Sunteți pe pagina 1din 5

SOVEJA Soveja este o comun n judeul Vrancea, Romnia.

Reedina comunei este localitatea


Dragosloveni. Soveja este numele unei fost staiuni turistice staiunea cu cel mai o
zonat aer din Europa. n anii 80, serii de cte o mie de sportivi soseau n staiune pen
tru cantonament. Staiune a fost ns abandonat imediat dup 1990, iar dup 2.000 a fost of
icial nchis. Un proiect de "regenerare rural" a comunei Soveja a fost propus de un
grup de voluntari numit "Refresh Soveja". Proiectul intete promovarea staiunii i cret
erea numrului de turiti.
Obiective turistice: -Mausoleul Eroilor Romni de la Dragosloveni nchinat eroilor cz
ui n primul rzboi mondial, pe aceste plaiuri, Soveja fiind pe una din laturile Triu
nghiului de foc: Mreti, Mrti, Oituz. -Muzeul militar, lng Mausoleul Soveja. -Cimitiru
rman (ostai germani czui n primul rzboi mondial) -Mnstirea lui Matei Basarab (zidit n
5), (hram: Naterea Domnului), cu ruinele chiliilor n care a fost surghiunuit Alecu R
uso, care a cules la Soveja, n 1846 Mioria, ,,acea inspiraiune fr seamn, acel suspin a
l brazilor i al izvoarelor de pe Carpai,, (Mihai Eminescu) -Schitul Soveja (2001),
cu hramul ,,Sfinii mprai Constantin i Elena, situat la intrarea n Soveja, la poalele
Rchiaului, pe malul prului uita -Bustul lui Simion Mehedini, fiu de seam al Sovejei,
ietorul colii romneti de geografie -ipotul lui Bucur-izvor n Dealul Rchiaului, loc de
pas al haiducului Bucur (conform legendei) -Podul general Artur Vitoianu (1918) -
Fntna colonel Fotescu (1918) -Biblioteca silvic, -Staiune climateric Soveja. ce ateapt
un proiect de revigorare -Motelul Soveja (30 locuri, pensiune) Instituii i organiz
aii: coala ,,Simion Mehedini,,director Ctin Macarie- priof. I, grad I de limb i liter
atur romn,aflat n reabilitare,total printr.un proiect iniiat de director, ocolul silvic
- ce gospodrete pdurile Sovejei,dispensarul uman, veterinar, ONG-Fundaia ,, Simion m
ehedini- Mioria,,-nfiinat n 1995- dezvolt proiectul ;,Oameni de la munte,,priect sociua
l-cultural . educaional i ecologic 2000-2010-presedinte prof. Constantin Macarie.
A derulat, n cadrul programului ;;oameni de la munte,, proiecte ..Simpozion Mioria
- 1995, 1996( 150 de ani de la aflarea Mioriei)-Computerul n coal, Prul bolnav, Meteug
i motenite. Caut colaboratori i parteneri pentru un proiect de dezvoltare durabil, p
entru reabilitarea Sovejei i a staiunii afate n cdere. Personaliti Simion Mehedini (186
9-1962), academician, geograf i geopolitician. Alec Hanta (1932-2008), profesor u
niversitar, Gheorghi Gean, profesor universitar, filosof, antropolog. Relaii cultura
l-turistice ntre Fundaia Simion Mehedini-Mioria (Soveja), Primria Soveja i Asociaia E
ges sans Frontieres-Frana
MAUSOLEUL DE LA SOVEJA Construit ntre 1927-1929 din iniiativ local i cu ajutorul Soci
etii Cultul Eroilor, mausoleul se afl situat n satul Dragoslaveni, comuna Soveja. Sub
form de cruce, el a fost ridicat din blocuri de piatr masive. Spre intrarea sa urc
o scar monumental strjuit de 2 tunuri. n cripte sunt adpostite osemintele militarilor
romni i rui czui n aceast zon n luptele din vara anului 1917. Pe plcile de marmur d
iptelor sunt nscrise numele militarilor identificai. Pe latura de vest se afl osuar
ul care adpostete osemintele a 2.000 de militari. La intrare se gsete o plac de marmu
r alb cu inscripia: Aici odihnesc ostaii czui pe aceste plaiuri n rzboiul 1916-1919.
lalte laturi ale edificiului se afl 2 plci din marmur alb cu urmtoarele nscrisuri: Osta
ce-ai czut pentru ar, /Viteji ai credinei, soldai, /Oriunde-n morminte voi stai, /V f
rna uoar !; Cei ce czut-au pentru ar, /Pe lanul cmpului bogat, /Jertfind o ntreag
au murit, ci au nviat. Staiunea balneo-climateric Soveja Informaii generale Este sit
uat n judeul Vrancea n Depresiunea Soveja la poalele Munilor Vrancea i este cunoscut ca
avnd cel mai ozonat aer din Romnia. Are un climat benefic, tonifiant, i izvoare de
ape minerale.
Localitatea Soveja sunt este accesibila pe drumul judeean 205F, 57 km din punctul
"Tisita" intersecia DN 2 - DN 24, sau 14 km din satul Lepsa situat pe DN 2D, la
74 km de oraul Focsani. Cabana Haiducului Cabana este structurata pe 2 nivele, av
and urmatoarea componenta: Parter: * living * bucatarie * loc de servit masa pen
tru 12 persoane * baie Etaj: * 3 camere duble * baie cu dus Dotari: * apa curent
a rece si calda (incalzire cu boiler) * centrala termica pe lemne * semineu * bu
catarie complet utilata * gratar * locuri de parcare Facilitati cazare: frigider
in unitate, sanie trasa de cai, TV in living, se accepta
animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, li
ving, sala de mese, semineu Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, in
calzire centrala Capacitate: 6 locuri in 3 camere Hotel ZBOINA Capacitate : 140
camere -280 locuri Dotari Hotel: Parcare, restaurant, bar, bar de noapte, baza d
e tratament, sala de conferinte, sala de gimnastica, sauna, masaj, seif, teren d
e sport. Dotari Camera: Baie ,televizor,cablu TV, frigider. Amplasament geografi
c: Statiunea este situata la o altitudine de 500 m, la contactul ultimelor culmi
ale Muntilor Vrancei cu Subcarpatii Orientali, pe valea Paraului Susita, la o d
istanta de 82 km. de Focsani. Acces: Rutier: De la Bucuresti sau Suceava pana la
Tisita pe E 85(DN 2), apoi prin Panciu pana la statiune pe DJ 111 A; Feroviar:
Gara Focsani, pe linia Bucuresti - Suceava, apoi curse auto pana la Soveja. PENS
IUNEA PERLA VRANCEI Pensiunea Perla Vrancei, ofera cazare in 13 camere moderne,
dotate cu grup sanitar propriu, televizor Lcd, uscator de par, incalzire central
a, seif in camera, aer conditionat. Dispune de cafenea, restaurant, sala de fitn
ess, sauna, sala divertisment, seif, Atv, teren fotbal, ping-pong, teren tenis,
living cu televizor, sala de conferinte, curte cu gratar, parcare proprie. Pensi
unea Perla Vrancei, situata in mijlocul unui peisaj inverzit si lipsit de orice
sursa de poluare, va invita sa descoperiti paduri seculare de jur imprejur, sa c
ontemplati un cadru natural unic, sa va odihniti pentru a va reincarca bateriile
si pentru a intalni gazde extrem de prietenoase, pe care in mod cert nu le veti
uita curand. Schitul Soveja Schitul Soveja este un schit ortodox aflat la intra
rea in statiunea Soveja, la poalele muntelui Rachitas, pe malul paraului Susita.
Resedinta comunei Soveja, renumita statiune turistica, este localitatea Dragosl
oveni, judetul Vrancea. La acest schit vrancean se ajunge pe drumul european 85,
care leaga intre ele localitatile Focsani si Tisita (17 kilometri), iar mai apo
i pe drumul judetean 205F, pana in localitatea Panciu (14 kilometri); pe acelasi
drum, din Panciu se pleaca spre statiunea Soveja (41 kilometri); schitul se afl
a cu cinci kilometri mai inainte de localitatea Soveja, pe malul raului Susita.
Pentru a reinvia viata monahala si pentru a spori trairea duhovniceasca in acest
e locuri de o frumusete aparte, ca si in amintirea celor doua locasuri monahale
din apropiere, disparute in secolul al XIX-lea, anume "Schitul Babele" si "Manas
tirea Soveja", aceasta din urma desfiintata in anul 1864, in timpul secularizari
i lui Cuza, in
anul 2001, prin vrerea lui Dumnezeu si cu binecuvantarea Preasfintitului Epifani
e al Buzaulu si Vrancei, binecredinciosii crestini Constantin si Maria Nistoroiu
, din municipiul Focsani, au hotarat sa zideasca un nou asezamant monahal, intre
comunele Campuri si Soveja, pe partea stanga a soselei, dandu-i acelasi nume, "
Schitul Soveja", asezamant de calugarite. Constructia schitului de la Soveja par
e sa fie legata de un blestem vechi de sute de ani. Astfel, traditia locala spun
e ca "Schitul Babele" a fost ars de localnici, iar maicutele de aici ar fi blest
emat localitatea, in asa fel incat Soveja sa arda pana ce va fi rezidit schitul.
Pentru blestem sau nu, in anul 1943, in urma unui incendiu provocat de armata g
ermana de ocupatie, a pierit in flacari peste trei sferturi din localitate si ci
ncisprezece locuitori. In anul 1998, in Soveja au avut loc alte doua mari incend
ii: primul a facut scrut optsprezece locuinte, iar cel de-al doilea, douazeci si
sapte de locuinte. Schitul Soveja a fost infiintat astfel in anul 2001, biseric
a acestuia fiind inchinata Sfintilor Imparati Constantin si Elena, sfinti praznu
iti in data de 21 mai. Cu ocazia unei slujbe de hram, Inaltpreasfintitul Arhiepi
scop Epifanie, a spus credinciosilor: "Dupa modelul Sfintei Elena, mama lui Cons
tantin cel Mare, sa povatuiti copiii fratiilor voastre sa fie respectuosi, sa fi
e credinciosi si harnici. Sa nu va lasati copiii sa mearga pe cai straine, nici
sa savarseasca fapte contrare legii crestine si, in acelasi timp, legilor umane.
" Pana de curand, obstea schitului vrancean aduna in viata de obste vreo douaspr
ezece maici. Obstea se afla sub purtarea de grija a maicii starete Melania Carp.
In toamna anului 2003, schitul a fost ridicat la statutul de manastire. Cu acea
sta ocazie, maicile au facut planuri pentru mai multe proiecte, dupa cum urmeaza
: un cabinet stomatologic, un arhondaric pentru o suta de pelerini si un atelier
de pictura bisericeasca. Cabinetul stomatologic urmeaza sa ofere asistenta medi
cala gratuita persoanelor din zona. Primaria Soveja intentioneaza un schimb de t
erenuri cu Directia Silvica Focsani, prin care sa fie asigurat spatiul necesar e
xtinderii schitului. Avand binecuvantarea episcopului locului, manastirea de la
Soveja intentioneaza sa ridice mai multe corpuri de cladire, dupa cum urmeaza: u
n arhondaric mare si doua trapeze pentru pelerini, o casa pentru preotul duhovni
c, un atelier de pictura bisericeasca si o noua biserica din zid care va purta h
ramul "Adormirea Maicii Domnului". Despre Adormirea Maicii Domnului, adica moart
ea si inaltarea ei cu trupul la cer, nu gasim date in Sfintele Evanghelii, ci nu
mai in traditia Bisericii. Aceasta este tratata in scrierile a patru parinti ori
entali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constan
tinopolului si Sfantul Ioan Damaschin.