Curs 10

Probele
In principal, proba revine
Prin proba se intelege actiunea de stabilire sau nu a unui anumit fapt,
intr-un alt sens se intelege mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt,
iar in sensul usual prin proba se intelege mijloacele propriu-zise de
proba.
Clasificare:
Probe judiciare
Probe extrajudiciare
Dupa natural or:
Personale sunt fapte ale omului(depozitie, prezumtie)
Material sunt lucrurile care contribuie la dovedirea raportului
Probe directe si indirecte
Probe primare(nemijlocite) si probe secundare
Dupa modul in care judecatorul percepe faptele probele se impart
intre cele pe care judecatorul le percepe personal si direct si probe
pe care le cunoaste prin intermediul altor persoane(expertizele)
Probe simple si reconstituite, dupa cum sunt spontane.
In legislatia romana spre deosebire de trecut, materia probelor
este tratata in mod unitar in CPC care reglementeaza atat
administrarea probelor cat si admisibilitatea si aprecierea probelor.
In ce priveste sarcina probei, aceasta revine celui care face o
sustinere, in fata judecatii, afara de alte cazuri prevazute de lege.
Dupa ce reclamantul a facut proba, paratul este nevoit sa iasa
din pasivitate si sa se apere, sa contraatace, dovedind netemeinicia
pretentiilor reclamantului.
Asa fiind putem conchide ca sarcina probei este impartita intre
reclamant si parat, dar in sistemul procesual civil romanesc
judecatorul la randul lui poate comanda orice mijloc de proba.
In toate cazurile obiectul probei sunt faptele juridice in inteles
larg si actele juridice care au creat, modificat si stins un raport
juridic concret.
Faptele care trebuie dovedite pot fi materiale, psihologice,
pozitive sau negative. In context, judecatorul nu poate pronunta
hotararea numai pe baza faptelor pe care le cunoaste in mod
personal ci aceste fapte trebuie dovedite prin administrarea
mijloacelor de proba. Anumite fapte nu trebuie dovedite pentru ca se
prezuma a fi cunoscute de ...... faptele notorii sau faptele pe care
legea le considera existente(obiceiurile, regulile deontologice,
reglementarile legale) nu trebuie dovedite in cazul in care instanta
sau una dintre parti nu le cunoaste.
Cu toate acestea, textele care nu sunt publicate MO,
Conventiile int aplicabile Romaniei, dar care nu sunt integrate intr-un
text de lege, precum si dreptul cutumiar international, trebuie
dovedite de catre partea interesata.
In context, partea care invoca o lege straina trebuie sa faca
dovada continutului ei, iar in cazul in care nu poate sa faca aceasta
dovada intr-un anumit timp rezonabil, se aplica legea romana.
Probele se administreaza in proces pentru a convinge pe
judecator, deci el este subiectul probei. Pentru ca o proba sa fie
admisa de instanta, aceasta trebuie sa fie pe de o parte legala, iar pe
de alta parte concludenta. Nu este suficient ca o proba sa fie legala
pentru a fi admisa de instanta, ea mai trebuie sa fie si concludenta,
pertinenta, adica sa aiba legatura cu procesul si sa tinda sa
dovedeasca ceea ce reclamantul cere. Instanta este obligata sa
examineze concludenta probei, in chiar momentul in care ea este
propusa de parti si in acest context, aproba pentru administrare
numai acele probe care pot duce la solutionarea procesului.
Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea
si clasificarea procesului, instanta va dispune ca partile sa
completeze probele sau poate, din oficiu la randul ei, sa puna in
discutia partilor, administrarea altor probe, chiar daca partile se
impotrivesc.
Asupra probelor propuse de parti, instanta se pronunta printr-o
incheiere atat cand este vorba de admiterea ori respingerea probei
solicitate. In situatia in care, s-a incuviintat de instanta o expertiza
sau o cercetare locala, partea care a propus proba respectiva este
obligata sub sanctiunea decaderii ca la termenul fixat de instanta sa
depuna suma stabilita de instanta pentru acoerirea cheltuielilor.
Administrarea probelor se face in fata intregului complet de
judecata sau in sala de consiliu daca legea nu dispune altfel. S-a
dorit prin acest lucru sa se consacre principiul nemijlocirii. Este
totusi exceptii de la acest principiu, situatia in care fapta s-a produs
in alta circumscriptie decat cea care este judecat procesul si in
aceste conditii, instanta indreptatita cu solutionarea cauzei poate
cere ca cercetarea respectiva sa se faca printr-o comisie rogatorie.
Daca s-a dispus o cercetare locala, aceasta se va efectua cand
e cazul mai inainte de administrarea celorlalte probe.
Referitor la aprecierea probelor, instanta va examina probele
administrate pe fiecare parte si intreg ansamblul lor. In vederea
stabilirii existentei sau inexistentei faptelor pentru a carei dovedire
probele sunt incuviintate, judecatorul le administreaza in mod liber,
potrivit convingerilor sale.
Oricine are interes sa constate de urgenta, marturia unei
persoane, parerea unui expert, starea unui bun imobil sau mobil, daca
este in pericol ca proba sa dispara ori sa fie greu de administrat in
viitor va putea cere atat inainte cat si in timpul procesului,
administarea acelor probe. In cerere partea interesata indica
probele a caror administrare o pretinde si motivele care fac
necesara asigurarea acestor probe.
Proba prin inscrisuri
Orice scriere sau alta consemnare care cuprinde.... si se
clasifica in urmatoarele moduri:
- Inscrisuri nepreconstituite si preconstituite. Dupa scopul
pentru care au fost iconstituite sunt la randul lor: originale
sau primordiale.
- In functie de modul de intocmire inscrisurile preconstituite
pot fi: autentice sau sub semnatura privata.
- Dupa rap dintre ele inscrisurile pot fi: originale, copii si
duplicate.
- Dupa suportul pe care sunt consemnate, acestea pot fi pe
hartie, pe suport informatic etc.
Inscrisul autentic este acela care emana de la un functionar public
competent sa functioneze in ocul in care actul s-a facut cu
respectarea solemnitatilor cerute de lege. Aceste inscrisuri nu pot fi
combatute decat prin inscrierea in fals.
Caracteristici:
- se bucura de prezumtia de validitate;
- in privinta datei face... atat in raporturile dintre parti, cat si
in raporturile dintre terti;
- face dovada fata de orice persoana pana la declararea sa ca
fals.
- Inscrisul autentificat de notarul public care constata o
creanta certa si lichida, are putere de titlu executoriu cand
aceasta devine exigibila.
Inscrisul sub semnatura privata, este acela intocmit de parti fara
interventia vreunui organ al statului,. Pentru a avea valoare de proba
legea impune ca acesta sa fie salvat de parti cu exceptia in care
legea nu cere si conditii speciale(pluralitatea de exemplare, bun si
aprobat). In cazul in care inscrisul nu este semnat sau nu
indeplineste aceste conditii speciale, el nu are forta probatorie,
acest lucru insa nu afecteaza valabilitatea conventiilor, ci numai
posibilitatea de dovedire a acestora. In cazul in care nu sunt
indeplinite conditiile speciale, inscrisul ar putea totusi constitui, un
inceput de dovada scrisa. In ceea ce priveste forta probanta a
acestui inscris acesta este supus conditiei recunoasterii de partea
careia i se opune.
Inscrisul pe suport informatic, NCPC arata la art 282 ca atunci cand
datele unui act juridic sunt redactate pe un suport informatic
documentul care reproduce aceste date constituie instrument
probator al actului.
NCPC asimileaza inscrisurilor sub semnatura privata si urmatoarele
categorii de inscrisuri, contractele incheiate pe formulare tipizate,
biletele, tichetele si alte documente asemanatoare, utilizate cu
ocazia incheierii unor acte juridice si telexul sau telegrama, ale caror
originale au fost semnate de expeditor si depuse la oficiul postal.
In cazurile in care partea are inscrisurile cu care doreste sa faca
proba, nu exista nicio dificultate pentru ca aceasta le depune in copii
certificate o data cu cererea de chemare in judecata sau cu
intampinaarea. Daca inscrisurile sunt in limba straina, partea e
obligata sa depuna traduceri care emana de la un traducator
autorizat. Toate inscrisurile depuse la dosarul cauzei raman
dobandite judecatii si nu mai pot fi retrase fara acordul
adversarului. Daca inscrisul pe care o parte intelege sa il foloseasca
se gaseste la adversar, la cererea celui interesat, instanta de
judecata poate ordona infatisarea lui. In cazul in care partea care
are inscrisul refuza sa raspunda la interogatoriu sau refuza sa il
predea, instanta va putea considera ca dovedite pretentiile partii
care a cerut prezentarea partilor care a cerut prezentarea
inscrisurilor. Totodata este posibil ca inscrisul probator sa sse afle
la o terta persoana si in acest caz instanta va decide prezentarea in
instanta a acelui inscris.
Daca inscrisul se afla in administrarea unei autoritati instanta va
dispune aducerea lui la acea instanta punand acest lucru in vederea
conducatorului unitatii.
Daca inscrisul se afla la una dintre parti si nu poate fi adus in
instanta nu din vina acesteia, ci din cauza unor fapte neimputabile,
presedintele instantei va delega un judecator la cercetarea
inscrisului la locul in care acesta se afla.
Inscrisurile aduse ca mijloc de proba de catre parti, pot fi
contestate de adversar. Daca este vorba de un inscris sub semnatura
privata cel caruia i se propune trebuie fie sa il recunoasca, fie sa il
conteste.
Proba cu martori(testimoniala) este admisibila in toate cazurile in
care legea nu dispune altfel. Se precizeaza deasemenea ca niciun act
juridic nu poate fi dovedit cu martori, daca obiectul este mai mare
de 250 de lei.
Proba cu martori este inadmisibila si daca legea cere forma scrisa,
pentru dovedirea unui act juridic cu unele exceptii. In ceea ce
priveste inceputul de dovada scrisa, chiar nesemnata si datata care
provine de la o persoana careia acea scriere i se opune.
Pentru a fi in prezenta unui inceput de dovada scrisa trebuie
indeplinite urmatoarele conditii:
- Sa existe o scriere;
- Scrierea sa provina de la cel caruia ii este opusa , ori de la
autorul acesteia, ori facuta de o alta persoana si semnata de
parte
- Sa fie act a face credibil faptul pretins
In principiu in procesul civil poate fi martor orice persoana, cu toate
acestea NCPC precizeaza expres ca nu pot fi ascultati ca martori
rudele si afinii pana la gradul patru inclusiv, sotul si fostul sot, cei
aflati in dusmanie sau aflati in legaturi de interese cu vreuna dintre
parti, cei pusi sub interdictie judecatoreasca si cei condamnati
pentru marturie mincinoasa.
Daca instantaa incuviintat proba cu martori ea va dispune ascultarea
acestora si fiecare parte va putea sa se impotriveasca la ascultarea
unui sau mai multor martori de pe lista. Pentru ascultarea lui
martorul este instiintat prin citatie. In cazul in care martorul
lipseste de la prima citare instanta va emite mandat de aducere si ii
va putea aplica acestuia o amenda. Fiecare martor va fi audiat
separat, cei neaudiati neputand fii in sala in momentul audierii unui
martor.
Presedintele completului, dupa ce identifica martorul ii va cere
acestuia sa declare daca este ruda cu vreuna din partile din proces,
daca este in dusmanie cu vreuna dintre ele sau daca are legaturi de
interes cu vreuna.. apoi presedintele va pune in vedere martorului
indatorirea de a jura si semnificatia acestuia. Pe timpul depunerii
juramantului in afara de martorii cu alta religie decat cea crestina
vor tine mana pe cruce. Dupa depunerea juramantului, martorul va
putea fi audiat despre imprejurarile care le cunoaste. Martorul nu
are voie sa citeasca de pe hartie o prelegere intocmita anterior
sediintei, dar se va putea folosi de anumite biletele cand este vorba
de cote artimetice.
Declaratiile se vor consemna de catre grefierul de sedinta dupa care
i se vor citi acestuia si vor fi semnate de catre presedintele
instantei, de catre grefier si de catre partile cauzei. Martorii
ascultati raman in sala de judecata pana la incheierea cercetarii.
Prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau judecatorul le trage
dintr-un fapt cunoscut pentru a deovedi un fapt necunoscut.
Din acest text rezulta ca prezumtiile sunt de doua feluri: legale si
judiciare.
Prezumtiile legale sunt prevazute in mod exres limitativ de catre
lege in NCC art. 93 arata ca cel disparut este socotit in viata, daca
nu a intervenit hotararea declarativa de moarte ramasa definitiva.
Prezumtia legala arata art 328 alin 1 NCPC scuteste pe oricine de
orice dovada in favoarea caruia este stabilita in tot ceea ce priveste
faptele considerate de lege ca fiind dovedite.
Potr. 329 NCPC in cazul prezumtiilor lasate la luminile si
intelepciunea judecatorului, acesta se poate intemeia pe ele numai
daca au greutatea si puterea de a naste probabilitatea faptului
pretins.
Expertiza este reglem si se ajunge la el ori de cate ori pentru
lamurirea unor imprejurari de fapt este necesar sa se cunoasca
opinia unor specialisti. Uneori insa legea stabileste obligativitatea
expertizei, sub sanctiunea anularii hotararii.
Pot fi: tehnice, contabile, sanitar veterinare.
Cand este necesar pentru lamurirea unui proces pe rol, instanta de
judecata va cere corpului expertilor, desemnarea unora dintre
acestia pentru lamurirea situatiei data . corpul expertilor face
propuneri pentru 3 dintre acestia, care vor fi prezentati partilor,
care ajung la un consens privitor la expertul care va promova
expertiza.
Incheierea judecatorului referitor la expertiza va stabili obiectivele
acestuia, adica intrebari la care acesta trebuie sa raspunda, data
depunerii raportului, onorariul expertului si cheltuielile de deplasare.
Expertul poate fi recuzat pentru aceleasi motive ca si judecatorul.
Expertul isi concretizeaza lucrarea printr-un raport de expertiza.
Acest raport se depune la instanta cu 10 zile inainte de termen.
Pentru motive temeinice instanta de judecata poate dispune la
cerere sau din oficiu efectuarea unei noi expertize de o alta echipa
de experti.