Caracterizarea lui Ghita

Nuvela este specia genului epic, n proz, de dimensiuni relativ reduse (se incadreaz
ntre schi i roman), cu un singur fir narativ, care descrie un conflict concentrat, ce implic un
numr redus de personaje, accentul fiind pus pe definirea personajului, si nu pe actiune.
Ioan Slavici este unul dintre cei mai importanti scriitori romani, care a avut o contributie
foarte mare la dezvoltarea prozei romanesti prin nuvelistica, incadrandu-se in literatura realista si de
analiza psihologica.
Printre cele mai importante nuvele ale lui Ioan Slavici se remarca Padureanca, Budulea
Taichii si Moara cu noroc, publicata in 1881 in volumul Novele din popor.
Nuvela Moara cu noroc prezinta consecintele nefaste ale setei de inavutire, in societatea
ardeleneasca a secolului al XIX-lea.
Titlul nuvelei are atat un sens ironic, intrucat moara nu aduce nimanui noroc, ci ghinion, cat si
un sens conotativ, fiind considerat loc diabolizat.
Actiunea are loc la hanul Moara cu noroc aflata intr-o zona a Ardealului, desfasurandu-se
intre sarbatorile religioase: de la Sf Gheorghe pana la Pasti, creand impresia de veridicitate.
Conflictul nuvelei este complex, fiind de natura sociala/exterior, intre Lica si Ghita, de natura
psihologic/interior, dezumanizarea treptata a lui Ghita si a Anei, dar si latent, cuvintele batranei
asezand nuvela sub semnele destinului.
Nuvela are o structura simetrica, fiind alcatuit din 17capitole, fara titluri, contituite pe
momentele subiectului, prezentand dezumanizarea personajului sub puterea nefasta a banului.
Perspectiva naratorului obiectiv si impersonal ajuta la crearea caracterului realistic ce permite
descrierea verosimila a evolutiei socilale a lui Ghita, cat si redarea zbuciumului sau interior.
Tensiunea initiala existenta pe plan exterior (opozitia Ghita si Lica) devine conflict interior
determinat de trairile contradictorii ale carciumarului.
Ghita este personajul principal, complex al nuvelei, toti ceilalti gravitand in jurul
personalitatii sale.El este un personaj mobil, tragic, care strbate traseul unei dezumanizri graduale.
Initial, este caracterizat direct de narator ca fiind om cinstit, tata iubitor, si sot atent. El este cizmar,
dar pentru o perioada ia in arenda moara, fiind carciumar pentru a strange bani sa-si construiasca un
atelier de cizmarie.
Portretul fizic al personajului este foarte puin conturat, cele mai multe trsturi surprinse
fiind de ordin moral. Ana remarc relaia de subordonare i inferioritatea lui Ghi: muiere
mbrcat n straie brbteti, iar Lica admira cinstea si loialitatea lui Ghita, insa ii reproseaza
patima pentru o singura femeie.
Odat instalat la moar, relaia sa cu Lic este decisiv pentru degradarea moral a
personajului, deoarece Smdul i afl slbiciunile i le exploateaz. Initial, este sigur ca nu face
nimic rau, nebanuind ca Lica il atrage in plasa lui. Gesturile, gndurile, faptele personajului trdeaz
conflictul interior, care const n tensiunea care decurge din sentimentele i opiunile contradictorii
ale aceluiai personaj. n text, Ghi are de ales ntre dou situaii: fie s devin bogat dar corupt,
prin intermediul lui Lic, fie s ramn srac dar fericit alturi de familia sa. Treptat, setea de bani
pune stpnire pe mintea i pe aciunile lui Ghi.
Ghi devine ursuz, nu mai zmbea ca mai nainte, ci rdea cu hohot nct i venea s te
sperii de el. La prima ntlnire pe care o are cu Lic, Ghi ncearc s fie autoritar, drz, s reziste
propunerilor necinstite dar tentante ale acestuia, dar este nfrnt de fora moral pe care o exercit
Smdul asupra tuturor. Prin intermediul monologului interior sunt redate gndurile i frmntrile
personajului, realizndu-se n felul acesta autocaracterizarea: Ce s-mi fac? Aa m-a lsat
Dumnezeu! Ce s-mi face dac e n mine ceva mai tare dect voina mea?

Slavici dirijeaz destinul eroului prin mijloace psihologice, sondnd reacii, gnduri, triri, n
cele mai adnci zone ale contiinei personajului. Aciunile, gesturile i atitudinea lui Ghi scot la
iveal nesigurana care l domin, teama i suspiciunea instalate definitiv n el, aa cum reiese din
caracterizarea indirect.

El ajunge s regrete faptul c are nevast i copii, i-ar fi dorit s poat zice: Prea puin mi
pas. Refuz s dea amnunte despre afacerile cu Lic i se ndeprteaz ncet dar sigur de soia sa:
i era parc n-a vzut-o de mult i parc era s se despart de dnsa. Ghi i face reprouri, are
remucri sincere i dureroase: Iart-m, Ano, iart-m cel puin tu, cci eu n-am s m iert ct oi
tri pe faa pmntului.
Astfel , Ghita evolueaza pana la statutul de partas la faradelegile lui Lica. Se aliaza cu
jandarmul Pintea, insa omite sa spuna tot adevarul, luand atitudinea omului care incearca sa impace
2 situatii contrare. Ghi se nscrie n tipul omului dominat de slbiciuni, ezitant n a adopta hotrri.
Slbiciunile sale, banii si slabiciunea pentru o singura femeie, l determin s acopere toate faptele
lui Lic, inclusiv crimele, i s-i doreasc s scape de obligaiile familiale.
ntr-o alt situaie, i deplnge prbuirea, creia nu i se poate mpotrivi: srmanii mei
copii, voi nu mai avei un tat cinstit!, prin intermediul monologului adresat.
Dezumanizarea lui Ghi se produce ntr-un ritm alert. Nu poate accepta gndul c Ana l
trdase, dei el nsui o mpinge n braele lui Lic. De la complicitate la crim nu mai e dect un
pas i Ghi devine el nsui uciga, njunghiind-o pe Ana deoarece ea este constiinta morala a sa si
de aceea nu o poate lasa in viata. Personajul are un sfarsit tragic, fiind impuscat pe la spate de
oamenii lui Lica, evidentiindu-se lasitatea personajului.

Patima pentru bani l dezumanizeaz i Ghi cade prad propriului su destin, cruia nu i se
poate opune, transformndu-se treptat, din omul cinstit i harnic n complice la afaceri necurate i
crim.