Capitolul I

Turismul rural, factor de accelerare Consideraii
generale
a integrrii economice europene
CAPITOLUL I- CONSIDERATII GENERALE
Activitatea turistic se numar printre cele cteva fenomene de ordin
socio-economic ce s-au impus in epoca contemporan, dezvoltarea sa
spectaculoas constituind o trstur caracteristic a secolului nostru, n
special n cea de-a doua jumtate a sa.
Marile schimbri produse dup cel de-al doilea rzboi mondial, la
nivel global, dar mai ales n uropa au condus la! cre"terea numrului
popula#iei urbane, cre"terea veniturilor pe locuitor, sporirea speran#ei medii
de via# la apro$imativ %& ani, dezvoltarea "i diversificarea mijloacelor de
transport, cre"terea timpului liber prin automatizarea proceselor de
produc#ie, elemente esen#iale care au sus#inut turismul.
'rin urmare au crescut disponibilit#ile individului devenit (homo
turisticus) de a calatori si de a petrece timpul liber in afara locului sau de
resedin# sau #ar. Astfel turismul a ajuns s reprezinte in primul rnd un
ansamblu de activit#i de petrecere a vacan#elor, concediilor, *ee+end-urilor
din dorin#a de a vizita oameni "i locuri, monumente, muzee pentru a-"i
mbog#i orizontul cultural, pentru a se distra si a face sport, odihn si
tratament etc, in al doilea rand, industria creat pentru satisfacerea
motivatiilor si cerintelor impuse de turisti la locul de destinatie, la un inalt
nivel calitativ in conditiile protectiei si conservrii resurselor turistice in
special, si a mediului inconjurtor, in general.
-a orice activitate in plin evolutie, a fost obiect de cercetare pentru
numerosi specialisti, care au incercat s-i stabileasc coordonatele temporale
si spatiale. 'ornind de la aceasta evolutie si de la transformarile suferite de
1
generale
acest domeniu al turismului, se poate spune c a devenit un fenomen al
timpurilor noastre care se diversifica tot mai mult.
1.1 Spatiul si peisajul rural
.e-a lungul evolutiei societtii umane, suportul celor mai multe
activitti socio-economice l-a constituit spatiul rural. Acesta, prin repartitia
in teritoriu, functionalitatea si structura sa, include dou intelesuri!
reprezint un teritoriu care detine resurse funciar agrare, ca baz de
sustinere a comunittilor umane e$istente si materii prime pentru alte
ramuri economice
detine un numr variabil de asezri umane, cu moduri de viat
diferite, cu ocupatii variate, diferentiate de la o regiune geografic la
alta
/orma principal de e$istent a oricrui spatiu rural il constituie satul
care s-a dovedit o realitate social ce a contribuit din plin la modificarea
peisajului natural, imbogtind patrimoniul civilizatiei nationale si universale.
-a habitat permanent, satului i-a fost totdeauna caracteristic o fizionomie
comple$, definit prin e$istenta unei vetre bine constituite, unde se
concentreaza locuintele si toate ane$ele gospodresti, terenurile de
desfsurare a tuturor activitatilor agricole.
.iferentele care e$ist la ora actual intre comunittile rurale sunt date
de trei elemente esentiale!
2
generale
localizare 0amplasare1 care este determinat de tipurile de peisaj
natural folosit ca suport de aparitie si evolutie 0peisaj montan, colinar,
marin etc.1,
siguranta 0securizarea1 care influenteaz aparitia oricarui sat, mai ales
in fata factorilor de risc naturali, oferind stabilitate,
durabilitatea care se a$eaz pe valoarea cantitativ si calitativ a
resurselor naturale demografice prezente si care constituie suportul
tuturor activitatilor economice
Totusi e$ist diferente in abordarea (spatiilor rurale), astfel in
2ermania, 3landa, 4elgia, 5u$emburg, /ranta acest tip de turism este folosit
pentru a face o distinctie clara fata de mediul urban, in 6slanda, Marea
4ritanie acesta este utilizat pentru a desemna ariile e$traurbane. 6n alte tari
precum! 'ortugalia, 7pania, 2recia, zonele rurale definesc teritoriile a$ate pe
productii agricole .
'rin urmare, acest concept de (rural) nu are aceeasi semnificatie in toate
trile uropei. $ist de asemenea anumite diferente legate de numrul
locuitorilor din trile respective, gradul de concentrare, nivelul ocupatiilor
agricole si dotari edilitare, astfel incat, a face o comparatie intre diferite tari
europene se arata a fi un demers foarte dificil.
'ractic, spatiul rural presupune un contact mai direct cu natura, absenta
aglomerarilor urbane, a poluarii, liniste si calm, un mediu netehnicizat si un
contact mai direct cu oamenii, in opozitie cu anonimatul urban, posibilitatea
de a cunoaste o cultura, civilizatie cu puternice rdcini in istorie, mai mult
libertate de miscare si meditatie.
3
generale
7patiul rural trebuie s fie sustintorul unui turism durabil , care are
drept scop minimizarea efectelor negative asupra mediului natural si
cultural, optimizarea satisfactiei vizitatorilor, ma$imizarea profiturilor pe
termen lung.
Turismul rural poate deveni cheia pentru a se realiza investitii, mici
intreprinderi, locuri de munc suplimentare in comunittile rurale, implicand
participarea populatiei locale, dar fr a crea dezechilibre printr-o crestere
economica necontrolat, amenintand astfel imaginea cultural autentic. .e
altfel, n concep#ia multor speciali"ti n domeniu, turismul poate reprezenta
un adevrat (motor al dezvoltrii) n zonele rurale, motiva#ia putnd fi
prezentat 8 ntr-o form sintetic 8 astfel!
- ca orice activitate economic, turismul reprezint o surs de
venituri "i de for# de munc
- fiind consumator de produse "i servicii, turismul rural
ac#ioneaz ca o prghie pentru o serie ntreag de alte activit#i
economice 0agricultur, industria te$til, construc#ii, transporturi,
asigurri, etc1, multe dintre ele reprezentate "i n mediul rural
- turismul rural e$ploateaz "i 9capitalizeaz) cadrul natural sau
fenomene ale naturii 0care nu au ata"at nici o valoare economic1,
e$istnd similitudini din acest punct de vedere cu industria minier
de e$emplu
- turismul rural atrage vizitatori din afara spa#iului n discu#ie "i,
implicit, stimuleaz injec#ii de flu$uri financiare e$ogene
6n acest conte$t, satul nu este altceva decat o form de organizare superioar
a elementelor naturale primare, avand drept scop o gestionare si organizare
4
generale
eficient a spatiului detinut de locuitori. 3rice asezare rurala constituie o
rezultant a interferentei mai multor factori ca!
- factori geografici naturali reprezentati de unitatile de relief, grad de
fragmentare, altitudine, clima, sol, densitatea retelei hidrografice,
etajele de vegetatie si faun,
- factori economici care determin o anumit fizionomie a satelor si
dispunere a caselor, in functie de posibilittile de e$ploatare a
terenurilor,
- factori istorici joac un rol important in geneza si evolutia oricrei
asezari rurale, modul de dispersie, concentrare, disparitie,
- factori politici si administrativi au determinat modul de organizare,
gestionare a spatiului rural si care au cunoscut schimbri succesive de
la o epoc la alta, influentand in mod deosebit mrimea comunittilor
rurale.
'rin urmare, asezrile rurale sunt formatiuni spatiale distincte, cu
anumite particularitati proprii in ceea ce priveste densitatea populatiei si a
constructiilor si mai ales pozitia in procesul realizarii productiilor agricole,
schimburilor de produse specifice, ca urmare a valorificrii resurselor
naturale din mediul ambiant. Aceste corelatii arat diversitatea tipurilor de
habitat, ele se diferentiaz de mediul urban prin gradul redus de concentrare
a activittilor agricole, a locuintelor, si prin formele de organizare si
gestionare a peisajului geografic.

generale
1.2. C!"p!#e#tele ase$%ril!r rurale
Toate asezrile umane au rezultat ca urmare a unui proces de
umanizare a unui spatiu geografic, printr-un grad de concentrare a
activitatilor agricole pe un spatiu dat, de-a lungul unor lungi perioade
istorice. -aracteristicile acestora, evolutia si structura lor arat rolul
interconditionrii dintre componentele istorice, geografice,productie,
agricol, asezare. Acestea au condus la aparitia unor relatii cauzale care au
fost mai mult sau mai putin studiate in momentul aparitiei si dezvoltarii
turismului rural. 'entru orice comunitate rural e$ist trei componente
fundamentale e$primate prin!
-vatra care reprezint teritoriul unde s-a format si a evoluat orice grupare
uman, locul unde se gsesc concentrate locuintele si ane$ele gospodresti,
-locul de munc care constituie suportul de obtinere a productiilor si a
materiilor prime agricole si sustine un mare grad de ocupare a fortei de
munc e$istente,
-ocupatia care poate avea propriile caracteristici demografice, cu multiple
diferentieri cantitative si calitative, cu un anume mod de viat si purttoarea
unei anume identitti culturale.
&
generale
Aceste elemente au avut o evolutie mereu ascendent prin procesul de
modernizare a societatii umane, si in special a comunitatilor rurale. le se
interfereaz in mod direct si ne ofer imaginea de astzi a retelei de asezri
rurale. Analiza lor detaliat n functie de factorii anteriori mentionati poate
permite realizarea unor viitoare strategii de dezvoltare a oricarui spatiu rural.
Astazi, conceptul de asezare rurala nu mai este limitat la vechile vetre
de sat, locurile de munca s-au diversificat si amplificat in teritoriu, prin
urmare e$ista tendinta de urbanizare a acestuia, satul incetand a mai fi un
simplu producator de bunuri agricole. .otarea localitatilor rurale reprezinta
o dezvoltare graduala a functiilor de polarizare demografica si economica,
de transformare a lor in centre de convergenta in teritoriu.
:onele rurale insele se gasesc astazi intr-un proces comple$ de mutatii
iar pastrarea functiei turistice trebuie sa aib in vedere pastrarea unei
identitatii proprii, sub aspectul ocupatiilor agricole, a modului de viata, a
traditiilor culturale si spirituale.
1.3. C!#'eptul (e turis" rural
6n ultimii &; de ani, industria turistica a creat forme de manifestare
foarte puternice, concentrate in statiuni si localitati turistice, punand in
valoare o oferta turistica (standard), de tip industrial.
Accentuarea si globalizarea procesului de industrializare si urbanizare,
amplificarea fenomenelor de poluare, cresterea gradului de stres cotidian au
creat premisele reintoarcerii populatiei din marile aglomeratii urbane spre
lumea satului.
)
generale
<eintoarcerea treptata la natura nemodificata, la un mod de viata
simplu, dar confortabil, constituie o motivatie valabila pentru toate
categoriile de varsta, se$, socio-profesionale, statut social, fiind rezultatul
tendintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual.
'entru cei ramasi in mediul urban, posibilitatea de a iesi din
anonimatul si uniformitatea caracteristice marilor aglomeratii citadine este
data de petrecerea momentelor libere intr-un mediu rustic unde orice turist
isi recapata conditia de membru al unei comunitati, capata un prestigiu si
poate participa la actiuni colective initiate de comunitatile locale.
-ontactul direct cu valori si bunuri autentice ale tezaurului cultural,
ale folclorului, aproprierea de ocupatiile si obiceiurile traditionale
transforma vacantele intr-un proces activ de imbogatire a cunostintelor
generale, de invatare a unor mestesuguri care conduc la obtinerea de
satisfactii individuale si dau sentimentul utilitatii in plan individual. .e altfel
principalele motivatii turistice pentru lumea rurala sunt date de reintoarcerea
la natura, apropierea de grupuri sociale mai bine structurate si solidare,
dezvoltare creativitatii personale, satisfacrea unei curiozitati native,
practicarea de miscare in aer liber, etc.
.in mediul rural nu lipsesc odihna, cura de aer, alimentele proaspete,
sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, drumetiile si chiar cura balneara, toate
capatand o nota autentica si lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si
inclinatiilor individuale. 6nteresul oamenilor pentru recreerea in mediul rural
s-a dezvoltat odata cu secolul al =6= lea ca o reactie la stresul determinat de
e$plozia oraselor industrilale
'e baza acestor considerente se poate afirma ca aceasta forma de
turism a inceput sa se dezvolte in mod deosebit cu precadere in ultimii >;-
?; ani, in special in tarile europene dezvoltate. 6n acceptiunea 3rganizatiei
*
generale
Mondiale a Turismului si a multor asociatii europene turismul rural este o
forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si
condusa in spatiul rural de catre populatia locala, valorificand resursele
turistice locale 0naturale, cultural-istorice, umane1 precum si dotarile si
structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.
5a inceputurile sale a fost destinat sa aiba un rol social si economic
limitat doar la spatiile familiale, dar treptat si-a diversificat oferta, devenind
o componenta esentiala a politicilor de dezvoltare regionala si locala a
spatiului rural.
'otrivit acestei definitii, turismul rural este determinat de urmatoarele
aspecte!
e$istenta localitatilor rurale
pastrarea functionalitatii rurale
conservarea unei infrastructuri rurale
conservarea modului de viata traditional
pastrarea identitatii culturale specifice
Toate aceste elemente esentiale au devenit componentele de baza ale
turismului rural, iar cerinta fundamentala o constituie pastrarea acestora cat
mai mult posibil, pe baza noilor principii de dezvoltare durabila a turismului
in general.
.ar la definirea conceptului de turism rural nu au contribuit
numai aspectele definitorii mentionate ci si o serie de elemente care au
conferit dimensiunea si valoarea pe care a capatat-o turismul rural in
ultimele decenii ale secolului abia incheiat !
+
generale
(i"e#siu#ea psi,!l!-i'a care se sprijina pe nevoia omului de
a se bucura de momente de odihna si recreere, pentru a-si reface
potentialul fizic si psihic, de a-si mentine o buna stare de
sanatate. 'e de alta parte se nasc si relatii mult mai apropiate
intre gazde si turisti care lipsesc in alte forme de turism,
depersonalizate din acest punct de vedere,
(i"e#siu#ea s!'iala prin care locuitorii oraselor vin in contact
cu o lume aparte mult mai apropiata de natura, de un mod de
viata mai simplu, lipsita de artificialitate, plina de autenticitate
si culoare, relatiile care se nasc intre localnici si turisti capata
un plus de deschidere si toleranta, de apreciere fata de
comunitatea rurala care depune eforturi deosebite in pastrarea
unor ocupatii traditionale,
(i"e#siu#ea -e!-ra.i'a are multiple implicatii prin
componentele sale majore. -onfiguratia reliefului major si
minor, caracteristicile climatice, hidrografice, calitatea
solurilor, biodiversitatea florei si faunei sunt elemente care pot
favoriza sau dimpotriva restrictiona dezvoltarea acestei forme
de turism,
(i"e#siu#ea ur/a#isti'a se refera la modul de organizare
spatiala, marimea asezarilor rurale ca numar de locunte si
populatie, la nivelul de dotare cu infrastructura generala si in
special tehnico-edilitara. .easemenea satele vor suferi mereu o
10
generale
puternic influenta din partea spatiului urban, dar acest fapt nu
trebuie sa conduca la modificari majore in arhitectura si
sistemul de construire rurala.
'e glob, sau la nivelul continentelor, adevaratele zonele rurale se
caracterizeaza prin densitati reduse ale populatiei, cu numar de gospodarii
foarte variabil de la o regiune geografica la alta, cu distante mai amri intre
ele, cu importante suprafete agricole si forestiere. 6n functie de mediul
natural e$istent mai apar diferente notabile si de la o tara la alta, fapt ce
determina varietatea subformelor pe care le prezinta turismul rural.
.e-a lungul aparitiei si dezvoltarii activitatilor turistice in spatiul
rural, ca urmare ca numerosilor factori de influenta s-au contural mai multe
subforme esenitale, reprezentate prin !
A-r!turis"ul care se a$eaza pe acordarea de servicii turistice
de catre gospodaria sau ferma rurala detinuta de taran. 6n
aceste conditii creste intersul proprietaruluiu pentru intretinerea
in bune conditii a locuintei, a carui spatiu e$cedentar este pus
la indemnana turistilor. Astfel propria gospodarie devine un
obiectiv turistic si un loc pentru recrere si odihna. 6n plus
turistii pot cunoaste indeaproape activitatile din ferma, la care
si pot participa in anumite conditii. 'roprietarul isi poate
valorifica mai bine si produsele agricole pe care le realizeaza si
care sunt vandute sau pregatite pentru a fi consumate de clienti.
-el care detine o astfel de gospodarie agroturistica devine mai
prosper decat ceilalti locuitori ai comunitatii rurale, obtinand
venituri suplimentare si este dispus sa investeasca mai mult in
11
generale
modernizarea propriei gospodarii. 'rin urmare, agroturismul
este o activitate turistica care poate sa contribuie la dezvoltarea
si sustinerea gospodariei taranesti, si sa aduca venituri
complementare din valorificarea completa a resusrselor proprii.
Turis"ul rural are o conotatie mai larga deoarece include
toate ofertele de servicii turistice care provin din mediul rural.
7tructurile de primire si de alimentatie, agrement se pot
dezvolta nu numai in gospodaria taraneasca, dar ele pot
beneficia de alte structuri specifice. 6n acest sens pot fi aminite
casele de vacanta, campinguri si popasuri rurale, pensiuni si
hoteluri rurale, atributul definitoriu fiind localizarea in
intravilanul sau e$travilanul unei comunitati rurale. Aici se
remarca dorinta turistilor de a si petrece vacantele sau
concediile la tara dorind sa beneficieze de servicii turistice
separate de cele ale proprietarului. .eci din punctul de vedere
al consumatorilor, turismul rural reprezint ac#iunile prin care
ace"tia cltoresc sau se cazeaz n zonele rurale 0n care nu
e$ist turism de mas1, altele dect mediul lor uzual, pentru o
perioad mai mic de @an "i cu scopuri diverse! agrement,
afaceri, etc.). Au se includ aici cltoriile, cazarea, etc.
persoanelor remunerate de la respectivele unit#i de cazare 0de
e$emplu! constructorii care beneficiaz de cazare pe perioada
unor lucrri la unitatea primitoare1. .efinirea "i delimitarea
zonelor de turism rural se bazeaz pe dou criterii
fundamentale!
12
generale
- dimensiunea "i densitatea popula#iei
- capacit#ile de cazare din fiecare localitate
A"adar, zonele de turism rural sunt slab populate "i dispun
de capacit#i de cazare reduse. .e aceea, n studierea
turismului rural, sunt e$cluse toate activit#ile turistice din
mediul urban "i din zonele rurale suprae$ploatate din punct de
vedere turistic 0de e$emplu sta#iunile turistice1.Bn alt aspect
este dat de faptul ca administratia publica locala poate crea
propriile mijloace de agrement pe care le pune la indemana
turistilor, pe terenuri de interes public.
Turis"ul 1er(e are un continut mult mai restrans. Acesta se
refera cu precadere la comunitatile rurale care se gasesc in
spatiul sau in aproprierea unor 'arcuri Aationale, 'arcuri
Aaturale, <ezervatii ale 4iosferei, rezervatii naturale. le fac
parte din categoria ariilor naturale protejate care au un statut de
valorificare socio-economic aparte. 6n cadrul lor e$ista o
delimitare foarte stricta a unor areale care detin un regim de
ma$ima protectie a biodiversitatii floristice si faunistice si a
spatiilor unde se poat desfasura activitati econimice. .intre
activitatile economice pretabile 8 cresterea animalelor,
e$ploatari miniere, roci de de constructie, silvicultura,
cultivarea unor plante agricole care pot aduce prejudicii
importante acestor spatii naturale deosebite, este preferat
turismul.
13
generale
.in cele prezentate rezulta ca toate aceste subforme de turism
sunt e$presia cea mai evidenta de dezvoltare a turismului in mediul
rural, menite sa puna in valoare lumea satului contemporan..ar
caracteristicile care stau la baza definirii turismului rural sunt pot fi
puse in evidenta prin analiza in paralel a principalelor trasaturi care
individualizeaza turismul clasic, standardizat si pe cel rural 0tabel1.
Tabel- Diferentele dintre turismul standard si cel rural

Ar.
crt.
Activitati din turismul standard Activitati din turismul rural
@. Activitati socio-economice
multiple in statiuni si orase
turistice
Activitati socio-economice in
principal cu profil agrar si silvic
C. .ensitatea ridicata a spatiului .ensitarea scazuta a spatiului
14
generale
construit din inravilan construit din intravilan
>. Aivelul ridicat al densitatii
populatiei rezidente
Aivelul redus al densitatii
populatiei rezidente
?. 6nfrastructura densa cantitativ 6nfrastructura redusa cantitativ
&. -onstructii cu arhitectura
moderna
-onstructii cu arhitectura
regionala si locala
D. Activitati turistice multiple,
autonome
Activitati turistice complementare
%. .istante apreciabile intre
resedinta si locul de munca
Apropiere intre locul de resedinta
si activitatile cotidiene
E. 7ezonalitate redusa 7ezonalitate accentuata
F. -irculatie turistica intensa prin
atragerea de segmente variate
de turisti
-irculatie turistica redusa prin
atragerea mai a anumitor
segmente de turisti
@;. <elatii anonime, impersonale
cu turistii
<elatii apropiate, individualizate
cu turistii
@@. /orme de gestionare si
contabilitate comple$a
/orme de gestionare si
contabilitate simplificata
@C. 'osibilitati multiple de
promovare si comercializare a
serviciilor turistice
'osibilitati mai redusde de
promovare si comercializare a
serviciilor turistice.
-a urmare a celor prezentate se poate afirma ca turismul rural se
sprijina pe toate atributele spatiului rural si ca reprezinta o convergenta a
intereselor socio-economice e$istente in plan local determinand stabilitatea
populatiei tinere si implicit viabilitatea comunitatilor rurale mai mari sau
mai mici.
1.4. 2a't!rii (e (e$1!ltare a turis"ului rural
1
generale
'e plan mondial asezarile rurale traditionale sunt amenintate de factori
diferiti dar aproape peste tot se cunoaste valoarea calitativa a acestora in
raport cu habitatul urban. 6n spatele asezarilor rurale se ascunde o adevarata
filosofie, o atitudine, o conceptie proprie in raport cu viata sociala, cu munca
cotidiana, ceea ce le confera calitatea de document specific fiecarui popor.
Analizand datele din punct de vedere al istoricilor, al modificarilor si
al interventiilor, vom constata ca ele sunt organisme vii, care s-au
reorganizat de-a lungul veacurilor si s-au adapatat noilor conditii specifice
impuse de evolutia societatii umane, functie de tendintele arhitecturale, de
posibilitatile materiale, de schimbarile culturale pe care le-au asimilat
potrivit conceptiilor estetice proprii.
Aspectele legate de conservarea spatiului rural se afla intr-un cadru
mult mai larg, care trebuie analizat cu deosebita atentie, chiar fata de
strategia de pastrare a calitatii mediului construit, deoarece e$ista un
continuu conflict intre traditie si modernitate, intre intre conservare si
evolutie, care se poate manifesta diferit in functie de particularitatile fiecarui
spatiu geografic.
.in multitudinea factorilor care pot influenta aparitia, evolutia si
dezvoltarea turismului rural se pot mentiona!
- pastrarea unui segment de agricultura traditionala , in conditiile in care
in tarile dezvoltate populatia rurala reprezinta doar @&-C;G din cea
totala, se pune problema sustinerii unor activitati agricole care sa
permita stabilitatea si viabilitatea satelor,
1&
generale
- cresterea duratei timpului liber, fapt determinat de progresul tot mai
evident al epocii industriale, de reducerea saptamanii de lucru, de
cresterea treptata a zilelor de concediu legal de odihna, e$tinderea
fenomenului de fragmentare a concediului in >-? minivacante permite
scurte deplasari in diferite asezari rurale, din variate zone geografice,
- cresterea veniturilor individuale se datoreaza noilor conditii de munca,
dorinta de permanentizare a fortei de munca in marile firme, derularea
a @-> activitati aducatoare de venituri suplimentare , dezvoltarea unor
conditii de munca alternative la domiciliu care reduc costurile si cresc
posibilitatile de retribuire,
- cresterea nivelului de cunoastere si educatie datorata reformelor din
sistemul de invatamant, de toate gradele, asociate cu e$plozia multi-
media. Astfel se constata un interes mai mare pentru cunoasterea
patrimoniului natural si antropic al zonelor rurale. 6n acest conte$t,
locuitorul spatiului urban devine un turist tot mai mult atras de
perspectiva recreerii in spatii naturale deosebite, rela$ante, originale,
- valorificarea unor resurse turistice inedite, mai putin cunoscute , fapt
care se e$plica prin e$istenta unor valoroase si variate resurse
turistice, ce difera de la o regiune la alta si permit realizarea unei
oferte turistice (personalizate). Astfel arhitectura si folclorul, unele
traditii laice sau religioase pot imbraca forme diferite de manifestare
de la o zona etnografica la alta. 6n acelasi timp e$istenta unui cadru
1)
generale
natural putin alterat, satisfacerea celor mai variate optiuni sunt conditii
care permit si pastrarea unei bune sanatati fizice si mentale,
- imbunatatirea infrastructurii generale unde un loc prioritar il detin
dezvoltarea si modernizarea transporturilor, mai ales prin cresterea
calitativa si cantitativa a mijloacelor de transport, a telecomunicatiilor.
Bn rol esential il au si unele dotari tehnico-edilitare, care sa sporeasca
gradul de confort si igiena, fara a duce la urbanizarea agresiva a
spatiului rural. <ealizarea acestei cerinte devine o conditie
primordiala pentru crearea si mentinerea unui flu$ turistic constant
care sa asigure amortizarea investitiilor si acumularea profitului,
- perfectionarea industriei de echipament turistic si sportiv, in sensul ca
gospodariile rurale pot achizitiona ustensile, aparate casnice, sportive
care sa faciliteze realizarea unor servicii de cazare, alimentatie,
agrement de calitate si cat mai variate. Aplicarea celor mai noi
inovatii din stiinta si tehnica face ca aceste echipamente sa permita
derularea unor multiple activitati turistice, asigura confort,
independenta si securitate personala sporita,
- cresterea populatiei de varsta a 666-a se datoreaza imbunatatirii
conditiilor de viata, a posibilitatilor de ingrijire a sanatatii, a reducerii
timpului de munca, elemente care vor determina o crestere a cererii de
noi calatorii turistice, de petrecere a unor vacante in mediul rural, din
diferite motive 8 sanatate, buget personal modest, e$periente inedite,
cadru natural pitoresc si rela$ant etc.
- perfectionarea modalitatilor de promovare care se sprijina pe faptul ca
pe piata turistica mondiala si indeosebi pe cea europeana are loc
1*
generale
fenomenul de puternica segmentare a cerintelor consumatorilor. -hiar
daca aparent se constata un caracter mai difuz si dimensiuni mai
reduse ale activitatilor turistice din spatiul rural, se poate spune ca
valorificarea atenta a tuturor resurselor turistice prezente, amenajarea
acestora creaza conditii de realizare a unor produse autentice (de
marca) care sa intereseze turistul si care cere un anumit mod de
prezentare si vanzare a ofertei,
- dezvoltarea parteneriatului dintre administratia publica locala si
domeniul privat, fapt care are un rol deosebit de important in
conditiile in care a avut loc procesul de descentralizare a activitatii
turistice si cresterea treptata a autonomiei activitatilor locale.
Administratiile publice locale pot pune la dispozitie terenuri
prin vanzare sau concesionare, utilitati publice care sa sustina multiple
activitati si servicii neagricole. Bn fenomen care in ultimii ani s-a
amplificat foarte mult este acela al resedintelor secundare de vacanta
care insa, avand un strict caracter privat, nu sunt folosite decat pentru
scurte perioade din an, cand de fapt ar e$ista posibilitatea de a fi puse
la dispozitia turistilor,
- implicarea diferitelor organisme nonguvernamentale in mentinerea
zonelor rurale. .upa anul @FF; au aparut numeroase asociatii si
fundatii care incearca sa puna in practica o serie de programe de
valorificare turistica a unor resurse locale, sa utilizeze si sa
pregateasca forta de munca disponibila, mai ales pe cea tanara, in
domeniul turismului. <olul acestor organisme este si acela de a
dezvolta actiuni de colaborare cu altele de acelasi gen e$istente in
multe tari europene, sau de pe alte continente.
1+
generale
.e fapt, turismul rural a reusit in acele tari sau regiuni unde s-au conjugat
favorabil mai multi factori. Au trebuie pierdut din vedere faptul ca turismul rural
nu trebuie sa se substituie activitatilor agricole, deoarece aceasta inseamna trecerea
terenurilor in regim de parloaga. 'rin urmare el nu a aparut si nu s-a dezvoltat in
regiunile unde sunt prezente e$ploatatii agricole medii sau mari, rentabile, bine
echipate tehnic si nici in asociatiile agricole puternice si nici in spatiile agricole
foarte faramitate sau mici, sarace, care nu pot presta servicii turistice de minima
calitate. .in punctul de vedere al ofertei turistice n zonele rurale, se remarc
urmtoarele tendin#e!
- la nivelul hotelurilor se observ o tendin# de cre"tere lent "i
dificult#i n adaptarea la noile standarde de confort cerute de
noua clientel. .e altfel, hotelurile neclasificate din zonele
rurale manifest un declin major.
- apartamentele, pensiunile "i satele de vacan# a$ate pe self-
catering nregistreaz un trend ascendent, fiind preferate de
familii
- cazarea la localnici 0n special la fermieri1 nregistreaz, de asemenea,
o cre"tere rapid n ceea ce prive"te numrul "i calitatea serviciilor
oferite. .e e$emplu, n Austria, circa C&G dintre ferme primesc
oaspe#i de @;; de ani, aceast form de turism asigurnd un trai sigur
"i decent pentru apro$imativ @;G din totalul fermierilor austrieci
-a atare, activitatile turistice in spatiul rural au aparut in fermele si
pensiunile rurale cu activitati agricole variate, de mici dimensiuni, care dispun si
de un cadru natural atractiv si de implicarea mai activa a administratiei publice
20
generale
locale in asigurarea infrastructurii, a unor minime servicii comerciale, de agrement,
sanatate etc.
.in insumarea factorilor amintiti rezulta ca turismul rural poate aduce o
plusvaloare prin!
sustinerea si dezvoltarea zonelor rurale cu reale valente turistice,
valorificand eficient si durabil resursele naturale, cultural-istorice, traditiile
si gastronomia locala precum si toate celelalte bunuri si servicii ale
comunitatii rurale,
realizarea unui produs turistic de marca care sa e$prime notorietate, sa
sprijine pastrarea si promovarea identitatii locale,
asigurarea unei dezvoltari regionale si localedurabile care sa reduca
presiunea socio-economica numai asupra unei categorii de resurse 0lemn,
piatra, constructie etc.1
1.. S'urt ist!ri'

Turismul rural nu este un fenomen cu totul nou, ci el a e$istat din cele mai
vechi timpuri. .e cand oamenii au inceput sa strabata pamantul, tot de atunci a
inceput sa se manifeste o traditie conservata de locuitorii regiunilor rurale de a
oferi (casa si masa) celor care ii viziteaza. Multe zone rurale ale uropei si Asiei
au fost strabatute in lung si in lat de-a lungul secolelor de numaroase (rute vechi)
pe care numerosi calatori le-au strabatut spre diverse destinatii.
21
generale
Astfel in perioada antica, multe sate primeau vizitatori care se gaseau in
pelerinaj la renumite temple, sau pentru cure balneare in terme 07pania, 2recia.
6talia1.
6n perioada vului Mediu s-au dezvoltat multe rute comerciale destinate
unor transporturi de produse mult solicitate! sare, lemn, matase, chihlimbar.
-ontinua sa e$iste si acele drumuri de pelerini sau de cruciati care se indreptau
spre biserica manastirii 7antiago de -ompstela 07pania1, Mont 7aint-Michel
0/ranta1, 6erusalim etc.
Ascensiunea economica a continentului european va face ca primele forme
organizate de turism rural sa se concretizeze intre secolele =H6-=H66. ste
perioada cand se intensifica drumurile negustorilor, studentilor, artistilor care
strabat tarile continentului. 6n trecerea lor prin acele locuri, calatorii veneau cu
propriile deprinderi si obiceiuri si deseori cu o limba diferita de cea a gazdelor,
aparand uneori neintelegeri si mici conflicte.
Turismul la tara a luat o mai mare amploare ca un fel de antidot contra
urbanizarii accelerate. 6nitiative organizate apar prin actiunea organizatiei Touring
Club din /ranta, care si-a propus sa creeze camere de oaspeti 0@EFE1. Abia in anul
@F@C presedintele Comisiei Agricole Franceze, printul 'ierre dIAvunberg a propus
prima ferma tip cu camere de primire pentru turisti. Blterior, dupa primul razboi
mondial, tot in /ranta, in provincia 4retagne, s-au infiintat primele forme de
gazduire in mediul rural. .e altfel /ranta este tara care detine cele mai multe
initiative si actiuni de dezvoltare a acestei forme de turism.
6n favoarea turismului rural s-a pronuntat si literatura sfarsitului secolului
=6= si inceputului secolului ==, e$istand un curent denumit romantismul rural
0<. -hauteaubriant, J. 2iono1.
22
generale
Astfel in anul @F>F apare primul ghid in uropa (al turistului la tara), cu
anumite informatii legate de conditiile oferite si comportamentul care trebuie
adoptat si care impune si obtinerea unor autorizatii pentru cazare.
.upa cel de-al doilea razboi mondial, turismul este privit ca un fel de
ambasador al agriculturii si in anul @F?% se organizeaza si primul colocviu cu tema
Turismul si Mondenizarea lumii rurale 0/ranta 8 /A7A1.
Bn eveniment deosebit il constituie crearea in /ranta in anul @F%@ a
asociatiei T< 0Tourisme en espace rural1 care inglobeaza toate formele de
gazduire din mediul rural. Treptat, procesul de concentrare urbana, dezvoltarea si
modernizarea transporturilor, generalizarea automobilului, cresterea veniturilor, a
timpului liber au constituit premisele de dezvoltare a turismului rural. Acesta s-a
intensificat in mod deosebit in secolul ==.
5a inceput, cei care practicau aceasta forma de turism erau orasenii care se
intorceau (la propriile gospodarii de la tara), pentru a vizita ceea ce parasisera cu
ani in urma. Hizitatorii erau cazati, in majoritatea cazurilor, de catre prieteni sau
familie, iar activtatile lor in timpul liber se limitau deseori la ajutorul pe care-l
dadeau in gospodariile respective sau de a afla ultimele noutati, iar conditiile de
cazare si masa erau modeste.
6n multe tari 0/ranta, 4elgia, .anemarca1, turismul rural incepuse sa fie
sinonim cu (turismul ieftin) ca o alternativa economica pentru cei care nu-si
permiteau sa urmeze valul celor ce mergeau in statiuni balneare, litoral, montane
renumite.
6ncepand cu anul @F%;, turismul rural capata accente noi mai ales in uropa,
astfel se constata o diminuare a (turismului de masa) in favoarea celui industrial,
schimbari ale preferintelor in ceea ce priveste tipul de asezare de vacanta, din
punct de vedere al mediului de vacanta, vilegiaturistii fiind in cautarea autenticului,
a locurilor mai putin umblate.
23
generale
Astfel turistii au ocazia sa se bucure de privelisti naturale deosebite, sa
prefere linistea si o ambianta curata, sanatoasa, relatii interumane pline de atentie,
la care se mai adauga prezenta unui intreg ansamblu de traditii si valori specifice
mediului rural.
'e la mijlocul anilor IE;, turismul rural era deja rentabil, avand in vedere ca
C&G din populatia tarilor -omunitatii uropene isi petrecea cea mai mare parte a
concediului in zonele rurale, iar C>G in zonele montane. Aceste zone au crescut in
popularitate in mod special in majoritatea tarilor ca destinatie pentru petrecerea
celui de-al doilea concediu sau a unor scurte vacante.
7chimbarile de atitudine si a modului de petrecere a concediului au fost
insotite si de schimbari privind calitatea cerintelor celor care isi aleg turismul rural.
Amatorismul e$peditiv si standardele minime aplicate incep sa fie inlocuite treptat
cu servicii de buna calitate.
-atre ultimul deceniu al secolului nostru accentul cade mai ales pe
dezvoltarea agrementului, deoarece cea mai mare teama a turistilor privind sejurul
lor la tara este aceea de a se plictisi. .rept urmare, organizatorii implicati in
turismul rural 06talia, /ranta, Austria, lvetia, 2ermania1 au inceput sa-si dea
seama ca numai asigurarea unor minime servicii turistice 0cazare, masa, transport1
nu mai sunt suficiente pentru a satisface noile cerinte ale turistilor.
$cursii la fermele taranesti, vizitarea unor arii naturale deosebite, plimbari
cu biciclete, cai sau pe jos, activitati culturale, amenajarea de baze nautice si
sportive au darul de a atrage mai multi turisti. Acestea sunt acum componente
importante ale produsului turistic rural.
6n prezent turismul ruraleste privit ca o componenta importanta a industriei
turistice, fiind inclus in tot mai multe programe de promovare. /ara sa-si piarda
caracteristicile esentiale, activitatile ce privesc petrecerea concediilor in mediul
rural sunt oferite acum de un mare numar de organizatori de turism din tot mai
24
generale
multe tari de pe glob, care incheie contracte cu organizatori individuali 8
proprietari de cabane, hotelieri rurali, fermieri s.a.
6n ultimii ani, noi constrangeri au fost impuse de noua politica agricola
europeana, prin care se restrange productia agricola la nivel mondial, dar mai ales
european, si prin care populatia rurala tinde sa migreze spre oras, aparand acele
sate fantoma, turismul rural devenind o solutie de viitor.
3ricat de modeste sunt veniturile obtinute prin derularea acestei activitati,
locuitorii satelor au inceput sa realizeze faptul ca acestea sunt totusi suficiente
pentru a putea face fata problemelor curente cu care se confrunta in intretinerea
gospodariilor individuale si sa poata locui in mediul rural.
.in aceasta prezentare a modului cum a evoluat turismul rural rezulta ca el a
inceput sa capete si o importanta functie sociala, dincolo de cea economica,
asigurand zonelor rurale resurse suplimentare menite sa consolideze structurile lor
economice, oferindu-le stabilitate si viabilitate pentru generatiile viitoare.
1.&. I#.lue#ta p!liti'il!r a-rare asupra (e$1!ltarii turis"ului rural
Agricultura reprezinta, fara indoiala, unul din sectoarele cheie ale economiei
mondiale, aflat intr-un permanent proces de transformare cantitativa si structurala.
Activitatea agricola reprezinta cea mai concreta modalitate de valorificare a
factorilor mediului natural, de definire a raportului dintre om si natura din
perspectiva constituirii unor sisteme agrare specifice, capabile sa raspunda
cerintelor actuale.
volutia stiintei si a tehnicii au facut ca acest domeniu sa beneficieze de
toate progresele realizate, devenind tot mai eficienta. cele mai mari progrese s-au
inregistrat la nivelul continentului european.
2
generale
Bn rol esential il are aplicarea la nivelul celor @& tari membre ale Bniunii
uropene a reformei 'A- 0'olitica agricola comuna1 adoptata in anul @FFC, menita
sa reglementeze mecanismele concurentiale si ale echilibrarii pietei agro-
alimentare. 6n plus, diferite tari de pe glob au trecut la promovarea unor tipuri de
agricultura pe noi baze stiintifice si comerciale , urmarind cu precadere sustinerea
unei agriculturi ecologice.
.ar spatiul agricol european se gaseste concentrat in cateva zone geografice
mari 0/ranta, nordul 6taliei, 7paniei1 si altele mai mari, dispuse fragmentar in
alternanta cu spatii urbane, montane sau de podis, dar in general se poate afirma ca
aici e$ista o agricultura performanta de tip industrial si e$trem de eterogena.
la baza acestui tip de agricultura sta triada! proprietate funciara 8 familie 8
e$ploatatie agricola, care functioneaza pe baza unor reglementari precise, cu
subventii importante. 6n amonte si aval de agricultura e$ista o retea de distribuite a
materialelor necesare agricultorilor, unelte de prelucrare a materiilor prime
agricole, o retea de finantare si creditare, asigurare, precum si una de asistenta
tehnica de specialitate.
7uprafata agricola a uropei celor @& se ridica la @>> milioane ha 0&%G din
suprafata totala1 ingloband peste E milioane de e$ploatatii agricole. 'opulatia
numara >%C,D milioane de locuitori 0@FFD1 cu un '64 de %CE@ miliarde dolari
7.B.A, e$porturile agricole agricole atingand circa DC,C miliarde cu 0@FFD1. 6n
acest spatiu comunitar ?F,CG din numarul fermelor agricole e$istente se
incadreaza in clase de marimi de @-& ha 02recia, 6talia, 'ortugalia, 3landa1 si de
@;-C; ha 02ermania, Anglia, .anemarca, 7uedia s.a1. Aplicarea 'A- a condus la
multiplicarea schimburilor agricole comunitare care astazi se ridica la circa @;;
miliarde -B-@FFF. -u toate ca suprafata agricola si populatia din B.. au crescut
de doua ori din anul @FDE pana in @FFF,peste C;G din produsele obtinute fac
2&
generale
obiectul schimburilor, ceea ce inseamna ca restul se foloseste pe plan intern de
catre fiecare tara membra.
6n ciuda performantelor sale, agricultura europeana se confrunta cu cateva
aspecte deosebite precum!
e$istenta unui proces de mobilitate activa a populatiei din mediul rural catre
cel urban,
scaderea rentabilitatii si accentuarea gradului de imbatranire demografica si
prin aceasta scaderea potentialului de forta de munca din agricultura,
cresterea flu$ului imigrationist care sporeste cererea de bunuri si produse
agro-alimentare
e$istenta unor e$ploatatii agricole situate in zone naturale cu potential
agricol redus, si unde veniturile agricultorilor sunt modeste,
prezenta unui grad de poluare a mediului din cauza utilizarii substantelor
chimice in agricultura.
6n ultimii ani, politica agricola comunitara incearca sa aplice programe prin care
sa permita dezvoltarea unor activitati neagricole, avnd ca principal scop stoparea
scaderii veniturilor agricultorilor, avnd in vedere aplicarea urmatoarelor
instrumente!
2)
generale
reglarea permanenta a pietelor si preturilor si reducerea stocurilor datorate
unor e$cedente de produse agricole,
reglementarea relatiilor e$terioare prin care trebuie sa se asigure o securitate
alimentara, negocierea tarifelor vamale protectioniste,
ameliorarea structurilor agricole avand in vedere tendinta de acordare a unor
avantaje substantiale fermelor mari prin importante subventii agricole.
vitarea producerii de stocuri de produse agricole o constituie limitarea ofertei
agricole de piata prin restrangerea importurilor, recurgerea la diverse solutii de
limitare a productiilor agricole nationale, instituirea unor monopoluri de stat sau
private, care pot manevra oferta, asigurand obtinerea unor preturi mai bune.
Mecanismele voluntare de restrangere a productiei agricole, vegetale si animale
se sprijina pe retragerea din circuitul productiv a unor suprafete a agricole si a
contingentelor de productie. 6n acest sens sunt incurajate si sustinute aparitia si
dezvoltarea altor activitati complementare celor din agricultura. Astfel se are in
vedere crearea de noi surse de venituri si folosirea complementara sau inlocuirea
unor activitati pentru agricultori, fie la ferma, fie in afara ei. :onele rurale sunt
multifunctionale si agricultorii trebuie sa fie incurajati sa ia in calcul toate
posibilitatile care se ofera intreprinzatorilor din mediul rural.
6n primul deceniu al mileniului urmator agricultura trebuie sa se adapteze
schimbarilor care vor caracteriza evolutia pietei, a politicii de piata si
reglementarile comerciale.
Alte schimbari vor aduce noi transformari pietelor agricole dar si economiilor
locale ale tuturor regiunilor rurale. :onele rurale va trebui sa-si defineasca noi
functiuni de ordin ecologic si recreativ, din ce in ce mai importante, fiind
2*
generale
alternative noi de dezvoltare pentru cei din domeniul agricol. in acest conte$t un
rol major il va detine si dezvoltarea unui larg evantai de activitati turistice in
mediul rural.
Tendinta globalizata de reducere a deficitelor bugetare prin diminuarea
subventiilor si ajutoarelor acordate fermierilor va determina dezvoltarea in viitorul
apropiat a altor activitati economice in mediul rural, menite sa echilibreze
veniturile obtinute si sa sustina stabilitatea gospodariilor rurale.
1.). C!"p!#e#tele turis"ului rural
Tentativele de revitalizare a mediului rural din deceniile % si E ale secolului ==
au aratat ca procesul de dezvoltare socio-economica se sprijina pe elementele
majore ale mediului ambiant. Atat pentru agricultura cat si pentru turism, natura
constituie principala (materie prima) care are meritul de a pune la dispozitie o
larga gama de resurse specifice. Ambele domenii de activitate trebuie sa
beneficieze de realizarea unei politici globale, integratoare, dublata de o politica de
descentralizare regionala.
/ata de alte forme de turism, turismul rural se detaseaza prin originalitatea si
varietatea ofertei. 'unerea in valoare a unor componente ale cadrului oferit de
(.oamna Aatura) permite conturarea unui (turism alb), pentru sporturi de iarna, a
unui (turism albastru), pentru sporturi nautice, plaja, si a unui (turism verde), in
arii naturale protejate 8 rezervatii si parcuri naturale.
$ista o dubla complementaritate care trebuie bine pusa in valoare, intre turism
si natura, intre turism si agricultura.
2+
generale
.in multitudinea de monografii realizate pentru comunele din tari precum!
/ranta, 2ermania, 3landa, 7pania, 2recia arata ca turismul reprezinta o ultima
sansa de supravietuire a lumii rurale, fiind o speranta de mentinere a populatiei
tinere si de conservare a ocupatiilor traditionale. .ar spatiile rurale e$istente se
diferentiaza intre ele, dupa asezare geografica, modulde utilizare a terenurilor,
resursele specifice, structura si fizionomia asezarilor, traditii si obiceiuri, prin
urmare, la baza dezvoltarii turismului rural stau mai multe componente dintre care
unele joaca un rol major, si anume!
pozitia si asezarea geografica care sunt elemente cu rol determinant in relatia
sat-oras, prin accesibilitate, legaturi de comunicatie, distante, prezenta unui
anume tip de peisaj natural 0montan, deltaic, marin, colinar etc.1,
vetrele satelor care prin marimea lor determina o anume structura a
asezarilor rurale 0catun, salas, sat, comuna, comuna suburbana1 si permite
segmentarea acestora in anumite zone functionale 0zone rezidentiale1, zone
agricole, zone comerciale,zone de transport agricol si rutier etc. Hetrele
e$prima si relatia dintre om si natura si modul in care se realizeaza
e$ploatarea si valorificarea resurselor e$istente, contribuind la pastrarea unui
specific local. 6n spatiul acestora are loc un progres continuu de modernizare
a infrastructurilor tehnico-edilitare, de refacere a locuintelor si a ane$elor
gospodaresti, de imbunatatire a utilitatilor publice,
terenurile agricole reprezinta spatiile de e$traurban care detin cea mai mare
pondere si care sunt strict dependente de calitatea si randamentul solurilor ,
de factori de risc naturali 0inundatii, viituri, alunecari de teren, eroziune,
seisme etc.1. 'rin tipurile de culturi practicate, dispunere, e$tindere, ele
30
generale
confera peisajului natural numeroase nuantari care ofera un pitoresc aparte si
o atractivitate deosebita. 6n mod obisnuit, structura si configuratia acestora
sunt date de relief, de topografia terenurilor, de particularitatile sinclinalelor,
de presiunea demografica si economica. -ele mai multe valente estetice le
detin terenurile din zonele montane, de podis si colinare, deltaice si mai
putin cele de campie, mai monotone,
fondul forestier reprezinta componenta cu cele mai multe valente!
economica, ecologica, recreativa, ambientala. 6n functie de formele de relief,
tipurile de clima, soluri, acestea sunt dispuse pe suprafete mai mari sau mai
restranse, in forme compacte sau in alternanta cu terenurile agricole. Bn rol
deosebit il au padurile naturale, de tip virgin, care prin vechimea speciilor
arboricole, varietatea speciilor, sprijina cel mai bine derularea unor activitati
turistice. 'adurile mai tinere, rezultate din plantatii, supuse acum unui regim
de e$ploatare, au rol de agrement mai redus.
6n ultimii ani se pune tot mai mult accent pe dezvoltarea silvoturismului
care are drept scop valorificarea comple$a a padurilor prin miltiple activitati
turistice. Bn rol deosebit de important il va avea deschiderea padurilor private
catre public in scop turistic si sprijinirea construirii de noi cabane de vanatoare
si puncte de observatie a animalelor salbatice, indeosebi a celor ocrotite.
$istenta padurilor intr-un sistem turistic rural privat va amplifica valentele
turistice ale satelor si va amortiza mai rapid investitiile realizate pentru a atrage
un mai mare numar de vizitatori. .ezvoltarea industriei turistice trebuie sa aiba
in vedere si pastrarea echilibrului ecologic, mai ales in zonele fragile si sa
asigure pastrarea, conservarea biodiversitatii speciilor prin asigurarea unui
control asupra circulatiei turistice pentru a evita degradarile, accidentele,
incendiile,
31
generale
reteaua hidrografica care prin constitutive 8 apele subterane, de
suprafata si lacurile 8 influenteaza foarte mult gradul de atractivitate a oricarei
zone rurale. Apele subterane 0freatice1 sunt importante atunci cand contribuie la
alimentarea cu apa potabila si menajera a gospodariilor rurale sau atunci cand
detin un anume grad de mineralizare capata o valoare terapeutica ce sustine
turismul balnear. -ursurile fluviilor, ale raurilor de diferite marimi sunt
adevarate repere naturale, care au sustinut dezvoltarea multor vetre rurale si
care prin peisajul lor specific dau o anumita valoare peisajului natural.
-ele mai importante sunt lacurile de diferite origini 0glaciare, alunecare,
prabusire, acumulare etc.1 si dimensiuni care ofera un potential remarcabil
pentru multe activitati turistice. Bnele balti, iazuri, limane fluviatile au permis
conturarea unor localitati cu reale valente turistice situate mai ales in -ampia
<omana, Jijiei si Transilvaniei.
-ele mai multe lacuri permit activitati de recreere si odihna, de practicare a
unor sporturi nautice, a pescuitului sportiv. 5acurile de acumulare mai
beneficiaza si de prezenta unor constructii hidrotehnice de mare ingeniozitate
inginereasca, adevarate creatii ale (artei tehnologice) care sporesc gradul de
interes.
.erularea acestor activitati turistice trebuie sa se faca intre anumite limite
pentru a evita aparitia unor conflicte de interese intre detinatorii suprafetelor
acvatice si a unor deteriorari ale calitatii apei si a mediului ambiant,
bunuri culturale, traditii si obiceiuri folclorice. /ormata intr-una
dintre vetrele de straveche civilizatie din sud-estul european, cultura populara
32
generale
romaneasca se remarca prin originalitate, frumusete si vitalitate pana in zilele
noastre. .ovada acestei mosteniri o constituie persistenta uneori milenara a
unui numar insemnat de elemente atestate in toate domeniile artei populare si
mestesugurilor traditionale, mai ales in ceramica, in costumul popular, precum
si in ornamentica, de pilda, a altor genuri ale creatiei romanesti, cum sunt
covoarele, broderiile, tesaturile, crestaturile in lemn s.a.
-a elemente de cultura materiala si spirituala, arta populara si artizanatul
reflecta specificul national si au un profund caracter social cu un rol bine definit
in realizarea echilibrului dintre util si frumos, dintre cerintele utilitar-materiale
si cele estetice.
Halenta turistica a artei si a creatiei populare este data de neintrerupta
contributie a numerosilor creatori anonimi, care a conferit un caracter de
permanenta continuitate, de varietate surprinzatoare, intemeiata pe un fond
unitar. Bnitatea, varietatea, bogatia, originalitatea, armonia dintre sobrietate si
e$uberanta, optimism si frumusete, datorate geniului creator al poporului roman
sunt trasaturi specifice ale artei populare romanesti, recunoscute deopotriva de
cercetatori, specialisti de renume international, ca si de iubitorii de frumos de
pretutindeni care vin in contact cu ea.
$ista peste &; de zone si subzone folclorice care detin un bogat tezaur de arta
populara, pastrat in colectii satesti, muzee etnografice pavilionare sau in aer
liber sau care sunt inca vii in numeroase sate ale tarii.
Activitatile turistice pot contribui la pastrarea si continuarea bogatelor si
valoroaselor traditii ale poporului roman ca fiind un fenomen viu, in
permanenta transformare si imbogatire, unde fiecare generatie isi aduce propriul
sau aport. 'retutindeni in lume si in special in tarile cu veche traditie in turism,
arta populara si mestesugurile artistice, productia si promovarea acestora,
segmente de un larg interes, contribuie, de fapt, la e$pansiunea turismului rural.
33
generale
Alaturi de aceste aspecte mentionate si imaginile inedite date de ritualurile
legate de ciclul vietii si cele religioase sporesc rata de originalitate a vietii si
civilizatiei satului romanesc,
dotarile tehnico-edilitare. .ezvoltarea generala a societatii
romanesti dupa primul razboi mondial, generalizarea uneltelor si utilajelor
perfectionate de munca au condus la cresterea productivitatii muncii si
implicit a nivelului de trai al locuitorilor satelor.
Aceasta a avut repercursiuni directe in sistemul de constructie a locuintelor
si ane$elor, in amplificarea planului lor. 7e constata schimbari in ceea ce
priveste materialul de constructie, e$tinderea tindei, a camarii si sporirea
numarului de camere. .upa cel de-al doilea razboi mondial se constata in
mod deosebit schimbari majore in structurile constructive, in planimetrie si
functionalitate.
6n ultimele doua-trei decenii se constata transformari in ceea ce priveste
elevatia, de la un nivel se trece la doua si trei niveluri, cu scari e$terioare,
adecvate fata de principala. Aumarul incaperilor creste de la > la &-%-F,
fiind raspandite planurile in forma de 5 si patrulater.
7e pastreaza inca un numar important de locuinte din perioada interbelica,
iar cele cu adevarat traditionale, datand de la sfarsitul secolului trecut s-au
conservat in mica masura. le nu mai corespund nevoilor de spatiu si
confort ale generatiei actuale. -ele mai multe sunt parasite in stare de
degradare avansata sau locuite de persoane foarte in varsta, care nu le mai
pot intretine.
Bn aspect deosebit este conferit de gradul de inzestrare cu utilitati publice,
cu caracter edilitar 8 alimentare cu apa, canalizare, evacuare, colectare
deseuri, alimentare cu energie electrica, telefonie, drumuri care contribuie
34
generale
la asigurarea unui confort mai mare al locuintei, la cresterea gradului de
igiena si securitate a gospodariilor. Aceste dotari contribuie in mod
deosebit si la cresterea calitatii serviciilor turistice puse la dispozitia
turistilor.
.incolo de aceste aspecte prezentate trebuie sa fie initiate actiuni de
identificare a acestor constructii traditionale si prin restaurarea lor,
imbunatatirea dotarilor interioare sa fie utilizate in derularea unor activitati
culturale, turistice, de promovare, devenind obiecte valoroase si dominante
ale identitatii fiecarei asezari rurale.
6n ultimii ani, in mediul rural s-au ridicat numeroase case, unde realizarea
unui confort, de multe ori ostentativ, a determinat adoptarea unor elemente
de arhitectura si constructie, straine de traditia locala sau regionala, care se
apropie mult de mediul urban. Astfel se manifesta o confuzie totala intre
frumusete si simplitate, uratenie si ceea ce ofera manierismul
contemporan, tot mai multi antreprenori si chiar arhitecti gandesc ca
vechiul traditional este sinonim cu lipsa de modernitate, murdarie, saracie.
'rin turismul rural e$ista sansa reala ca vechile valori ale arhitecturii si
tehnicii populare sa fie din nou puse in valoare, iar elementele noi sa fie
date de posibilitatile de realizare a unor minime dotari edilitare eficiente si
confortabile.
Au trebuie ca mediul rural sa fie indepartat de a se racorda la modern, de a
beneficia de un standard de viata mai bun, iar aceasta fireasca perfectionare
nu va putea fi oprita niciodata. .ar rapiditatea procesului de inlocuire a
unor modele de viata traditionale vor pune la indoiala chiar sansa satelor
de a mai e$ista la un moment dat.
1.*. Su/tipurile turis"ului rural
3
generale
6n urma analizei conceptului de turism rural a rezultat prin valorificarea
resurselor locale 0naturale, cultural-istorice, umane1 ca si a dotarilor,
echipamentelor turistice e$istente inclusiv prin pensiunile si fermele
agroturistice. 6n literatura de specialitate i s-a consacrat termenul de (turism
verde), desi acesta se potriveste mai mult celui ecologic si de cunoastere a
naturii ocrotite.
Aceasta titulatura i-a fost acordata pentru a arata ca turismul rural vine
in intampinarea dorintelor vizitatorilor de a se apropia si integra ei insisi in
mediul ambiant, natural si uman, sprijinit si prin implicarea directa a
populatiei locale in prestarea de servicii catre turisti.
Avand in vedere multitudinea de resurse turistice de care poate
beneficia aceasta forma majora de turism se poate afirma ca e$ista
posibilitatea de multiplicare a acestuia in mai multe subtipuri. Acest proces de
individualizare are la baza orientarea deliberata a pietei spre anumite oferte
turistice si segmentarea clientelei dupa valoarea calitativa si cantitativa a unor
resurse turistice. 6n acest conte$t e$ista urmatoarele subtipuri de turism rural!
turism pentru recreere si odihna detine ponderea cea mai importanta,
deoarece in concediu sau vacante multe persoane prefera mediul rural,
mult mai rela$ant, avand parte de o mai mare independenta de a lega
noi relatii, de a-si imbogati orizontul de cunoastere. Acesta este
practicat atat de cuplurile tinere, iubitoare de natura si mediu rustic, de
familiile tinere cu copii, cat si de persoanele varstnice, mai greu
adaptabile la un program turistic impus sau foarte strict,
3&
generale
turismul balnear are meritul de a pune in valoare calitatea curativa a
apelor minerale, sau a unui climat cu reale valente terapeutice. .eosebit
de importanta este e$istenta unui grad mai mare de calm atmosferic,
lipsa poluarii, aeroionizare negativa stabila, prezenta unor izvoare de
apa minerala siKsau termale, a salinelor sau a namolurilor terapeutice.
Aceste remedii naturale pot fi asociate in tratamente apicole,
fitoterapeutice etc. -urele si tratamentele balneare pot fi aplicate in
unitati de mica capacitate, lipsite de aglomeratie si confortabile,
turismul etnografic se sprijina pe e$istenta unor legate si valoroase
traditii etnofolclorice, pe o variata creatie populara. .eosebit de
interesante sunt pastrarea vechilor mestesuguri populare, a unor vechi
sarbatori legate de derularea unor momente de viata ale ciclului agrar
sau e$presii ale credintei religioase. /ormarea si evaluarea civilizatiei
rurale, conditionate de factori geografici, istorici, demografici, culturali
confera o identitate specifica comunitatilor rurale, le personalizeaza,
astfel capatand si valente turistice,
turismul cultural religios se sprijina pe e$istenta unor vechi datini
care au statut de monumente de arhitectura , care pot avea
functionalitate publica, privata sau religioasa. 6n spatiul rural pot e$ista
zone istorice vechi care au meritul de a conserva case cu arhitectura
traditionala, alaturi de acestea e$ista si numeroase biserici din lemn sau
zid, ansambluri monahale, case memoriale, muzee sau alte institutii
culturale. Acest subtip este solicitat cu precadere de turistii tineri 0elevi,
studenti1, de cei doritori sa cunoasca alte forme de cultura si civilizatie,
3)
generale
turismul sportiv si de agrement are meritul ca, la nivelul spatiului
rural, beneficiaza de mijloace variate originale, total diferite de cele
clasice, standardizate. 6n functie de zona geografica, de particularitatile
naturale prezente, turistii pot practica cicloturismul, alpinismul, sporturi
e$treme 0de aventura1, sporturi nautice, sporturi pe terenuri amenajate
0tenis, volei, calarie etc.1. Alaturi de acestea se mai adauga vanatoarea
si pescuitul sportiv, orientarea turistica. in plus, turistii pot observa
natura, speciile vegetale si animale, sa culeaga plante medicinale,
ciuperci, fructe de padure, sa se bucure de meniuri specifice
gastronomiei traditionale.
$ista tendinte de diversificare e$cesiva a activitatilor turistice propuse
a se dezvolta in mediul rural. .ar trebuie sustinute acele activitati
turistice care nu presupun amenajari turistice grele, care nu necesita
eforturi investitionale mari si care nu conduc la modificari ale modului
de viata traditional,
turismul ecologic si stiintific se refera la posibilitatea pe care o au
turistii de a dispune de servicii de cazare, masa in localitatile rurale
situate in zona tampon sau periferica a unor arii protejate.'e teritoriul
multor comunitati rurale e$ista rezervatii naturale de diferite tipuri-
geologice, geologice, speologice, botanice, forestiere, faunistice, mi$te
sau monumente ale naturii care merita sa fie cunoscute si de catre
turistii nu numai de populatia locala. Acestea devin resurse turistice
deosebit de valoroase care merita sa fie puse in valoare prin activitati
turistice compatibile cu cerintele de ocrotire a mediului incinjurator.
3*
generale
1.+. 3et!(e si i#stru"e#te (e i#re-istrare statisti'a
6n general, statistica trateaza mari ansambluiri de date numerice,
incluzand grupe de metode de analiza numerica care ajuta la descrierea
relatiilor dintre fenomene. Activitatea turistica se poate analiza in ansamblu
sau in detaliu pe baza unor date statistice si indicatori specifici. Acestea pun in
valoare in mod deosebit caracteristici cantitative ale fenomenului turistic, si
mai putin cele calitative.
6n turismul rural datele sunt culese prin inregistrarile efectuate de
asociatiile si agentiile care se a$eaza pe acest tip de activitate turistica.
6nregistrarile curente se realizeaza sub forma rapoartelor statistice care culeg
datele din structurile de primire sau personalul angajat in unitatile turismului
rural. .atele se obtin pe baza evidentei tehnico-operative lunare, a evidentei
contabile si statistice a unitatii turistice.
Blterior acestea se pot raporta trimestrial, semestrial si anual si
reprezinta o imagine a fenomenului turistic la un moment dat si arata in timp
evolutia acestuia. 6n momentul in care au loc sarbatori religioase 0pelerinaje,
hramuri, vizita 'apei 'aul al 66-lea1, a unor evenimente culturale 0festivaluri
folclorice1, astronomice 0clipsa totala de soare din @@ august @FFF1 se pot
face inregistrari speciale pentru a se cunoaste flu$ul turistic, gradul de
ocupare, durata sejurului, incasarile efectuate etc.
-a modalitati de inregistrare a datelor se pot utiliza inregistrarea
directa, pe baza de documente, prin interogare, autoinregistrarea, care pot fi
folosite combinate sau nu. 6n momentul de fata, documentele statistice
publicate au ca obiect pensiunile agroturistice si se refra la numarul de unitati,
3+
generale
numarul de camere, locuri-pat, locuri-zile, gradul de ocupare, durata sejurului
turistic.
.ar pentru a putea face o analiza mai detaliata a turismului rural ar trebui sa
fie inregistrate si fermele si gospodariile taranesti care au statut de pensiuni si
care primesc un numar mai redus de turisti. $ista unele aspecte precum!
numarul mediu de salariati, mijloacele de transport folosite, marimea
e$ploatatiilor agricole care practica turismul rural, volumul de venituri al
acestora etc.
6n vederea cercetarii turismului rural pot fi folosite o serie de
instrumente de observare utilizate in mod obisnuit in domeniul statistic, cum
ar fi! recensamantul, sistemul rapoartelor statistice, sondajul si ancheta
statistica, observarea partii principale, monografia sau fisa de prezentare.
6n dezvoltarea turismului rural, un rol esential il detine cunoasterea
modului de evolutie a cererii turistice internationale, in acest caz fiind aplicat
sondajul statistic pentru cunoasterea pietei turistice 0a cererii si ofertei de
produse turistice1, fiind completat cu multe informatii furnizate de panelurile
de turisti si de unitati turistice. .atele si informatiile oferite de turisti fac
cunoscute motivatiile si optiunile acestora, iar cele obtinute din structurile
turistice arata calitatea serviciilor oferite si noile schimbari care se impun
pentru a satisface noile preferinte ale turistilor.
6n viitorii ani, avand in vedere ca statistica in domeniul turismului rural
este foarte redusa, se impune acordarea unei mai mari atentii cercetarii acestei
forme de turism, pentru a permite cunoasterea tendintelor viitoare, realizarea
de programe si strategii si evaluarea impactului pozitiv sau negativ produs
asupra spatiului rural.
40
generale
1.10. I"pa'tul s!'i!-e'!#!"i' al turis"ului rural asupra
'!"u#itatil!r l!'ale
.e-a lungul ultimelor decenii tarile europene au aratat prin e$perienta
acumulata eficienta dezvoltarii formelor de turism alternativ 0neconventional1!
agroturismul, turismul la pensiune, turismul verde. Aceasta implica un
parteneriat activ intre intreprinzatorii locali si administratiile publice locale.
Analizat la nivelul rolului sau multifunctional se poate afirma ca
impactul sau asupra mediului rural este coferit de urmatoarele aspecte
particulare!
activitatile turistice sunt desfasurate in mediu rural autentic,
beneficiaza de elemente constructive si spatiale specifice precum! mici
ateliere, intreprinderi, spatii de deservire, contact direct cu natura,
mosteniri culturale originale, societati si atitudini traditionale,
activitatile socio-economice se deruleaza la o scara mai redusa,
e$istenta unui mod de viata cu adevarat traditional,
posibilitati de dezvoltare si gestionare atenta, controlate pe termen lung,
o mare varietate de actiuni turistice conforme cu gradul de comple$itate
a spatiului rural. -ercetarile intreprinse asupra impactului si rolului
turismului rural au demonstrat faptul ca poate sprijini in mod real si
41
generale
concret dezvoltarea economica si culturala a zonelor rurale.Actiunea se
poate manifesta pe multiple planuri!
valorificarea superioara a resurselor e$istente in teritoriu,
perfectionarea structurilor sociale cu reducerea nivelului de
saracie din gospodariile taranesti,
stimularea dezvoltarii economice, prin punerea in valoare a
materiilor prime agricole, in folosul turistilor,
revigorarea unor vechi mestesuguri, obiceiuri si
manifestari folclorice.
Turismul rural poate avea un impact pozitiv numai in masura in care
produsele turistice realizate sunt privite prin prisma e$istentei lor pe termen
lung, avand drept scop castiguri durabile. 6n acest conte$t, aceasta forma de
turism poate fi punctul de plecare pentru realizarea unor investitii, mici
intreprinderi, noi locuri de munca, dar fara a permite aparitia unor
dezechilibre datorate unor cresteri economice necontrolate.
.ar flu$ul intens de turisti poate conduce la degradarea calitatii
frumusetilor naturale iar mostenirea culturala poate fi serios prejudiciata de
influenta unor elemente culturale straine.
Tabel 3 nfluena turismului asu!ra mediului
Su/ie't 4# (is'u5ie Le-atura 'u turis"ul Le-atura 'u
pr!/le"ele e'!l!-i'e
"aj!re
42
generale
Categoria A
Hntoarea "i pescuitul -re"terea activit#ii
turistice n anumite zone
'ierderea biodiversit#ii
'roduc#ia "i consumul de
energie
Turismul va conduce la
utilizarea unui numr sporit
de mijloace de transport
fect de ser
.istrugerea stratului de
ozon
'oluarea aerului
Btilizarea apei pentru
activit#ile umane
-onsum sporit de resurse
rare n timpul sezoanelor
turistice
-riz de resurse
$ploatarea solului "i
restructurarea mediului
-onstruirea de hoteluri, ci
de acces "i alte infrastructuri
'ierderea biodiversit#ii.
roziunea solului
misii de no$e n atmosfer,
ap "i sol
-re"terea numrului de
persoane n arealele turistice
implic cre"terea cantit#ilor
de no$e emise
'oluare atmosferic
'oluarea apei
-ontaminarea solului
Categoria B
Modificri ale resurselor
biologice
Hntoarea, pescuitul,
utilizarea solului "i
restructurarea mediului pot
conduce la agresiuni asupra
ecosistemelor "i speciilor
-ontaminarea solului
'oluarea atmosferic 6ntensificarea transporturilor
va conduce la cre"terea
cantit#ilor de gaze "i al#i
poluan#i atmosferici emi"i
fectul de ser
.istrugerea stratului de
ozon
'oluarea aerului
-alitatea apei -re"terea numrului de
persoane dintr-o anumit
zon poate duce la infiltra#ii
n re#elele de canalizare
'oluarea apei
-alitatea solului -re"terea numrului de
indivizi dintr-o zon va
conduce la cre"terea
cantit#ilor de poluan#i "i la
-ontaminarea "i eroziunea
solului
43
generale
eroziunea solului prin tasare
"i ridicarea de noi
construc#ii
7ntatea uman "i
dezastrele ecologice
misiile fonice "i de gaze
datorate traficului vor afecta
sntatea oamenilor "i va
conduce la distrugerea
cldirilor cu valoare
cultural
'oluarea fonic
'oluarea atmosferic
Categoria C
Administrarea resurselor -re"terea veniturilor din
vntoare "i oescuit poate
conduce la o mai bun
administrare a resurselor.
6nteresul vizitatorilor pentru
flora "i fauna din zonele
protejate poate cre"te
-ontaminarea "i eroziunea
solului
-riz de resurse
Monitorizarea "i controlul
polurii
Aecesitatea ca vizitatorii s
beneficieze de ap de bun
calitate poate conduce la o
mai bun monitorizare
'oluarea aerului
'oluarea apei
'oluarea fonic
Categoria D
/lora "i fauna Tasarea solului "i
vntoarea e$cesiv vor
avea efecte negative, dar pot
conduce "i la o mai bun
administrare a resurselor
7istemele hidrologice -antitatea de precipita#ii
poate influen#a cererea
turistic
roziunea solului
-riz de resurse
7istemele atmosferice Temperatura "i poluarea
aerului pot influen#a cererea
turistic
'oluarea atmosferic
44
generale
7istemele litosferice Topografia "i tipul de sol
pot influen#a cererea
turistic
roziunea solului
cosistemele cosistemele ca! pdurile,
mla"tinile, mun#ii, etc. vor
influen#a cererea turistic
-riz de resurse
"ot#$
Categoria A descrie diferite ti!uri de im!act asu!ra mediului
Categoria % descrie modific#rile !arametrilor calitati&i ai elementelor de mediu
Categoria C conine informaii legate de aciuni de !rotecie a mediului
Categoria D include informaii des!re condiiile climatice, resursele biologice, etc
Turismul rural trebuie conceput ca un factor de echilibru intre
comunitatile gazda, cu oamenii si obiceiurile lor, ofertantii de vacante si
industria turistica. 'ractic, impactul pozitiv al acestei forme de turism va
depinde de modul de organizare, amenajare a satelor turistice si de varietatea,
calitatea serviciilor turistice ce pot fi oferite.
7atele turistice reprezinta asezari rurale pitoresti, situate aproape de
natura , intr-un mediu nepoluat, pastratoare de bogate si vechi traditii si un
bogat trecut istoric. .incolo de functiile politico-administrative, sociale,
economice, culturale, multe sate, cu deosebire cele din aria montana, colinara,
pot deveni adevarate gazde pentru primirea turistilor, pe tot parcursul anului
sezonier. -omparativ cu alte state europene, <omania se detaseaza prin
e$istenta mai multor tipuri de sate individualizate prin pozitia geografica,
accesibilitate, resurse, obiceiuri, ocupatii, manifestari artistice etc.
4
generale
6mpactul produs de turismul rural asupra spatiului rural se poate
cuantifica prin analiza eficientei economice, pe raportul dintre efort si efect.
.ar e$presia cea mai reala este data de rentabilitate, care reprezinta un surplus
monetar, respectiv soldul dintre incasarile si cheltuielile totale. Aceasta poate
fi e$primata prin valoarea profitului net obtinut, care sustine reinnoirea si
cresterea produselor turistice oferite.
.in cele prezentate, contributia turismului rural la viata socio-
economica a oricarui sat se traduce prin!
realizarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung, in stransa
corelatie cu alte strategii sectoriale! agricultura, infrastructura, protectia
mediului,
aplicarea mai rapida a principiilor de dezvoltare durabila a turismului,
prin reducerea caracterului de masa,
posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca
si care inseamna crestere economica in plan regional, local,
sustinerea mai activa a activitatilor traditionale si in mod special a
artizanatului, si dezvoltarea unui comert specific, in beneficiul turistilor
si al populatiei locale,
cresterea resurselor de venit a populatiei rurale, rezultat al unei mai
bune valorificari a produselor agroalimentare ecologice si a resurselor
turistice prezente,
4&
generale
imbunatatirea calitatii vietii si pastrarea identitatii culturale.
1.11. Siste"e (e !r-a#i$are i#ter#ati!#ale si eur!pe#e
Turismul rural reprezinta una din formele de turism in plina e$pansiune,
cucerind noi segmente de turisti de pe piata turistica, in ultimii @& ani.
3raganizatia Mondiala de Turism realizeaza periodic rapoarte care arata
ponderea acestuia fata de totalul circulatiei turistice. -ea mai mare dezvoltare
o cunoaste la nivelul continentului european, unde numarul turistilor se
cifreaza in medie pe an la >%; milioane turisti, din care C&G isi petrec
concediile in mediul rural. 7e poate afirma ca rolul -omunitatii uropene in
sustinerea turismului rural a fost deosebit, cu scopul de a atenua efectele
politicii agrare a celor @& tari membre.
Au toate zonele rurale sau toti fermierii trebuie sa se astepte la succese
deosebite obtinute din activitatea turistica. :onele rurale difera intre ele prin
particularitatile lor si prin urmare, procesul de planificare si amenajare devine
o sarcina majora pentru autoritatile locale si chiar pentru cele nationale.
.orind sa sprijina mai activ turismul rural, -omunitatea uropeana a
elaborat in timp o serie de reglementari si a sprijinit crearea unor organisme
specifice. 6n anul @FF? -omisia uropeana a prezentat primul sau raport anual
in fata 'arlamentului european si -omitetului economic si social privind toate
actiunile sale cu impact pozitiv asupra turismului, referitoare la anul
precedent.
'rimul pan de actiune comunitar in favoarea turismului a fost adoptat
de -onsiliu in @>.;E.@FFC 0.ecision du -onseil FCK?C@K-, J35 C>@ du
@>.;E.@FFC1. -a urmare a acestor initiative, a luat nastere comitetul
4)
generale
( Turismul si zonele rurale). -onform deciziei mentionate, turismul trebuie sa
se integreze intr-un concept global, a$at pe un plan general de dezvoltare
rurala. Acesta trebuie sa se dezvolte mai ales in comunitatile rurale pe cale sa
se dezintegreze sau lipsite de resurse economice.
6n urma crearii unui comitet de gestionare a turismului alcatuit din
reprezentanti ai terilor membre a B, acesta si-a inceput activitatea in @FF?.
Blterior, un grup de @; e$perti delegati, reprezentanti ai principalelor asociatii
europene de turism rural s-au intrunit pentru a defini si armoniza pe baza
voluntara criteriile ce calitate ale serviciilor de cazare si pentru a elabora o
strategie care sa permita obtinerea unei norme europene prin care sa se
defineasca clar si sa se promoveze mai activ turismul rural. Astfel au fost
create si primele liste cu simbolurile de reprezentare a evantaiului de servicii
turistice oferite si s-au stabilit tipurile de cazare.
3 initiativa deosebita o constituie programul 5A.< destinat
dezvoltarii rurale, menit sa sustina unele proiecte locale si sa promoveze
activitati complementare agriculturii. .in cele C@% actiuni, %@ sunt a$ate pe
turismul rural si C& de proiecte de dezvoltare in acest domeniu au avut
proritate 0@FF@-@FF?1. A e$istat intr-o prima etapa 5eader 6 0@FF@-@FF>1 si
5eader 66 0@FF&-@FFF1, cu un buget global de C,D miliarde ecu.
6mportanta acestui program a fost determinata in principal de!
furnizarea de informatii catre toate tarile membre B, asupra masurilor
si fondurilor de natura sa incurajeze dezvoltarea rurala in anumite
regiuni,
asigurarea unei forme de pregatire profesionala si de asistenta in
domeniu,
4*
generale
dezvoltarea turismului rural si a subtipurilor sale,
sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii in turismul rural, a unor
ateliere mestesugaresti, artizanat, servicii locale,
valorificarea si comercializarea mai buna a produselor si materiilor
obtinute din agricultura locala.
6n perioada anilor @FF?-@FFF s-au derulat si alte programe de
sprijinire a acestei forme de turism, precum!
'rogramul E6pert care a sustinut proiecte locale derulate in tari precum!
4elgia, -ehia, -ipru, 2ermania, 5u$emburg, 'olonia, 7uedia, Bngaria,
'rogramul E'!1ast7 a$at pe o strategie globala de dezvoltare rurala, care
include si unele initiative in domeniul turismului,
'rogramul Eur!pea# Rural T!uris" Net8!r9 sprijinit si de urogites
prin cele F filiale ale sale si @C asociatii de profil, a$at pe asistenta
tehnica, informare, promovare intre tarile participante 0F1,
5a C; septembrie @FF; in localitatea Tomar 0'ortugalia1 a fost creata
asociatia europeana B<326T7 care a pornit cu doar @> organizatii
nationale si regionale din F tari europene, care isi propunea revitalizarea
zonelor rurale prin turism, cu conservarea zonelor naturale.
4+
generale
Treptat, pana in @FFF, aceasta organizatie a ajuns la CC asociatii, din @C
tari europene, printre care > in tara noastra.
-a urmare a avantului luat de turismul rural la nivel european, -onsiliul
uropei a elaborat <ecomandarea m. @CFD 0@FFD1, drept o completare la -arta
europeana a spatiului rural si care in ane$ele sale detine un capitol 0E1 dedicat
turismului, iar capitolul F pentru micile intreprinderi, comert local si artizanat.
0

Capitolul I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turismul rural, factor de accelerare Consideraii

Turismul rural, factor de accelerare Consideraii

S-ar putea să vă placă și