SOVEJA Soveja este o comun n judeul Vrancea, Romnia.
Reedina comunei este localitatea
Dragosloveni. Soveja este numele unei fost staiuni turistice staiunea cu cel mai o zonat aer din Europa. n anii 80, serii de cte o mie de sportivi soseau n staiune pen tru cantonament. Staiune a fost ns abandonat imediat dup 1990, iar dup 2.000 a fost of icial nchis. Un proiect de "regenerare rural" a comunei Soveja a fost propus de un grup de voluntari numit "Refresh Soveja". Proiectul intete promovarea staiunii i cret erea numrului de turiti. Obiective turistice: -Mausoleul Eroilor Romni de la Dragosloveni nchinat eroilor cz ui n primul rzboi mondial, pe aceste plaiuri, Soveja fiind pe una din laturile Triu nghiului de foc: Mreti, Mrti, Oituz. -Muzeul militar, lng Mausoleul Soveja. -Cimitiru rman (ostai germani czui n primul rzboi mondial) -Mnstirea lui Matei Basarab (zidit n 5), (hram: Naterea Domnului), cu ruinele chiliilor n care a fost surghiunuit Alecu R uso, care a cules la Soveja, n 1846 Mioria, ,,acea inspiraiune fr seamn, acel suspin a l brazilor i al izvoarelor de pe Carpai,, (Mihai Eminescu) -Schitul Soveja (2001), cu hramul ,,Sfinii mprai Constantin i Elena, situat la intrarea n Soveja, la poalele Rchiaului, pe malul prului uita -Bustul lui Simion Mehedini, fiu de seam al Sovejei, ietorul colii romneti de geografie -ipotul lui Bucur-izvor n Dealul Rchiaului, loc de pas al haiducului Bucur (conform legendei) -Podul general Artur Vitoianu (1918) - Fntna colonel Fotescu (1918) -Biblioteca silvic, -Staiune climateric Soveja. ce ateapt un proiect de revigorare -Motelul Soveja (30 locuri, pensiune) Instituii i organiz aii: coala ,,Simion Mehedini,,director Ctin Macarie- priof. I, grad I de limb i liter atur romn,aflat n reabilitare,total printr.un proiect iniiat de director, ocolul silvic - ce gospodrete pdurile Sovejei,dispensarul uman, veterinar, ONG-Fundaia ,, Simion m ehedini- Mioria,,-nfiinat n 1995- dezvolt proiectul ;,Oameni de la munte,,priect sociua l-cultural . educaional i ecologic 2000-2010-presedinte prof. Constantin Macarie. A derulat, n cadrul programului ;;oameni de la munte,, proiecte ..Simpozion Mioria - 1995, 1996( 150 de ani de la aflarea Mioriei)-Computerul n coal, Prul bolnav, Meteug i motenite. Caut colaboratori i parteneri pentru un proiect de dezvoltare durabil, p entru reabilitarea Sovejei i a staiunii afate n cdere. Personaliti Simion Mehedini (186 9-1962), academician, geograf i geopolitician. Alec Hanta (1932-2008), profesor u niversitar, Gheorghi Gean, profesor universitar, filosof, antropolog. Relaii cultura l-turistice ntre Fundaia Simion Mehedini-Mioria (Soveja), Primria Soveja i Asociaia E ges sans Frontieres-Frana MAUSOLEUL DE LA SOVEJA Construit ntre 1927-1929 din iniiativ local i cu ajutorul Soci etii Cultul Eroilor, mausoleul se afl situat n satul Dragoslaveni, comuna Soveja. Sub form de cruce, el a fost ridicat din blocuri de piatr masive. Spre intrarea sa urc o scar monumental strjuit de 2 tunuri. n cripte sunt adpostite osemintele militarilor romni i rui czui n aceast zon n luptele din vara anului 1917. Pe plcile de marmur d iptelor sunt nscrise numele militarilor identificai. Pe latura de vest se afl osuar ul care adpostete osemintele a 2.000 de militari. La intrare se gsete o plac de marmu r alb cu inscripia: Aici odihnesc ostaii czui pe aceste plaiuri n rzboiul 1916-1919. lalte laturi ale edificiului se afl 2 plci din marmur alb cu urmtoarele nscrisuri: Osta ce-ai czut pentru ar, /Viteji ai credinei, soldai, /Oriunde-n morminte voi stai, /V f rna uoar !; Cei ce czut-au pentru ar, /Pe lanul cmpului bogat, /Jertfind o ntreag au murit, ci au nviat. Staiunea balneo-climateric Soveja Informaii generale Este sit uat n judeul Vrancea n Depresiunea Soveja la poalele Munilor Vrancea i este cunoscut ca avnd cel mai ozonat aer din Romnia. Are un climat benefic, tonifiant, i izvoare de ape minerale. Localitatea Soveja sunt este accesibila pe drumul judeean 205F, 57 km din punctul "Tisita" intersecia DN 2 - DN 24, sau 14 km din satul Lepsa situat pe DN 2D, la 74 km de oraul Focsani. Cabana Haiducului Cabana este structurata pe 2 nivele, av and urmatoarea componenta: Parter: * living * bucatarie * loc de servit masa pen tru 12 persoane * baie Etaj: * 3 camere duble * baie cu dus Dotari: * apa curent a rece si calda (incalzire cu boiler) * centrala termica pe lemne * semineu * bu catarie complet utilata * gratar * locuri de parcare Facilitati cazare: frigider in unitate, sanie trasa de cai, TV in living, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, li ving, sala de mese, semineu Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, in calzire centrala Capacitate: 6 locuri in 3 camere Hotel ZBOINA Capacitate : 140 camere -280 locuri Dotari Hotel: Parcare, restaurant, bar, bar de noapte, baza d e tratament, sala de conferinte, sala de gimnastica, sauna, masaj, seif, teren d e sport. Dotari Camera: Baie ,televizor,cablu TV, frigider. Amplasament geografi c: Statiunea este situata la o altitudine de 500 m, la contactul ultimelor culmi ale Muntilor Vrancei cu Subcarpatii Orientali, pe valea Paraului Susita, la o d istanta de 82 km. de Focsani. Acces: Rutier: De la Bucuresti sau Suceava pana la Tisita pe E 85(DN 2), apoi prin Panciu pana la statiune pe DJ 111 A; Feroviar: Gara Focsani, pe linia Bucuresti - Suceava, apoi curse auto pana la Soveja. PENS IUNEA PERLA VRANCEI Pensiunea Perla Vrancei, ofera cazare in 13 camere moderne, dotate cu grup sanitar propriu, televizor Lcd, uscator de par, incalzire central a, seif in camera, aer conditionat. Dispune de cafenea, restaurant, sala de fitn ess, sauna, sala divertisment, seif, Atv, teren fotbal, ping-pong, teren tenis, living cu televizor, sala de conferinte, curte cu gratar, parcare proprie. Pensi unea Perla Vrancei, situata in mijlocul unui peisaj inverzit si lipsit de orice sursa de poluare, va invita sa descoperiti paduri seculare de jur imprejur, sa c ontemplati un cadru natural unic, sa va odihniti pentru a va reincarca bateriile si pentru a intalni gazde extrem de prietenoase, pe care in mod cert nu le veti uita curand. Schitul Soveja Schitul Soveja este un schit ortodox aflat la intra rea in statiunea Soveja, la poalele muntelui Rachitas, pe malul paraului Susita. Resedinta comunei Soveja, renumita statiune turistica, este localitatea Dragosl oveni, judetul Vrancea. La acest schit vrancean se ajunge pe drumul european 85, care leaga intre ele localitatile Focsani si Tisita (17 kilometri), iar mai apo i pe drumul judetean 205F, pana in localitatea Panciu (14 kilometri); pe acelasi drum, din Panciu se pleaca spre statiunea Soveja (41 kilometri); schitul se afl a cu cinci kilometri mai inainte de localitatea Soveja, pe malul raului Susita. Pentru a reinvia viata monahala si pentru a spori trairea duhovniceasca in acest e locuri de o frumusete aparte, ca si in amintirea celor doua locasuri monahale din apropiere, disparute in secolul al XIX-lea, anume "Schitul Babele" si "Manas tirea Soveja", aceasta din urma desfiintata in anul 1864, in timpul secularizari i lui Cuza, in anul 2001, prin vrerea lui Dumnezeu si cu binecuvantarea Preasfintitului Epifani e al Buzaulu si Vrancei, binecredinciosii crestini Constantin si Maria Nistoroiu , din municipiul Focsani, au hotarat sa zideasca un nou asezamant monahal, intre comunele Campuri si Soveja, pe partea stanga a soselei, dandu-i acelasi nume, " Schitul Soveja", asezamant de calugarite. Constructia schitului de la Soveja par e sa fie legata de un blestem vechi de sute de ani. Astfel, traditia locala spun e ca "Schitul Babele" a fost ars de localnici, iar maicutele de aici ar fi blest emat localitatea, in asa fel incat Soveja sa arda pana ce va fi rezidit schitul. Pentru blestem sau nu, in anul 1943, in urma unui incendiu provocat de armata g ermana de ocupatie, a pierit in flacari peste trei sferturi din localitate si ci ncisprezece locuitori. In anul 1998, in Soveja au avut loc alte doua mari incend ii: primul a facut scrut optsprezece locuinte, iar cel de-al doilea, douazeci si sapte de locuinte. Schitul Soveja a fost infiintat astfel in anul 2001, biseric a acestuia fiind inchinata Sfintilor Imparati Constantin si Elena, sfinti praznu iti in data de 21 mai. Cu ocazia unei slujbe de hram, Inaltpreasfintitul Arhiepi scop Epifanie, a spus credinciosilor: "Dupa modelul Sfintei Elena, mama lui Cons tantin cel Mare, sa povatuiti copiii fratiilor voastre sa fie respectuosi, sa fi e credinciosi si harnici. Sa nu va lasati copiii sa mearga pe cai straine, nici sa savarseasca fapte contrare legii crestine si, in acelasi timp, legilor umane. " Pana de curand, obstea schitului vrancean aduna in viata de obste vreo douaspr ezece maici. Obstea se afla sub purtarea de grija a maicii starete Melania Carp. In toamna anului 2003, schitul a fost ridicat la statutul de manastire. Cu acea sta ocazie, maicile au facut planuri pentru mai multe proiecte, dupa cum urmeaza : un cabinet stomatologic, un arhondaric pentru o suta de pelerini si un atelier de pictura bisericeasca. Cabinetul stomatologic urmeaza sa ofere asistenta medi cala gratuita persoanelor din zona. Primaria Soveja intentioneaza un schimb de t erenuri cu Directia Silvica Focsani, prin care sa fie asigurat spatiul necesar e xtinderii schitului. Avand binecuvantarea episcopului locului, manastirea de la Soveja intentioneaza sa ridice mai multe corpuri de cladire, dupa cum urmeaza: u n arhondaric mare si doua trapeze pentru pelerini, o casa pentru preotul duhovni c, un atelier de pictura bisericeasca si o noua biserica din zid care va purta h ramul "Adormirea Maicii Domnului". Despre Adormirea Maicii Domnului, adica moart ea si inaltarea ei cu trupul la cer, nu gasim date in Sfintele Evanghelii, ci nu mai in traditia Bisericii. Aceasta este tratata in scrierile a patru parinti ori entali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constan tinopolului si Sfantul Ioan Damaschin.