Sunteți pe pagina 1din 44

DAN, JUSTER & YAKOVLEV

RESEARCH, CONSULTING AND


EDUCATION
EXPERIMENTUL PITETI
DOCUMENTAR DIN SERIA:
Crimele comunismului
Maria COVLEA
MA, MS, MSL
! ia"ari# $%&&
2
C U P R I N S
Nr.
crt.
Partea din lucrare Pag.
1 I. Apel pentru dezgroparea adevrului despre cea mai diabolic
inven ie din istorie: Experimentul Pite ti
2
2 II. Experimentul Pite ti (1949-191! "
# III.$ele 21 crime ale comunismului 1
4 IV. %enocidul su&letelor #2
V. Portret Eugen urcanu #
' VI. $omplicitatea (ntre clu i victim 41
) VII. *ibliogra&ie 42
I. A P E L
pentru dezgroparea adevrului
despre cea ai dia!olic inven"ie
din istorie# Experimentul Piteti
http://www.experimentulpitesti. org/public/apelul-nostru/
accesat pe 5 ianuarie 2011
"i vei cunoate Adevrul, i adevrul v va face liberi." -
Evanghelia dupa Ioan, !"#
"$ea %ai cu%plit barbarie a lu%ii conte%porane"
Ale&andr 'ol(eni)n
(apreciere despre Experimentul Pite ti!
3
'ti%ai oa%eni buni,
+ecolul ,, a dobor-t de c-teva ori recordul mondial (n criminalitate .i
oroare: 1/ milioane de oameni uci.i (n primul rzboi mondial0 de milioane (n al
doilea rzboi mondial0 1/ milioane de oameni uci.i (n numele nazismului .i peste
1// de milioane uci.i (n numele comunismului1 2rebuie s &acem imposibil
repetarea unor asemenea catastro&e1 $rimele nazismului au &ost condamnate 3ust .i
exemplar1 $rimele comunismului (care continu s existe0 spre ru.inea omenirii!
trebuie condamnate la &el1 Acest lucru este posibil numai prin cunoa.terea
(ntregului adevr1 4ncredibil0 dar nu se .tie aproape nimic despre cea mai diabolic
crim a comunismului: genocidul su&letelor care a avut ca scop generarea 5omului
nou51
Acest genocid0 (n &orma lui extrem0 a (nceput (n 6om-nia (n 19490 la
penitenciarul politic din Pite.ti0 sub &orma unui experiment nici mcar (nc7ipuit
vreodat: 5reeducarea5 de8inu8ilor prin torturarea continu0 &izic .i su&leteasc0
c7iar de ctre colegii de deten8ie1 56eeduca8ii5 erau obliga8i s se autodenun8e0 s
se nege pe sine0 s-.i denun8e .i s-.i renege &amilia0 prietenii .i iubita0 adic s-i
5dema.te5 dezic-ndu-se de ei0 de tot ce aveau mai s&-nt0 bat3ocorind credin8a (n
9umnezeu .i +&intele 2aine1 56eeducatorii5 (i obligau s participe la veritabile
ritualuri satanice antireligioase1 :n &inal0 5reeduca8ii5 erau obliga8i s devin
5reeducatorii5 altora0 adic tor8ionari1 $ei care re&uzau0 erau obliga8i s se
5reeduce5 din nou0 p-n acceptau rolul de 5reeducator5; dac continuau s re&uze0
riscau s &ie uci.i1 <ul8i au (ncercat s se sinucid pentru a scpa de in&ern0 dar
4
&oarte pu8ini au reu.it1 +ubliniem c nu exist cuvinte pentru a descrie cu adevrat
tot ceea ce au (ndurat ace.ti tineri anticomuni.ti (in 3ur de 2///!0 ma3oritatea &iind
studen8i (n momentul arestrii1
=inalmente (ns0 genocidul su&letelor nu a &ost posibil tocmai pentru c
su&letul este nemuritor1 Aceasta a &ost speran8a celor condamna8i la moartea
su&leteasc1 >umai credin8a (n 9umnezeu i-a salvat1
5Experimentul Pite.ti5 este aproape necunoscut c7iar .i (n 6om-nia1
Alexandr +ol3eni8(n0 laureat al Premiul >obel pentru literatur0 a considerat
experimentul ca 5cea mai teribil barbarie a lumii contemporane51 4storicul
=ran?ois =uret0 membru al Academiei =ranceze0 (l descrie ca 5una dintre cele mai
cumplite experien8e de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastr51
Pentru ca aceast inven8ie satanic s &ie cunoscut0 am 7otr-t s realizez
un &ilm documentar de lung-metra3 care va bene&icia (n special de mrturiile
ultimilor supravie8uitori .i de reconstituiri &cute sub (ndrumarea direct a acestora1
Am &cut un proiect (n acest sens .i am sperat c statul rom-n (l va spri3ini1 9ar
proiectul a &ost respins de dou ori la r-nd de cei care vor s (ngroape adevrul1
+unt decis s-mi duc la bun s&-r.it proiectul1 Am (nceput &ilmrile din
resurse proprii0 &ilm-nd interviuri-mrturii cu c-8iva supravie8uitori1 Am selectat
pentru dvs1 scurte &ragmente din &ilmrile cu ace.tia1 <aterialul brut cu aceste
mrturii de istorie oral reprezint un excep8ional document istoric (estimm c
mrturiile vor totaliza circa 1/ de ore!1
+upravie8uitorii au peste "/ de ani iar starea snt8ii lor e marcat de
dezastrul prin care au trecut1 2rebuie s &ilmm c-t mai cur-nd posibil ceilal8i
supravie8uitorii ((nc circa #/!1
5
+ubliniez c am reu.it s &ilmez special pentru acest &ilm0 doi prestigio.i
istorici ai comunismului vorbind despre 5experimentul Pite.ti5: 9-l 27omas
*lanton (>ational +ecurit@ Arc7ives0 %eorge Aas7ington Bniversit@0 Aas7ington
91$1! .i 9-l +tCp7ane $ourtois ($entre >ational de 6ec7erc7es +cienti&iDues0
Paris! - principal autor al celebrului volum 5$artea neagr a comunismului5 (n baza
cruia s-a demarat condamnarea comunismului (n $onsiliul Europei1
+tima8i oameni buni0 v rog s citi8i scenariul &ilmului .i concep8ia
regizoral0 sau mcar articolul publicat recent (n cotidianul E4BA0 accesibil la
adresa 7ttp:FFGGG1ziua1roFneGs1p7pHdataI2//"-/2-1JidI#4"1 (articolul este0 (n
propor8ie de peste 9/K0 un rezumat al scenariulu!1 L ve8i convinge c ar &i de
neconceput ca acest &ilm s nu &ie &cut c-t (nc se mai poate1 4storia se poate
repeta oric-nd0 dar prin cunoa.terea adevrului este exclus repetarea unei
asemenea istorii0 tocmai pentru c genocidul su&letelor reprezint un cap esen8ial
de acuzare (n procesul comunismului1
L rog s spri3ini8i (mplinirea acest proiect care va contribui la
irepetabilitatea in&ernului comunist1 Eventualul spri3in al dvs1 va &i men8ionat (n
cadrul genericului &ilmului .i al coper8ii viitorului 9L91 =unda8ia Lideo<edia0
care produce &ilmul0 va publica periodic orice &orm de spri3in0 eventuale dona8ii .i
modul de &olosire a acestora1
<ul8umiri deosebite 9-lui 9an $linescu din 2oronto pentru ini8iativa de a
crea Geb-site-ul GGG1ExperimentulPitesti1org ((n versiune englez:
GGG127e%enocideM&27e+ouls1org! conceput pentru a &ace posibil realizarea
&ilmului1 :l &elicit pentru sintagma 5genocidul su&letelor5 pe care a creat-o pentru a
de&ini oroarea (nceput la Pite.ti0 continuat (n alte locuri0 iar apoi reluat (n
diverse &orme0 unele dintre acestea persist-nd .i astzi (n su&letele celor care am

trit (n comunism1 $u acordul 9-lui $linescu0 noul titlu al &ilmului este


5%E>M$49BN +B=NE2ENM650 iar cel ini8ial (Experimentul Pite.ti - reeducarea
prin tortur! devine subtitlu1
<en8ionez c dup &inalizarea acestui &ilm0 inten8ionez s realizez0 pe
aceea.i tem0 urmtoarele: un serial documentar de televiziune0 o carte cu
&ragmente din mrturiile &ilmate .i un &ilm de &ic8iune1
<ul8umesc celor care vor avea bunvoin8a de a mediatiza acest apel1
+orin 4lie.iu - cineast0 autorul apelurilor pentru condamnarea na8ional .i
interna8ional a criminalit8ii .i nelegitimit8ii comunismului -
7ttp:FFGGG1libertates1comFenFcontentFvieGF4/F)F
Bucureti, 31 Martie 2008
'ti%ai ro%*ni i +ti%ate ro%*nce de pretutindeni,
9omnul +orin 4lie.iu vrea s &ac un &ilm despre 5Experimentul Pite.ti50
pentru care nu a putut ob8ine &inan8area (n 6om-nia0 unde se pare ca exist grupuri
de interese speciale care nu vor ca acest documentar s &ie produs1
9atorit v-rstei (naintate a pu8inilor supravie8uitori ai 5reeducrii50 am-narea
&ilmrilor (nseamn practic imposibiliatea realizrii acestui proiect1
!
Pentru producerea &ilmului documentar de lung-metra3 5%enocidul
su&letelor1 Experimentul Pitesti - reeducarea prin tortur50 9omnul 4lie.iu a estimat
un buget de #"41#/ 6M>0 respective 1/#1)) O0 la cursul de 1 O I #0)/# 6M>1
Acest buget include .i versiunea titrat (n limba englez1
+unt convins (nsa c &ilmul0 care are un mesa3 universal0 ar trebui titrat (n
mai multe limbi importante0 ast&el (nc-t impactul lui s &ie universal .i pentru ca
experien8a rom-neasc s (mpiedice repetarea ororilor de la Pite.ti0 unde0 la c-8iva
ani dupa Polocaustul nazist0 comuni.tii - &ra8ii spirituali ai nazismului - au
organizat un %enocid al su&letelor1
Apelez la generozitatea tuturor rom-nilor .i rom-ncelor0 pentru a dona
4"11/ lei (noi! necesari realizrii &ilmului1
,uget -il%! #"41#/ 6M> 1#1)4/ B+Q 1/#1)) O
Alte ver+iuni +trine.! )#1"// 6M> 2912/ B+Q 2/1// O
/0/A1! 4"11/ 6M> 1"#12'/ B+Q 12412) O
R=rancez0 +paniol0 6us0 %erman0 4talian0 Saponez0 $7inez0 Portug7ez
Acest &ilm .i altele similare trebuie &cute0 pentru a opri mar.ul destructiv al
celor intresa8i (n distrugerea memoriei noastre colective0 (n minimalizarea
catastro&ei adus de comunism 6om-niei .i in pstrarea marxismului .i
comunismului ca modele viabile de organizare a societ8ii1
Mrice dona8ie este binevenit0 va &i primit cu gratitudine .i va contribui la
eliminarea torturii din arsenalul violen8ei umane1
2ransmite8i0 v rog0 acest apel prietenilor 9umneavostr1
L mul8umesc din tot su&letul1
9an $linescu
"
Toronto, 8 martie 2008
II. E$PERIMEN%UL PI%E %I &'()(*'(+',
1
"Ceea ce n-a ajuns nsa - si nca - la cunostinta tuturor este ca n
!r"ipelea#ul rom$nesc a existat o insula a ororii a%solute, cum alta n-a mai &ost
n ntrea#a #eo#ra&ie penitenciara comunista' nc"isoarea (e la Pitesti)" - Lirgil
4erunca0 =enomenul Pitesti1
Alexandr +ol3enit(n - laureat al Premiului >obel pentru Niteratura (n 19)/ -
considera ca experimentul de la Pitesti este "cea mai teri%ila %ar%arie a lumii
contemporane") 4storicul =ran?ois =uret0 membru al Academiei =ranceze0
considera =enomenul Pitesti ca 5una dintre cele mai cumplite experiente de
dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra51
:n anii 1949-1910 distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se (n&aptui:
intelectualii0 diplomatii0 preotii0 militarii0 magistratii0 politistii0 oamenii politici ai
vec7iului 5regim burg7ezo-mosieresc5 erau (n (nc7isori0 taranii cei mai gospodari
erau deportati (n coloniile de munca &ortata1 2uturor (mpreuna si &iecaruia (n parte
li se aplica etic7eta de 5dusman al poporului51 <ai ramasesera tinerii0 o &orta
sociala imprevizibila si care trebuia sa &ie ani7ilata1 Pentru ei a &ost inventat
experimentul de la Pitesti0 denumit de +ecuritate 5reeducare51 <etodele cele mai
barbare de tortura psi7ica au &ost aplicate asupra tinerilor detinuti 5recalcitranti50 cu
scopul de a-i &ace sa se umileasca reciproc0 sa se maltrateze (&izic si psi7ic!
reciproc1 Lictimele sunt trans&ormate (n calai0 detinutii sunt torturati c7iar de
prietenii lor0 de colegii lor de su&erinta1 +copul: 5reeducarea5 prin distrugerea &izica
si psi7ica0 trans&ormarea tinerilor (n atei0 (n delatori ai prietenilor lor1
E&e%ple de torturi p+ihice!
a!1 :n noaptea Pastelui0 detinutii care re&uzau sa-si &aca 5autodemascarea5
totala (sa spuna tot ce se presupunea ca n-au declarat (n timpul anc7etelor la
+ecuritate! sunt (mpartasiti cu materii &ecale;
1
#up$ unele %ate& experimentul a continuat p'n$ (n 1)52.
)
b!1 $ei banuiti ca (nca ascund in&ormatii despre participanti la actiuni
anticomuniste0 sunt bagati de tortionari cu capul (n tinete cu urina;
c!1 9etinutii sunt &ortati sa scuipe (n gura pe se&ul lor de lupta anticomunista0
pentru a-l &ace sa se razbune0 5demasc-ndu-i5;
d!1 :n ziua de $raciun0 un detinut este &ortat sa se aseze pe tineta pentru a
simboliza nasterea lui 4sus; ceilalti detinuti politici sunt &ortati sa stea (n genunc7i
si sa i se (nc7ine1
54maginatia deliranta a lui 2urcanu (>161: se&ul tortionarilor! se dezlantuia
mai ales atunci c-nd avea de-a &ace cu studenti care credeau (n 9umnezeu si se
straduiau sa nu se renege1 Ast&el0 unii erau 5botezati5 (n &iecare dimineata:
scu&undati cu capul (n 7-rdaul cu urina si materii &ecale0 (n timp ce ceilalti (n 3ur
psalmodiau &ormula botezului1 Acesta dura p-na ce continutul &acea bulbuci1 $-nd
detinutul recalcitrant era pe punctul de a se (neca0 era scos0 i se dadea un scurt
ragaz sa respire0 apoi era scu&undat din nou1 Bnul dintre acesti 5botezati5 caruia i
se aplicase sistematic tortura0 a3unsese la un automatism care l-a tinut vreo doua
luni de zile: mergea (n &iecare dimineata si-si baga singur capul (n 7-rdau0 spre
7azul reeducatorilor15 - Lirgil 4erunca0 =enomenul Pitesti1
:n &inal0 ma3oritatea celor 5reeducati5 a3ungeau sa recunoasca &aptul ca
merita orice (n3osire si ca nu se pot reabilita dec-t partial0 devenind ei (nsisi
tortionarii noilor veniti1 Na cea mai mica ezitare0 erau din nou supusi torturilor1
Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a
des&asurat cu (ncepere din decembrie 1949 (n penitenciarul Pitesti0 continu-nd
apoi0 cu o putere mai scazuta0 (n penitenciarele %7erla si 2-rgu Mcna1
Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat (n panoplia mi3loacelor de
distrugere (n masa a personalitatii umane1
-rag%ent din
"2AP02/ NE0-I$IA1 PEN/23 $0N4A5NA2EA
2E6I5313I P01I/I$ $053NI'/ 4IN 2057NIA
89:;<-9::= $A NE1E6I/I5 'I $2I5INA1",
10
2aport propu+ Pre+edintelui 2o%*niei /raian ,a+e+cu de
'orin Ilie+iu )n 9: octo%brie #>><.
6aportul a &ost necesar pentru a condamna criminalitatea comunismului (n
mod incontestabil si (n deplina cunostinta de cauza0 (ntruc-t la &el s-a procedat si (n
cazul condamnarii Polocaustului0 un numar deosebit de mare de oameni &iind
exterminati (n ambele cazuri de genocid1
6aportul a &ost propus la solicitarea Presedintelui 6om-niei 2raian *asescu
de a condamna regimul comunist din 6om-nia (n baza unui raport elaborat de o
comisie o comisie validata stiinti&ic1 6aportul este rezumatul unui material
obiectiv0 riguros stiinti&ic0 elaborat de o ec7ipa de istorici supervizata de
personalitati recunoscute0 incontestabile0 specialisti (n istoria comunismului
mondial si rom-nesc1
Acest 6aport a &ost anexat Apelului pentru condamnarea regimului comunist
din 6om-nia ca nelegitim si criminal adresat Presedintelui 6om-niei 2raian
*asescu0 apel initiat de +orin 4liesiu0 lansat de %rupul pentru 9ialog +ocial la 1/
<artie 2//'0 semnat de peste '// de personalitati si de 4/ de organizatii
nonguvernamentale reprezent-nd peste un milion de membrii1 $a urmare a
apelului0 Presedintele 6om-niei a (n&iintat $omisia prezidentiala pentru analiza
dictaturii comuniste din 6om-nia (&ormata din 19 membri si 2/ de experti! -
prezidata de pro&1 Lladimir 2ismaneanu - care a elaborat un 6aport =inal
(Ed1Pumanitas0 *ucuresti0 2//)0 ""/ pagini!1 :n baza acestuia0 la 1" 9ecembrie
2//'0 (n &ata $amerelor reunite ale Parlamentului 6om-niei0 Presedintele 2raian
*asescu a condamnat regimul comunist din 6om-nia ca nelegitim si criminal1
2AP02/ neoficial pentru conda%narea regi%ului
politic co%uni+t din 2o%*nia 89:;<-9::= ca nelegiti% +i
cri%inal
*aport propus Prese(intelui *om$niei Traian Basescu (e +orin ,liesiu n 1-
octom%rie 200. /text pu%licat n 0 oct)200., completat n 1- oct) 200., ameliorat
n ianuarie-aprilie 20012)
11
2extul reprezinta (n cea mai mare parte un rezumat concis al materialului
documentar-stiinti&ic elaborat (n ultimii 12 ani de $entrul 4nternational de +tudii
asupra $omunismului din cadrul =undatiei Academia $ivica1 $onsiliul stiinti&ic
este &ormat din: 27omas *lanton (>ational +ecurit@ Arc7ives0 %eorge Aas7ington
Bniversit@0 Aas7ington 91$1!0 Lladimir *uTovsTi ($ambridge!0 +tCp7ane
$ourtois ($entre >ational de 6ec7erc7es +cienti&iDues0 Paris!0 9ennis 9eletant
(Nondon Bniversit@!0 Pelmut <Uller-Enbergs (M&iciul =ederal pentru +tudierea
Ar7ivelor +2A+40 *erlin!0 +erban Papacostea (academician0 *ucuresti!0 Alexandru
Eub (academician0 4nstitutul 5A191,enopol5 4asi!1 M parte din materialul
documentar este cuprins (n <emorialul Lictimelor $omunismului si al 6ezistentei
de la +ig7et0 initiat de Ana *landiana si 6omulus 6usan (n 199#1 Argumentele
recunoasterii caracterului obiectiv si riguros stiinti&ic al acestui material
documentar de condamnare a crimelor comunismului0 reprezentat (n &orma
speci&ica de <emorialul de la +ig7et0 sunt urmatoarele: :n 199 <emorialul a &ost
luat sub egida $onsiliului Europei1 :n 199) Parlamentul 6omaniei l-a declarat
ansamblu de interes national1 :n 199" $onsiliul Europei (l considera printre
primele trei locuri de pastrare a memoriei continentului0 alaturi de <emorialul de
la Ausc7Gitz si <emorialul Pacii din =ranta1 Na seminarul international de la
Aeimar din 2//4 a &ost recunoscut ca cel mai obiectiv stiinti&ic dintre toate
memorialele existente (n &ostele tari comuniste1
Introducere
2eferiri facute de Pre+edintele '.3.A +i Pre+edintele 2o%*niei
fata de Pactul ?itler-'talin 89:":= +i $onferinta de la @alta 89:;<=
:n 194 la Valta0 cu trei luni (nainte de s&-rsitul celui de-al doilea razboi
mondial0 marile puteri Bniunea +ovietica0 +tatele Bnite si <area *ritanie -
reprezentate de +talin0 6oosevelt si $7urc7ill - au stabilit0 printre acordurile
o&iciale0 un acord neo&icial re&eritor la stabilirea viitoarelor s&ere de in&luenta1 9upa
'/ de ani0 presedintele +tatelor Bnite a a&irmat ceea ce sute de milioane de oameni
din tarile ocupate de Bniunea +ovietica au asteptat timp de '/ de ani1 %eorge A1
*us7 (6iga0 ) <ai 2//!: 5Acordul de la Valta a continuat traditia nedreapta a
celui de la <Unc7en si a pactului 6ibbentrop-<olotov1 :nca o data0 c-nd au
negociat marile puteri0 libertatea natiunilor mici a &ost oarecum negli3abila1 2otusi0
12
aceasta (ncercare de a sacri&ica libertatea de dragul stabilitatii a lasat un (ntreg
continent divizat si instabil1 $aptivitatea a milioane de oameni din Europa $entrala
si de Est va ram-ne (n memorie ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei51
5>u vom mai repeta greselile altor generatii0 d-nd satis&actie tiraniei sau scuz-nd-
o0 sacri&ic-nd libertatea pentru a urmari zadarnic stabilitatea1 >e-am (nvatat lectia1
>u putem negli3a libertatea nimanui1 Pe termen lung0 propria noastra securitate si
adevarata stabilitate depind de libertatea altora15
:n spiritul celor a&irmate de presedintele american re&eritor la Pactul dintre
Pitler si +talin0 Presedintia 6om-niei a publicat o luna mai t-rziu ((n iunie 2//!
urmatorul $omunicat de presa - un remarcabil exemplu de demnitate nationala:
5Na (mplinirea a ' de ani de la ultimatumul sovietic adresat autoritatilor rom-ne0
Presedintele 6om-niei0 2raian *asescu0 condamna &erm Pactul 6ibbentrop-
<olotov care a condus la anexarea *asarabiei si a nordului *ucovinei de catre
B6++1 Presedintele 2raian *asescu considera ca 6om-nia nu poate ignora
su&erintele (ndurate de &ratii nostri de peste Prut ca urmare a unor &apte istorice
grave1 Presedintele 6om-niei se (nclina0 cu respect0 (n &ata oamenilor care au
trebuit sa (nvete sa traiasca zilnic cu su&erinta0 de la cea a separarii de &amilie0 la
cea a dezradacinarii de limba si de neam51
$itat din %arturia lui $orneliu $opo+u 89:9;-9::<=, liderul
antico%uni+%ului +i al cre+tin-de%ocratiei din 2o%*nia
po+tco%uni+ta.
5Poporul rom-n a &ost singurul dintre popoarele ocupate de sovietici0 din
sud-estul Europei0 care n-a capitulat dupa ocupatia sovietica si care a protestat
retrag-ndu-se (n munti0 &orm-nd ec7ipe de rezistenta1 Poporul rom-n n-a dezarmat
dupa ce toate statele din 3urul nostru s-au resemnat (n a accepta comunismul care
le-a &ost impus de armata de ocupatie sovietica0 si enumar: *ulgaria0 4ugoslavia0
Bngaria0 $e7oslovacia0 Polonia0 %ermania de rasarit1 9oar partidul nostru (P1>121!
a dat 2)21/// de oameni arestati dintre care trei s&erturi au murit (n (nc7isoare1
Asta a &ost adevarata rezistenta rom-neasca1 Lictimele acestei rezistente au &ost pe
de o parte intelectualitatea rom-na0 o&iterimea rom-na0 tot ceea ce a avut ca
suprastructura neamul rom-nesc0 (n &runte cu toti se&ii de partide0 toti &ostii
ministri0 &ostii se&i de scoala0 &ostii oameni de (nalta g-ndire &ilozo&ica0 oameni care
13
s-au realizat (n toate domeniile1 >-a scapat nici unul de aceasta persecutie
comunista1 Au &ost sacri&icati sute de mii de oameni care au murit (n cele / de
locuri de detentie0 (n cele c-teva zeci de lagare0 (n lagarele de munca0 la canalul
9unare - <area >eagra0 (n toate institutiile represive care au v-nat tot ceea ce
reprezenta o luciditate0 o g-ndire0 o dorinta de independenta (n poporul rom-n1
6egimul comunist a concentrat0 cu evident scop de exterminare0 pe cei socotiti ca
reprezinta v-r&urile rezistentei anticomuniste1 Puscaria nici nu avea rostul sa
conserve detinutii0 ci dimpotriva0 sa suplineasca ezitarile puterii politice de a-i
lic7ida prin glont1 9e aceea au &ost at-t de putini supravietuitori1 +igur ca scopul a
&ost realizat (n proportie de 9/K1 :n orice caz0 am veri&icat pe viu proverbul
rom-nesc sa nu-i dea 9umnezeu omului at-t c-t poate sa suporte1 Mmul suporta
extraordinar de mult0 peste limita pe care si-ar (ngadui-o sa si-o imagineze15 (>ota:
&ragmente extrase din interviul acordat Nuciei Possu-Nongin de $orneliu $oposu!1
2epere i+torice din perioada 9:9A-9:;;, +e%nificative pentru
nelegiti%itatea regi%ului co%uni+t )n 2o%*nia
decembrie 191): la 4asi0 bolsevicii (ncerca sa rastoarne guvernul rom-n si sa-
i izgoneasca pe viitorii &auritori ai 6om-niei <ari: regele =erdinand
:ntregitorul si legendara regina <aria (cea mai celebra regina a epocii sale0
nepoata a reginei Lictoria a Angliei si a tarului Alexandru al 44-lea al 6usiei;
ultimul tar0 >icolae al 44-lea0 varul reginei <aria0 a &ost ucis de bolsevici (n
191"!1
martie 191": la $7isinau0 Parlamentul *asarabiei (provincie rom-neasca ce
se declarase independenta de puterea bolsevica! voteaza Bnirea *asarabiei
cu 6om-nia1
noiembrie 191": la $ernauti0 $onsiliul >ational din *ucovina (&osta
provincie a de&unctului imperiu austro-ungar!0 a votat Bnirea *ucovinei cu
6om-nia1
1 9ecembrie 191" (ziua nationala a 6om-niei postcomuniste!: la Alba 4ulia0
Adunarea >ationala din 2ransilvania0 a votat unirea 2ransilvaniei si
*anatului (&oste provincii ale de&unctului imperiu austro-ungar! cu 6om-nia1
Ast&el0 unirea rom-nilor (ntr-un singur stat a &ost realizata (nainte de
$on&erinta de pace de la Paris0 &iind recunoscuta de aceasta (supra&ata
14
6om-niei (ntregite &iind 291/42 Tm2!1 :n perioada interbelica0 6om-nia va
deveni un stat puternic si prosper1
august 1919: armata rom-na ocupa *udapesta si elibereaza Bngaria de
regimul sovietic instaurat (n martie 1919 de *ela Wun (la initiativa si cu
spri3inul lui Nenin!1 *ela Wun actionase pentru a sovietiza 2ransilvania1
1921: la initiativa Bniunii +ovietice0 este (n&iintat Partidul $omunist din
6om-nia (P1$1d161!0 care va &i diri3at exclusiv de <oscova1 $omparativ cu
celelalte partide comuniste din Europa interbelica0 P1$1d161 va avea cei mai
putini membri1
1924: con&orm indicatiilor <oscovei0 P1$1d161 urma sa declanseze o
revolutie bolsevica care avea ca scop &inal des&iintarea 6egatului 6om-niei
si (nglobarea teritoriului rom-nesc (n Bniunea +ovietica1 P1$1d161 este
interzis datorita activitatii lui antinationale si antistatale1
19#9: este semnat Pactul 6ibentropp-<olotov0 dintre Pitler si +talin; pactul
stipuleaza 5interesul5 sovietic &ata de statele baltice0 estul Poloniei si
*asarabia (provincie a 6om-niei!1
iunie 194/: prin ultimatumul %uvernului sovietic care a amenintat cu invazia
armata imediata0 6om-nia este &ortata sa cedeze nu numai *asarabia0 dar si
nordul *ucovinei si tinutul Pertei cu toate ca ultimele doua nu au apartinut
niciodata 6usiei1 Populatia rom-neasca va &i supusa la actiuni de represiune0
teroare si masacre0 elita antisovietica &iind exterminata1
iunie 1941: guvernul condus de maresalul 4on Antonescu declara razboi
Bniunii +ovietice si elibereaza teritoriile pierdute cu un an (n urma1 Blterior0
armata rom-na va lupta timp de # ani alaturi de armata germana (mpotriva
Bniunii +ovietice1
august 1944: din ordinul <1+1 6egelui <i7ai0 maresalul Antonescu este
arestat1 6om-nia declara razboi %ermaniei alatur-ndu-se coalitiei
antinaziste0 aduc-ndu-si (ntregul ei potential militar si economic p-na la
s&-rsitul razboiului1 Armata rom-na (ncepe eliberarea propriei tari ocupate
de trupele germane (eliberarea este &inalizata la 2 octombrie 1944!1
octombrie 1944: Na <oscova0 +talin si $7urc7ill convin neo&icial asupra
viitoarelor s&ere de in&luenta (re&eritor la 6om-nia0 +talin a impus o
preponderenta de 9/K!1 :n acest timp armata rom-na elibereaza nordul
6om-niei (2ransilvania de nord-est &usese cedata (n 194/ Bngariei 7ort7@ste
prin 9ictatul de la Liena!1 <entionam ca pe masura ce armata rom-na si-a
15
eliberat propria tara de ocupatia nazista0 sovieticii au ocupat 6om-nia
declar-ndu-se 5eliberatori5 si instal-ndu-si propriul guvern la *ucuresti sub
&orma $omisiei de $ontrol al Armistitiului1
3ota' majoritatea (atelor (e mai sus au &ost preluate (in situl o&icial al
Prese(intiei *om$niei, respecti4 (in sectiunea re&eritoare la istoria *om$niei,
re(actata (e istoricul ,on Cala&eteanu)
III.CELE -' CRIME ALE C.MUNISMULUI
2egi%ul co%uni+t din 2o%*nia 89:;<-9::= a fo+t nelegiti% +i
cri%inal, av*nd )n vedere ur%atoarele!
9=. /radarea intere+elor 2o%*niei de catre guvernul do%inat de
co%uni+ti, i%pu+ de 'talin )n %artie 9:;<. Ane&area nedreapta +i prin forta a
2o%*niei la i%periul +ovietic, )ncep*nd din 9:;<.
:n &ebruarie 194 a avut loc $on&erinta de la Valta la care au participat
Bniunea +ovietica0 +tatele Bnite si <area *ritanie0 reprezentate la v-r& de +talin0
6oosevelt si $7urc7ill1 Printre acordurile neo&iciale convenite a &ost recon&irmata
5in&luenta5 de 9/K a Bniunii +ovietice (n 6om-nia0 procent impus de +talin lui
$7urc7ill cu patru luni (n urma0 la <oscova1 :n timp ce la Valta se pecetluia
sacri&icarea 6om-niei ignor-ndu-i-se (n acelasi timp meritele deosebite0 armata
rom-na (si continua campania antinazista eliber-nd Bngaria0 $e7oslovacia si o
parte a Austriei1 +ubliniem ca datorita 6om-niei0 al doilea razboi mondial a &ost
scurtat cu minimum ' luni0 armata rom-na 3ert&ind pe &rontul antinazist viata a
peste 1//1/// de militari0 6om-nia plas-ndu-se (n aceasta privinta pe locul 4 (ntre
natiunile lumii0 dupa Bniunea +ovietica0 +tatele Bnite si <area *ritanie1
<entionam (n mod suplimentar ca +talin a impus armatei rom-ne o strategie
militara de exterminare la limita maxima posibila1
Na ' martie 1940 imediat dupa acordul de la Valta si con&orm prevederilor
neo&iciale ale acestuia0 +talin impune (n 6om-nia un guvern-marioneta dominat de
comunisti (condus de Petru %roza0 un politician burg7ez prosovietic!0 guvern care
1
(si va (ndeplini sarcina de a (ncepe sovietizarea tarii0 respectiv de a demara
lic7idarea democratiei pentru a &ace posibila instaurarea comunismului0 trad-nd
ast&el interesele 6om-niei1 :n consecinta0 a (nceput teroarea: au (nceput sa se &aca
arestari0 epurari si deportari0 internari (n lagare de detinuti politici si de asemenea0
s-a instituit cenzura1 Bna dintre sarcinile o&iciale ale guvernului-marioneta era
tocmai de a organiza 5alegeri libere si corecte51
#=. In+taurarea nelegiti%a +i prin forta a puterii co%uni+te prin
fraudarea uria+a a alegerilor din 9:;B.
:n conditiile de teroare instaurata de comunisti0 alegerile din noiembrie 194'
au &ost c-stigate cu o ma3oritate cov-rsitoare de opozitia anticomunista care a
obtinut (ntre )/K si 9/K din voturi0 con&orm unor marturii orale si unor
documente1 :nsa comunistii au inversat pur si simplu rezultatul o&icial: )/K (n
&avoarea blocului politic dominat de comunisti1 =raudarea uriasa a alegerilor a
constituit o crima (mpotriva poporului rom-n0 prin &urtul vointei natiunii1 9upa
alegeri0 ritmul sovietizarii s-a intensi&icat1
"=. /radarea de catre puterea co%uni+ta din 2o%*nia a intere+elor
funda%entale ale 2o%*niei prin acceptarea conditiilor nedrepte ale
/ratatului de pace de la Pari+ din 9:;A.
3ota' Premisele sunt pre5entate n pream%ulul istoric al acestui material,
precum si n para#ra&ele anterioare)
:n cadrul tratativelor $on&erintei de pace de la Paris din 194'-194) si prin
semnarea 2ratatului de pace (1/ &ebruarie 194)!0 puterea comunista din 6om-nia0
respectiv guvernul-marioneta diri3at de +talin0 se &ace vinovat ca a acceptat ca
6om-niei sa nu i se recunoasca statutul de tara co-beligeranta con&orm meritelor
6om-niei (n lupta antinazista0 ci dimpotriva0 puterea comunista a acceptat ca
6om-nia sa &ie tratata ca o tara (nvinsa de Bniunea +ovietica1 <entionam ca
6om-nia a luptat aproape # ani (mpotriva Bniunii +ovietice si aproape un an ((n
&inalul razboiului! ca aliata a Bniunii +ovietice0 (mpotriva %ermaniei1 Puterea
comunista (din 6om-nia! a ignorat e&orturile umane si economice pe care 6om-nia
le &acuse pentru cauza >atiunilor Bnite0 precum si &aptul ca datorita alaturarii
6om-niei la coalitia antinazista (ncep-nd din august 19440 al doilea razboi mondial
1!
a &ost scurtat cu minimum ' luni0 armata rom-na 3ert&ind pe &rontul antinazist viata
a peste o suta de mii de militari0 6om-nia plas-ndu-se (n aceasta privinta pe locul 4
(ntre natiunile lumii dupa Bniunea +ovietica0 +tatele Bnite si <area *ritanie1
:n cadrul tratativelor $on&erintei de pace0 puterea comunista (din 6om-nia! a
ignorat nelegitimitatea (ntelegerii dintre +talin si Pitler prin pactul 6ibbentrop-
<olotov0 precum si nelegitimitatea ocuparii de catre Bniunea +ovietica0 (n 194/0 a
teritoriilor rom-nesti *asarabia0 *ucovina de nord si tinutul Pertei1 >u a &ost
invocat &aptul ca ultimele doua nu au apartinut niciodata 6usiei0 si de asemenea nu
a &ost invocat &aptul ca (n 191" *asarabia a decis unirea cu 6om-nia0 prin proprie
vointa1 >u a &ost invocata legitimitatea intrarii (n razboi a 6om-niei ((n 1941!
pentru a-si elibera propriile teritorii1 Accept-nd conditiile 2ratatului de pace0
puterea comunista (din 6om-nia! se &ace vinovata ca a acceptat sa &ie cedate
Bniunii +ovietice teritoriile rom-nesti *asarabia0 *ucovina de nord si tinutul
Pertei av-nd o supra&ata de 441/// Tm20 locuite (n acel moment de #12//1/// de
oameni0 ma3oritatea etnici rom-ni1 Blterior0 acestia au &ost supusi deznationalizarii
&ortate0 persecutiilor etnice0 deportarii (inclusiv (n lagare de munca (n +iberia!0
asasinatelor (n masa0 precum si a altor &orme de exterminare1 2eritoriile rom-nesti
cedate de puterea comunista au &ost masiv colonizate cu populatii alogene1
9e asemenea0 puterea comunista a acceptat sa plateasca Bniunii +ovietice
despagubiri (n valoare de #//1///1/// dolari si a acceptat ca 6om-nia sa &ie (n
continuare ocupata de trupe ale armatei sovietice pentru (nca 9/ de zile1 Blterior
armata sovietica de ocupatie a ramas (n 6om-nia p-na (n 19"0 (ntretinerea
acesteia cost-nd 2 miliarde de dolari1
<entionam (n mod suplimentar0 ca un merit al 2ratatului si implicit al
puterii comuniste0 recunoasterea retrocedarii teritoriilor din nord-estul
2ransilvaniei la 6omania cedate (n 194/ Bngariei 7ort7@ste prin 9ictatul de la
Liena1
;=. 4i+trugerea fortata a regi%ului de%ocratic %ultipartidic prin
lichidarea opoCitiei politice de%ocratice +i )nlocuirea de%ocratiei cu dictatura
partidului unic 89:;A=.
1"
Prin distrugerea &ortata a celor trei partide rom-nesti traditionale (national-
taranesc0 national-liberal si social-democrat!0 comunistii au &acut trecerea de la un
regim democratic multipartidic la dictatura partidului unic0 partidul-stat0 respectiv
Partidul <uncitoresc 6om-n (P1<161!0 redenumit ulterior Partidul $omunist
6om-n1
<=. 'upri%area fortata a %onarhiei 89:;A=.
9upa actul de la 2# august 19440 c-nd s-a alaturat coalitiei anti7itleriste d-nd
peste o suta de mii de morti pe &rontul antinazist0 6om-nia a &ost trans&ormata de
sovietici din stat aliat (n stat satelit1 6om-nia era singura dintre tarile ce urmau a &i
sovietizate care avea un rege iubit de popor - considerat ast&el ultimul obstacol
(mpotriva impunerii comunismului1 9upa ce &usese recunoscut ca unul din artizanii
s&-rsitului razboiului0 decorat de rusi si americani0 comunistii l-au silit pe <1+1
6egele <i7ai sa abdice pentru a instaura republica de tip sovietic1
5Actiunea militara anti7itlerista (nceputa la 2# August 1944 a &ost unul
dintre evenimentele esentiale ale celui de-al doilea razboi mondial pe &ronturile din
Europa1 Aceasta actiune a &ost (ndeplinita exemplar de armata rom-na la initiativa
si la ordinul comandantului ei suprem0 6egele <i7ai 41 9upa august 19440 6egele
<i7ai a &ost punctul de reazem si de speranta a cov-rsitoarei ma3oritati a natiunii
care respingea dominatia comunista1 Na #/ decembrie 194)0 <i7ai 4 a &ost silit sa
abdice sub amenintarea &ortei si a unor represalii s-ngeroase (mpotriva a sute de
tineri arestati15 - academician 9inu $1 %iurescu1
B=. 'ovietiCarea totala, prin forta, a 2o%*niei 89:;=.
9aca (n anii anteriori comunistii obtinusera ma3oritatea sau unanimitatea
puterii0 &olosind de &iecare data teroarea si viclenia0 (n 194" si-au impus propriul
sistem economic si social0 potrivit retetelor experimentate (n deceniile anterioare
de Nenin si +talin1
:n anul 194"0 practic toate institutiile statului au &ost re&acute dupa sablonul
existent (n B6++: 3ustitia0 securitatea0 (nvatam-ntul0 academia0 cultele1
1)
Au continuat0 cu si mai mare amploare0 bat3ocorirea 3ustitiei prin procese
politice (nscenate0 precum si supunerea cetatenilor printr-o propaganda bazata pe
neadevar av-nd scopul uitarii adevarului (mancurtizare!1 9e alt&el0 bat3ocorirea
3ustitiei si supunerea cetatenilor prin propaganda se numara printre constantele
regimului comunist1
A &ost adoptata constitutia republicii populare - dupa model sovietic1 A &ost
constituit Partidul <uncitoresc 6om-n0 5partidul unic al clasei muncitoare50
organul suprem de conducere a statului (partidul-stat!1 Au &ost sc7imbati
conducatorii principalelor culte religioase (cu scopul aservirii totale a *isericii
ortodoxe! si a &ost interzisa *iserica greco-catolica1 A &ost decretata nationalizarea
principalelor mi3loace de productie (au &ost nationalizate toate mi3loacele de
productie0 de la &abricile siderurgice0 la atelierele de crema de g7ete!1 :n mediul
rural a &ost copiat de la sovietici sistemul cotelor obligatorii de cereale0 ca si
(mpartirea taranilor (n 5saraci50 5mi3locasi5 si 5c7iaburi51 +-au &acut mii de arestari
(n r-ndul tineretului anticomunist0 dar si al membrilor de &runte al partidului
comunist (cei neagreati de +talin si de 9e30 ca de exemplu lotul Patrascanu acuzat
de 5deviatie nationalista5!1 A continuat procesul programatic de distrugere a
intelectualitatii1 A &ost lic7idata presa libera1 Academia 6om-na a &ost practic
(nlocuita (n bloc cu &avoriti ai puterii0 vec7ii membri au &ost exclusi (n totalitate0
doar o mica parte &iind ulterior reprimiti; mare parte a celor exclusi au &ost arestati0
unii murind (n detentie1 :nvatarea limbii ruse (n scoli a devenit obligatorie0 de
asemenea0 (nvatarea istoriei partidului bolsevic si a geogra&iei Bniunii +ovietice1
Predarea religiei a &ost interzisa1 Au &ost introduse de&ilarile comuniste obligatorii
(uneori c7iar de +arbatoarea +&1 Paste!0 iar (n scoli0 (n locul icoanelor au &ost
introduse portretele conducatorilor comunisti1
A=. E&ter%inarea progra%ata a cetatenilor prin actiunile 'ecuritatii,
precu% +i alte for%e de repri%are 89:;-9::=.
:n anii /0 +ecuritatea a cautat0 la cererea partidului0 sa lic7ideze pe toti
virtualii adversari ai regimului1 Ast&el a &ost inventata 5retinerea administrativa 50
&ara mandat0 anc7eta si proces1 +ub pretextul 5reeducarii prin munca50 sute de mii
de oameni au &ost ridicati si trimisi pe diverse santiere de lucru0 unde erau supusi
unui regim de exterminare (n masa prin &oame0 istovire si umilinta1 Arestarile se
20
&aceau pe motive politice: complot0 propaganda (mpotriva regimului0 uneltire
contra ordinii sociale etc1
9upa 19' +ecuritatea pretindea ca apeleaza0 pro&ilactic0 la constiinta
cetatenilor1 Prin aceasta se (ntelegea cresterea numarului de 5in&ormatori5
(5turnatori5!0 care (si luau (n scris obligatia sa semnaleze 5pericolele care
amenintau patria51
:n anii "/ +ecuritatea a conceput un program sistematic de (ndoctrinare si
manipulare (n masa0 prin zvonuri0 intrigi0 (nscenari0 delatiuni0 provocari0 crearea de
con&licte (ntre di&eritele paturi ale populatiei0 (nasprirea cenzurii sau reprimarea
celui mai mic gest de independenta al intelectualilor1 Brmele acestei siluiri a
constiintei nationale persista si azi (n mentalitatile publice1
=. E&ter%inarea progra%ata a detinutilor politici 89:;<-9::=.
>umarul detinutilor politici este estimat ca &iind (ntre //1/// (limita
minima! si 21///1/// (limita maxima!1 <entionam ca (n timpul regimului
$eausescu numarul detinutilor politici a &ost doar de ordinul sutelor sau miilor0
acestia &iind camu&lati intentionat (n in&ractori de drept comun sau internati (n
spitale psi7iatrice unde erau tratati cu socuri electrice si cu narcotice1
:n 6om-nia au existat peste 2#/ de locuri de detentie poltica0 ci&ra (n care se
includ spatiile de anc7eta0 de tria30 de (ncarcerare propriu-zisa (penitenciarele!0 ca
si lagarele de munca &ortata si de deportare1 9aca adaugam sediile de +ecuritate (n
care detinutii erau adusi dupa arestare si supusi interogatoriilor0 ci&ra creste cu
peste 1//1 Azilele psi7iatrice cu caracter politic unde celor arestati li se aplicau
tratamente de 5reeducare5 erau cel putin 11 >umarul locurilor de executie0 al
locurilor unde s-au des&asurat lupte (ntre partizani si +ecuritate si al gropilor
comune descoperite (n ultimii ani trece de 9/1
6egimul penitenciar al detinutilor politici a &ost un regim programat de
exterminare lenta0 (n primul r-nd prin (n&ometare0 prin &rig0 prin di&erite &orme de
tortura0 prin lipsa aproape totala a asistentei sanitare0 a igienei s1a1m1d11 :nainte de a
a3unge (n penitenciare0 (n cadrul anc7etelor de la +ecuritate0 detinutii politici erau
de regula torturati prin metode de o cruzime extrema1 >u putini au decedat (n
21
timpul anc7etei1 :n penitenciare0 torturile continuau si sub alte &orme1 9etinutii
considerati recalcitranti erau izolati (n obscuritate totala0 (nlantuiti de un inel din
centrul celulei1 Bneori erau tinuti cu picioarele pe un gratar a&lat (ntr-o p-nza de
apa1 9etinutul era (ncarcerat dezbracat si descult1 6atia de 7rana era redusa la
3umatate1 :n (ntuneric0 (n &rig0 (n&ometat0 uneori si legat0 era obligat sa stea (n
picioare toata ziua si toata noaptea1
$itam din marturiile lui $orneliu $oposu (&ragmente extrase din interviul
acordat Nuciei Possu-Nongin!: 5Am trecut prin 1) puscarii1 Am intrat (n (nc7isoare
av-nd 112 Tg si am iesit c-ntarind 1 Tg1 =rigul era permanent1 2emperatura
aproape nemodi&icata si vara si iarna0 din cauza grosimii zidurilor1 <-ncarea era si
ea de exterminare0 cu aproximatie 4//-// de calorii pe zi: o turta &acuta dintr-un
amestec de &aina de malai cu &aina de seminte de matura1 Am &ost batut cu saci de
nisip0 cu cearcea& ud (n baie0 am &ost pus sa &ac mane350 bine0 nu mai vorbesc de
suspendarile pe o ruda de &ier pentru a &i batut la talpi1 Na iesirea din (nc7isoare (5!
uitasem sa vorbesc1 *ine(nteles ca &iecare detinut0 &iind singur0 era exclusa orice
conversatie si legaturile cu ceilalti ocupanti ai celulelor s-au &acut multa vreme prin
<orse batut (n zid0 p-na c-nd sistemul a &ost descoperit si sanctionat &oarte sever1
9upa aceea0 comunicarile se &aceau prin tuse <orse0 care era extrem de obositoare0
epuizanta0 mai ales (n 7alul de slabiciune (n care ne gaseam toti detinutii acolo1
:ncrederea (n supravietuirea din 7olocaustul comunist a &ost temelia rezistentei15
:n lagarele de munca &ortata detinutii erau exterminati din cauza e&orturilor
supraomenesti0 a regimului alimentar ((ntre //-1/// calorii pe zi &ata de cele
2///-2// calorii ale unui regim alimentar normal!0 a lipsei de medicamente si
conditiilor neomenesti de cazare1 Na toate acestea0 se adauga de obicei tortura din
timpul muncii sau de dupa munca din cauza ne(ndeplinirii normei1
9upa expirarea pedepsei0 numerosi detinuti erau deportati (n conditii de
mizerie extrema; dupa 2-# ani0 adeseori urma o noua condamnare care de &apt
(nsemna reluarea torturilor p-na la exterminarea &oarte probabila1
Prezentam c-teva exemple de torturi cu scop de exterminare (preluate din
studiile lui $icerone 4onitoiu!: batai cu ranga de &ier0 cazma0 lopata0 cravasa0 unii
murind (n urma traumatismelor0 altii ram-n-nd sc7ilozi pe toata viata; interzicerea
tratamentului medical detinutilor bolnavi si scoaterea lor la munca0 (n mod &ortat0
22
contrar prescriptiilor medicale0 &apt ce a dus la moartea unora; introducerea
detinutilor (n carcere descoperite iarna0 dezbracati0 sau c7iar (n pielea goala;
alergarea detinutilor si calcarea lor (n copitele cailor; scoaterea detinutilor la lucru
dezbracati0 (n timp de iarna si pedepsirea unora de a sta p-na la pr-nz (n apa
(ng7etata; (ngroparea unor detinuti de vii (n pam-nt; unii detinuti s-au sinucis
pentru a scapa de torturi0 iar altii au (nnebunit0 datorita presiunilor psi7ice si &izice
la care erau supusi1
-eno%enul Pite+ti 89:;:-9:<9=
5$eea ce n-a a3uns (nsa - si (nca - la cunostinta tuturor este ca (n
Ar7ipeleagul rom-nesc a existat o insula a ororii absolute0 cum alta n-a mai &ost (n
(ntreaga geogra&ie penitenciara comunista: (nc7isoarea de la Pitesti15 - Lirgil
4erunca0 =enomenul Pitesti1 Alexandr +ol3enit(n - laureat al Premiului >obel pentru
Niteratura (n 19)/ - considera ca experimentul de la Pitesti este 5cea mai teribila
barbarie a lumii contemporane51 4storicul =ran?ois =uret0 membru al Academiei
=ranceze0 considera =enomenul Pitesti ca 5una dintre cele mai cumplite experiente
de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra51
:n anii 1949-1910 distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se (n&aptui:
intelectualii0 diplomatii0 preotii0 militarii0 magistratii0 politistii0 oamenii politici ai
vec7iului 5regim burg7ezo-mosieresc5 erau (n (nc7isori0 taranii cei mai gospodari
erau deportati (n coloniile de munca &ortata1 2uturor (mpreuna si &iecaruia (n parte
li se aplica etic7eta de 5dusman al poporului51 <ai ramasesera tinerii0 o &orta
sociala imprevizibila si care trebuia sa &ie ani7ilata1 Pentru ei a &ost inventat
experimentul de la Pitesti0 denumit de +ecuritate 5reeducare51 <etodele cele mai
barbare de tortura psi7ica au &ost aplicate asupra tinerilor detinuti 5recalcitranti50 cu
scopul de a-i &ace sa se umileasca reciproc0 sa se maltrateze (&izic si psi7ic!
reciproc1 Lictimele sunt trans&ormate (n calai0 detinutii sunt torturati c7iar de
prietenii lor0 de colegii lor de su&erinta1 +copul: 5reeducarea5 prin distrugerea &izica
si psi7ica0 trans&ormarea tinerilor (n atei0 (n delatori ai prietenilor lor1
Exemple de torturi psi7ice: a!1 :n noaptea Pastelui0 detinutii care re&uzau sa-
si &aca 5autodemascarea5 totala (sa spuna tot ce se presupunea ca n-au declarat (n
timpul anc7etelor la +ecuritate! sunt (mpartasiti cu materii &ecale; b!1 $ei banuiti ca
(nca ascund in&ormatii despre participanti la actiuni anticomuniste0 sunt bagati de
23
tortionari cu capul (n tinete cu urina; c!1 9etinutii sunt &ortati sa scuipe (n gura pe
se&ul lor de lupta anticomunista0 pentru a-l &ace sa se razbune0 5demasc-ndu-i5; d!1
:n ziua de $raciun0 un detinut este &ortat sa se aseze pe tineta pentru a simboliza
nasterea lui 4sus; ceilalti detinuti politici sunt &ortati sa stea (n genunc7i si sa i se
(nc7ine1
54maginatia deliranta a lui 2urcanu (>161: se&ul tortionarilor! se dezlantuia
mai ales atunci c-nd avea de-a &ace cu studenti care credeau (n 9umnezeu si se
straduiau sa nu se renege1 Ast&el0 unii erau 5botezati5 (n &iecare dimineata:
scu&undati cu capul (n 7-rdaul cu urina si materii &ecale0 (n timp ce ceilalti (n 3ur
psalmodiau &ormula botezului1 Acesta dura p-na ce continutul &acea bulbuci1 $-nd
detinutul recalcitrant era pe punctul de a se (neca0 era scos0 i se dadea un scurt
ragaz sa respire0 apoi era scu&undat din nou1 Bnul dintre acesti 5botezati5 caruia i
se aplicase sistematic tortura0 a3unsese la un automatism care l-a tinut vreo doua
luni de zile: mergea (n &iecare dimineata si-si baga singur capul (n 7-rdau0 spre
7azul reeducatorilor15 - Lirgil 4erunca0 =enomenul Pitesti1
:n &inal0 ma3oritatea celor 5reeducati5 a3ungeau sa recunoasca &aptul ca
merita orice (n3osire si ca nu se pot reabilita dec-t partial0 devenind ei (nsisi
tortionarii noilor veniti1 Na cea mai mica ezitare0 erau din nou supusi torturilor1
Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a
des&asurat cu (ncepere din decembrie 1949 (n penitenciarul Pitesti0 continu-nd
apoi0 cu o putere mai scazuta0 (n penitenciarele %7erla si 2-rgu Mcna1
Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat (n panoplia mi3loacelor de
distrugere (n masa a personalitatii umane1
5unca fortata
<unca &ortata - adica &olosirea detinutilor politici ca m-na de lucru pe
diverse santiere sau (n mine - a &ost larg utilizata (n perioada comunista si avea ca
scop exterminarea (n masa1
$el mai cunoscut dintre santiere a &ost $analul 9unarea-<area >eagra0
(nceput (n 19/0 (ntrerupt (n 19#1 <-na de lucru era asigurata de 5elementele
reactionare50 ma3oritatea 5retinute administrativ50 &ara proces1 $analul era denumit0
24
5un morm-nt al burg7eziei rom-nesti51 9upa cele mai prudente estimari0 (n
lagarele lui au &ost concentrati0 numai (n 19/0 peste 4/1/// de detinuti1 Alti
2/1/// erau asa numitii 5lucratori voluntari51
-e%ei )n )nchi+oare
:n a&ara (nc7isorilor mixte au existat unele rezervate exclusiv &emeilor:
<islea0 <argineni0 <iercurea $iuc0 9umbraveni sau Arad1 >asterea0 maternitatea
capata cu totul alte dimensiuni (n (nc7isoare1 Bneori0 mamele (nc7ise erau
despartite (n mod tragic de copiii lor1
:=. E&ter%inarea grupurilor de partiCani care repreCentau reCi+tenta
antico%uni+ta )n %unti 89:;<-9:B#=.
6ezistenta (mpotriva comunismului a (nceput sa se mani&este imediat dupa
preluarea conducerii de catre comunisti1 Erau arestati0 anc7etati0 3udecati si
condamnati nu numai cei ce se opuneau direct instaurarii comunismului (de cele
mai multe ori acestia se opuneau epurarilor din armata0 colectivizarii sau
introducerii (n scoli a comunismului!0 ci si rudele lor0 &ratii0 parintii0 surorile care (i
a3utau1 :n &ata acestui val masiv de agresiuni0 o buna parte din cei vizati s-au
re&ugiat (n muntii 6om-niei1 <a3oritatea acestora s-au organizat spontan (n
&ormatiuni sau grupuri de partizani care (mp-nzeau muntii1 Ast&el0 (n anii 194-
199 gasim partizani at-t (n $arpatii Mrientali c-t si (n cei <eridionali0 (n =agaras0
6etezat0 +emenic0 (n $arpatii Apuseni si (n Mbcinele *ucovinei0 precum si (n
padurile *abadagului0 (n <untii %ut-iului si 2iblesului1 Armamentul partizanilor
era repezentat de di&erite arme recuperate dupa razboiul mondial1 =ormatiunile
constituite ((n medie0 1/-4/ de persoane! nu reprezentau o amenintare ma3ora
pentru puterea comunista1 Erau compuse din tineri0 batr-ni0 &emei (dintre care
unele c7iar gravide sau cu copii mici!0 tarani0 &osti o&iteri din armata0 avocati0
medici0 studenti0 muncitori1 Erau de toate v-rstele0 din toate categoriile sociale si
orientarile politice0 spri3initi de sateni0 care le aduceau alimente si (mbracaminte si
adesea le asigurau adapost1 Propaganda comunista le-a pus tuturor etic7eta de
5banditi51 2erorizarea de catre anc7etatori a &amiliilor celor din munti0 a rudelor
acestora0 eliminarea din scoli a copiilor lor0 &olosirea unor metode salbatice0 i-a
determinat pe multi dintre ei sa se predea pentru a-i scuti de torturi pe cei dragi1 Au
&ost condamnati la ani grei de temnita si con&iscarea averilor0 pentru 5crima de
25
uneltire contra ordinii sociale51 <a3oritatea au &ost omor-ti1 Bltimii partizani au
&ost capturati abia (n 19'21 6ezistenta anticomunista a partizanilor a durat 14-1)
ani si a &ost un &enomen spontan0 &ara sa &i existat0 se pare0 o coordonare la nivel
national (ntre diversele &ormatiuni1
9>=. 2epre+iunea )%potriva ,i+ericii. Are+tarea +au e&ter%inarea celor
care +e opuneau co%uni+%ului. 89:;-9::=
$omunismul a urmarit dezradacinarea credintei religioase si impunerea
ateismului1
:n cazul *isericii Mrtodoxe 6om-ne (naltii ierar7i au &ost (nlocuiti (n 194"0
unii dintre ei murind (n conditii suspecte0 altii &iind arestati si primind 5domiciliu
obligatoriu5 (n manastiri1 9e-a lungul anilor au &ost arestati (n 3ur de 2/// preoti de
mir1 :n plus au &ost arestati un mare numar de calugari si maici1 :n 1990
+ecuritatea si 9epartamentul pentru $ulte au redus cu doua treimi numarul
manastirilor si al calugarilor0 pe motiv ca asezamintele mona7icesti ascundeau
partizani din munti si elementele reactionare1 Bnele manastiri au &ost evacuate prin
&orta armata1 :n 199-19'/ au &ost arestati sute de preoti pe motiv ca rasp-ndesc
misticismul0 predica (mpotriva materialismului dialectic sau se opun or-nduirii
socialiste1
*iserica %reco-catolica (Bnita cu 6oma!0 cea de a doua biserica nationala0
cu 10 milioane de aderenti rom-ni0 a &ost interzisa (n 194"1 Bn numar redus de
preoti au semnat declaratia de trecere la ortodoxie1 Pentru ca au re&uzat0 episcopii
si preotii au &ost arestati spre exterminare1 9e exemplu0 episcopul greco-catolic
4uliu Possu - cel care a citit proclamatia de la Alba 4ulia (n cadrul <arii Adunari
de la 1 9ecembrie 191" pentru Bnirea 2ransilvaniei cu 2A6A-mama0 a murit (n
captivitate1
*iserica 6omano-$atolica a &ost considerata o 5o&icina imperialista50 5cuib
de spioni si tradatori5 etc1 pentru ca avea 5legaturi cu strainatatea51 M serie de
procese politice s-au soldat cu condamnarea sau expulzarea1 $a si (n cazul
celorlalte biserici0 scolile catolice au &ost des&iintate0 preotii 5reactionari5 au &ost
(nlaturati si arestati1
2
$ultele protestante si neoprotestante au &ost0 de asemenea0 urmarite si
persecutate0 pe motiv ca ar &i &ost 5diri3ate din exterior51
99=. Are+tarea, uciderea, detentia politica +au deportarea taranilor care
opuneau reCi+tenta fata de colectiviCare 89:;:-9:B#=.
:n spiritul 5luptei de clasa50 taranii au &os (mpartiti (n trei categorii: 5saraci50
5mi3locasi5 si 5c7iaburi51 Nupt-nd (mpotriva 5c7iaburilor5 si a 5mi3locasilor5 care
5sovaiau50 saracii trebuiau sa 5&ie lamuriti5 de avanta3ele intrarii (n gospodariile
agricole1 6ezistenta taranilor a &ost (nsemnata: (n primii ani de dupa Plenara
P1<161 din martie 1949 (care a 7otar-t trecerea &atisa la colectivizarea de tip
sovietic! activistii trimisi pe teren erau re&uzati si goniti0 iar (n multe comune au
avut loc rascoale si lupte cu trupele de militie0 care s-au soldat cu morti0 raniti0
condamnari si deportari1 9upa datele P1<161-ului0 (ntre 1949-192 au avut loc
peste "/1/// de arestari de tarani0 dintre care #/1/// &inalizate cu sentinte de
(nc7isoare1 :n rascoalele din 199-19'2 si-au pierdut viata sau libertatea alti tarani1
6ascoala din Ladu 6osca (regiunea %alati!0 (n care si-au gasit moartea noua
oameni0 a &ost reprimata de >icolae $eausescu personal1 :n alte sate s-a tras cu
tunul pentru intimidarea si 5lamurirea5 taranilor1 :n 19'20 9'K din supra&ata
arabila a tarii si #12/11/// &amilii au &ost cuprinse (n structurile colectiviste0
con&orm rezultatelor anuntate de %7eorg7iu-9e31
9#=. 4eportarile cu +cop de e&ter%inare. 2epre+iunile etnice. 6onirea +i
"v*nCarea" evreilor +i ger%anilor.
:n ianuarie 194 peste )1/// de etnici germani0 cetateni rom-ni0 au &ost
deportati (n Bniunea +ovietica pentru a 5reconstrui5 economia devastata de razboi1
2/K au murit1 +upravietuitorii au putut sa revina (n 6om-nia abia (n 1949-19/1
:n noaptea de 1" iunie 191 a &ost pusa (n miscare cea mai ampla actiune de
deportare din istoria contemporana a 6om-niei0 dupa cea (ntreprinsa (n ianuarie
194 (mpotriva etnicilor germani din 6om-nia1 :n 3ur de 41/// de persoane au
&ost ridicate din caminele lor si deportate (n *aragan1 Au &ost dusi rom-ni0
germani0 s-rbi0 bulgari0 re&ugiati din *asarabia si >ordul *ucovinei0 arom-ni1
Mamenii au &ost (ncarcati (n vagoane de mar&a0 puse sub paza militara0 iar dupa
zece-paisprezece zile de mers au &ost aruncati (n c-mp si lasati sa-si construiasca
2!
prin &orte proprii case din c7irpici sau pam-nt batut0 acoperite cu paie sau stu&1 :n
aceste asezari - optsprezece la numar - ma3oritatea deportatilor au &ost retinuti cinci
ani0 p-na (n 19'0 (nsa altii au ramas aici pentru totdeauna1
9upa revolutia mag7iara din 19' comunitatea mag7iara din 2ransilvania a
&ost supusa persecutiilor0 &iind operate numeroase arestari1
Prin procesele intentate sionistilor (n anii X/ au &ost e&ectuate persecutiile
(mpotriva comunitatii evreiesti din 6om-nia1
<a3oritatea cetatenilor rom-ni de etnie germana si evreiasca au parasit
6om-nia (n anii X)/ si X"/ printr-o cinica si umilitoare &orma de 5v-nzare50
respectiv prin platirea unei taxe o&iciale substantiale (n valuta &orte (B+9! (n
sc7imbul aprobarii cererii de plecare de&initiva din 6om-nia comunista1 Aceasta
crima istorica din punct de vedere cultural si spiritual a &ost (ndreptata (mpotriva
celor care0 traind sute de ani pe teritoriul 6om-niei0 si-au adus o contributie extrem
de importanta la cultura si civilizatia poporului rom-n1
9"=. 2epre+iunea )%potriva culturii. $enCura e&tre%a. Are+tarea
intelectualilor prote+tatari. 89:;<-9::=
Mdata cu instaurarea comunismului0 partidul comunist a impus o orientare
pro-sovietica0 proletcultista (n toate domeniile1 *ibliotecile si librariile au &ost
epurate de titlurile necorespunzatoare din punct de vedere politic (peste "1///!1
>imic nu putea &i publicat0 3ucat sau interpretat &ara aprobare1 +-au luat masuri
pentru lic7idarea a tot ceea ce (nsemna legatura cu traditiile europene si cu
propriile traditii1 4storia 6om-niei a &ost &alsi&icata1 +-a trecut la (nlocuirea
caracterului national al culturii cu 5realismul socialist51 $ultura si (nvatam-ntul au
&ost pervertite1 Lalorile autentice au &ost distruse &iind (nlocuite cu &alse valori1
>umerosi oameni de cultura au &ost aruncati (n (nc7isori0 altora li s-a interzis
sa mai publice1 A &ost un adevarat genocid cultural0 ale carui urmari dainuie p-na
azi (n mentalitatile publice1
9;=. 2epri%area %i+carilor +tudente+ti din 9:<B. Are+tarea +tudentilor
prote+tatari.
2"
Pentru lagarul comunist0 anul 19' a (nsemnat revolutia din Bngaria0
lic7idata prin interventia brutala a trupelor sovietice1 Ecouri ale acestei miscari
anticomuniste s-au simtit (nsa (n toate tarile est-europene1 :n 6om-nia cei care au
reactionat imediat au &ost studentii1 :n c-teva centre universitare au avut loc
proteste soldate cu numeroase arestari si exmatriculari1 $ea mai organizata miscare
studenteasca a &ost la 2imisoara0 unde au &ost #// de arestari1 9ar si la *ucuresti si
$lu3 s-au constituit grupuri organizate0 care au (ncercat o solidarizare sau o
simultaneizare cu miscarea anticomunista din Bngaria1 6eactia autoritatilor a &ost
imediata - arestarea studentilor0 suspendarea cursurilor0 epurarea unor pro&esori0
(n&iintarea unor asociatii studentesti care sa supraveg7eze activitatile studentilor1
9<=. 2epri%area %i+carilor %uncitore+ti din Dalea Eiului 89:AA= +i
,ra+ov 89:A=. Are+tarea +i deportarea %uncitorilor prote+tatari.
:n 19)) a &ost reprimata greva a mii de mineri din Lalea Siului care s-au
revoltat (mpotriva conditiilor de viata0 o parte dintre protestatari &iind arestati si
trimisi la (nc7isoare0 mare parte &iind obligati sa-si sc7imbe locul de munca (n alte
regiuni ale tarii printr-o &orma camu&lata de deportare1 :n 19") a &ost reprimata
revolta a peste zece mii de protestatari din *rasov0 (n special muncitori0 (mpotriva
conditiilor de viata; sute de participanti au &ost arestati si anc7etati dur0 o parte
dintre protestatari au &ost obligati sa-si sc7imbe locul de munca (n alte zone printr-
o &orma mascata de deportare1 <iscarile muncitoresti din Lalea Siului si de la
*rasov au reprezentat o dovada ca partidul comunist era contestat c7iar de clasa
muncitoare0 (n numele careia pretindea ca guverneaza1 9upa ce (n anii X/-X'/ a
&ost zdrobita rezistenta elitelor intelectuale si taranesti0 (n anii X)/-X"/ au &ost
reprimate c7iar protestele muncitorimii1
9B=. 2epri%area oponentilor +i di+identilor )n anii FA>F +i F>. Are+tarea
+i a+a+inarea celor %ai periculo+i oponenti.
:n 19)9 a luat nastere +indicatul Niber al Mamenilor <uncii din 6om-nia
(+1N1M1<161!0 organizatie paralela celor o&iciale; (ntemeietorii sindicatului si cei
(nscrisi ca membri au &ost arestati si internati (n aziluri psi7iatrice cu regim de
reeducare1 :ncep-nd cu <iscarea Paul %oma si +1N1M1<1610 cu actiunile cura3oase
ale 9oinei $ornea0 ale lui Lasile Parasc7iv si ale altor opozitionisti din di&erite
orase si medii0 continu-nd cu 5propaganda (mpotriva or-nduirii socialiste5
2)
(ntreprinsa de zeci de tineri0 (ntre care 6adu =ilipescu0 (nc7eind cu omor-rea
inginerului %7eorg7e Brsu0 cu condamnarea la moarte a diplomatului <ircea
6aceanu si cu editarea ziarului clandestin 56om-nia5 de catre un grup de ziaristi
cura3osi0 (ntre care Petre <i7ai *acanu0 toate acestea reprezinta cazuri de exceptie
dintr-o tara care &usese redusa la tacere si supunere1
9A=. 4i+trugerea patri%oniului i+toric +i cultural prin de%olarile din
anii F>. $on+tr*ngerea unei parti a populatiei 2o%*niei de a-+i para+i
locuintele.
9emolarile &acute - (n *ucuresti (n anii 19"/ de regimul lui $eausescu - au
&ost cele mai grave operatii de distrugere a patrimoniului istoric si cultural1 Piesa
de baza a acestui proiect era un palat prezidential (n 3urul caruia sa &ie concentrate
ministerele si alte institutii publice1 :n acest scop0 precum si (n alte scopuri0 au &ost
distruse 29 de biserici si manastiri0 unele vec7i de peste #// de ani0 alaturi de
nenumarate case &amiliale0 blocuri si cladiri publice1 Alte biserici au &ost mutate
sau ascunse complet privirii de noile cladiri1 $ea mai notorie si mai putin
3usti&icabila demolare a &ost (nsa a ansamblului <anastirii Lacaresti (secolul
,L444! situata (n peri&eriile $apitalei1 9e asemenea0 (n ma3oritatea centrelor
istorice ale oraselor au &ost &acute demolari pentru a &i construite 5centre civice51
Au mai &ost &acute demolari (n sate si comune0 (n vederea 5sistematizarii51
9=. $on+ecintele cri%inale ale "politicii de%ografice" 89:BB-9::=.
:n scopul o&icial al cresterii populatiei0 (ncep-nd din 19'' si p-na la
6evolutia din 19"9 au &ost interzise avorturile ((n urma decretului dat de
$eausescu (n 19''!1 =emeile a&late la v-rsta &ertilitatii erau supuse unui examen
ginecologic obligatoriu pentru a &i luate (n evidenta (n situatia (n care erau gravide
si pentru a se constata daca &olosesc mi3loace contraceptive (cele mai uzuale &iind
5steriletele5!1 =emeile (nsarcinate care nu doreau sa pastreze sarcina apelau la
&orme rudimentare si extrem de riscante de avort clandestin1 +e estimeaza ca
datorita unor asemenea tentative de avort0 au decedat peste 1/1/// de &emei1
<ulti copii nedoriti de parinti s-au nascut cu probleme grave de sanatate1
$onditiile sanitare din maternitati erau adeseori improprii1 :n aceasta perioada a
crescut mortalitatea in&antila; pentru a &i diminuate ci&rele o&iciale0 (nregistrarea
30
nasterii putea &i &acuta doar cu doua saptam-ni (nt-rziere1 Adeseori0 copiii nedoriti
erau abandonati (n spitale imediat dupa nastere0 a3ung-nd ulterior (n Neagane de
copii si apoi (n $ase de copii; datorita problemelor de sanatate si a conditiilor
precare o parte dintre acesti copii (probabil c-teva mii! au murit la v-rste &ragede1
<entionam de asemenea ca (n 19") au &ost semnalate de medici primele
cazuri de +49A la copii0 acestea ne&iind recunoscute o&icial si prin urmare ne&iind
tratate corespunzator1
9:=. 0bligarea intentionata +i ne(u+tificata a i%en+ei %a(oritati a
populatiei 2o%*niei, )n +pecial )n anii F>, de a trai )n conditii de %iCerie
e&tre%a.
$-teva exemple datorita carora starea generala de sanatate a populatiei a &ost
grav a&ectata:
:n&ometarea populatiei prin 5rationalizarea alimentatiei5 si cartelarea
alimentelor de baza (carne0 &aina0 oua0 unt0 za7ar0 ulei etc1!;
>eacordarea &recventa a asistentei medicale de urgenta (n cazul persoanelor
(n v-rsta;
Mprirea intentionata a caldurii si lipsa cronica a apei calde (n blocurile de
locuinte;
Mprirea intentionata a energiei electrice0 a gazului metan si a apei1 9e regula0
aceste opriri se &aceau &recvent0 pe perioade necunoscute si &ara o avertizare
prealabila1 <entionam de asemenea ca situatiile de reluare a livrarii de gaz
metan au determinat accidente si cazuri grave de intoxicare cu gaz (unele
sold-ndu-se cu decese!1
<entionam de asemenea ca (n anii X"/ iluminatul public a &ost oprit total sau
aproape total1
#>=. $onceptualiCarea %iCeriei %ateriale +i %orale, precu% +i a fricii, ca
in+tru%ente de %entinere a puterii co%uni+te.
2oate &ormele de reprimare &izica si ps7i7ica0 toate &ormele de mizerie
materiala si morala0 mentionate anterior (n mod explicit sau implicit0 au reprezentat
31
tot at-tea mi3loace de lezare a demnitatii umane0 de umilinta0 de dezonorare0 de
(n3osire0 de degradare0 de terorizare1 2oate acestea au sadit (n su&letul cetatenilor
rom-ni &rica de sine si &rica de semeni0 spaima generalizata0 desperarea0
deznade3dea0 exasperarea0 sentimentul zadarniciei0 ne(ncrederea (n sine si (n
semeni0 suspiciunea &ata de oricine - colegi0 vecini0 prieteni si c7iar &ata de
persoanele cele mai apropiate1 2oate acestea au reprezentat (n mod programatic
mi3loace de supunere si de mentinere a puterii comuniste1
#9=. 5a+acrarea cetatenilor )n ti%pul 2evolutiei antico%uni+te din
4ece%brie 9::.
+pre deosebire de toate celelalte tari &oste comuniste din Europa (n care
comunismul a cazut &ara nici o victima (sau aproape &ara victime!0 6om-nia a &ost
singura tara (n care (nlaturarea comunismului s-a &acut cu varsare de s-nge1
Populatia civila pasnica si ne(narmata a &ost masacrata: peste 111// de morti si
peste #1#// de raniti1 >umarul de victime vorbeste de la sine despre criminalitatea
regimului comunist din 6om-nia1
Nota!
Multumiri speciale 6-lui *omulus *usan, (irector al Centrului
,nternational (e +tu(ii asupra Comunismului - 7un(atia !ca(emia Ci4ica8
Multumiri 6-lui 9la(imir Tismaneanu, pro&esor (e stiinte politice -
:ni4ersit; o& Mar;lan( /+:!2, precum si 6-lui pro&)(r) +er%an Mi"aileanu
/Paris2 pentru i(ei si su#estii)
C$te4a &ra5e au &ost preluate (in 4olumul 6-nei *uxan(rei Cesereanu,
"<ula#ul n constiinta rom$neasca" /200., E(itura Polirom2)
---
2aport initiat +i redactat de 'orin Ilie+iu in octo%brie #>><.
I/. 0EN.CI1UL SU2LE%EL.R
32
EXPERIMENTUL PITETI ' REEDUCAREA
PRIN TORTUR(
M)r*"rii
*...m-au %e+br$cat& mi-au b$gat (n gur$& cu coa%a lingurii&
obielele mur%are& umpl'n%u-m$ %e s'nge& mi-au legat cu o ,unie
m'inile la spate -i cu alt$ ,unie picioarele. .e a urmat nu se poate
%escrie...b$taie (n cap& pentru (n%obitocire/ b$taie (n ,a0$& pentru
%es,igurare/ mii %e lo1ituri (n spate& sub coaste& (n plex& (n t$lpi.
2eci %e le-inuri -i iar %e la cap$t& ore (ntregi& iar ochiul %e 1i+et$
1eghea& 1eghea mereu. 3i-au +%robit oasele& pl$m'nii& ,icatul&
4ucau (nc$l0a0i pe oasele mele& pe pl$m'nii mei.* + E",# M),ir#-.",
M/ara 0ra.i1/r, 2 M#3/ria r4 &5, 64 57
*5e obligau s$ m$n'nci p'inea %in trei (nghi0ituri sau&
%impotri1$& s$ stai cu p'inea (n gur$ +ile (ntregi/ s$ m$n'nci %in
*treuc$* m'ncarea ,ierbinte& cu m'inile la spate& %eci ,$r$ a4utorul
lor/ pe burt$ sau (n genunchi& aplecat %easupra gamelei& -i se
%$%ea c'te o lo1itur$ scurt$ cu bocancul& ar+'n%u-0i ,a0a cu
arpaca-ul ,ierbinte -i mo+olin%u-te/ 0i se a%$ugau cantit$0i
exagerate %e sare (n m'ncare& %up$ care& timp %e c'te1a +ile& nu
0i se %$%ea ap$& apoi (0i %$%eau ap$ cu ,oarte mult$ sare (n ea.* +
C/-*i M#ri8.a, Tra,#0ia Pi*#8*i4 O .r/i.) a 9r##0".)rii9 0i 2.:i-/ri1#
./3"i-*#, I-*i*"*"1 E"r/6#a, Ia8i, &;;<, 64 =7
*Imagina0ia %elirant$ a lui 6urcanu 78.9.: -e,ul tor0ionarilor:
se %e+l$n0uia mai ales atunci c'n% a1ea %e-a ,ace cu stu%en0i
33
care cre%eau (n #umne+eu -i se str$%uiau s$ nu se renege. ;st,el&
unii erau bote+a0i (n ,iecare %iminea0$: scu,un%a0i cu capul (n
h'r%$ul cu urin$ -i materii ,ecale& (n timp ce ceilal0i (n 4ur
psalmo%iau ,ormula bote+ului. ;cesta %ura p'n$ ce con0inutul
,$cea bulbuci.* - Vir,i1 I#r".a, 9>#/3#"1 Pi*#8*i9
*.ornel <uca& c$l$rit +i -i noapte& a ,ost obligat s$ (nghit$ o
mare cantitate %e sare 7saramur$: -i (mpie%icat s$ bea ap$.
9eac0iile anatomo-,i+iologice au ,ost cumplite. =ntreaga mucoas$
bucal$ i-a %e1enit o ran$. >etea e mult mai chinuitoare %ec't
,oamea& e %e-a %reptul (nnebunitoare. ?or0at s$ bea urin$& a ,$cut-
o cu greu. ;r ,i ,$cut-o& acum& %in proprie ini0iati1$ %ar nu-l l$sa
nimeni. =n timp ce sp$la tineta& la @.& a supt ap$ %in c'rp$. ; ,ost
1$+ut& a ,ost %emascat& a ,ost b$tut crunt -i obligat s$ (nghit$ (nc$
o cantitate %e saramur$& a-a ca s$ (n1e0e minte.* + Vi/r#1
G:#/r,:i?), 9E* #,/4 S)ra*a+Pi*#8*i+G:#r1a+Ai"0 S."r*) i-*/ri# a 0#@#irii
3#1#9, E0i*"ra Mari#a-a, Ti3i8/ara, &;;A, 64 &!A
*.u o ,urie %e ne%escris au (nceput s$-l lo1easc$& -i cu
pumnii& -i cu ciomegele& -i cu picioarele. -i s$-l arunce %e la unul
la cel$lalt& p'n$ c'n% nenorocitul& plin %e s'nge& a c$+ut aproape
(n nesim0ire -i nu s-a mai putut ri%ica. #up$ ce i-au mai tras
c'te1a picioare (n cap& l-au luat %oi -i l-au +1'rlit pe prici& silin%u-l
s$ stea cu m'inile (n bu+unare -i cu capul (n 4os& cum se %$%use
porunca. ; urmat altul& -i apoi altul& ca (ntr-o hor$ %r$ceasc$
menit$ s$ nimiceasc$ -i ultima pic$tur$ %e re+isten0$ ,i+ic$ -i
moral$ a celor care intrau (n 4ocul lor turbat.* ' J"-*i *#Ba Pa@#,
IB#r"1 Pi*#8*i, 2 M#3/ria, r4 $$, 64 ==
34
*>e regi+au -i scenete sexuale& la or%inul lui 6urcanu. =n
Vinerea 3are& el (mparte rolurile: *asinul* e ,elat %e *3aria
3ag%alena*& *Iosi,* so%omi+ea+$ *asinul*& care la r'n%ul lui st$ cu
botul (n poalele *preacur1ei ,ecioare 3aria*& so%omi+at$
concomitent %e *Iisus*. 9ee%uca0ii& (n ,runte cu 6urcanu&
mani,estau o pl$cere %r$ceasc$ (n a bat4ocori pe cei mai
cre%incio-i& porecli0i *misticii*. ;semenea scene a1eau un e,ect
teribil asupra 1ictimelor& care g$seau& %e regul$& singurul spri4in (n
cre%in0$. Ar& %up$ participarea la liturghiile negre& (ntreaga lor
cre%in0$ era +gu%uit$ %in temelii 7...:* + 0i -*"0i"1 1"i A1i M"r#8a
9R##0".ar#a 6ri */r*"r)9, M#3/ria, r4 AC$%%=
*=n a-a +isa ac0iune %e %epersonali+are& stu%en0ii erau
obliga0i& prin torturi permanente inimaginabile& s$ tr$%e+e pe cele
mai scumpe ,iin0e: #umne+eu& proprii p$rin0i& ,ra0i& surori -i
prieteni. Bi au ,ost constr'n-i s$ bea urin$ -i s$ m$n'nce ,ecaleC
Amul era ast,el nimicit. #e+gustat %e sl$biciunea sa& el nu se 1a
mai putea re%resa nicio%at$ (n ,a0a propriei con-tiin0e. #urerile
erau peste puterile %e re+isten0$ a ,iin0ei umane.* + E",#
M),ir#-.", M/ara 0ra.i1/r4 A3i*iri 0i 2.:i-/ar#a 0# 1a Pi*#8*i, E0i*"ra
>r/0#, A1Da+I"1ia + Pari-, &;;A, 64 =
*>pectacolele pe teme religioase& liturghii negre puse (n
scen$ %e Da-ti ori %e .r$ciun& (i (ngro+eau pe %e0inu0i. =n
asemenea oca+ii& cel mai mult a1eau %e su,erit stu%en0ii la
5eologie& costuma0i (n *Eristo-i* (mbr$ca0i (n sutane -i patra,ire
m'n4ite %e ,ecale. Bi erau pu-i s$ ,ac$ *(mp$rt$-anii* cu urin$ -i
,ecale& iar (n loc %e cruce li se con,ec0iona un ,alus %in s$pun& pe
35
care to0i ceilal0i erau obliga0i s$ (l s$rute. #e pe margine erau
interpretate c'ntece biserice-ti cu texte scabroase& (n care
locurile comune erau insultarea lui Iisus -i a ?ecioarei 3aria&
uneori %e0inu0ii ,iin% %e+br$ca0i la pielea goal$...* + A1i M"r#8a,
Pi*#8*i4 9Cr/i.a "#i -i".i0#ri a-i-*a*#9 + E0i*"ra P/1ir/3, $%%<
V. P.R%RE% EU0EN EURCANU
4e la GiHipedia, enciclopedia liber
Eugen urcanu (n1 " iulie 1920 Pltini0 3ude ul +uceava - dup alte surse0
9-rmoxa -0 d1 1) decembrie 1940 Silava! a &ost un de inut politic0 care a &ost
condamnat la moarte pentru rolul su (n &enomenul cunoscut sub denumirea
Experimentul Pite ti 1 $ondamnat ini ial pentru o perioad de ) ani la (nc7isoare
pentru nedenun area &aptului c so ia sa era &iic de comandant legionar iar el0
urcanu0 era membru P$6 (P<6! i0 (nainte de condamnare0 &usese trimis de
+tatul comunist ca lucrtor operativ la ambasada din +o&ia1 Apartenen a sa la
<i carea Negionara este o imposibilitate avand (n vedere &aptul ca (n ianuarie
19410 c-nd a &ost des&iin at +tatul >a ional Negionar iar <i carea Negionar
trecut (n ilegalitate0 el avea doar 1 ani1 :n pu crie urcanu0 in-nd cont de
(ndoctrinarea comunist a acestuia0 a devenit liderul unui grup de de inu i al crui
scop era maltratarea i torturarea altor de inu i0 (n scopul 5reeducrii5 acestora (n
spiritul marxism-leninismului i a ob inerii de in&orma ii de valoare pentru
organele de represiune comuniste1 9e i activitatea sa a &ost la (nceput cel pu in
tolerat0 dac nu (ncura3at sau direc ionat de organele statului comunist0 dup ce
3
in&orma ii despre cele ce se petreceau (n (nc7isorile din 6om-nia au a3uns (n
Mccident0 acesta a &ost anc7etat0 3udecat i condamnat pentru &aptele sale1
$uprin+
1 Lia a (n libertate i prima condamnare
2 :n (nc7isoare
# Procesul din 194
4 >ote
*ibliogra&ie
Dia a )n libertate i pri%a conda%nare
Nocul na terii lui urcanu este controversat1 Bnele surse indic satul Pltini
Y1Z
din 3ude ul +uceava0 altele satul 9-rmoxa0 astzi parte component a ora ului
*ro teni 0 (n timp ce urcanu (nsu i se declara originar din $-mpulung
<oldovenesc
Y2Z
1 A a zisele sale legturi cu legionarii prin so ia sa0 au &ost (n
realitate du mnii in-nd cont de &aptul ca socrul0 &ost comandant legionar0 nu l-a
acceptat niciodata (n &amilie0 iar el s-a cstorit (n secret cu &iica acestui1
$omuni tii au (ntors povestea de-andoaselea0 declar-ndu-l legionar0 atunci c-nd a
&ost exploatat ca ap isp itor principal pentru crimele de la Pite ti i %7erla1
urcanu provenea dintr-o &amilie numeroas0 av-nd cinci &ra i1 +-a cstorit cu &ata
unui avocat bucovinean0 &ost comandant legionar i a avut un copil1 9up 2#
august 1944 a (nceput s coc7eteze cu comuni tii i se pare c s-a (nscris (ntr-o
asocia ie studen easc procomunist0 precum i (n Partidul <uncitoresc 6om-n
Y#Z
1
Bna dintre victimele sale i-l aminte te ca pe un "%=r%at &rumos, ie it (in
comun ))) cu p=rul castaniu spre %lon( ))) c$n( se ncrunta, te nsp=imanta )))
3!
corpul %ine propor ionat p=rea corpul unui atlet (e per&orman =) C$n( i (=(ea
un pumn sau o palm=, te (o%ora la p=m$nt) C$n( se ener4a era at$t (e cru(, c=
(istru#ea totul n calea lui, ca un uci#a &eroce) Mai era apoi i (e o inteli#en =
ie it= (in comun i cu o memorie &ormi(a%il=))) Era ns= at$t (e satani5at c= nu
mai tiai ce s= cre5i (espre el)))"
Y4Z
1
A urmat aproapte # ani cursurile =acult ii de 9rept din 4a i 0 devenind
membru (n *iroul Politic al organiza iei comuniste locale1 A &ost (ns arestat la 2
iunie 194"0 iar prin sentin a nr1 1#) din &ebruarie 1949 a 2ribunalului <ilitar 4a i
a &ost condamnat la ) ani (nc7isoare corec ional pentru a a zisa activitate
legionar1
In )nchi+oare
Perioada ini ial a deten iei a &ost petrecut de urcanu la penitenciarul din
+uceava1 Aici0 un grup de condamna i pentru trecutele lor simpatii legionare0
condu i de Alexandru *ogdanovici au ini iat di&erite ac iuni pentru a c- tiga
simpatia autorit ilor comuniste0 printre care redactarea unui memoriu adresat
conducerii de partid prin care promiteau renun area la orice activitate politic (n
sc7imbul eliberrii0 precum i constituirea0 cu implicarea lui urcanu0 la (nceputul
anului 19490 a Mrganiza iei 9e inu ilor cu $onvingeri $omuniste1
A &ost trans&erat la (nc7isoarea din Pite ti la 22 aprilie 1949 i0 odat a3uns
acolo0 a cutat s ias la raportul directorului 9umitrescu0 dar cu care nu a reu it s
vorbeasc dec-t la (nceputul lunii iunie0 c-nd acesta inspecta celulele
YZ
1 :n urma
discu iilor cu acesta0 urcanu a &ost recrutat ca in&ormator al conducerii (nc7isorii0
bene&iciind i de un tratament mult mai &avorabil dec-t cel aplicat de inu ilor
obi nui i0 bene&iciind de suplimente de m-ncare0 libertate de mi care (n interiorul
3"
penitenciarului etc1 :n vara anului 1949 a identi&icat0 cu a3utorul colaboratorilor si0
pe acei de inu i care constituiau v-r&uri sau modele pentru ceilal i0 pe care
administra ia i-a izolat (ntr-o sec ie separat1
4deea aplicrii unor tratamente violente de inu ilor a aprut (n urma unor
discu ii cu directorul 9umitrescu0 petrecute (n noiembrie 19491 9in acel moment0
urcanu a participat direct la sc7ingiuirea a c-teva sute de de inu i1 <ul i dintre
ace tia au &ost omor- i ca urmare a btilor aplicate de urcanu i acoli ii acestuia1
Na 1" august 191 a &ost trans&erat la penitenciarul din %7erla0 unde i-a
continuat activitatea de tor ionar0 de i la propor ii reduse0 p-n (n decembrie 1911
Na 19 decembrie 191 a &ost trans&erat la Silava1
Proce+ul din 9:<;
Procesul lui Eugen urcanu i a grupului de tor ionari pe care l-a condus a
avut loc (n perioada septembrie - noiembrie 1940 iar completul de 3udecat a &ost
condus de Alexandru Petrescu0 cel care prezidase i la procesele lui 4uliu <aniu i
ale sabotorilor de la $anal
Y'Z
1 Actul de acuzare &ormulat de procurorul militar
sus inea c activit ile acuza ilor erau urmare a unei ini iative a lui Poria +ima0
pentru a acredita (n rile imperialiste ideea c se urmrea exterminarea i
maltratarea de inu ilor (n pu criile comuniste0 pentru a compromite regimul i
guvernul rom-n1 9espre urcanu se sus inea c (n 194 a devenit e&ul =r iei de
$ruce $-mpulung0 apoi ar &i (n&iin at organiza ia 52ineretul >a ional Niberal
$re tin50 iar mai t-rziu s-ar &i (nscris (n Bniunea 2ineretului $omunist1 Actul de
acuzare recunoa te mor ile unor de inu i0 cum ar &i $orneliu >i 0 Eugen
%avrilescu0 %7eorg7e erban i %7eorg7e Lt oiu0 dar i a lui *ogdanovici0 5care
&usese supus unui regim de exterminare din cele mai groaznice5
Y)Z
1
3)
4mplicarea autorit ilor vremii (n bestialit ile de la Pite ti a &ost recunoscut
de regimul comunist indirect i cu 3umt i de msur prin condamnarea0 (n anul
19)0 la pedepse cu (nc7isoarea a unor responsabili mrun i0 de la nivelul (nc7isorii
de la Pite ti (inclusiv a directorului (nc7isorii!1
Prin sentin a din 1/ noiembrie 1940 urcanu0 (mpreun cu ma3oritatea
membrilor grupului acestuia0 au &ost condamna i la moarte1 urcanu a &ost executat
prin (mpu care la 1) decembrie 1940 iar decesul a &ost (nregistrat la +&atul Popular
al comunei Silava la octombrie 19'21
Note
1. J 6aport0 99
2. J <ure an0 2//
3. J <ure an0 2/1
4. J *ordeianu0 94
5. J <ure an0 2/#
. J <ure an0 "#
!. J <ure an0 "'
,ibliografie
Alin <ure an 0 Pite ti) Cronica unei sinuci(eri asistate - 4nstitutul de
investigare a crimelor comunismului (n 6om-nia0 Editura Polirom0 2//)
Lladimir 2ismneanu (pre edinte!0 Comisia Pre5i(en ial= pentru !nali5a
6ictaturii Comuniste (in *om$nia) *aport 7inal0 Editura Pumanitas0 2//)
9umitru %71 *ordeianu0 M=rturisiri (in mla tina (isper=rii) /Cele 4=5ute,
tr=ite i su&erite la Pite ti i la <"erla2 0 vol1 4-440 edi ia a 44-a0 (ngri3it de
pro& <arcel Petri or0 Editura %ama0 *ucure ti0 199
40
Adus de la 7ttp:FFro1GiTipedia1orgFGiTiFEugen[K$"K9Aurcanu
$ategorii: >a teri (n 192 \ 9ecese (n 194
3lti%a %odificare 9"!;9, 9# noie%brie #>9>.
-o+tul deinut politic Eugen Kurcanu
"4e%onul" care a pu+ )n practic E&peri%entul Piteti.
6ecent0 9l1 pro&1 univ1 4lie Popa0 pre.edintele =unda8iei <emoria din Pite.ti0
a descoperit (n ar7iva $>+A+ doua &otogra&ii - &a8 .i pro&il - ale t-nrului &ost
de8inut politic Eugen ]urcanu0 5demonul5 care a pus (n scena Experimentul Pite.ti1
41
=otogra&iile au &ost &cute (n momentul arestrii0 cu aproximativ un an
(nainte de demararea 5experimentului51 :n aceste &otogra&ii nu se (ntrezre.te
absolut nimic din ceea ce avea s devin ]urcanu1
7ttp:FFGGG1experimentulpitesti1orgFpublicFeugen-turcanuF accesat pe
ianuarie 2/111
/I. C.MPLICI%A%EA 3N%RE C4L4U I
/IC%IM4
Este o realitate palpabil localizat (n str&undurile ur-t mirositoare ale
psi7icului uman - oamenii mai cur-nd se solidarizeaz cu agresorii lor (mpotriva
semenilor lor0 a&la i (n aceea i situa ie grea ca i ei Y(n pu crii ^ a se vedea
E&peri%entul Pite ti din anii L <>
2
(prezentat mai sus! &a de stat i de anga3atori
^ dela iunea 0 (n campanile electorale ^ votul negativ, +i%patiCarea cu
politicienii inco%peten i, incul i i corup i, etc1Z1
' repreCinte acea+ta!
M atitudine (realist! de recunoa tere a propriei non-valori i a neputin ei de
a (nvinge pe cel puternic (la itate!H
#

M (ncercare de a negocia ast&el condi ii mai bune (n &a a celui puternicH
2
>-a aplicat Fi la Denitenciarul Gherla. ; ,ost sistat (n 1)52. Drincipalul HpromotorI& ,ostul
legionar apostat Bugen Jurcanu& a ,ost executat apoi %e coman%itarii s$i 7>ecuritatea: pe 1!
%ecembrie 1)54& ,iin% o,erit %rept HKap isp$FitorI urmare protestelor internaKionale& pentru
care 9om'nia urma s$ ,ie con%amnat$ Fi la A8L pentru (nc$lcarea %repturilor omului.
3
Mi o aplicare instincti1$ a principiului american IB F/" .a/* D#a* :i3, G/i :i3H .e ne
,acem (ns$ cu r$ul ,$cut semenilor (n mo% gratuit& general& ne%i,erenKiatN
42
M ur (mpotriva celor la &el ca el0 pe care-i resimte ca pe ni te concuren i i
(ncearc ast&el o _scurttur` imoral pentru a-i dep iH
M dovad de prostie (de lips de viziune pe termen lung! care dovede te c
respectivii nu (n eleg rostul oamenilor pe Pm-nt i (n societateH
M &orm ira ional de rzbunare &r obiectH
M combina ie a celor de mai susH
:n orice condi ii0 este o dovad de slbiciune i de ipocrizie0 mai ales c
asemenea &apte se &ac pe ascuns (dela iuni anonime0 votul secret0 etc1!1
9e i (i critic i (i dezavueaz de &orm0 oamenii (i admir (n sinea lor pe
trdtorii0 corup ii0 imoralii0 7o ii0 lacomii i curvele care s-au cptuit0 pentru ca
apoi s se bucure (tot (n sinea lor! c-nd ace tia ( i &r-ng0 pentru c alt&el nu se
poate0 g-tul1 Mare acum 2/// de ani poporul evreu nu a pre&erat eliberarea
t-l7arului *arabbas (n locul 9omnului 4isusH
4ac nu e+te a a, atunci cu% +e e&plic de ce au at*ta +ucce+ e%i+iunile
cu tiri %ondene i apoi (urnalele cu tiri %acabreM
/II. 5I5LI.0RA2IE
1. <irel *6A>0 9$n=torul (e securi ti, Editura %rinta0 $lu3->apoca0 2/1/1
2. Lirgil 4E6B>$A0 7enomenul Pite ti, Editura Pumanitas0 *ucure ti0 2//"1
3. , , , *aportul &inal al Comisiei pre5i(en iale pentru anali5a (ictaturii
comuniste (in *om$nia, GGG1presidenc@1ro (2//'! i Editura Pumanitas0
*ucure ti0 2//)1
43
4. 7ttp:FFGGG1experimentulpitesti1orgFpublicFexperimentul-pitestiF accesat pe
ianuarie 2/111
5. 7ttp:FFGGG1experimentulpitesti1orgFpublicFapelul-nostruF accesat pe
ianuarie 2/11
. 7ttp:FFGGG1experimentulpitesti1orgFpublicFeugen-turcanuF accesat pe
ianuarie 2/111
1.CUMEN%AR 3N%.CMI% 1E#
Maria COVLEA
MA, MS, MSL
44