incei o
,iscutie e acest subiect ar fi & nu numai ,e rost gust &
,ar si total inutil. 0%ista totusi anumite 4ocuri & ,e carti
sau altele & entru care e%ista fie reguli ,iferite & fie
,iferite interretari & fie c=iar reguli care .aria)a ,e la
ca) la ca). 7e e%emlu & in rumm9 trebuie sa e%lici
4ucatorului socotela ,e uncte necesare entru etalarea
cartilor & bonificatiile entru =an,-rumm9 & entru flus= si
entru flus=-ro9al. 3n aceste 4ocuri cu .ariante se ca,e sa
reci)am totul cu e%actitate inainte & entru a e.ita o
situatie neclara care ar genera ,iscutii sau c=iar ,isute la
sfirsitul 4ocului. ?ucam entru a ne 4uca si nu entru a
cistiga 6 -iecare ,a ce are mai bun in el entru a a4unge
la .ictorie si este erfect normal & ca in cometitii & febra
sa fie aceeasi entru toata lumea & ,e la 4ocurile cele mai
simle ina la cele mai comle%e. 7ar e%ista un singur
cistigator & sau o singura ec=ia cistigatoare & a,e.ar la
mintea cocosului & a carui ignorare ii face e cei care ier,
sa se manifeste ,e)agreabil. Sa leci ,e la masa ,e 4oc bine
,isus & sa cistigi fara manifestari ostentati.e are normal si
ar trebui sa fie o regula entru toata lumea. /otusi & ,in
nefericire & .e,em atitia 4ucatori care atunci cin, ier, fac
o mutra acra & tia sau in4ura & sau cistigatori tratin,u-i e
in.insi cu o ironie ),robitoare & si marturisim ca nu ne lac
nici unii nici ceilalti. ?ocul este un test ,e ,iscretie si
,e stainire ,e sine. 3masibilitatea nu este ceruta la toate
4ocurile la fel ,e se.er ca la o8er & un,e a ,e.enit
ro.erbiala & ,ar calmul si cin, cistigi si cin, ier)i este
un semn ,e autocontrol in,isensabil. /oate 4ocurile & cu
e%cetia sa=ului & sunt & mai mult sau mai utin & suuse
=a)ar,ului & norocului fie ca acesta este simboli)at ,e )aruri&
,e carti sau ,e o minge care se rostogoleste. <a unele
4ocuri & norocul este singurul criteriu. 3n altele sunt necesare
inteligenta & re)enta ,e sirit si atentia.
Mi)a 4ocului se stabileste in functie ,e imre4urari
si ,e arteneri. Ma4oritatea 4ocurilor ,e =a)ar, isi ier,
orice interes ,aca nu au macar un cistig simbolic. 3n
sc=imb & la 4ocurile care ne solicita inteligenta si
ersicacitatea & mi)a oate sa lisaesca. 0a trebuie insa sa
fie intot,eauna a,atata con,itiilor materiale ale artenerului.
Un 4ucator bogat sau caruia ii lace gustul riscului nu
trebuia sa rouna mi)e la care celalalt 4ucator nu oate
face fata. 7ar ,aca am ier,ut & c=iar ,aca sansa ne-a
ocolit cu incaatinare nu e ,ecit o solutie # ,atoriile ,e
4oc sunt ,atorii ,e onoare. 0 inutil sa-l ,elingi e cel
care a ier,ut ,eoarece s-a e%us singur. 0 referabil &
intr-a,e.ar & sa te gin,esti inainte ,e a 4uca o suma mare &
,ecit sa regreti mai tir)iu.
0ste incorect sa intrerui 4ocul in momentul in care
cistigi. 3nseamna sa iei artenerului orice sansa ,e a-si lua
re.ansa la urmatorul 4oc. 7aca nu oti sa-ti ermiti sa
ier)i & nu trebuie sa te aroii ,e o masa ,e 4oc. Marea
ma4oritate a 4ocurilor ,e societate sunt & in re)ent &
4ocurile ,e carti. -iecare tara are 4ocul sau national #
belota in -ranta & s8at in ;ermania & taro8 in Austria & 4ass
in 0l.etia. Alaturi ,e acestea e%ista o intreaga gama care
merge ,e la 66 la bri,ge & la rumm9 & o8er si ecarte. 7ar
oricare ar fi 4ocul si oricare ar fi regulile lui & e%ista
anumite recoman,ari ,ictate ,e buna cu.iinta. Se utili)ea)a
tot,eauna 4ocuri noi sau bine intretinute. 0le trebuie sa fie
use in or,ine. Cartile atate & rute & cu colturile intoarse
sint nu numai inestetice ,ar au si semne caracteristice
care ermit unora sa le recunoasca & ,e un,e re)ulta un
a.anta4 neloial & fata ,e cei care nu le cunosc.
(u a.eti .oie sa trintiti cartile & sa lo.iti masa cu
umnul & sa faceti glume roaste & sau sa .a ri,icati entru a
,a mai multa forta aruncarii .ictorioase a unui care ,e asi.
7e asemeni nu .eti face nici un fel ,e semne entru a ,a
informatii artenerului ,eoarece toate aceste gesturi sunt ,e
rost gust.
(u este necesar & ,esigur & sa astram o tacere
religioasa in timul 4ocului ,e carti & ,ar nici sa lasam
con.ersatia sa a4unga e rim lan si 4ocul - e al ,oilea.
7aca se naste o ,iscutie ea trebuie sa fie scurta si
urtata e un ton neutru. 3n ca)urile neclare ga),a acceta
ca in.itatul are ,retate 6
Un sectator care nu 4oaca nu este neaarat urtator
,e noroc - 4ol9-4o8er. 0l oate sa urmareasca o arti,a & sa
accete 4ocul fiecaruia ,ar - se intelege ,e la sine - se .a
abtina ,e la orice comentarii si ,e la orice sfat. 7aca nu
oate sa o faca si ofera informatii e care ceilalti nu le
au & trebuie e%clus ime,iat.
A 4uca in ublic necesita un control ermanent asura
reactiilor noastre ner.oase. (u lasam sa ni se .a,a bucuria
sau teama ceeace ce tra,ea)a o totala lisa ,e stainire ,e
sine. C=iar ,aca tocmai ne-am ier,ut ultimul leu trebuie sa
ne astram calmul & ,eoarece este singurul caital care ne-a
mai ramas.
7aca suntem 4ucatori asionati trebuie sa ne ferim ca
in orice oca)ie sa rounem 1 o arti,a 1.
7aca 4ucam la cine.a acasa & acesta .a asigura
bauturile racoritoare & cafeaua & biscuitii si tigarile. /otul .a
fi ase)at e mici masute & alaturi ,e masa ,e 4oc. Aceste
gustari nu trebuie & totusi & sa ,e.ina scoul rincial al
intilnirii. Un bun 4ucator nici nu le arecia)a & entru ca a
.enit sa 4oace nu sa manince si 4ocul il acaarea)a comlet.
0ste moti.ul entru care nu ai .oie sa imui au)e in
timul 4ocului entru a sc=imba un ,isc sau a ,iscuta ,esre
.reme sau ,esre olitica. ?ocul nu se intrerue sub nici un
moti. ,eoarece risti si sa-i ,eran4e)i e cei asionati.
Cin, ti se roune sa articii la un 4oc iti .ei
re)er.a toata seara in acest sco si .ei sta cit stau si
ceilalti in.itati.
Cin, rimesti cu regularitate rieteni entru a 4uca
trebuie sa te stra,uiesti sa a,uni arteneri ,e forte egale.
Cin, se 4oaca e bani & .om in.ita ersoane carora le lace
sa riste si care ,isun ,e mi4loace financiare sensibil
egale. Cin, se 4oaca mai ,es intr-o casa nu e o ,o.a,a ,e
roasta crestere - ci ,imorti.a - sa articiam la c=eltuielile
e care le face ga),a.
1'. CA7>UR3<0
~~~~~~~~~~~~~
AR/A 70 A >-0R3 #
C3(0 ! CU3 ! C3(7 ! C0 ! CUM !
Ca,oul nu este obligatoriu. 0l nu oate fi nici cerut&
nici coman,at & nici sugerat ,ecit in cite.a situatii seciale.
3nsa un om bine crescut .a rimi cu lacere cite.a sfaturi
in acest ,omeniu. A sti sa oferi mici ,aruri si sa o faci
cu ,iscretie este un semn ,e noblete sufleteasca. 0%ista
oameni generosi ,ar e%ista si oameni mesc=ini si )girciti.
(u este totusi greu ,e obser.at ca o ersoana care
nu intra intr-o casa cu mina goala & este ri.ita cu mai
multa simatie & ,ecit musafirul ce se scu)a ,e fiecare ,ata
ca la florarie era inc=is 6
Mo,ul in care ,am si rimim ca,ourile se in.ata. (u
intimlator in ?aonia - tara olitetii - se fac cursuri e
aceasta tema.
Micile ca,ouri intretin rieteniile si ro,uc oricui o
mare lacere & ,ar cu o con,itie # sa fie ,ate ,in suflet si
,e)interesat.
A oferi un ca,ou rofesorului la care coilul tau
este amenintat ,e cori4enta sau me,icului entru un certificat
,e conce,iu la care nu ai ,retul & nu sunt semne ,e
olitete & ci ,imorti.a.
7e asemenea & nu .om ,a ca,ouri unei cunostinte .enite
,in strainatate & cu o situatie materiala mai buna ,ecit a
noastra ,eoarece o .om obliga sa-si bata caul ce sa ne
trimita sau ce sa ne a,uca cu ro%ima oca)ie. Cu atit mai
nelacut e entru cel care a rimit un ,ar oarecare & sa
citeasca lista ,e ... comisioane e care i-am regatit-o 6
3ntre rieteni & in familie & intre in,ragostiti se ot
face ca,ouri oricin,. (u trebuie sa astetam o )i festi.a
entru a-i ,arui rietenei noastre o erec=e ,e manusi ,e
bucatarie ,e care are mare ne.oie sau bunicii o erec=e ,e
auci como)i e care i-am gasit ,in intimlare la un mic
maga)in. Am au)it intr-o casa o formula ,raguta # acesta este
un ca,ou ,e 1 ne - )iua ta 1 6
3n sc=imb .om fi mai utin 1 generosi 1 cu o,raslele
noastre e care nu le .om obisnui sa astete in fiecare
)i un ca,ou. Pretentiile lor nu se .or termina nicio,ata si
.om e,uca niste egoisti rasfatati. Aoi riscam sa ne una in
situatii ,elicate intrebin, cu obra)nicie musafirii # 1 Ce
mi-ai a,us ! 1
7aca am rugat e cine.a sa ne cumere un obiect
oricit ,e mic & ne interesam ,e ret si il .om ac=ita
ime,iat. 7ar ,aca ersoana care ne-a facut ser.iciul isi
e%rima ,orinta ,e a ni-l face ca,ou & nu relungim ,iscutia
la nesfirsit. Multumim & accetam si ... tinem minte 6 Sa nu
abu)am ,e rietenii nostri rugin,u-i in ermanenta sa ne
cumere cite ce.a & mai ales ,aca nu le utem face si noi
la rin,ul nostru mici ser.icii. /retat & o astfel ,e ersoana
isi .a ier,e simatia celor ,in 4ur. 6
(u .om face ,aruri costisitoare c=iar ,aca a.em o
situatie materiala infloritoare. (u este o ,o.a,a ,e bun
gust si oate ro.oca mai ,e.reme sau mai tir)iu un
conflict ne,orit.
Se oate oferi orice alt obiect util & ,e la un
,esc=i)ator ,e conser.e ina la o tigaie ,e teflon & uneori
c=iar si lucruri ,e mincare. 7ar si aici se imune un
minimum ,e tact. (u-i .om a,uce unei rietene mai sarace ,e
)iua ei un 8iligram ,e carne. 3nsa niste cutii frumoase ,e
brin)a frantu)easca & sar,ele sau ateu ot fi foarte bine
rimite.
Un ca,ou trebuie gin,it & cumarat & ambalat & oferit.
/rebuie sa fie frumos & util si sa ro.oace o a,e.arata
lacere celui care il rimeste. /ocmai aceste ,ificultati
,au unui ca,ou o .aloare ,eosebita si nu retul lui. Acesta
.a fi inlaturat cu gri4a. 0%cetie fac ,iscurile si cartile &
,e e acestea retul nu se sterge. Cartea nu se atinge 6
Se .a une intre filele ei o =irtie eleganta sau o carte
,e .i)ita e care ne utem e%rima gin,urile bune. 7e,icatii
si autografe ot fi ,ate numai ,e catre autori. Cel care a
rimit-o si ,oreste sa o astre)e are .oie & inainte ,e a o
une in biblioteca & sa se semne)e ,iscret entru a nu o
incurca mai tir)iu cu o alta ce nu-i aartine.
7ua ce am aflat sau am g=icit ,orintele celor carora
,orim sa le ,aruim un obiect oarecare & il cumaram ,in
.reme si il unem bine. 2om e.ita astfel aglomeratiile ,in
maga)ine in rea4ma sarbatorilor si ne .om cruta multi ner.i&
,eoarece ca un facut & tocmai lucrul cel mai banal e care
ni l-am rous sa-l cumaram ... nu se gaseste 6 0%cetie fac
,ulciurile si florile. 7ar c=iar si florile ot fi cumarate
,in .reme si tinute in frigi,er ambalate in ergament sau
c=iar )iare.
Cel care rimeste un ,ar il .a ,esc=i,e in fata
musafirului si nu-i .a strica bucuria rotestin, ca e rea
scum & ca nu trebuia sau & mai rau ... ca are oroare ,e
bibelouri. 2a multumi & se .a bucura si c=iar .a re.eni cu
comentarii agreabile ,e cite.a ori in aceeasi seara. 7aca un
ca,ou nu ne lace & ne .om ascun,e nemultumirea. 3n nici un
ca) nu .om sune # ce sa fac cu aceasta samanie ! Mai am
inca 10 sticle 6 Coilului ce s-a stra,uit sa ne a,uca un
ru4 ce nu ni se otri.este sau un .as ,e flori ce nu ne
lace & nu-i .om face atunci & e loc & nici un fel ,e
obser.atie. 2om ,esc=i,e o ,iscutie e aceasta tema cu alta
oca)ie si il .om in.ata cum se cumara un ca,ou.
Cel care a facut un ,ar nu .a insista foarte mult
sa afle ,aca ne lace sau nu.
0ste firesc sa cumaram 1 sou.eniruri 1 atunci cin,
calatorim. /ot firesc este sa le oferim familiei si
cunostintelor noastre cin, ne inaoiem. 7e cele mai multe ori
aceste obiecte sunt 8itc=uri. Ce ne facem cu 1 gon,ola 1
rimita ,e la 2enetia ! cu 1 /our 0ffel 1 rimit ,e la Paris !
cu ursul ,e isos ,e la 2atra 7ornei ! cu scoicile incrustate
e un auc rimite ,e la 0forie ! (u ne oate obliga nimeni
sa ne uritim .iata uitin,u-ne toata )iua la ele. <e .om
une toate la un loc & intr-un ,ula sau intr-o ,ebara &
si la rima curatenie generala & ne .om lua inima in ,inti
si le .om arunca 6
(u .om face ca,ouri obiecte e care le a.em in casa
si nu ne lac. 7aca sunt ,e .aloare le utem ,a celor
aroiati & in ca)ul in care acestia si le ,oresc - insa
fara comentarii ,e genul # 1 ma mir ca-ti lace & mie mi se
are oribil 6 1.
(u ,aruim & ,aca nu ne riceem & timbre unui
filatelist & accesorii ,e escuit unui escar & culori unui
ictor. 0i cunosc in mo, cert niste mici maga)ine ,e
secialitate ce le satisfac retentiile rafinate si e care
noi nu a.em ,e un,e sa le g=icim.
7aca ,orim sa ne aratam recunostinta fata ,e cine.a
care ne-a facut un bine # me,ic & a.ocat & rofesor etc. .om
a.ea mare gri4a la alegerea ca,oului. 0ste bine sa ne
re)umam la albume ,e arta & cutii ,e bomboane & ,ulciuri
facute ,e noi sau bauturi fine. 7ar ,aca ne gin,im la un
obiect trebuie sa ne asiguram ca nu este total neotri.it.
(u .om oferi obiecte .oluminoase ce ocua mult loc si in
nici un ca) animale sau asari & ,aca nu am intrebat in
realabil.
- (u .om ,a nimanui carti e care nu le-am citit
sau macar nu am rimit asigurari ,e la o ersoana
cometenta ca merita a fi citite.
- Persoanelor cu care nu suntem in relatii aroiate
nu le .om oferi obiecte ,e imbracaminte sau ,e toaleta. (e
limitam la o esarfa & un fular sau o colonie ,e foarte
buna calitate. (u cumaram si nu oferim far,uri & colonii &
sra9-uri la intimlare & numai entru a cumara ce.a. >rice
om are referintele sale si ,aca nu i le cunoastem & ne
abtinem.
7in acate se rasin,este obiceiul ,e a ,a bani in
loc ,e ca,ou. Am mai .orbit ,esre acest urit obicei intr-un
caitol anterior & nu .om mai insista. 0ste o mare ,iferenta
intre banii e care un arinte ii ,a ,e )iua coilului sau
entru ca acesta sa-si cumere o erc=e ,e blue-4eans e
masura si banii e care ii a,uce in 1 ,ar 1 mamei sale
tinarul inginer & roasat casatorit 6 (u se face 6 5anii & ,aca
el consi,era ca trebuie ,ati & .or fi oferiti cu alta oca)ie
iar la ani.ersare .a a,uce un ca,ou e care l-a ales cu
,rag & ,ua ce s-a gin,it in,elung.
Un ca,ou .alorea)a cit ,oua ,aca este oferit la tim&
a,ica strict in )iua in care are loc e.enimentul.
Ambala4ul unui ,ar este foarte imortant. 2om a.ea
intot,eauna in casa anglici si =irtii frumos colorate & e
care le .om cumara cin, ni se i.este oca)ia & fara sa ni
se ara o cumaratura inutila.
-lorile
~~~~~~~
- 7e la inceut trebuie sa sunem ca orice ca,ou se
ofera insotit ,e o floare. C=iar si ac=etele sunt mai
frumoase ,aca le ornam cu o crenguta ,e bra, & cu o ramura
,e .isc sau cu niste imortele.
- (u se ofera si nu se tin in casa flori artificiale&
oricit ,e reusite ar fi aceste imitatii. 0ste ,e foarte rost
gust.
- Cu utin efort si imaginatie & mai ales in
anotimurile cal,e se ot oferi flori ,e cim sau flori
rare entru a nu cumara mereu cele cinci garoafe imbobocite&
banale si rigi,e. D 3n franta & ,e il,a & nu se ofera garoafe.
0le sunt folosite ,oar entru 4erbe si coroane. E
- Se e.ita florile rea mari sau rea retentioase
D calele & gla,iolele & nuferii E entru ca s-ar utea sa nu
fie e gustul ga),elor. /oate florile sunt frumoase & ,ar in
general & un om ,elicat & refera florile ,elicate & ca
anemonele & lacramioarele & .ioletele & g=ioceii & macii & brin,usele&
margaretele engle)esti si multe altele.
- -lorile se ofera fara ambala4ul in care le-am
cumarat & c=iar ,aca este foarte frumos. 2om lua =irtia si
o .om face sa ,isara & e.entual in bu)unar sau in oseta &
inca inainte ,e a intra in casa si le .om oferi cu co)ile
in 4os.
- <a noi in tara e%ista obiceiul ,e a oferi flori
in numar imar. Se sune ca cea care le rimeste comletea)a
buc=etul 6
- <a ceremonii funebre se ,au flori in numar ar.
C=iar si 4erbele resecta aceasta regula.
- (u se ,uc flori barbatilor ,ecit ,aca sunt la
sital.
- <a sital nu se ,uc flori cu un miros rea
uternic si nici rea mari. 0ste bine sa ne gin,im ,e acasa
in ce .or fi use. (u este greu sa a,ucem noi insine un
.as otri.it. Poate e.itam astfel eternele sticle ,e late si
borcanele ,e gem care 1 imo,obesc 1 atit ,e ,i)gratios
saloanele & c=iar ,aca in ele s-au us niste flori frumoase 6
- 0%ista o a.ersiune - nemoti.ata - imotri.a g=i.ecelor
cu flori. 7aca este .orba ,esre un omisor itic ornamental &
,e o a)alee frumoasa sau ,e un cactus ,eosebit & nimic nu
ne oreste sa le oferim unor rieteni. S-ar utea ca acestia
sa se bucure ,e ,arul rimit multi ani ,e )ile & gin,in,u-se
cu ,rag si la noi. (e interesam insa ,aca .or fi bine
rimite. Cunosc si ersoane care a,ora cactusii & ,ar si unele
care ii ,etesta.
- 7in cau)a saraciei in care am trait in ultimii ani&
am uitat un obicei e cit ,e como, e atit ,e elegant #
sa trimitem flori rin comisionar. Multe florarii au la
,iso)itie un om care ne oate face ser.iciul ,e a ,uce un
buc=et ,e flori la o ,ata si o ora recisa. 2om a.ea insa
gri4a sa-i ,am o a,resa cit mai e%acta. 2om coman,a buc=etul &
il .om lati anticiat & .om intreba ,aca cel care il ,uce
este anga4at si latit ,e firma resecti.a & ,aca nu ii .om
ac=ita si lui anticiat ,rumul. 2om lasa o carte ,e .i)ita &
e care .om scrie cite.a rin,uri a,resate ,estinatarului. (u
.om trimite buc=ete anonime ,ecit ,aca tinem cu tot
,ina,insul sa cream incurcaturi nelacute 6 Cel care rimeste
florile & .a ,a si el o suma ,e bani comisionerului si .a
semna ,e rimire. Aoi .a multumi cit mai ree,e & telefonic &
celui care i le-a trimis.
Ce util este un astfel ,e ser.iciu & cin, .rei sa fi
un om bine crescut si sa trimiti niste flori & ,e e%emlu &
a ,oua )i ,ua o .i)ita & unor ersoane in casa carora te-ai
simtit atit ,e bine. Ce surri)a lacuta .a a.ea fiica
noastra cin, .a rimi ,e la colegii ,e clasa un buc=et ,e
1+ tran,afiri albi in )iua in care isi sarbatoreste
ma4oratul 6 Sa nu ne serie sumele ,e bani e care trebuie
sa le latim. Sunt infime in comaratie cu bucuria e care
o ro,ucem celor e care ii iubim si ii stimam 6
Sa sunem si cite.a cu.inte si ,esre limba4ul
florilor. Poate sunt suerstitii ,ar e%ista ersoane care tin
la ele & incit inainte ,e a cumara si a ,a flori e bine
sa ne gin,im utin entru a nu comite gafe. 7esre cale se
)ice ca a,uc g=inion. -lorile rosii semnifica iubire si
asiune & cele galbene gelo)ie & cele alba uritate.
(u .om ,uce unei matusi in .irsta ,e la care
astetam o mostenire un buc=et ,e 1 nu ma uita 1 si nici
mamei sotului nostru o secie ,e cactus ce creste sectaculos
si oarta numele oular ,e ... 1 limba soacrei 1.
-lorile e care le rimim le ase)am ime,iat intr-un
.as cu aa. Cin, astetam musafiri .om a.ea la in,emina
regatite .ase ,e ,iferite marimi.
3n nici o situatie nu se refu)a florile ce ni se
,aruiesc.
Aceasta regula nu este insa .alabila si entru
obiecte.
A.em ,retul sa refu)am un ca,ou ! (u 6 C=iar ,aca nu
ne lace & un ca,ou este un ca,ou si sa-l refu)i inseamna
sa 4ignesti e cel care ti l-a oferit. Acesta regula are
totusi e%cetii. Sunt ca)uri seciale cin, un ca,ou oate fi
interretat ca mi4loc ,e resiune sau ,e con.ingere si & ,aca
il rimesti & inseamna ca acceti sa faci ser.iciul resecti..
3n acest ca) trebuie sa-l inaoie)i. 0ste ,esigur ,e)agreabil
entru cel care il ofera ,ar trebuie sa inteleaga situatia
si numai e el insusi trebuie sa se suere ca a fost
lisit ,e tact. -unctionarii & ,ua cum am mai mentionat nu
trebuie sa rimeasca nicio,ata ca,ouri .aloroase mai ales
cin, au o functie imortanta. Cinstea si constiinta
rofesionala nu le lasa alta alegere.
Sa inaoie)i ulterior ca,ouri care ti-au fost facute
nu este a,mis ,ecit in anumite ca)uri seciale. Cin, cine.a
te calomnia)a sau te 4igneste & oti sa-i inaoie)i & fara nici
un cu.int & ca,ourile e care ti le-a facut & ,ar nu este
obligatoriu.
7ua o .ec=e tra,itie & in,ragostitii care s-au
,esartit nu isi restutuie unul altuia ca,ourile rimite.
Aceasta regula nu este absoluta ,ecit ,aca unul ,intre ei a
a,us re4u,icii gra.e onoarei celuilalt sau ,aca ,arurile
facute sunt foarte retioase. 5una cu.iinta & e care legea o
sri4ina in acest ca) & .a cere sa se inaoie)e obiectele ,e
mare .aloare. /oate aceste situatii nu sunt totusi fara
e%cetii. Un ca,ou rimit este ,e regula numai al aceluia
care l-a rimit. Pentru a e.ita aceste situatii nelacute ar
fi bine sa ne gin,im bine ce oferim si mai ales cui.
73-0R3/0 >CAF33 3( CAR0 7AM CA7>UR3
- Sf. (icolae - 6 ,ecembrie. 0ste una ,in cele mai
~~~~~~~~~~~~~~
astetate sarbatori ,e catre coii. 3i .om in.ata sa-si una
la usa g=etutele lustruite ,e cu seara D in a4un E. 7ua ce
s-au culcat le .om umle cu ,aruri & constin, in general ,in
,ulciuri & e care le .or gasi a ,oua )i ,e ,imineata. <e
.om sune si o.estea cu nuielusele e care s-ar utea sa
le rimeasca ,aca nu sunt cuminti.
- Craciunul - 2* ,ecembrie - se sarbatoreste nasterea
~~~~~~~~~~~
7omnului nostru & 3sus Cristos. Cin, coii sunt mici & .om
imo,obi bra,ul fara ca ei sa ne .a,a & ,aca sunt mai mari
.om aela la a4utorul lor. 5ra,ul trebuie sa fie imo,obit e
2" ,ecembrie & )i ,eosebita entru ca este a4unul Craciunului &
si .om ,a o ,eosebita solemnitate acestei seri & in.itin,
musafiri si astetin, colin,atori. 2om une sub bra, ,aruri
entru toti membri familiei & ,ar si entru in.itati. 0le .or
fi frumos ambalate & .or a.ea etic=ete si .or fi ,ate in
ca,rul unui ceremonial aarte. Momentul .a fi cit mai mult
relungit si .a constitui o .eritabila sarbatoare. /ot acum
.or fi c=emati si colin,atorii & entru care .om regati ,in
.reme ,aruri. 7eoarece a4unul Craciunului este inca )i ,e ost
se ,au ,e obicei # co.rigi ,ar si nuci & mere & ortocale sau
alte fructe.
- Anul nou. Se ,au bani coiilor ,eoarece acestia ne-au
~~~~~~~~~~~
sorco.it. <a masa festi.a ,e Re.elion e ,ata ,e 31 ,ecembrie
se .or une in fata fiecarui in.itat & in stinga & sub ser.et&
mici ca,ouri & ca ,e e%emlu # un set ,e batiste & un ortofel&
o bi4uterie & cosmetice & un stilou & o agen,a & un calen,ar &
etc & in functie ,e osibilitatile materiale ale familiei
resecti.e. 3mortant este ca fiecare ,intre in.itati sa
intimine noul an rimin, un mic ,ar ,e care se .a bucura
in mo, sigur.
- 1 Martie - 0ste o )i astetata ,e toata lumea cu
~~~~~~~~~~
multa nerab,are. Scaam ,e =ainele groase ,e iarna si c=iar
,aca afara este lao.ita stim sigur ca a .enit rima.ara.
<a aceasta ,ata se ofera mici obiecte confectionate ,e noi
sau cumarate & insotite ,e tra,itionalul snur alb imletit cu
rosu. -lorile ar trebui sa insoteasca intot,eauna martisoarele.
<e .om alege e cele care au o semnificatie # cosar & bar)a &
c=eita etc. <e .om ocoli cu gri4a e cele ,e rost gust
care ,in acate au in.a,at comertul. 0ste .orba ,e cele
confectionate ,in blanuri si ene & ,ar nu numai ,esre ele.
7in nou trebuie sa amintim ca nu retul ne .a sfatui sa
facem o alegere buna. A le lua la intimlare ,oar e cele
mai ieftine sau e cele mai scume & nu este o ,o.a,a ,e
bun gust. Cin, scriam aceasta carte am rimit ,e la o
rietena tinara o enita .ec=e gasita intr-un sertar al
bunicului ei. Mi-a facut o ,eosebita lacere 6
<e .om rin,e e un carton e care ne scriem numele
sau le .om une intr-un lic insotit ,e o carte ,e .i)ita.
Peste ani cin, .om unbla in sertarul cu amintiri & ne .om
a,uce aminte cu lacere ,e ersoana care ni l-a oferit.
-emeile au .oie sa-si ,ea ca,ou una alteia martisoare!
7a & e frumos ca si noi la rin,ul nostru cin, rimim un
martisor sa oferim un altul. 3n nici un ca) nu-i .om une
e masa ersoanei resecti.e un umn ,e martisoare )icin,u-i #
alege-l e cel care iti lace. (u mai este un ,ar ci o
ofensa.
5arbatilor nu li se ofera martisoare.
- -loriile - Sa nu uitam sa felicitam ,e -lorii e
~~~~~~~~~~~
toti cei care oarta nume ,e flori. Sa o facem in scris sau
trimitin, un buc=et ,e flori. 3mi o.estea o ,oamna e care
o c=eama -lorina ca in )iua resecti.a a.ea musafiri ,e care
nu s-a utut ocua ,eoarece a.ea mereu ,e rsuns la telefon.
7aca suntem in.itati la masa c=iar in aceasta )i fara sa ni
se suna ,e ce & .om g=ici singuri ca e rietena noastra
Ro,ica o mai c=eama si -lorina & 2iorica sau 5rin,usa si isi
serbea)a onomastica. 3n acest ca) .om a,uce e linga flori si
un ca,ou.
- Pastele - Pentru ca slu4ba ,e 3n.iere are loc
~~~~~~~~~
simbata la ora 12 & se merge la biserica noatea. 0ste bine
sa luam si coii cu noi ,aca nu sunt rea mici.
7e Craciun se ofera celor mici mai mult ,ulciuri si
4ucarii iar ,e Paste le .om ,arui bomboane & oua ,e ciocolata
,ar si =ainute noi. 3n general coii nu se bucura rea mult
cin, rimesc =aine. 0i sunt mereu curati si frumos imbracati.
7ar in aceasta )i obiectele ,e imbracat au o anumita
semnificatie. 0le .or fi imbracate la slu4ba ,e in.iere si
in rima )i ,e Paste.
Un alt obicei care le face o mare bucurie coiilor
este ,e a ascun,e ,arurile lasate ,e 1 ieuras 1. Se .or
,istra foarte bine cautin,u-le si )iua .a fi entru ei o
a,e.arata sarbatoare.
- Ani.ersarea )ilei ,e nastere. Aroae mai imortant
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
,ecit ,arul roriu-)is este sa ne a,ucem aminte cu
e%actitate ,e aceasta ,ata entru a transmite felicitarile
c=iar in )iua resecti.a. 3n acest sco ar trebui sa a.em
un calen,ar secial e care il utem confectiona singuri &
,ua mo,elul alaturat. 3l .om atirna e un erete # este si
,ecorati. si mult mai util ,ecit o agen,a bine usa la
unct & ,ar e care uitam sa o consultam 6 7aca nu ne
intilnim cu ersoana resecti.a ii .om ,a un telefon ,e
felicitare # tot ,ar se numeste.
- >nomastica D )iua numelui E. Se sarbatoreste ,ua
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
calen,arul orto,o%. Sfinta 0lena si sfintul Constantin & sfintul
Mi=ail si ;a.ril & sfintul (icolae - sunt sarbatori cunoscute &
,ar utem face o bucurie felicitin,u-i si e cei e care
ii c=eama # 0caterina & /eo,osia & Anastasia.
- (asterea si bote)ul. Se .or a,uce ca,ouri atit coilului
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
cit si mamei & c=iar ,aca nu suntem in.itati la bote). 7e
aceasta ,ata ,arurile .or fi alese ,intre cele mai utile si
,e stricta necesitate. (e utem consulta cu familia resecti.a.
Ar fi acat ca acestia sa se tre)easca cu ,oua carucioare
la un singur coil 6 >bligatiile materiale cele mai serioase
re.in nasilor. Acestia .or a,uce & e linga tra,itionalul
trusou & si un ca,ou .aloros & care sa-i ramina coilului
amintire & ,aca-i osibil & toata .iata # o bi4uterie ,e aur &
un a=ar ,e bote) ,e argint & ,ua osibilitatile fiecaruia.
(ici nasii nu .or uita D cum se mai intimla in ultima
.reme E sa-i faca un ca,ou ,eosebit mamei coilului. Aceste
,aruri ot fi ,intre cele mai ,i.erse # o bi4uterie ,elicata &
un arfum & un .as ,e flori & un tablou si c=iar carti si
,iscuri. 7e fat se oate oferi orice & iar obiectul resecti.
.a caata in tim o .aloare ,eosebita & amintin,u-i mamei
mereu fericitul e.eniment.
- Casatoria. C=iar ,aca articiam la masa festi.a &
~~~~~~~~~~~~
este ,e referat sa trimitem ca,ourile ,inainte. 3n )iua
resecti.a este atit ,e multa agitatie incit riscam ca ele
sa treaca neobser.ate si sa se iar,a cartile ,e .i)ita.
/inin, seama ,e .irsta lor & tinerii au ne.oie ,e lucruri
foarte ,i.erse & ,eci .a fi usor sa alegem un ca,ou
folositor. 3n aceasta situatie ca,oul nu .a fi neaarat o
surri)a. 0ste referabil sa ,iscutam cu mirii sau cu arintii
acestora ,esre ceea ce isi ,oresc ,ecit sa oferim al
cincilea ser.iciu ,e cafea.
3n multe tari ,in 0uroa s-a e%tins obiceiul 1 listei
,e maria4 1. Aceasta este alactuita ,e catre miri cin, isi
anunta ,ata casatoriei. <ista se face la un mare maga)in ales
,e ei si se lasa acolo. 0a curin,e o gama foarte larga ,e
obiecte si ,e returi D entru toate bu)unarele 6 E. (umeroase
maga)ine seciali)ate in 1 liste ,e maria4 1 sunt asta)i
informati)ate # alegerea obiectului se face rin Minitel si
se lateste cu carte ,e cre,it. 0ste suficient sa telefone)i
si sa ,ai numele tinerilor si aoi sa ,ai un cec
coresun)ator retului ca,oului insotit ,e o carte ,e .i)ita
cu cite.a cu.inte ,e felictare. <a inter.ale scurte & maga)inul
transmite tinerilor ca,ourile rimite si cartile ,e .i)ita.
Acestia .or multumi cit mai ree,e si e.entual .or in.ita
eroana resecti.a intr-o .i)ita a.in, gri4a ca obiectul
resecti. sa fie la .e,ere sau macar sa se .orbeasca ,esre
el. 1 <ista ,e maria4 1 se retrage in general ,e la maga)in
la ,oua satamini ,ua nunta.
(ea.in, inca maga)ine seciali)ate in acest ,omeniu &
utem totusi alcatui aceste liste anuntin,u-ne ru,ele si
rietenii ,in tim ca ele e%ista si un,e. Se .a roce,a la
fel # cel care a consultat lista .a bifa obiectul entru a
nu fi reetat. /ot ,in aceasta lista se ot insira si
colegii ,e ser.iciu & a,unin, bani si cumarin, un ca,ou mai
scum. Pe cartea ,e .i)ita se .or semna toti cei care au
contribuit la cumararea ca,oului. 2a rimi fiecare in arte
multumirile mirilor.
C=iar ,aca am trimis ,inainte ca,oul in )iua
ceremoniei .om a,uce in mo, obligatoriu flori.
Ca,oul e care mirele il .a face miresei in )iua
casatoriei nu .a fi nici cerut nici coman,at ci .a
constitui o surri)a.
3ntr-o casa in care un culu ,e tineri castoriti se
inteleg bine & este recoman,abil sa se ani.erse)e ,ata
casatoriei. 3n.itatiile .or fi facute ru,elor sau rietenilor
,ar se .a secifica scoul etrecerii. Ca,ourile .or fi si
,e aceasta ,ata mai ractice ca in alte oca)ii. 3n secial
la rimele ani.ersari.
Ca o curio)itate ,emna ,e retinut sunt ,enumirile
ani.ersarilor & o,ata cu scurgerea timului. 0ste un rile4 ,e
bucurie si ,e amu)ament sa oferim la ani.ersarea a cinci
ani ,e la casatorie obiecte frumoase numai ,in lemn.
>bligatia celor care in.ita este ,oar ,e a anunta
citi ani au trecut ,e la e.enimentul care i-a unit.
- <a 3 ani nunta ,e iele
- <a * ani nunta ,e lemn
- <a 10 ani nunta ,e cositor
- <a 12 ani nunta ,e matase
- <a 1* ani nunta ,e ortelan
- <a 20 ani nunta ,e cristal
- <a 2* ani nunta ,e argint
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- <a 30 ani nunta ,e erle
- <a "0 ani nunta ,e rubin
- <a *0 ani nunta ,e aur
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- <a 60 ani nunta ,e ,iamant
- 2i)itele. 3n casele cu coii un om oliticos nu .a
~~~~~~~~~~~
intra fara o surri)a cit ,e mica entru acestia # fructe &
ciocolata & bomboane. Cin, suntem in.itati in mo, secial la
masa sau la etrecere & fara a se sarbatori ce.a ,eosebit &
.om a,uce totusi flori sau o bautura fina. (u .om a,uce
fursecuri sau ra4ituri ,in comert intr-o casa in care
goso,ina este renumita entru mo,ul in care le face ea
singura.
>530C/U< 3MPRUMU/A/ (U 0S/0 7A/ 6
2om sune ,e la bun inceut ca obiectele imrumutate
ar trebuiu sa re.ina la rorietari cit mai curin, osibil.
Asta ar trebui sa se inteleaga ,e la sine & ,ar ,in acate
nu se intimla mereu asa. >biectele care se restituie cel mai
greu & ,ua cum se stie & sunt cartile. /oata lumea a a.ut
,estule surri)e nelacute in acest ,omeniu & toata lumea si-a
.a)ut ,isarute ,estule carti referate entru a a.ea moti.e
,e neincre,ere cin, i se cere o carte. Un umorist sunea ca
inainte ,e a te linge ca ti-au ,isarut carti & trebuie sa
numeri in biblioteca ta cite sunt straine si cite ale tale 6
7ar asta nu ne consolea)a si ar fi frumos ca ersoana &
careia i-ai acor,at incre,ere sa trate)e cu resect
rorietatea altuia. 0a .a in.eli cartea si nu o .a une
nicio,ata ,esc=isa sau intoarsa e o masa & .a folosi un semn
,e carte & se .a feri sa o ate)e & sa o a,note)e sau sa o
rua. 7aca totusi ai ,eteriorat o carte nu te multumesti sa
te scu)i & ci te oferi sa o inlocuiesti. Prorietarul .a
refu)a sau .a acceta oferta ,ua ce s-a gin,it ,aca are
cu a,e.arat ne.oie ,e ea.
Sa astre)i cartile imrumutate mai mult ,e ,oua
satamini inseamna sa fii lisit ,e e,ucatie & sa nu le
inaoie)i inseamna sa acre,ite)i o .orba celebra # 1 sa iei
cu imrumut o carte inseamna sa o furi & sa o ,ai cu
imrumut inseamna sa o lasi furata 1. Se .e=iculea)a c=iar
i,eea ca este un 1 furt mobil 1 - ,eci a,mis 6 (u este
a,e.arat. Un om cu e,ucatie .a restitui intot,eauna la tim
cartile imrumutate. Si ca sa nu uite & nu .a une carti
straine in biblioteca ci un,e.a la .e,ere entru a le
restitui cu ro%ima oca)ie. (u se imrumuta cartile altcui.a.
Cit ,esre bani nu imrumuti ,ecit in mo, e%cetional
si intot,eauna in me,iul social e care il frec.ente)i.
3nainte ,e toate & o femeie nu trebuie nicio,ata sa imrumute
,e la un barbat. 7esigur nu e ,e)onorant sa ceri unei ru,e
sau unui intim o suma mica ,e.enita necesara e neastetate.
2ei fi%a o ,ata si o .ei resecta cu strictete. Astfel .ei
a.ea un nume bun si .ei gasi oricin, e cine.a sa te
imrumute cu lacere fara sa te simti umilit. Cin, n-ai
semnat nici o c=itanta un imrumut ,e.ine o ,atorie ,e
onoare la fel ca ,atoria ,e la 4oc. Sa fim atenti cui
imrumutam & caci raii latnici sunt in general cunoscuti.
C=iar o suma mica ne,ata inaoi la tim sau ur si simlu
uitata oate strica o rietenie. 0ste ,e ,atoria celui care
ia sa tina minte e%act suma si ,ata cin, trebuie sa o
restituie. (u intimlator france)ul are o .orba # 1 <es bons
comtes & font les bons amis. 1 D socotelile corecte & mentin
rieteniile E.
20.5UCUR33 S3 (0CAFUR3 3( -AM3<30
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
7e la nastere ina la moarte .iata isi urmea)a
cursul cu multe bucurii si ,ureri # nasterea & bote)ul &
logo,na & casatoria & boala & moartea. -iecare ,intre aceste
e.enimente imortante entru .iata nostra se reercutea)a si
in .iata sociala si & ,eci & in co,ul bunelor maniere.
(AS/0R0 & 5>/0F & (AS30
Anunturile ,e nastere rin resa nu mai sunt la
mo,a & ,ar in sc=imb iti anunti ru,ele & rietenii &
cunostintele rin telefon. Pentru bote) se .or trimite
in.itatii scrise & sugesti.e & ,intre cele mai fante)iste & cum
ar fi o fotografie a leaganului coilului & sau coltul cu
4ucarii sau orice altce.a & iar ,e,esut cite.a cu.inte ce
.or reci)a ,ata si locul in.itatiei.
Cu riscul ,e a ne reeta .om insista asura alegerii
nasilor. 0i ot fi aceiasi cu ai arintilor sau ot fi altii.
Pe cine trebuie sa ,esemnam ca nas si nasa !
(icio,ata e bunici & caci nasia nu se limitea)a la bote)
ci & in i,eea bisericii & nasia trebuie sa constituie o
ru,enie in .e,erea inlocuirii arintilor & in e.entualitatea
unui ,eces & nasii .or fi arintii coilului. 7ar c=iar ,aca
arintii coilului traiesc ei .or fi 1 arintii lui
sirituali 1 toata .iata. Pentru acelasi moti. sa .or e.ita
membrii ,e ru,enie rea in .irsta. Persoanele cele mai ate
sa-si asume aceasta sarcina .or fi cautate rintre rietenii
si cunostintele .ec=i si se .or e.ita in masura osibilului&
ersoanele necasatorite. (asia este o onoare entru nasi ca
si entru coil. 7e aceea este neotri.it sa alegi ca nas
o ersoana a carei situatie materiala sau sociala este mult
mai buna ,ecit cea a familiei coilului & entru ca nasia nu
trebuie sa ,e.ina o afacere.
<a sfirsitul ceremoniei are loc ,e obicei o mica
etrecere in cursul careia se ofera ca,ouri ,e bote). 3n mo,
tra,itional nasul ofera un cec & o mone,a ,e aur sau rima
iesa ,intr-un ser.iciu ,e masa care .a fi comletat in
fiecare an. Ceilalti articianti .or a,uce flori sau ca,ouri
,estinate atit coilului cit si mamei. 7aca se ofera
tra,itionalele bomboane ,e ciocolalta ele sint intot,eauna
a,use ,e nas.
Preotul face arte ,intre in.itati si este musafirul
,e onoare cin, imre4urarile o ermit. 5inienteles ca nu este
mereu osibil in aro=iile orasenesti cin, ,uminica sunt mai
multe bote)uri. Petrecerea ,e bote) este intima & nu cere o
tinuta seciala si nu se relungeste rea mult. >biceiul cere
reotului & nasului si membrilor familiei sa rosteasca un
toast in sanatatea mamei si a coilului. <a acest toast se
asocia)a intreaga a,unare. 3n mo, obisnuit & in cursul intregii
.ieti & nasul si finul se tutuiesc.
<>;>7(A S3 CASA/>R3A
C0R0R0A 3( CASA/>R30
Parintii tinarului sunt cei care fac o .i)ita in
acest sco arintilor fetei. Cererea se a,resea)a tatlui si
,oar in lisa acestuia mamei. Rasunsul se oate ,a ime,iat &
ca) in care se c=eama si ,omnisoara entru a fi felicitata
,e toti cei ,e fata & sau oate fi aminat & ,ar nu rea
mult.
<a aceasta .i)ita arintii tinarului se imbraca foarte
frumos si aleg un buc=et ,e flori ,eosebite. /inerii nu ar
trebui sa fie ,e fata entru ca se ,iscuta robleme legate
,e situatia materiala # un,e .or locui & ce )estre se ofera
fetei & ce osibilitati materiale are tinarul si cum se .a
,esfasura ceremonia. 3n )ilele noastre aceasta inter,ictie nu
mai este resectata si tinerii ot fi fata.
/inarul & care se consi,era abia acum accetat & are
.oie sa .ina )ilnic in casa .iitorilor socri si sa fie
orit la masa ca un .iitor membru al familiei. /ot ,in
acest moment el .a trimite fetei )ilnic cite un buc=et ,e
flori albe ima in )iua casatoriei 6
<>;>7(A
Se anunta logo,na si e.enimentul se .a sarbatori
intr-un ca,ru intim & in.itin, numai ru,ele aroiate.
Petrecerea are loc la arintii logo,nicului.
<ogo,nicul .a oferi fetei un inel ce se c=eama inel
,e logo,na & e care aceasta il .a astra e ,egetul inelar
la mina stinga & ina in )iua cununiei cin, il .a muta e
,reata iar e mina stinga .a rimi .eriga ,e cununie in
timul slu4bei.
Alegerea nasilor este ,eosebit ,e imortanta si foarte
contro.ersata in toate familiile & ,eoarece e%ista ,iferite
criterii ,e alegere a lor # ,e rang & ,e stare materiala & ,e
buna.ointa. Ar trebui sa e%iste un singur criteriu legat ,e
fatul ca ei .or ,e.eni arintii sirituali ai tinerilor.
Alegerea se face ,e catre tinara erec=e ,ua o gin,ire
serioasa & orin,u-se asura erec=ii e care o iubesc si o
resecta cel mai mult. /ot ei le .or bote)a coiii. 7aca
acestia nu au osibilitati materiale & c=eltuielile e care
ar trebui sa le faca .or fi reluate ,e catre arinti sau
c=iar ,e catre tineri entru ca .aloarea morala este mult
mai retioasa ,ecit cea materiala. (asii le .or ,a sfaturi
intelete & ii .or a4uta in momentele ,e cumana care
inter.in in orice casnicie si .or lua arte la bucuriile si
neca)urile lor & ca niste a,e.arati arinti. (asii nu sunt
cum se intelege gresit niste ersoane cu functii imortante &
la care mergem cu locoane iar ei sunt obligati sa ne
asigure niste osturi ... cal,ute.
/RUS>U<
/rusoul se ,a logo,nicei ,e catre arintii acesteia &
si consta ,in len4erie D camasi & laumi & erne E & roc=ii &
4ac=ete & blanuri si obiecte ,e goso,arie.
CU(U(3A C323<A
Ar trebui sa stim ca la rimarie se ,uc ,oar tinerii
si arintii lor. (u se fac in.itatii seciale iar ru,ele si
rietenii ot .eni ,oar ,aca ,oresc.
/inuta este elegante & sobra & ,e oras & ,eoarece
casatoria ci.ila are loc ,imineata. Mireasa si ,oamnele nu
.or urta nici roc=ii ,e lame stralucitoare & si nici
strasuri. Mirele si ,omnii .or urta costume elegante ,ar in
nici un ca) frac sau smo8ing. 0ste o ceremonie simla iar
imortanta care i s-a acor,at in ultimii ani nu este tocmai
otri.ita. -astul si toaletele elegante .or fi arborate in
ca,rul cununiei religioase si la masa festi.a care se
organi)ea)a fie in casa fie le restaurant.
C=eltuielile .or fi suortate ,ua o intelegere
realabila ,e catre arintii fetei & arintii baiatului & nasi
sau imartite & in functie ,e osibilitatile lor materiale.
(u e%ista o regula fi%a in acest ,omeniu & ci imortant este
ca sa nu se nasca ulterior ,iscutii nelacute ce ot genera
conflicte ne,orite care umbresc acest moment atit ,e
imortant ,in .iata oamenilor. Ca sa e.itam aceste situatii
este necesar ,oar sa ne organi)am foarte bine & sa ne
resectam romisiunile si sa accetam =otaririle e care le
ia in acest ca) o singura ersoana & riceuta & in care .om
a.ea toata incre,erea. Se obisnuieste sa se ,ea tinerilor
ca,ou sume ,e bani. Cum toate ,iscutiile leaca ,e la bani
se .a =otari in realabil ce se .a face cu ei. Situatiile
sunt multile si nere.a)ute in functie ,e e,ucatia si
osibilitatile materiale ale fiecarei familiei. Se oate e%e,ia
tinerilor casatoriti un man,at ostal. Se oate ,e mirelui
intr-un moment otri.it un lic cu bani si cu o carte ,e
.i)ita ,in artea in.itatului. Se .a alege in orice ca) o
formula eleganta si nu se .a a4unge in nici un ca) la
1 licitatia 1 in gura mare a sumelor ,ate. 0ste un obicei
nou si foarte urit & ,e fat ca si garoafele si miresucile
liite e caota masinii ... /ot ,e rost gust mi se are
1 furatul miresii 1 si marturisesc ca formula stereotia 1 casa
,e iatra imi este rofun, ,e)agreabila
CU(U(3A R0<3;3>ASA
7aca la rimarie casatoria se oficia)a intr-un ca,ru
mai mo,est & cununia religioasa .a benificia ,e o regatire
seciala. Ar trebui ca ,oar tinerii sa =otarasca mo,ul in
care se unesc in fata 7omnului. S-ar utea ca ei sa
,oreasca o mica ceremonie la un sc=it e .irf ,e munte si
sa aiba ca in.itati ,oar asarile cerului. Sa nu-i imie,icam
,eoarece aceasta )i este a lor si nu a ambitiilor
arintilor & ce ,oresc sa-si .a,a coii la cea mai eleganta
biserica ,in oras.
7ar ,aca toti =otarasc ca e.enimentul sa fie oficiat
la biserica & ceremonia se .a regati cu gri4a & ,in .reme #
- cu 6 - + luni inainte - se alege biserica & se ,iscuta
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
cu reotul si se fi%ea)a ,ata ceremoniei
- se alege restaurantul & se
fac re)er.ari & se =otaraste meniul
- se ,iscuta c=eltuielile cu
toti cei imlicati si se stabileste un buget ferm
- se sc=itea)a lista in.itatilor
- cu 2 - " luni inainte - se aleg si se coman,a
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
in.itatiile & ,e obicei ,e catre arintii fetei. Cautati o
solutie simla si eleganta entru forma in.itatiilor aelin,
la o cunostinta care .a oate a4uta # un ar=itect & un artist&
un ,esigner. 2eti e.ita astfel cele ,oua turturele e o
crenguta & care trebuie sa recunoastem sunt ,e foarte rost
gust. 2a oferim alaturat un mo,el.
- se alege locul un,e tinerii
casatoriti .or etrece luna D satamina E ,e miere & se fac
re)er.arile. >bligatia cumararii biletelor re.ine mirelui.
- se ,eci,e cine se ocua ,e
mu)ica & se retin ore la fotograf si se .orbeste la florarie
- se regatesc toaletele ce .or
fi urtate la biserica ,e catre arinti & nasi si c=iar ale
,omnisoarelor ,e onoare astfel incit intreg ansamblul sa fie
armoni)at coloristic. Reamintim ca in afara ,e mireasa nimeni
nu .a fi imbracat in alb.
- o luna - ,oua inainte - se e%e,ia)a in.itatiile care
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
trebuie sa a4unga la ,estinatie cu cel utin " satamini
inainte ,e nunta. 0ste obligatoriu ca cel care o rimeste sa
rasun,a in.itatiei & sa multumeasca si sa reci)e)e ,aca oate
.eni sau nu.
- se cumara si gra.ea)a
.erig=etele. 0le .or fi astrate ,e catre mire ina in )iua
nuntii.
3n )iua nuntii
~~~~~~~~~~~~~~~~
Casatoria religioasa oate a.ea loc in aceeasi )i cu
cea ci.ila & ,ar este foarte obositor. Pe .remuri cermonia la
biserica se oficia ,ua orele 1$.00. Asta)i ceremonia are loc
si la rin). Se oate merge ime,iat la restaurant sau
in.itatii ot leca acasa si se .or reintilni seara A in
acest ca) se ot sc=imba toaletele.
Se leaca ,e la arintii fetei & un,e nasii au a,us
buc=etul alb ,e flori si luminarile imo,obite. Atit ru,ele
cit si rietenii .or a.ea gri4a sa a4unga la tim & entru
ca cei ,oi tinerii trebuie sa soseasca ultimii. 3n biserica
se .a intra intr-o anumita or,ine A a.eti gri4a sa-l intrebati
e reot in ce consta ritualul. -acem aceasta recoman,are
,eoarece nu e%,ista reguli fi%e & ci ele ,ein, ,e obiceiul
locului.
7ua oficierea cermoniei & mirii ramin e loc entru a
rimi felicitarile & intii ale arintilor & aoi ale ru,elor
aroiate si in sfirsit ale rietenilor si c=iar ale celor
necunoscuti aflati intimlator acolo. 7in biserica mirii ies
rimii.
3n locul un,e se ,esfasoara etrecerea & mirii ocua
locul ,e onoare. 3n ,reata mirelui sta nasa & tatal baiatului
si mama fetei. 3n stinga miresei sta nasul & mama baiatulii
si tatal fetei. 0ste osibila si o alta or,ine # mirele &
nasa & tatal si mama baiatului - in ,reata & iar in stinga
mireasa & nasul & mama si tatal fetei. (umai aceste ot
ersoane au .oie sa stea in caul mesei D se .a une o
masa seciala cu fata sre in.itati E. <a utina .reme ,ua
inceerea mesei & se toastea)a in sanatatea mirilor. Parintii
acestora rasun, si multumesc.
7esc=i,erea 1 balului 1 o fac tinerii castoriti. 7ua
aceea mirele .a in.ita la ,ans in or,ine e # mama fetei &
e nasa si e mama lui iar mireasa .a ,ansa cu socrul &
cu tatal ei si cu nasul. Se intelege ca ceilalti in.itati se
ot alatura si ei celor ,e mai sus.
Acesta este un mo,el clasic tra,itional ,ar e%ista
multile .ariante ,e etrecere a timului ,ua ceremonial.
3mortanta ramine oficierea slu4bei religioase.
5>A<A S3 M>AR/0A
3ngri4irile ,ate bolna.ilor cer multa tarie morala.
C=iar ,aca noi insine n-am fost nicio,ata bolna.i ar trebui
sa intelegem cita atentie & cit calm si cita liniste sunt
necesare entru a ingri4i un om bolna.. Prima ,atorie care
re.ine ersoanelor ,e linga bolna.i este sa le ri,ice
moralul si sa le alunge gin,urile negre. Cin, facem o .i)ita
unui bolna. aceasta trebuie sa fie foarte scurta. 7aca starea
acientului o ermite & .om a,uce cite.a flori al caror
arfum sa nu fie rea uternic & bomboane & ciocolate sau
oate o carte cu con,itia ca aceasta sa fie imteresanta si
usor ,e citit. <a caatiiul unui bolna. ne .om staini & nu
.om fi nerab,atori si ne .om abtine ,e la orice ,iscutie
in legatura cu gra.itatea bolii sau a nericeerii
,octorilor. 2om fi linistiti & calmi si suri)atori.
Cea mai eficienta ,o.a,a ,e simatie este sa ne
oferim a res)ol.a e cit osibil roblemele rofesionale sau
ersonale ale celui imobili)at e atul sitalului. 0ste
foarte imortant sa nu ,e.enim nereb,atori cin, bolna.ul ne
.orbeste ,esre boala lui & ,esre suferintele lui & ci sa
intelegem ca in aceste momente ,oar asta il reocua.
2i)itele la femeile care au nascut trebuie sa fie
foarte scurte si ele si sunt re)er.ate sotului & arintilor
sau rietenilor foarte aroiati. Se ot a,uce flori & carti &
fructe si & ,aca relatiile sunt mai strinse & un obiect ,e
imbracaminte ,estinat noului-nascut.
Cin, cine.a moare & familia trebuie sa transmita aceasta
.este tuturor celor care l-au cunoscut. 3n cursul acestor )ile
rietenii cu a,e.arat bine crescuti .or gasi oca)ia sa-si
manifeste simatia facin, nenumarate si ,iscrete ser.icii care
.or scuti familia in,urerata ,e multe nelaceri. Parintii si
rietenii aroiati ai ,efunctului .or fi anuntati ersonal &
rin telefon sau li se .a telegrafia. Celelalte ersoane .or
fi anuntate rin faire-art sau anunturi in resa. Cum acestea
,in urma & ca, sub oc=ii multor ersoane .a trebui sa ne
ferim ,e anunturi ,e rost gust. >ricit ,e mare ar fi
simatia e care ne-a insirat-o ,efunctul & nu ne .om utea
abtine sa suri,em ,aca familia a cre)ut ,e cu.iinta sa
a,auge 1 ,e ce asa ,e ,e.reme ! 1 cin, ,efunctul are '2 ,e
ani 6 7urerea cea mai a,inca nu ne autori)ea)a sa ne lasam
,ominati ,e sentimentele care ne con,uc la asemenea gafe.
Anuntul ,e ,eces .a mentiona numele celor aroiati & iar in
familiile cele mai tra,itionaliste numai cele ale tatalui si
fratelui mai mare. >r,inea obisnuita este urmatoarea # sotul &
coiii & arintii & fratii & surorile si ru,ele rin alianta.
Sunt ,e asemenea i,icate ,ata si locul inmormintarii sau al
incinerarii. 7aca aceasta in,icatie liseste inseamna ca
inmormintarea a a.ut ,e4a loc in cea mai stricta intimitate.
3n inter.alul care seara ,ecesul ,e inmormintare ru,ele si
rietenii aroiati ot face .i)ite familiei. Con.ersatia .a
fi tot,eauna foarte scurta si se .a limita la con,oleante
si la oferta unor e.entuale ser.icii. (u .om .orbi nici
,esre suferintele nici ,esre sfirsitul ,efunctului. >
stringere ,e mina este a,esea mai e%resi.a ,ecit lungi
,iscursuri. Asemenea .i)ite nu se fac in =aine ,e ,oliu ci
intr-o tinuta sobra si neutra. Cin, am rimit un faire-art
sau cin, am aflat .estea rin resa trimitem cite.a cu.inte
,e con,oleante e o carte ,e ,oliu sau ,e .i)ita. (u se
telefonea)a si nici nu se trimit con,oleante scrise la
masina. Patru cincimi ,in oamenii care se cre, bine e,uceti
ignora inca fatul ca nu se trimit asemenea con,oleante e
o =irtie marginita ,e negru care este re)er.ata ,oar
familiei in,oliate.
-aire-art-ul ser.este in acelasi tim ,e in.itatie la
funeralii. 7aca se reci)ea)a ca aceste .or a.ea loc in
stricta intimitate & .or articia numai ru,ele si rietenii
foarte aroiati. Celelalte cunostinte se .or margini sa scrie
o scrisoare ,e con,oleante.
-lorile si coroanele se trimit inaintea ceremoniei sau
se ,uc ersonal la cimitir. <a caela sau la cimitir se
re)inta con,oleante sub forma unei stringeri ,e miini mai
,egraba ,ecit sub forma ,e cu.inte. /inuta este intot,eauna
,e culoare inc=isa & ,aca e osibil & neagra. 3n ma4oritatea
ca)urilor nu se ,iscuta mai ales e alte teme si este mai
bine asa & caci tacerea este atitu,inea care con.ine cel mai
bine aceluia care a ier,ut o fiinta foarte scuma. Se
rasun,e ersonal sau & cel utin & se trimite un anunt
imrimat tuturor ersoanelor care au luat arte la ,oliu
rin .i)ite sau au trimis flori. Pentru cele care au asistat
la funeralii & o multumire colecti.a in resa este suficienta.
(u se mai atribuie ,oliului .estimentar aceeasi imortanta ca
alta,ata & ,ar trebuie ca intreaga atitu,ine a familiei lo.ite
sa manifeste un ,oliu real rin tinuta. C=ar ,aca nu urtam
,oliu total .om e.ita =ainele colorate ime,iat ,ua funeralii.
Sotul & coiii si arintii .or ramine in negru aro%imati.
trei luni. /inuta feminina - =aine negre & inclusi. cioraii &
alton normal ,ar cu o ban,erola neagra. Cainele masculine -
inc=ise & cu cra.ata neagra si o anglica ,e ,oliu la =aina
sau la alton. Alte trei luni se oarta un semi ,oliu #
=ainele feminine normale & fara e%ces ,e culoare & =ainele
masculine normale & cra.ata normala ,ar anglica ,e ,oliu la
=aina si alton. 3n ro.incie & la tara mai ales & inter.alele
sunt mult mai lungi. 7oliu 6 - 12 luni & semi,oliu 3 ina la
6 luni. 3n erioa,a ,e ,oliu nu se fac nunti & bote)uri & nu
se ,au etreceri si nu se iese seara in oras ,aca nu e
strict necesar.
7eci inc=eiem acest manual in fata unui mormint.
Aceasta carte s-a stra,uit sa in,ice con,uita necesara ,e-a
lungul tuturor imre4urarilor e%istentei & ,ar arta ,e a
trai frumos inclu,e si o mare ,o)a ,e inefabil. 0ste
momentul in care me,itam asura scurtei noastre treceri &
restul nu e ,ecit tacere.
21.CUM (0 PUR/AM 3( 53S0R3CA
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Cu e.la.ie si ,ecenta.
Atunci cin, intram in biserica ne facem semnul
Sfintei Cruci sunin, rugaciunea # 1 3ntra-.oi in casa /a &
in,ruma-ma-.oi in biserica /a cea sfinta & intru frica /a &
7oamne & o.atuieste-ma entru .rasmasii mei & in,retea)a
inaintea /a calea mea 1.
Mergem sre altar si ne inc=inam mai intii icoanei
e%usa e iconostas D tetrao,ul ,in ,reata E un,e ,e obicei
este icoana 3n.ierii si a atronului bisericii. 3nc=inin,u-ne
rostim o rugaciune legata ,e ersoana Mintuitorului sau a
sfintului atron al bisericii. Se trece aoi la icoana ,in
stinga D A%ionita E icoana Maicii 7omnului. Aici se rosteste
rugaciunea # 1 Cu.ine-se cu a,e.arat sa te fericim e tine &
nascatoare ,e 7umne)eu ... 1.
Mergem e solee D ragul ,in fata cataeteasmei E &
inc=inin,u-ne la icoanele ,e la cataeteasma & rostin, in
fata fiecareia rugaciuni secifice. 7aca nu a.em carti ,e
rugaciuni ne utem ruga cu cu.intele noastre. Aoi ne
retragem.
7aca artunci cin, intram in biserica este ,e4a o
slu4ba nu ne mai utem ermite sa facem tot ritualul
acesta ci ne inc=inam ,iscret alegin,u-ne un loc ,e un,e
sa articiam la sfinta slu4ba & urmin, sa facem ritualul
inc=inarii ,ua terminarea ei.
3n timul slu4belor ne inc=inam ,e obicei cin, se
rostesc numele ersoanelor Sfintei /reimi D /atal & -iul si
Sfintul 7u= E. <uminarile se arin, la intrare.
3n biserica & ,e regula & barbatii stau in ,reata &
femeile & in stinga. 3n Maramures femeile stau in sate.
7eoarece asta)i .in la slu4ba mai multe femei ,ecit
barbati ele stau in orice loc ,oresc.
3n ca,rul Sfintelor slu4be ingenunc=iem. <a Sfinta
<iturg=ie o facem ,e mai multe ori # 3n momentul citirii
Sfintei 0.ang=elii & uneori atunci cin, se rosteste Cre)ul &
Cin, se iese cu cinstitele 7aruri si cin, reotul rosteste
cu.intele # 1 <uati mincati ... 1 iar corul cinta 1 Pre /ine
te lau,am & e /ine te binecu.intam ... 1.
<a sfirsitul Sfintei <iturg=ii & cei regatiti se
imartasesc & ceilalti rimesc anafora D anafura E. /oti cei
care articia la Sfinta <iturg=ie & sunt miruiti la
sfirsitul slu4bei cu unt,elemn ,in can,ela ,e la icoana
Mintuitorului.
(u se fac arastase 7uminica ci numai simbata. Se
ot face arastase in orice simbata ,in an.
CUM (0 A7R0SAM R0PR0F0(/A(/3<>R
53S0R3C33
- Preotului si ,iaconului casatoriti li se sune #
~~~~~~~~~~
1 Prea cucernice arinte 1
1 Cucernice arinte 1
1 Parinte 1
- Calugarilor & care se gasesec in minasitri sau la
cate,ralele eiscoale & uneori si rin aro=ii & li
se sune # 1 Prea cu.ioase arinte 1
1 Cu.ioase arinte 1
1 Parinte 1
- 0iscoului ne a,resam cu aelati.ul 1 Prea sfinte
arinte 1.
- Ar=ieiscoului si mitroolitului li se sune #
1 3nalt Prea Sfintite Parinte 1.
A.em ar=ieiscoi la # ;alati & Constanta & Sucea.a &
Clu4 & /irgo.iste.
A.em mitroliti la # 3asi & Sibiu & Craio.a & /imisoara.
- Patriar=ului Romaniei ne a,resam cu aelati.ul #
1 Prea -ericite Parinte Patriar= 1.
535<3>;RA-30
~~~~~~~~~~~~~
1E ;.Alina & 5una cu.iinta & relucrare ,ua contesa ,e ;ence &
~~~~~~~~~~~~~~
7-na Ra9mon, & 5aronesa ,e Stafe. 5.P./. & 5uc. 1'3"
2E KKK & <e li.re ,:or ,u sa.oir .i.re & 7ictionnaire ilustre
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
,e la olitesse & 0,. Stauffac=er - Furic= & -ran8furt & Paris &1'$2.
3E KKK & <a Politesse -rancaise & ricies ,e la bonne
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
e,ucation & Maison Alfre, Mameetfils & Paris & 1'2'
"E <arousse & <e sa.oir .i.re & gui,e ratiOue ,e bons usages
~~~~~~~~~~~~~~~~~
,:au4our:,ui & Paris & 1''2
*E ;uibert Rece.oir & 7elamarOue Pauline & Sa.oir rece.oir - sa.oir
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
.i.re & -rance & <oisirs & 1''0
~~~~~
6E ;rau,en) Harl=ein) & 7ie gute umgangsform & Iil=elm Ce9ne 2erlag&
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Munc=en & 1''1
$E Hnigge & A,olf - -rei=err & Umgaun,mit Men=en & 5erlin & 1'21
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
+E Messenger & 5ett9 & /=e comlete gui,e to etiOuette & <on,ra &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
0.ans 5rot=ers & 1'66
'E Serres & 4ean & <e rotocole et les usages & Paris & 1'61
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
10E Staffe D baronne E & Usages ,u mon,e & Paris & 1+''
~~~~~~~~~~~~~~~~~
11E -ols= & Anita & <e .rais sa.oir-.i.re .erriers & Paris & 1'62
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
12E 5ernage 5ert=e & <e sa.oir-.i.re et les usages ,u mon,e &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Paris & 1'31
13E -ortin & ?aOues & Marcelle & <e sa.oir-.i.re & ,:aou4our,:=ui &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Montreal & 1'6"
1"E <amennais & Cartea oorului sau ,returi si ,atorii & 0,.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Miner.a & 5uc. & 1'0'
1*E KKK & Arta ,e a .orbi in societate si in ,iferite oca)ii&
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
rinciii oratorice & 5uc. & 0,. Alcala9 & 1'"3
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
16E Munteanu 7elia & Politetea si buna cu.iinta & 0,. Rami,a &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
5uc. & 1''2
1$E Armes (icolae & A5C-ul comortarii ci.ili)ate & 0,. Cers &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
5uc. & 1''0
1+E 5al,rige & <etitia & Co,ul Manierelor in Afaceri &
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Co9-Printa SR< & 5uc. & 1''3
1'E 7ragulanescu & Margareta & /otul ,esre 4ob & 5uc & 1''"
~~~~~~~~~~~~~~~~~~