1.

Prezint trsturile prozei romantice, prin referire la o oper literar studiat

Romantismul apare ca o reacie la clasicism la sfritul secolului al XVIII-lea in Anglia i in Germania. In secolul al XIX-lea se
manifest in Frana, dup care se etinde in aproape toate rile lumii.
Adepii acestui curent introduc noi categorii estetice ca urtul, grotescul, maca!rul i fantasticul. "e asemenea, se manifest aspiraia
spre originalitate, mai ales prin li!ertatea formelor, se fac ino#aii pro$odice, apar noi specii literare cum sunt drama romantic,
meditaia, poemul filo$ofic, nu#ela istoric etc.
In operele romantice primea$ su!iecti#ismul, pasiunea, fante$ia. %e folosete antite$a in structura poe$iei i in conceperea
persona&elor.
'roul romantic are caliti ecepionale i e#oluea$ in situaii deose!ite. 'l (ncearc s e#ade$e din pre$entul care il frustrea$ i din
realul care il apas. Aspir spre $onele inaccesi!ile, aflate dincolo de limitele eperienei comune. "e regul, persona&ul romantic
este solitar, repre$entndu-l pe omul de geniu, aa cum este persona&ul eminescian "ionis) tot romantic este i persona&ul istoric
Aleandru *puneanul, un om de o rar cru$ime care e#oluea$ in situaii-limit cum este uciderea la porunca sa a nu mai puin
de +, de !oieri i cldirea unei piramide din capetele acestora in c-iar sala in care au fost in#itai la osp.
.u#ela fantastic /%rmanul "ionis0 este o lucrare romantic in pro$. Aparine genului epic deoarece modul predominant de
epunere este naraiunea, are persona&e 1"ionis-"an, Ru!en, Ri#en etc2, iar aciunea poate fi (mprit pe momente ale
su!iectului.
Fantasticul nu#elei reiese din cltoria in timp i spaiu a persona&ului "ionis-"an, ideea reincarnrii, din (mpletirea ideilor filosofice
cu elemente ireale.
Fiind o oper romantic, /%rmanul "ionis0 are drept protagonist un persona& care refu$ realitatea, e#adea$ din timpul su i aspir
spre cunoatere.
"intre moti#ele romantice pot fi amintite spaiul selenar, moti#ul um!rei, reincarnarea, al #isului.
3i-ai 'minescu (m!ogete pro$a romneasc nu doar in direcie fantastic, ci i prin a!ordarea de aspecte social-istorice 1/Geniul
pustiu02 sau erotice 1/*a ani#ersar0, /4e$ara02.
2.Prezint trsturile prozei realiste, prin referire la o oper literar studiat
Realismul este o concepie artistic, literar potri#it creia realul nu tre!uie ideali$at, ci , dimpotri#, s fie (nfiat o!iecti#, inndu-
se seama de #eridicitate, cau$alitate, tipicitate etc.
Realismul a aprut in Frana la mi&locul secolului al XIX- lea, ca reacie (mpotri#a romantismului. 5rmrete zugrvirea ct mai
exact a realitii. Genul literar specific este cel epic, prefernd ca specii literare nu#ela si romanul.
Realitii a!ordea$ teme ca satul i ranul, r$!oiul, trecutul istoric, ascensiunea ari#istului. %unt pre$entate conflicte sociale 1cum
este cel de clas din /6ocul ielelor0 de 4amil 7etrescu02 i naionale 1/7durea spn$urailor de *. Re!reanu2.
%criitorii realiti au stil obiectiv i pre$int caractere tipice in (mpre&urri tipice 1eroul repre$int o categorie social, iar (mpre&urarea
traduce un fapt de #ia2. "ei persona&ul tipic repre$int o categorie, acesta are indi#idualitate. Astfel, dei Ion din romanul cu
acelai nume de *. Re!reanu repre$int pe flcul srac dornic de pmnt, faptele i destinul lui il indi#iduali$ea$.
Autorul are o atitudinea critic fata de realitatea social) o asemenea atitudine (m!rac forma ironiei la 4aragiale, a umorului la
4reanga sau a anali$ei lucide la 4amil 7etrescu.
Veridicitatea este o trstur de !a$ in opera realist.
%unt utili$ate procedee specifice cum sunt tipizarea 18ipatescu, 7ristanda2, analiza psihologic, tehnica detaliului, colaul
1introducerea in tet de scrisori, documente, articole de presa2.
Realismul este repre$entat in literatura romn de scriitori ca .icolae Filimon, Ion 4reanga, I.*. 4aragiale, I. %la#ici, *. Re!reanu, 4.
7etrescu, 3. 7reda etc.
8ema a!ordat in romanul /3oromeii0 este satul i ranul. 3arin 7reda pre$int #iaa din satul romnesc din cmpia "unrii, aflat la
rscrucea istoriei.
7ersona&ul central, Ilie 3oromete, (ntruc-ipea$ cu o!iecti#itate o tipologie, i anume capul de familie tradiionalist.
Veridicitatea romanului este pro!at de pre$entarea realist i detaliat a consecinelor pe care le-a a#ut instaurarea comunismului in
lumea rural. "e asemenea, 3arin 7reda se inspir din fapte petrecute in propria familie.
Ilie 3oromete este conectat participati# la fenomenul politic i social al comunitii. 4a persona& reflector, el trece prin filtrul gndirii
fenomenele politico-economice care se manifest in comunitatea din care face parte.
3em!ru acti# la #iaa comunitii, el citete in fiecare duminic presa (mpreun cu ali steni. 7re$entnd acest aspect, autorul
folosete o alt te-nic realist, i anume cola&ul9 romanul conine etrase din presa #remii.
!Prezint trsturile prozei fantastice, prin referire la o oper literar studiat
8ermenul de /fantastic0 pro#ine din latinescul /p-antasticus0 : pri#itor la imaginaie. In pre$ent termenul include i noiunea de
/fa!ulos0.
7ro$a fantastic are o dimensiune popular i o alta cult. 7ro$a popular 1po#etile, !asmele etc.2 a repre$entat pentru muli autori o
important surs de inspiraie in reali$area de !asme 1/7o#estea lui ;arap-Al!0 de I. 4reang, /*imir-Imprat0 de I. %la#ici2,
po#estiri 1/*ostria0, /7escarul Amin0 de V. Voiculescu2, romane mitice 1/<altagul0 de 3. %ado#eanu, /.unt in cer0 de 3
'liade2 etc. In /<altagul0 este #alorificat mitul trans-umanei, iar /*ostria0 amintete de flcul pedepsit pentru c a #$ut ielele
dansnd.
7ro$a fantastic presupune eistena a dou planuri9 real i ireal, care se (ntreptrund. 7entru elementele supranaturale, dei naratorul
(ncearc s dea eplicaii, acestea sunt adesea necon#ingtoare. In ceea ce pri#ete finalul, acesta este am!iguu.
= capodoper a literaturii fantastice romneti este /*a ignci0. .u#ela #alorific mitul iniiatic, al cltoriei9 intr-o dup-amia$ de
#ar un profesor de pian se (ndreapt spre cas, #enind de la o meditaie, de pe strada 7reoteselor. .umele str$ii face alu$ie la
#estalele care (ntreineau focul in templul $eiei Vesta. /7opasul0 pe care Ga#rilescu (l face pe aceast strad poate ec-i#ala cu o
purificare in #ederea unei cltorii iniiatice.
>
In drumul su, profesorul este atras ire$isti!il de grdina rcoroas a unor ignci despre care !ucuretenii #or!eau in c-ip misterios.
Intrnd in casa respecti#, persona&ul prsete timpul real. 'l intr intr-un &oc ne(neles, dar prin care i se ofer ansa de a rmne
in spaiul sacru al A!solutului i de a se re(ntlni cu singura femeie pe care o iu!ise cu ade#rat.
Fantasticul nu#elei este construit pe o serie de semnificaii. 4ifra trei are #aloare mistic i se regsete in mitologia romneasc9
persona&ele din !asme tre!uie s treac trei pro!e. Ga#rilescu are de identificat etnia a trei fete care pot fi o (ntruc-ipare a ielelor
care iau minile muritorilor.
In timp ce proza fantastic popular face referire la o lume patriarhal, speciile moderne ale acestui gen se mbogesc cu valene
psihologice i filosofice. 'istena casei /*a ignci0 sugerea$ manifestarea sacrului in profan i amintete despre
posi!ilitatea eli!errii spiritului de !alastul cotidian. -
Proz fantastic modern, La ignci mbin miraculosul cu straniul, a#erti$nd asupra eurii omului in cotidianul mrunt.
Autorul a!ordea$ o tem eistenial9 moartea ca mi&loc de rscumprare a uitrii A!solutului, dar i metafor a redescoperirii
acestuia.
".#lustreaz conceptul operaional de $basm cult%, prin referire la o oper literar studiat
%pecie a genului epic cult sau popular in pro$ 1arareori in #ersuri2, de larg rspndire, in care se narea$ (ntmplri fantastice ale
unor persona&e imaginare po$iti#e 1fei-frumoi, $ne, animale n$dr#ane etc.2 aflate in lupt cu fore nefaste ale naturii sau ale
societii, sim!oli$ate prin !alauri, $mei, #r&itoare etc., pe care a&ung s le !iruiasc in cele din urm.
<asmele pot fi animaliere 1/4apra cu trei ie$i0, de I. 4reang2, nuvelistice 1/A!u-;assan0 de I.*.4aragiale2, fantastice 1/7o#estea lui
;arap-Al!0 de I. 4reang2 etc.
<asmul popular este o creaie anonim) drept urmare tetul are mai multe #ariante i se transmite doar pe cale oral. &asmul cult are
un autor cunoscut, deci tetul, in form scris, nu se sc-im!, ca in ca$ul /7o#etii lui ;arap-Al!0. Aceasta a fost tradus /ad
literam0 in nu mai puin de ?@ de lim!i.
In !asmul popular accentul cade asupra aciunii. %pre deose!ire de acesta, in /7o#estea lui ;arap-Al!0 personaele ocup locul
central 'i sunt bine individualizate. "e eemplu, Geril /a#ea nite urec-i clpuge i nite !u$oaie groase0. Indi#iduali$area
persona&elor atrage dup sine o alt trstur a !asmului cult i anume umanizarea i autohtonizarea fantasticului. Astfel, fata
Ampratului Ro, dei are puteri miraculoase, este /o $gtie0, la fel ca %mrndia popii. *a rndul su, Flmn$il pare un
mncu din ;umuleti. Indi#iduali$area actanilor nu este ins o #irtute a creaiilor fantastice populare9 despre persona&ele din
/7rslea cel Voinic0 nu se tie cum arat.
In timp ce pro$a popular fantastic are puine replici, 4reang topete povestirea in dialog.. "e asemenea, arta scriitorului
ptrunde in psihologia personajelor. 9 despre fiul craiului, 4reang arat c este nai#, afirmnd c /B !o!oc in felul su la tre!i
de aieste, se potri#ete %pnului0.
<asmul cult /7o#estea lui ;arap-Al!0 se deose!ete de produciile populare i prin comic. Fie c este #or!a de comicul de situaie
1calul o pclete pe turturica fetei de (mprat2 sau de nume 1=c-il, /frate cu =r!il, #r primare cu 4-ioril2, sa#oarea i #er#a
lim!a&ului, nota de #eselie permanent, optimismul primea$.
"incolo de nota umoristic-ironic a acestui !asm cult, Ion 4reang ne pre$int gndirea, aspiraiile, eforturile i sacrificiile pe care le
face ranul romn pentru a r$!i cinstit in #ia.
(.#lustreaz conceptul operaional de $povestire%, prin referire la o oper literar studiat
7o#estirea este o specie a genului epic relatnd faptele din punctul de #edere al unui narator care este martor sau participant la
e#enimentul po#estit.
4a (ntindere, po#estirea are dimensiuni mai reduse dect ale nu#elei, dar este mai (ntins dect sc-ia.
"ei se aseamn cu nu#ela, naratorul dintr-o po#estire este cu mult mai implicat personal.
7o#estirea se limitea$ la relatarea unui singur fapt, interesul concentrndu-se mai mult asupra situaiei i mai puin asupra
persona&ului.
Relaia dintre narator i cititor este mai direct i mai strnsa dect in alte specii. Aceast relaie se reali$ea$ prin folosirea persoanei
a II-a, oralitate i prin crearea unei atmosfere de suspans.
8impul faptelor relatate este situat in trecut.
"in punct de #edere al formei, po#estirea poate fi in #ersuri sau in pro$. = alt clasificare diferenia$ po#estiri satirice, fantastice,
romantice, filo$ofice i pentru copii.
/Iapa lui #od0 din ciclul sado#enian /;anu Ancuei0 este o po#estire anecdotico-satiric. .aratorul, comisul Ioni, este i persona&,
deci participant la e#enimentul pre$entat.
Firul epic pre$int un singur fapt, i anume (ncercarea comisului de a-i gsi dreptatea la noul domnitor pentru o pricin legat de
pmnt. .aratiunea este aat mai ales pe episoadele pre$entate9 (ntlnirea lui Ioni cu un !oier cruia i se confesea$ despre
nedreptile suferite, ideea nstrunic despre ce tre!uie s fac domnitorul dac nu ii acord petiionarului ctig de cau$,
dialogul dintre comis i domnitor, care nu era altul dect !oierul din $iua precedent. In ceea ce pri#ete persona&ele, acestea se
afl in plan secund. 'ste e#ident c po#estitorul este interesat de (ntmplri, nu de actani.
7entru c pre$int o (ntmplare in care a fost implicat, relaia dintre narator i !eneficiarul comunicrii este direct i mai strnsa dect
in alte specii. Aceast relaie se reali$ea$ prin oralitate i prin crearea unei atmosfere de suspans. =ralitatea re$ult din lim!a&ul
popular, folosirea dialogului, a eclamaiilor etc.
).#lustreaz conceptul operaional de $nuvel psihologic%, prin referire la o oper literar studiat
.u#ela psi-ologic este o oper narati# in pro$, de (ntindere medie, a#nd un singur fir epic prin care se sondea$ caractere i reacii
umane, un conflict riguros construit i persona&e centrale !ine reliefate. Accentul cade asupra actanilor. 4a (ntindere, nu#ela se
situea$ intre po#estire i roman.
In nu#elele sale psi-ologice, I.*. 4aragiale sondea$ profun$imile sufleteti ale persona&elor9 o!sesia, spaima, comarul, -alucinaiile
etc.
?
/In #reme de r$!oi0 este o nu#el psi-ologic a crei tem o constituie degenerarea psi-ic, pn la alunecarea in ne!unie a omului
o!sedat de ideea (m!ogirii.
7rotagonistul, -angiul %ta#rac-e, afl c fratele su, preotul Iancu, este eful unei !ande de tl-ari care a fost prins. 7entru a scpa de
urmrirea autoritilor, Iancu pleac #oluntar la r$!oi.
*a scurt timp, -angiul primete #estea c fratele i-a murit intr-o !tlie i de#ine motenitorul unei impresionante a#eri. Foamea
ac-i$iti# il face s se team c fratele ar putea fi in #ia. 8eama lui %ta#rac-e de#ine o!sesie. Ancepe s ai! -alucinaii in care
Iancu triete i il #i$itea$.
"e$nodmntul este dramatic9 temerile a#arului se ade#eresc. ;angiul #a (nne!uni.
In nu#ela psi-ologic conflictul este intern, deci in contiina persona&ului. I. *. pune accentul pe lupta care se desfoar in sufletul
lui %ta#rac-e. 'l este frmntat de dorina de a rmne in posesia a#erii fratelui.
= dat cu e#oluia conflictului, persona&ele sufer transformri sufleteti. "ac la (nceput %tra#ac-e (i iu!ea fratele, mai apoi el a
a&uns s-i doreasc moartea. Astfel, prima scrisoare #enit de la Iancu (l (nduioea$ pe -angiu pn la lacrimi. "up un timp, la a
doua -alucinaie pe care o are %ta#rac-e in legtur cu #enirea fratelui, el (ncearc s (l sugrume pe acesta.
.u#ela psi-ologic pre$int, in afar de transformri sufleteti, i sc-im!ri morale ori comportamentale. Astfel, %ta#rac-e de#ine un
om al crui cod etic este su!ordonat !anului.
= alt trstur a nu#elei psi-ologice este pre$entarea tensiunilor sufleteti. *a %ta#rac-e acestea se acumulea$ pn cnd persona&ul
(ncepe s ai! -alucinaii. 'l (i (nc-ipuie c fratele (l #i$itea$ de dou ori9 ca ocna i ca ofier.
In aceast oper I. *. 4. folosete mi&loace de in#estigaie psi-ologic. Astfel, modalitatea de !a$ in reali$area persona&elor este
anali$a psi-ologic. 7rin %ta#rac-e, autorul in#estig-ea$ nelinitea, o!sesiile -alucinatorii i spaima) sunt create tipul omului
lacom i tipul delinc#entului fr scrupule, care a&unge din preot tl-ar i din ofier - delapidator. 4aracterul psi-ologic al acestei
nu#ele este sporit prin pre$entarea detaliat, ca intr-o fi medical, a degenerrii psi-ice a -angiului.
"in punct de #edere al stilului folosit, autorul apelea$ i la stilul indirect li!er 1folosit adesea in scrierile psi-ologice2, prin care
persona&ele (i eprim gndurile) in asemenea situaii stilul indirect li!er de#ine mi&loc de pre$entare a psi-ologiei persona&ului.
.u#ela psi-ologic folosete ins i stilul direct, cel specific dialogului, prin care cititorul poate sonda mentalitatea i e#oluia
actanilor.
*.#lustreaz conceptul operaional de $nuvel istoric%, prin referire la o oper literar studiat
.u#ela istoric este o oper narati# in pro$, a#nd tem, fir epic i i$#or istoric, conflict riguros construit i persona&e centrale !ine
reliefate. Accentul cade asupra actanilor, mai puin asupra aciunii. 4a (ntindere, nu#ela se situea$ intre po#estire i roman.
Alte trsturi ale nu#elei istorice sunt9 utili$area de licenele istorice) locul i timpul aciunii sunt reale) persona&ele au numele i unele
trsturi ale unor personaliti istorice) se pre$int mentaliti, comportamente, relaii sociale, o!iceiuri, #estimentaie, lim!a& etc.
specifice perioadei respecti#e.
7rima nu#el istoric din literatura romn, /Aleandru *puneanul0 de 4ostac-e .egru$$i, apare in numrul de de!ut al re#istei
/"acia literar0. =pera se (nscrie in programul conceput de 3i-ail Coglniceanu, care pleda pentru /inspirarea scriitorilor din
istoria patriei0. 7entru crearea acestei nu#ele, 4. .egru$$i a folosit ca surs de documentare cronica lui Grigore 5rec-e.
3otourile folosite de autor la (nceputul capitolelor I i al IV-lea sunt preluate din /*etopiseul 8rii 3oldo#ei0. 4elelalte dou
motouri repre$int doar licene istorice. 8ot in ceea ce pri#ete ade#rul istoric, poate fi menionat c !oierii 3ooc, %troici i
%pancioc nu mai erau in #ia in momentul re#enirii la tron a lui Aleandru *puneanul.
A#nd doar patru capitole, se poate afirma c aceast nu#el este de (ntindere medie. 3odul predominant de epunere este naraiunea.
Autorul e#oc o perioad $!uciumat prin care a trecut 8ara 3oldo#ei in a doua &umtate a secolului al XVI-lea.
In epo$iiune aflm c Aleandru *puneanul re#ine in 3oldo#a pentru o a doua domnie, dup ce fusese (nlturat prin intrigi de la
tron. *a grani este (ntmpinat de o delegaie de patru !oieri care #or s-l con#ing s renune la intenia sa.
In intrig se arat c domnitorul este decis s ocupe tronul, ceea ce se i (ntmpl.
=!sedat de ideea c se #a complota (mpotri#a sa, *puneanul se comport cu deose!it cru$ime, a&ungnd s pun la cale masacrarea
a nu mai puin de +, de !oieri intr-o singur $i. Aleandru *puneanul este !ine reliefat, (ndeose!i prin aciunile sale. %fritul
persona&ului este tragic, el murind otr#it.
"up cum se o!ser#, aciunea este simpl, poate fi pre$entat foarte pe scurt. 4eea ce atrage atenia cititorului este persona&ul.
4ostac-e .egru$$i creea$ tipul domnitorului tiran, crud, paranoic, ipocrit, disimulator in scopuri criminale.
+.#lustreaz conceptul operaional de $nuvel fantastic%, prin referire la o oper literar studiat
7ro$a fantastic i filo$ofic eminescian - repre$entat de nu#elele /%rmanul "ionis0, /A#atarii faraonului 8la0, /Arc-aeus0 i
/5m!ra mea0 : repre$int partea cea mai profund i mai #aloroas a creaiei eminesciene epice. 4aracteristica de !a$ a acestor
nu#ele este (mpletirea epicului cu filo$ofia.
"'3=.%8RA8I' 4A '%8' .5V'*A FA.8A%8I4A
.u#ela fantastic este o oper narati# in pro$, de (ntindere medie, a#nd un singur fir epic fa!ulati#, un conflict riguros construit i
persona&e centrale !ine reliefate. Accentul cade asupra actanilor. 4a (ntindere, nu#ela se situea$ intre po#estire i roman.
/%rmanul "ionis0 aparine genului epic deoarece modul predominant de epunere este naraiunea, prin intermediul acesteia fiind
trasat e#oluia persona&elor. "e eemplu, se po#estete la persoana a treia c persona&ul "ionis, un copist din secolul al XIX-lea,
face o cltorie in timp, in #eacul al XVI-lea. 5n alt argument este c naratorul ii pre$int ideile i sentimentele prin intermediul
persona&elor. Astfel, "ionis este, prin #isul su, epresia dorinei de e#adare din pre$ent a naratorului.
.u#ela /%rmanul "ionis0 conine un singur fir epic fa!ulati#, i anume aciunea referitoare la cltoria in timp i spaiu a
persona&ului dedu!lat "ionis-"an. *a rndul su, conflictul este riguros construit, din episoade delimitate distinct in alternana
antitetic pre$ent-trecut. 5n element fantastic este moti#ul cltoriei in timp i spaiu. In ceea ce pri#ete persona&ele centrale,
acestea sunt !ine reliefate. Astfel, aflm amnunte despre ocupaia lui "ionis, (nfiarea lui, perioada in care triete, familia sa
D
etc. "espre maestrul Ru!en tim c este aparent un dascl apreciat de Aleandru cel <un, dar i c de fapt (ntruc-ipea$ forele
rului.
5nele momente ale aciunii nu pot eista in realitate, deci sunt fantastice. "intre acestea se pot meniona (ntoarcerea lui "ionis in
#eacul lui Aleandru cel <un, transformarea lui Ru!en in %atana, discuia dintre "an i um!ra sa, $!orul i ederea pe *un etc.
3i-ai 'minescu (m!ogete pro$a romneasc nu doar in direcie fantastic, ci i prin a!ordarea de aspecte social-istorice 1/Geniul
pustiu02 sau erotice 1/*a ani#ersar0, /4e$ara02.
,.#lustreaz conceptul operaional $roman% -tradiional sau modern., prin referire la o oper literar studiat
Romanul este o specie a genului epic in pro$, cu aciune comple, desfurat pe mai multe planuri, cu persona&e numeroase.
Varietatea de forme pe care o poate a#ea romanul apare in funcie de criterii ca9 spaiul geografic 1romane rurale : /Viaa la ar0 de
"uiliu Eamfirescu, ur!ane - /'nigma =tiliei0, eotice : /3aFtrei02, situarea in timp 1istorice : /Fraii 6deri0, contemporane :
/Feele tcerii0 de Augustin <u$ura, de anticipaie : /Atacul cesiumitilor0 de %ergiu Frcan2, procedeul dominant 1psi-ologic
: /7durea spn$urailor0, su!iecti# : /5ltima noapte de dragoste, intia noapte de r$!oi02, apartenena la un curent literar
1realist, romantic, modern2 etc..
5n roman modern impus in literatura romn ca oper no#atoare este /5ltima noapte de dragoste, (ntia noapte de r$!oi0 de 4amil
7etrescu.
"'3=.%8RA8I' 4A '%8' R=3A.
3odul predominant de epunere este naraiunea. Aciunea este comple, desfurat pe mai multe planuri9 relaia dintre %tefan
G-eorg-idiu i soia sa, 'la, implicarea familiei G-eorg-idiu in pro!lema unei moteniri i eperienele trite pe front de
protagonist.
Romanul incepe cu pre$entarea su!locotenentului %tefan G-eorg-idiu care particip la amena&area fortificaiilor de pe Valea 7ra-o#ei
in prim#ara anului >G>@. = discuie la popota ofierilor despre o crim pasional de#ine prile& de rememorare a relaiei dintre
%tefan i 'la. 7ersona&ul-narator ii amintete de perioada fericit alturi de 'la, atunci cnd cei doi erau sraci, i de di#ergenele
aprute intre ei dup ce %tefan intr in posesia unei moteniri. "e#enind !ogat, 'la dorete o #ia monden intens in timp ce
soul ei este deran&at de fri#olitatea de care consider c ea d do#ad.
3cinat de gelo$ie, %tefan prsete unitatea pentru a sosi neanunat acas, dar nu-i gsete soia. = ateapt intreaga noapte, iar
dimineaa el o gonete.
"up dou sptmni, 'la (l roag s treac pe numele ei o parte din !anii din !anc pentru ca$ul in care el ar muri pe front.
=rorile r$!oiului sunt descrise in partea a doua a romanului. %tefan triete eperiene traumati$ante care ii accentuea$ opinia fa
de lipsa de sens a confruntrilor armate.
Antors de pe front G-eorg-idiu constat c s-a rcit de femeia pentru care cnd#a ar fi putut ucide. "esprirea lor este definiti#.
"'3=.%8RA8I' 4A 8'X85* '%8' 3="'R.
4amil 7etrescu reali$ea$ in spirit modernist un roman al crui protagonist este intelectualul. "e asemenea, e#oluia se desfoar su!
forma anali$ei psi-ologice, mai ales a introspeciei9 aciunea se plasea$ in interiorul unei contiine. Astfel, persona&ul se
confrunt cu sinele, iar e#enimentele urmresc fluul contiinei.
7ersona&ul pre$int o #ariant su!iecti# asupra faptelor. 7ropriile argumente in anali$area situaiilor au cea mai mare pondere i,
desigur, generea$ maimum de su!iecti#ism.
Forma -omodiegetic a naraiunii transform persona&ul in narator i actor. 7re$entarea faptelor se face in formula memoriei
in#oluntare. Astfel, aflat la popot, %tefan se refer la o perioad anterioar.
8impul naraiunii este alternant. Apar pendulri intre timpul naraiunii, al e#ocrii i cel istoric. 8eatrul r$!oiului se reali$ea$ la
pre$ent, in timp ce #ocea auctorial care introduce cititorul in aciune i pre$int rememorrile despre %tefan i 'la sunt la trecut.
In ceea ce pri#ete stilul anticalofil al romanului, scriitorul se !a$ea$ pe notaia precis /ca intr-un proces-#er!al0
7rin %tefan G-eorg-idiu, 4amil 7etrescu reali$ea$ analitic drama singurtii intelectualului lucid.
1/.Prezint relaia dintre instanele comunicrii narative -$autor%, $narator%, $personae%, $cititor%. intr0o povestire studiat.
7o#estirea este o specie a genului epic relatnd faptele din punctul de #edere al unui narator care este martor sau participant la
e#enimentul po#estit. "in acest moti# naratorul dintr-o po#estire este implicat personal.
7o#estirea se limitea$ la relatarea unui singur fapt, interesul concentrndu-se mai mult asupra situaiei i mai puin asupra
persona&ului.
8impul faptelor relatate este situat in trecut.
7entru c pre$int o (ntmplare in care a fost implicat prin aciune sau ca martor, naratorul are cu cititorul o relaie direct i mai
strnsa dect in alte specii. Aceast relaie se reali$ea$ prin oralitate i prin crearea unei atmosfere de suspans. =ralitatea re$ult
din lim!a&ul popular, folosirea dialogului, a eclamaiilor, a adresrii directe ctre cititor, prin folosirea persoanelor I i a II-a etc.
/Iapa lui #od0 din ciclul sado#enian /;anu Ancuei0 este o po#estire anecdotico-satiric. Relaia dintre autor i cititor se sta!ilete
din primele rnduri. Aici 3i-ail %ado#eanu, autorul, (i asum rolul de narator martor-confident, po#estind (ntmplri au$ite9
/Intr-o toamn aurie am au$it foarte multe po#eti la ;anul Ancuei0. Aceeai instan narati# ii pre$int pe muteriii -anului9
/"umnealui Ioni comisul a#ea o pung destul de grea in c-imir0.
7ersoanele aflate la -an nu (l repre$int pe autor 1deci pe cel care are paternitatea operei2, ci pe cei nou drumei. 8otui, comisul
Ioni se repre$int pe sine in prima istorisire 1/Iapa lui Vod02, iar apoi (l repre$int pe autor prin aprecierile asupra (ntmplrilor
ascultate i asupra po#estitorilor 1/Bistorisirea cu#ioiei sale printelui G-erman mi-a $!rlit prul su! cum02. 'l este,
succesi#, un narator0erou i martor. 7ersona&ele din ciclul de po#estiri /;anu Ancuei0sunt, rnd pe rnd, episodice,
secundare sau principale in funcie de rolurile de asculttori, po#estitori sau protagoniti in aciunile pre$entate.
+
11.#lustreaz conceptul operaional de narator omniscient, folosind ca suport un text narativ studiat
.aratorul este o #oce creia autorul ii (ncredinea$ rolul de a relata faptele, de a pre$enta persona&ele i relaiile dintre ele, de a
(nfia e#enimentele i de a le ae$a intr-un timp i un loc anume. .aratorul poate fi omniscient, martor sau persona&.
.aratorul repre$enta!il 1omniscient2 se identific in cea mai mare msur cu autorul i are indi#idualitate in cel mai mic grad.
Aprnd ca o entitate impersonal, el nu particip la derularea aciunii, limitndu-se la a o pre$enta in mod o!iecti#.
In romanul /'nigma =tiliei0 de George 4linescu naratorul este omniscient, deci apropiat in cel mai inalt grad de autor i a#nd
indi#idualitate /$ero0.
Vi$iunea narati# este cea denumit /dindrt0, adic naratorul este obiectiv -detaat, neimplicat in faptele pre$entate2 i omniscient
1deoarece tie mai mult dect persona&ele sale2.
1mnisciena naratorului poate fi pro!at prin descrierea sugesti# a casei lui mo 4ostac-e9 imo!ilul este dominat de o atmosfer
sum!r, rece i confu$, aa cum #or fi i multe dintre persona&e. Important este c aceast sugestie este fcut cititorului (nainte
ca actanii i aciunea s fie conturate, deci autorul cunoate mai multe aspecte dect persona&ele sale.
7entru obiectivitate pledea$ pre$entarea -eterodiegetic, deci la persoana a III-a i la timpul trecut. Aciunea este plasat in mediul
ur!an, in <ucuretiul de la (nceputul secolului al XX-lea.
.aratorul relatea$ aici fapte legate de relaia Feli : =tilia :7ascalopol, de cursa pentru ctigarea a#erii lui mo 4ostac-e etc.
"at fiind instana narati# aleas de autor, trsturile morale ale persona&elor i aciunile acestora nu sunt calificate direct.
"ei instana intermediar este cea numit, o!iecti#itatea se do#edete doar parial. "in cau$a su!stratului !iografic al su!iectului,
autorul se implic prtinitor in pre$entare, eprimndu-i propriile resentimente fa de o familie in care a a#ut statutul unui
orfan. "e eemplu, Aglae este descris nu doar ca o femeie ridat acut, cu /oc-i !ul!ucai0, dar i cu !u$e /acre0, epitet care
traduce o atitudine personal fa de persona&.
7erspecti#a omniscient este o!ser#a!il c-iar de la (nceputul romanului. Astfel, Feli constat seara aspecte greu sesi$a!ile in
(ntunericul nopii de un licean9 ume$eala care /de$g-ioca #arul0 de pe cldiri.
12.#lustreaz conceptul operaional $persona0narator%, folosind ca suport un text narativ studiat
7ersona&ul-narator este implicat direct in succesiunea e#enimenial. 'l este #ocea creia autorul ii (ncredinea$ rolul de a relata
succesiunea de aciuni in care este implicat, de a pre$enta alte persona&e, de a preci$a locul i timpul cuprinse in oper. Intr-o atare
situaie naratorul-persona& confer tetului un caracter su!iecti#.
Rele#ant pentru aceast categorie este po#estirea sado#enian /Iapa lui #od0, din ciclul /;anu Ancuei0 in care comisul Ioni,
po#estitorul (ntmplrii, este i actant.
Firul epic pre$int (ncercarea comisului de a-i gsi dreptatea la noul domnitor pentru o pricin legat de pmnt. .aratiunea, reali$at
prin (nlnuire, este aat mai ales pe episoadele pre$entate9 (ntlnirea lui Ioni cu un !oier cruia i se confesea$ despre
nedreptile suferite, ideea nstrunic despre ce tre!uie s fac domnitorul dac nu ii acord petionarului ctig de cau$,
dialogul dintre comis i domnitor, care nu era altul dect !oierul din $iua precedent.
Vocea narati# din aceast po#estire are mrcile gramaticale ale su!iecti#itii i oralitii 1forme ale persoanelor I i a II-a2904um #
spuneamB0. Astfel, comisul Ioni (ntreine legtura intre instanele comunicrii 1narator-persona& i cititorHasculttor2
7ersona&ul-narator delimitea$ timpul e#enimenial de momentul pre$entrii, precum i reperele spaiale9 07e #remea aceea tot in
acesta loc ne aflam0. *a finalul po#estirii, persona&ul-narator (i readuce cititoriiHasculttorii in pre$ent9 /%i acuma s mai primim
#in in ulcele i sa (ncep alt istorieB0
1!.Prezint construcia subiectului -$aciune%, $conflict%, $relaii temporale 'i spaiale%. intr0un basm cult studiat
/;arap-Al!0 este o oper epic in pro$, un !asm cult original, pu!licat in /4on#or!iri literare0 in august >I,,. 7otri#it unei statistici
din >G@+, po#estea a fost tradus in nu mai puin de ?@ de lim!i.
Aciunea are specific folcloric, cu moti#e si eroi desprini parc din galeria truditorilor -umuleteni. 4a i /Amintiri din copilrie0,
care, su! aparena e#oluiei lui .ic, e#idenia$ de#enirea /copilului uni#ersal0, /7o#estea lui ;arap-Al!0 (l definete pe tnrul
ran in formare. '#oluia sa este pre$entat prin moti#ul cltoriei. 'l #a (n#a s se descurce in #ia, s deose!easc !inele de
ru, i s se comporte adec#at in diferite situaii.
In timp ce pro$a popular fantastic se reali$ea$ preponderent prin naraiune, 4reang /topete0 po#estirea in dialog, eliminnd
!alastul epic. Astfel, aciunea este dinami$at, dei urmrete un tipar tradiional,.
In ceea ce pri#ete conflictul dintre !ine i ru specific !asmului, I. 4reang ii antrenea$ ca repre$entani pe fiul craiului 1flcul
fr experien2 i pe %pn 1personaul negativ al comunitii ste'ti, omul lipsit de scrupule..
<asmul este structurat in 'apte pri, re$ultate prin repetarea de ase ori a formulei mediane /c cu#ntul din po#esteH (nainte mult
mai este0. %u!iectul este (ncadrat de formula iniial /Amu cic era odat0 i de cea final /%i a inut #eselia ani (ntregiB0.
'X7=EI8I5.'A (l introduce pe cititorul-asculttor in atmosfera de !asm a persona&elor i a timpului mitic9 /Amu, cic era
odatB0. "up cum se o!ser# din incipit, timpul naratorului se plasea$ in pre$ent9 /2mu0.
3ocul aciunii este de asemenea 4nvluit in mister 5 $intr0o ar%. In acelai contet aflm c acolo tria /un crai care a#ea trei
feciori0. Intr-o alt (mprie craiul a#ea un frate mai mare, a crui !trnee era alinat de trei fiice.
I.8RIGA este repre$entat de rugmintea lui Verde (mprat ctre fratele su de a-i trimite pe cel mai #itea$ fiu ca s ii urme$e la tron.
"orind s il a&ute, craiul accept.
"'%FA%5RAR'A A48I5.II repre$int urmarea episodului care constituie intriga. 7entru c (i iu!ete copiii, craiul nu ii las s
porneasc la drum fr a le #erifica acestora puterile. 'l ii pune la (ncercare (m!rcndu-se intr-o piele de urs i ieindu-le pe
neateptate in cale.
"intre toi, doar me$inul reuete s fac fa pro!ei i (i continu drumul. %e do#edete ins imprudent, acceptndu-l pe %pn ca
slug. 7e drum, acesta (l ademenete pe prin intr-o fntn. 7rins acolo ca intr-o capcan, tnrul este ne#oit sa &ure c din acel
moment #a accepta numele de ;arap-Al! i c (l #a ser#i pe %pn ca slug pn cnd /#a muri i iar #a (n#ia0.
J
*a curtea lui Verde (mprat, %pnul (ncearc s scape de ;arap-Al!, dndu-i sarcini care ii periclitea$ #iaa9 s aduc /sali0 din
grdina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cer! fa!ulos i pe fata (mpratului Ro, cunoscut pentru #iclenia i puterile ei
magice.
75.485* 45*3I.A.8 al !asmului este cuprins in episodul in care fata (mpratului Ro, a&uns la Verde (mprat, le de$#luie
acestuia i prineselor identitatea lui ;arap-Al!. In acelai episod, %pnul se repede la fiul craiului i ii taie capul.
Fata (mpratului Ro (ncearc prin mi&loace magice s-l readuc la #ia pe cel pe care (l iu!ea.
"'E.="A3A.85* este repre$entat de (n#ierea prinului i cstoria lui cu fata (mpratului Ro.
"incolo de nota umoristic-ironic a acestui !asm cult, Ion 4reang ne pre$int gndirea, aspiraiile,eforturile i sacrificiile pe care le
face ranul romn pentru a r$!i cinstit in #ia.
1".Prezint construcia discursului narativ intr0o nuvel studiat, prin referire la dou dintre conceptele operaionale din
urmtoarea list6 secvene narative, episod, incipit, final, elips.
.u#ela /*a ignci0 a fost pu!licat pentru prima oar la 3adrid in
>G@? i face parte din creaia de dup cel de-al doilea r$!oi mondial a lui 3ircea 'liade.
"iscursul narati# din acest tet se structurea$ in opt sec#ene, conform planului real sau ireal dominant. 7ecvena narativ este
un element de construcie al su!iectului i cuprinde o serie de e#enimente.
In prima secven se arat c aciunea de!utea$ #ara, intr-un timp nedefinit, in <ucuretiul de alt dat, cadru frec#ent e#ocat de
autor. "up cum se o!ser# aici, incipitul, adic partea de 4nceput, este lent i cuprinde coordonate temporo-spaiale.
5n o!scur profesor de pian, Ga#rilescu, cltorete cu tram#aiul (nspre o ele# pe care o pregtea in particular. "ndu-i seama c i-a
uitat partiturile la ele#a de la care tocmai plecase, este ne#oit s co!oare, pentru a se (ntoarce.
Atras de rcoarea i #egetaia unei case, Ga#rilescu se refugia$ lng acea cldire, pe care !ucuretenii o considerau de toleran.
Aici este a!ordat de o fat i consimte s mearg la /!a!0, patroana, se pare, a imo!ilului.
In secvenele ##0#V, aparinnd planului ireal, Ga#rilescu se afl /*a ignci0, unde intr intr-un &oc fantastic. 'l tre!uie s g-iceasc ,
dintre trei fete, care este iganca, grecoaica i e#reica. In cele din urm, persona&ul prsete casa, considernd c a petrecut acolo
doarcte#a ore.
7ecvenele V0V## pre$int planul real. Ga#rilescu se (ntoarce la ele#a sa, dar afl c aceasta nu mai locuiete acolo. 4onstat c
!anii pe care ii are nu mai sunt in circulaie, iar la propria adres afl c soia sa nu mai locuiete de >? ani. "epit de situaie, G.
se (ntoarce /*a ignci0. "rumul este parcurs in !ir&a unui fost dricar.
8ltima secven proiectea$ din nou persona&ul in spaiul sacrului. "up ce reintr in casa !a!ei, se (ntlnete cu ;ildegard, iu!ita lui
din tineree. Aceasta (l ia intr-o cltorie cu !ir&a de la poart.
7rin plecarea lui Ga#rilescu (mpreun cu ;ildegard, tnr care murise de mult #reme, naratorul sugerea$ c pianistul trece in
A!solut, in spaiul morii. "up cum se o!ser#, de$nodmntul nu este clar, eplicit. "in acest moti# putem considera c finalul,
deci partea de sfr'it a acestei opere, poate fi considerat ca fiind deschis.
1(. Prezint construcia discursului narativ intr0o oper literar studiat -povestire sau basm cult., prin referire la dou
dintre conceptele operaionale din urmtoarea list6 secvene narative, episod, alternan, nlnuire, incipit, final, pauz
descriptiv, elips.
Ion 4reang ocup un loc aparte intre scriitorii notri clasici. =perele sale, inclusi# cele de factura fantastica, reali$ea$ o fresc a
#ieii ranului roman.
/7o#estea lui ;arap-Al!0 este o oper epic in pro$, un !asm cult original, pu!licat in /4on#or!iri literare0 in august >I,,. 7otri#it
unei statistici din >G@+, po#estea a fost tradusa in nu mai puin de ?@ de lim!i.
"iscursul narati# al /7o#etii lui ;arap-Al!0 conine elemente specifice ca9 incipit, final, sec#en narati#, (nlnuire, relaii
temporale i spaiale etc..
8etul conine apte secvene narative, delimitate de formule iniiale, mediane i finale specifice !asmului. "e eemplu, Ion 4reang
menine interesul cititorului prin formula median /4 cu#ntul din po#esteH Anainte mult mai este.0
Antmplrile prin care trece ;arap-Al! sunt pre$entate in succesiune cronologic, fr trecere alternati# dintr-un plan in altul, deci
prin 4nlnuire.
#ncipitul, sec#en introducti# a tetului, fiea$ de regul coordonatele temporale-spaiale. Incipitul poate fi lent sau a!rupt. 7rin
afirmaia /Amu, cic era odatBintr-o ar0 naratorul reali$ea$ un incipit lent care plasea$ aciunea intr-un timp mitic i in
spaiu misterios, nepreci$at.
"up ce trece printr-o serie de (ncercri menite s (l maturi$e$e, ;arap-Al! (n#inge rul i este rspltit pentru priceperea i cura&ul
su. 9inalul !asmului pre$int #ictoria !inelui. 7entru c de$nodmntul este clar, putem considera c /7o#estea luiB0 are un
final (nc-is.
In ceea ce pri#ete su!iectul operei, epo$iiunea (l introduce pe cititorul-asculttor in atmosfera de !asm a persona&elor i a timpului
mitic. Aflm c /intr-o ar0 tria /un crai care a#ea trei feciori0, iar in alta craiul a#ea un frate mai mare, a crui !trnee era
alinat de trei fiice.
Intriga este repre$entat de rugmintea lui Verde (mprat ctre fratele su de a-i trimite pe cel mai #itea$ fiu ca s ii urme$e la tron.
"orind s (l a&ute, craiul accept.
"esfurarea aciunii repre$int urmarea episodului care constituie intriga. 7entru c ii iu!ete copiii, craiul nu ii las s porneasc la
drum fr a le #erifica acestora puterile. "intre toi, doar me$inul reuete s fac fa pro!ei i (i continu drumul. %e do#edete
ins imprudent, acceptndu-l pe %pn ca slug. 7e drum, acesta (l ademenete pe prin intr-o fntn. 7rins acolo ca intr-o
capcan, tnrul este ne#oit sa &ure c din acel moment #a accepta numele de ;arap-Al! i c (l #a ser#i pe %pn ca slug.
*a curtea lui Verde (mprat, %pnul (ncearc s scape de ;arap-Al!, dndu-i sarcini care ii periclitea$ #iaa9 s aduc
/sali0 din grdina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cer! fa!ulos i pe fata (mpratului Ro, cunoscut pentru #iclenia
i puterile ei magice.
@
7unctul culminant al !asmului este cuprins in episodul in care fata (mpratului Ro, a&uns la Verde (mprat, de$#luie identitatea lui
;arap-Al!. In acelai episod, %pnul se repede la fiul craiului i ii taie capul.
Fata (mpratului Ro (ncearc prin mi&loace magice s-l readuc la #ia pe cel pe care (l iu!ea.
"e$nodmntul este repre$entat de (n#ierea prinului i cstoria lui cu fata (mpratului Ro.
"ei naratorul pre$int faptele prin -eterodiege$, el nu este in totalitate o!iecti# datorit numeroaselor aprecieri personale i a
adresrii ctre cititor. "e eemplu, cu referire la ;arap-Al!, naratorul afirm9 /Fiul craiului, !o!oc in felul su la tre!i de aieste,
se potri#ete %pnuluiB0
"incolo de nota umoristic-ironic a acestui !asm cult, Ion 4reang ne pre$int gndirea, aspiraiile, eforturile i sacrificiile pe care le
face ranul romn pentru a r$!i cinstit in #ia.
1).Prezint tipurile de personae dintr0un basm cult studiat
/7o#estea lui ;arap-Al!0 de Ion 4reang este o oper epic in pro$, un !asm cult original, pu!licat in /4on#or!iri literare0 in august
>I,,. 7otri#it unei statistici din >G@+, po#estea a fost tradus in nu mai puin de ?@ de lim!i.
#n funcie de participarea lor la momentele aciunii, persona&ele din aceast oper pot fi clasificate astfel9 principale, care particip
la toate momentele aciunii 1fiul cel mic al craiului, alias ;arap-Al!2, secundare, care apar in o !un parte din aciune 1%pnul,
apare in trei din cele cinci momente ale su!iectului : parial in desfurarea aciunii, in punctul culminant i de$nodmnt2 i
episodice 1craiul, tatl lui arap!"lb, fetele lui Verde (mprat etc. 2.
#n funcie de comportamentul lor, persona&ele pot fi clasificate in pozitive i negative. "in prima categorie fac parte %fnta
"uminic, fetele lui Verde (mprat, iar din cea de-a doua %pnul i, intru ct#a, (mpratul Ro2.
#n funcie de relaia cu personajul principal, celelalte pot fi (mprite in antagoniste, ajutoare i donatoare.
%pnul face parte din prima categorie. 'l se opune idealurilor lui ;arap-Al!.
4alul este un autor, un prieten de nde&de al lui ;arap-Al!. 7otri#it criticului George 4linescu, mitologia -ipic este in relaie cu
spaiul, deci cu el se re$ol# pro!lema distanelor colosale. 4alul #or!ete ca oamenii i aparine #ieii materiale a poporului
nostru. "in aceeai categorie fac parte i cei cinci prieteni fa!uloi pe care i-i face ;arap-Al!.
"intre donatori, poate fi menionat criasa furnicilor, care ii d lui ;arap-Al! o aripioar pentru a o putea c-ema.
In timp ce in !asmul popular accentul cade asupra aciunii, in cel cult locul central este ocupat de persona&e bine individualizate. "e
eemplu, Geril /a#ea nite urec-i clpuge i nite !u$oaie groase0. Indi#iduali$area actanilor nu este ins o #irtute a creaiilor
fantastice populare9 de eemplu, despre persona&ele din /7rslea cel Voinic0 nu se tie cum arat.
Aciunea are specific folcloric, cu moti#e si eroi desprini parc din galeria truditorilor -umuleteni. 4a i /Amintiri din copilrie0,
care, su! aparena e#oluiei lui .ic, e#idenia$ de#enirea /copilului uni#ersal0, /7o#estea lui ;arap-Al!0 il definete pe tnrul
ran in formare. '#oluia sa este pre$entat prin moti#ul cltoriei. 'l #a (n#a s se descurce in #ia, s deose!easc !inele de
ru, si s se comporte adec#at in diferite situaii. Ai #a face prieteni care (l #or a&uta sau crora le #a sri in a&utor. *a captul
drumului parcurs el tre!uie s reueasc s-i (ntemeie$e o familie.
4elelalte persona&e sunt, de asemenea, repre$entri ale ranului romn.
4raiul este un stean in iposta$ pedagogic) (mpratul Ro (l (ntruc-ipea$ pe omul /alunecos0, ne#oit s recurg la tot felul de
tertipuri pentru a alege cea mai !un candidatur pentru fata sa. Aceasta, dup cum afirma naratorul, este /o $gtie de fat0.
8nra, ca orice adolescent dornic s atrag atenia, creea$ in &urul ei o aur de mister prin farmecele pe care le face) %pnul
este persona&ul negati# al comunitii steti, omul lipsit de scrupule.
"up cum se poate o!ser#a, persona&ele sunt purttoare ale unor #alori sim!olice. Autorul acestui !asm cult tratea$ intr-o manier
fantastic aspecte realiste. "incolo de firul epic, deg-i$at in /rnia0 sa, marele scriitor Ion 4reanga folosete magia cu#ntului
asemenea unui mu$ician tra#estit in scripcar.
1*.:xemplific modalitile de caracterizare a personaului, prin referire la o nuvel studiat -istoric, psihologic, fantastic.
I I.8R="54'R'
In e#oluia nu#elisticii lui Ioan %la#ici se disting dou etape9 una idilic, pronunat folcloric, i alta dramatic, tragic. /3oara cu
noroc, capodoper a literaturii noastre nu#elistice, face parte din #olumul /.o#ele din popor0 1>II>2, care inaugurea$ cea de-a
doua perioad din creaia scriitorului. Referindu-se la acest aspect, criticul Ion <rea$u afirma9 /nim!ul idilic al persona&elor,
atmosfera de #oioie, (ncrederea in #ia au disprut cu totul0.
II I.4A"RAR'A I. 8I7=*=GI'
G-i, persona& central al nu#elei /3oara cu noroc0, se (ncadrea$ in tipologia ari#istului care e#oluea$ in contetul penetrrii
relaiilor capitaliste in lumea satului. Actant cu destin tragic, el de#ine un eemplu al consecinelor de$astruoase pe care le are
asupra omului setea de (na#uire.
III 8I7=*=GI' 7RI. 7ARA*'*I%3
7rin #ocaia sa de a picta mediul social, Ioan %la#ici reali$ea$ i alte persona&e al cror destin este diri&at de !ani. In funcie de
gra#itatea /patimii0 lor, autorul (i sancionea$ persona&ele. 3ara, repre$entant a (ntreprin$torului din mediul capitalist, (i
su!ordonea$ #iaa ctigului. 8otui, pentru c ea nu #ede in !ani o putere in sine, destinul ei este doar sinuos. "uu, din nu#ela
/4omoara0, este tipul omului care #isea$ in permanen s se (m!ogeasc. 'l gsete o comoar, dar nu reuete s o pstre$e.
IV 3="A*I8A8I "' 4=.%8R5IR' A 7'R%=.A65*5I
In reali$area persona&ului su, Ioan %la#ici recurge la caracterizarea direct, indirect i de ctre celelalte personaje. 2naliza
psihologica este un miloc important de prezentare a personaului.
.aratorul (i pre$int direct persona&ul, artnd c acesta este muncitor i preocupat de !unstarea familiei9 /4a om -arnic i
strnguitor, G-i era mereu ae$at i pus pe gnduri0. = afirmaie asemntoare face i !trna, cu#intele ei apainnd
caracterizrii de ctre alte personaje9 /G-i e om -arnic i strnguitor0.
In construirea persona&ului, autorul utili$ea$ preponderent caracterizarea indirect, trsturile reieind din aciunile, gndurile i
atitudinea lui G-i. In oper este folosit frecvent analiza psihologic. Astfel, reaciile i atitudinile sale pre$int un persona& in
,
declin, care i-a pierdut senintatea de odinioar9 /acum se fcuse mai de tot ursu$, se aprindea pentru oriice lucru de nimic, nu
mai $m!ea ca mai-nainte, ci rdea cu -o-ot, (nct ii #enea s te sperii de el0.
V R'*A8IA 45 A*8' 7'R%=.A6'
Relaia lui cu *ic este una de su!ordonare, !a$at pe teroare, dar i pe dorina de (na#uire cu orice pre. Astfel, lui G-i ii este team
s (l denune pe *ic, dar nu face acest pas i pentru c demascarea %mdului ar fi oprit afacerile necinstite, dar profita!ile.
Fa de familie G-i are o atitudine responsa!il, iu!indu-i soia i copiii9 /dar el se !ucura cnd o #edea pe dnsa #esel0. 8otui,
asocierea lui cu *ic (l (ndeprtea$ de cei apropiai9 /acum se fcuse mai de tot ursu$, se aprindea pentru oriice lucru de nimic0.
VI 7R'E'.8AR'A ARG53'.8A8A "' 8RA%A85RI
7ersona&ul G-i ilustrea$ consecinele distrugtoare pe care le are setea de (na#uire asupra omului.
.emulumit de condiia sa social, G-i tinde spre !unstare i (i con#inge familia s se mute ca -angiu pentru trei ani la crciuma
/3oara cu noroc0, aflat la (ncruciarea unor drumuri importante pentru nego.
Antlnirea lui G-i cel -arnic, !lnd i cumsecade 1deci un om cu fond cinstit2 cu /stpnul acelor locuri0, *ic, un aa-$is porcar care
era de fapt un criminal periculos, scoate la i#eal trsturi de caracter pe care fostul ci$mar nu i le cunotea. Astfel el se
transform intr-o persoan #iolent i ursu$9 /(i pierdea lesne cumptul i-i lsa urme #inete pe !rae0. A#ariia sa (l determin
s rmn la 3oara cu noroc, dei (i d prea !ine seama c de#ine prta la crim i furturi.
"nd do#ad de sl!iciune, G-i gsete pentru de$umani$area sa scu$e menite s-i adoarm contiina9 /aa m-a lsat "umne$eu0.
*aitatea (l determin s se implice tot mai mult in faptele mra#e puse la cale de *ic. 6ur fals la &udecat, susinnd c in noaptea
crimei nu l-a #$ut pe *ic ieind din crcium. In cele din urm G-i (nsui de#ine criminal, ucignd-o pe Ana.
VII I.4;'I'R'
7rin G-i, Ioan %la#ici pre$int destinul tragic al celui care (i trdea$ principiile tradiionale de #ia, portretul omului care (i
pierde simul msurii i cumptul.
1+.:xemplific modalitile de caracterizare a personaului, prin referire la un roman studiat -de tip obiectiv sau de tip
subiectiv.
Apariia romanului /Ion0 1>G?K2 e salutat de promotorul direciei moderniste, 'ugen *o#inescu9 //Ion0 e cea mai puternic creaie
o!iecti# a literaturii romne0. .araiunea se reali$ea$ o!iecti#, prin -eterodiege$, iar autorul se detaea$ de aciune, fiind,
deci, etradiegetic. In acest roman, *. Re!reanu e#it idili$area realitilor rurale i le pre$int cu realism, cu o!iecti#itate.
;ema central a operei este problema pmntului, a posesiunii in spaiul satului ardelean de la 4nceputul veacului al <<0lea.
2ceasta este dublat de tema iubirii.
Ancadrarea in tipologie Ion este un persona& realist, tipic pentru o categorie social9 ranul srac care dore'te pmnt. ,,Toi
flcii din sat sunt varieti de Ion0, afirma criticul George 4linescu, referindu-se la categoria pe care o repre$int
protagonistul romanului. "ei este tipic, Ion depete caracterul repre$entati# i se indi#iduali$ea$ prin trsturile sale i prin
destinul tragic.
8ipologie prin paralelism
7ersona&ul principal poate fi comparat cu actani din acelai roman. Ion do!ndete a#ere prin cstoria cu o fat cu $estre, la fel ca
Aleandru 7op al Glanetaului. 8otui, in #reme ce lui Ion /pmntul ii era drag ca oc-ii din cap0, tatl lui risipete loturile
do!ndite, fiind un om lene i fr spirit gospodresc.
3odaliti de caracteri$are
In reali$area persona&ului, naratorul folosete miloace directe 1portret fi$ic i moral2 i indirecte 1fapte, gesturi, atitudini, lim!a&,
raporturi cu alte persona&e2.
.aratorul omniscient spune c Ion este ,,iute i -arnic ca m-sa0. In ma&oritatea situaiilor ins, naratorul o!iecti# (i las persona&ele
s-i de$#luie trsturile. Astfel, #iclenia lui Ion reiese din seducerea Anei ca plan de a-l o!liga pe Vasile <aciu s-l accepte
drept ginere.
Relaia cu alte persona&e este o modalitate indirect de caracteri$are a lui Ion.4a persona& central, Ion se afl in relaie cu aproape toi
actanii. Relaia lui cu Ana pune in lumin patima pentru pmnt. "ei nu o iu!ete pe /urica Ana0, se cstorete cu ea,
deoarece doar aa (i poate atinge scopul. 'l este cu soia lui !lnd atunci cnd sper ca ea s (l con#ing pe Vasile <aciu s ii dea
pmnturile promise, dar de#ine #iolent cnd constat c stratagema sa a euat. In acelai timp, comportamentul lui Ion fa de
Florica demonstrea$ capacitatea persona&ului de a iu!i cu patim.
Atitudinea lui Ion fa de (n#torul ;erdelea este la (nceput una de umil respect. 8otui, cnd interesele ii dictea$, el (l trdea$ pe
!inefctorul su, prnd s uite a&utorul primit. Astfel, Ion spune c anume ;erdelea este cel care a scris reclamaia (mpotri#a
&udectorului.
"in acest fapt reiese c persona&ul este egoist i ingrat.
7re$entarea aciunii cu su!linierea de trsturi
*a (nceputul romanului lui Ion i se reali$ea$ un portret fa#ora!il. Astfel, naratorul arat c el este -arnic i c se simte (nfrit cu
pmntul prin munc. "ei fusese un ele# silitor, Ion preferase #iaa de ran. Acest aspect arat tenacitatea persona&ului. Aceeai
trstur este su!liniat i de insistena de care tnrul d do#ad in urmrirea scopului su.
Viclean i anta&ist, Ion o las (nsrcinat pe Ana, pentru ca Vasile <aciu s consimt la cstoria tinerilor. "ei la nunt promisese c
ii #a da lui Ion pmnturile, Vasile <aciu nu se ine de cu#nt. %imindu-se (nelat, Glanetau (i !ate soia i o i$gonete, deci
de#ine #iolent i insensi!il. In cele din urm, Glanetau (l d in &udecat pe socrul lui pentru a#ere. %periat de perspecti#a
tri!unalului, <aciu trece pe numele ginerelui (ntregul su a#ut.
V$ndu-i scopul atins, Ion de#ine indiferent fa de Ana. .ici naterea lui 7etrior nu (m!untete relaiile dintre Ana i Ion. 3ai
mult, !r!atul de$umani$at #ede in fiul su doar o garanie pentru a#erea o!inut. "eprimat de situaia in care se afl, Ana se
sinucide.
Rmas singur, Ion se gndete tot mai mult la Florica, tnra fiind de&a cstorit cu George <ul!uc. 'l (ncepe s #in din ce in ce mai
des in casa femeii. 4a s clarifice situaia, George anun c #a pleca intr-o sear dup lemne i #a lipsi toat noaptea.
I
Punctul culminant este repre$entat de (ntoarcerea lui George la scurt timp dup plecare. V$ndu-l, Florica este (ngro$it de ce se
poate (ntmpla dac Ion #ine, dup cum ii promisese. Intr-ade#r, Glanetau intr in curte in puterea nopii, iar George iese din
cas (narmat cu o sap.
Deznodmntul este tragic9 Ion moare, George este arestat, iar Florica rmne singur. 3oartea lui este epresia inteniei
morali$atoare a scriitorului ardelean.
Referindu-se la acest roman, 'ugen *o#inescu afirma c ,,Ion este epresia instinctului de stpnire a pmntului 1B2 suflet unitar,
simplu0. Acest persona& poate fi apreciat nu prin trsturile sale, ci datorit compleitii prin care este reali$at.
1,. :xemplific modalitile de caracterizare a personaului, prin referire la un roman studiat -de dup al doilea rzboi
mondial.
Romanul /3oromeii0 de 3arin 7reda 1aprut in dou #olume, in >GJJ i >G@,2 constituie o oper de referin nu numai in pro$a
autorului, ci i in (ntreaga noastr literatur de inspiraie rural. 8ema a!ordat in romanul /3oromeii0 este satul i ranul.
3arin 7reda pre$int #iaa din satul romnesc din cmpia "unrii, aflat la rscrucea istoriei, intre regimurile politice capitalist i
socialist. In centrul romanului st Ilie 3oromete : ranul care pri#ete modul su de #ia ca pe singurul posi!il.
7erspecti#a heterodiegetic i extradiegetic a naratorului o!iecti# este completat in aceast oper de cea a persona&elor reflectori
i informatori. "in prima categorie fac parte #lie =oromete 1in primul #olum2 i >iculae =oromete 1in cel de-al doilea2. Ilie
este persona&-reflector deoarece interpretea$ realitatea !rut in raport cu propria contiin. 3odul su de a #edea lumea este
redat adesea prin monolog interior care este i o form de introspecie. 7rintre persona&ele-informatori se numr Parizianu, care
po#estete despre #i$ita lui Ilie la fiii si, la <ucureti.
#lie =oromete 4ntruchipeaz cu obiectivitate o tipologie. =riginalitatea tipului de ran creat de 3arin 7reda este reali$at pornind
de la atitudinea fa de pmnt9 spre deose!ire de ranul lui Re!reanu, dornic de a do!ndi pmnt pentru demnitate social,
pentru =oromete posesiunea este doar garania unitii familiei. 'l este pstrtorul neclintit al #alorilor patriar-ale, ranul
/filo$of0, con#ins de importana eistenei sale.
Fa de familie, el are o atitudine dominatoare. Intre ai si este un stpn
feudal la scar mic. Amparte, media$, decide astfel (nct po$iia sa s rmn ferm.
Ilie 3oromete se do#edete un mem!ru acti# al comunitii. In cadrul acesteia, la diferite ni#eluri, &oac mai e#ident sau mai estompat
rolul de /centrum mundi0. Astfel, la fierria lui Iocan, el este cel care citete $iarul i face comentariile cele mai consistente i
ironice.
=iloace de construire a personaului 3arin 7reda ii modelea$ persona&ul prin caracteri$are direct, indirect,
autocaracterizare 'i caracterizare de ctre alte personae.
?irect, autorul pre$int #rsta lui 3oromete, aflat la a doua csnicie9 /acum a#ea acea #rst intre tineree i !trnee, cnd numai
nenorociri sau !ucurii mari mai pot sc-im!a firea cui#a0) 0'ra cu $ece ani mai mare dect 4atrina 1contingent LG>>, fcuse
r$!oiul20. 2utocaracterizndu0se, Ilie 3oromete insist asupra #erticalitii sale i a modului de gndire tradiionalist,
neinfluena!il9 /eu totdeauna am dus o #ia independent0
4aracteri$area de alte persona&e se poate exemplifica prin opinia =ariei, sora lui =oromete, care le inoculeaz nepoilor ideea c
tatl lor este unul denaturat, profitant, care ii exploateaz pentru a face zestre fiicelor din a doua cstorie6 $;e0a
4mbrobodit alde tac0tu , s stai 'i s munce'ti pentru copiii lui, s0i ias sufletul@%
7re$entare argumentat de trsturi 4ea mai mare parte a trsturilor lui Ilie 3oromete sunt construite indirect, prin reliefarea
gndurilor, aciunilor sau atitudinilor sale.
7ersona& comple, Ilie 3oromete are mai multe /mti0. 5n element prin care persona&ul se de$#luie este tonalitatea #ocii. Astfel, el
are mai multe /glasuri09 cnd /puternic i amenintor, fcndu-i pe toi s tresar de team0, cnd /un glas sc-im!at i
necunoscut0, fals, ironic.
3arin 7reda creea$ un persona& de o inteligen ie'it din comun. %imind ne#oia -ranei spirituale, ranul filozof cu fire reflexiv
citete $iarele in fiecare duminic, (mpreun cu ali steni, in 7oiana lui Iocan. Aici el (ncearc s clarifice ideile din articolele
pu!licate, s descifre$e sensurile profunde ale politicii #remii. 4nd se sc-im! regimul politic, 3oromete pre#ede (naintea
multora c ranii #or rmne fr pmnt.
9ire autoritar, Ilie 3oromete este cel la care mem!rii familiei fac apel pentru re$ol#area conflictelor aprute. Anc de la (nceputul
romanului este pre$entat ca /stnd deasupra tuturor0 i stpnind /cu pri#irea peB fiecare0. 7entru c 4'i iube'te copiii, el face
eforturi mari s strng !anii necesari aducerii de la <ucureti a fiilor din prima cstorie, care fugiser (ndemnai de Guica.
?isimularea este o trstur definitorie a lui 3oromete. %cena dintre el i 8udor <losu este semnificati#. *a (ntre!area #ecinului
dac s-a -otrt s-i #nd salcmul, 3oromete se gndete c acest lucru este posi!il, dar se comport ca i cum aspectul nu l-ar
interesa.
*a fel, aflnd c 7arasc-i# i .il #or s fug de acas, 3oromete reuete s-i ascund gndurile care (l frmnt.
#ronic fiind, 3oromete nu pierde nici o oca$ie de a se adresa caustic copiilor si cnd consider c acetia (ncearc s fug de munc.
7ersona&ul central este i un fin observator. /8atl : notea$ naratorul : a#ea ciudatul dar de a #edea lucrurile care lor le scpau, pe
care nu le #edeau/.
=m al pmntului i al satului tradiional, Ilie 3oromete este considerat unanim de eegei 1specialiti2 drept cel mai comple tip de
ran din literatura romn prin adncimea i frumuseea spiritului su.
2/.:xemplific, apelnd la o povestire studiat, dou dintre particularitile limbaului prozei narative -la alegere din
urmtoarea list6 $modaliti ale narrii%, $mrci ale prezenei naratorului%, $limbaul personaelor%, registre stilistice%.
=odalitile de narare se refer la raportul dintre narator i tipul de enunare narati# i la pre$ena sau a!sena naratorului din
e#enimentele po#estite.
In prima clasificare naraiunea poate fi -omodiegetic sau -eterodiegetic. In -omodiege$ naratorul folosete persoana I. In
-eterodiege$ este folosit persoana a III-a.
G
In a doua clasificare, pre$ena naratorului in e#enimentele relatate creea$ un tet intradiegetic, in timp ce a!sena lui poart numele
de etradiege$M.
=rcile prezenei naratorului sunt9 persoana I in ca$ul -omodiege$ei, persoana a III-a in ca$ul -eterodiege$ei.
4iclul de po#estiri sado#eniene /;anu Ancuei0 de!utea$ cu propo$iia /Intr-o toamn aurie am au$it multe po#eti la ;anul
Ancuei0. .aratorul martor, cel care a au$it istorisirile anunate este unul -omodiegetic, dar din cele nou po#estiri nu reiese c
acesta ar fi participat la #reunul dintre e#enimentele care compun ciclul. Astfel naratorul este etradiegetic, cu toate c opera
de!utea$ su! semnul gramatical al implicrii naratorului.
.u aceeai situaie re$ult din prima po#estire a culegerii, /Iapa lui Vod0. 3odalitatea narrii este homodiegetic. 3rcile pre$enei
naratorului in spaiul e#enimenial sunt formele de persoana I. Implicarea naratorului in aciune se constituie in marc a
intradiegezei.
Firul epic pre$int un singur fapt, i anume (ncercarea comisului de a-i gsi dreptatea la noul domnitor pentru o pricin legat de
pmnt. .aratiunea este aat mai ales pe episoadele pre$entate9 (ntlnirea lui Ioni cu un !oier cruia i se confesea$ despre
nedreptile suferite, ideea nstrunic despre ce tre!uie s fac domnitorul dac nu ii acord petionarului ctig de cau$,
dialogul dintre comis i domnitor, care nu era altul dect !oierul din $iua precedent. In ceea ce pri#ete persona&ele, acestea se
afl in plan secund.
7entru c pre$int o (ntmplare in care a fost implicat, relaia dintre narator i !eneficiarul comunicrii este direct i mai strnsa dect
in alte specii. Aceast relaie se reali$ea$ prin folosirea persoanelor # 'i a ##0a, ceea ce confer oralitate, i prin crearea unei
atmosfere de suspans.
4onstrucia ciclului sado#enian /;anu Ancuei0 urmea$ modelul /povestirii in ram0. Rama celor nou naraiuni este constituit
din fragmentele iniial i final ale #olumului, unde naratorul este (nsui autorul. 'l se eprim la persoana I, e#ocnd cadrul
spaial i temporal in care se afl drumeii9 /Intr-o toamn aurie am au$it multe po#eti la ;anul Ancuei0) /%e fcu tcere la #atr
i, cu toii pri#indu-ne, nu ne-am mai #$ut o!ra$urile0.
21. :xplic relaia realitate 5 ficiune, prin referire la un text narativ studiat
Relaia realitate : ficiune este un aspect important in reali$area i receptarea unei opere literare.
Aptitudinea care confer scriitorului puterea de a reali$a uni#ersul ficti# al operei este imaginaia. Re$ultatul procesului imaginati#, al
transfigurrii artistice, este ficiunea artistic. =pera literar este un tet in care autorul creea$ un uni#ers propriu, pornind de la
elemente ale realitii, pe care le com!in potri#it propriei #i$iuni despre lume. Astfel, autorul, persoane i date reale se regsesc
parial in tet ca narator, persona&e i (ntmplri.
In nu#ela istoric /Aleandru *puneanul0, autorul pornete de la o serie de date reale. 'l se inspir din cronica lui Grigore 5rec-e,
intitulat /*etopiseul 8rii 3oldo#ei0. Astfel, locul 'i timpul aciunii sunt reale9 8ara 3oldo#ei, a doua &umtate a secolului al
XVI-lea. = parte dintre personae au numele i unele trsturi ale unor personaliti istorice9 Aleandru *puneanul este
domnitor tiranic.
%e pre$int mentaliti, relaii politice, #estimentaie, lim!a& etc. specifice perioadei respecti#e9 domnitorul are mentalitate
medieval de stpn absolut, de aceea nu ine seama de rugminile soiei sale 'i tortureaz sau ucide dup bunul plac) din
punct de vedere politic, forma de guvernare evocat este monarhia etc..
8ot din /*etopiseul 8rii 3oldo#ei0 sunt preluate opinia defa#ora!il a marii !oierimi asupra domnitorului i unele cu#inte atri!uite
de 5rec-e lui *puneanul9 /"ac #oi nu m #rei, eu # #reuN0 i /"e m #oi scula, pre muli am s popesc i eu0. Aceste
afirmaii de#in in oper motouri ale capitolelor I i al IV-lea i elemente despre personalitatea protagonistului .
In ceea ce pri#ete ficiunea artistic, aceast nu#el conine o serie de licene istorice, deci modificri ale datelor din i$#oarele
istorice. "e eemplu, #ornicul 3ooc nu mai tria in momentul re#enirii lui *puneanul la tron) el i !oierii %pancioc i %troici
fuseser eecutai la *io#, in 7olonia. 8ransfigurnd artistic realitatea, 4ostac-e .egru$$i, (m!ogete opera cu tipul !oierului
intrigant i cu portretele tinerilor !oieri patrioi.
= alt a!atere de la realitate o constituie a#ertismentul pe care cte#a #du#e ale !oierilor ucii de *puneanul le adresea$ "oamnei
Ruanda9 /Ai s dai sam, "oamnN0. Aceast ameninare cu #aloare de premoniie confer tetului suspans. In ceea ce pri#ete
motoul capitolului al treilea 14apul lui 3ooc #remN2, i acesta este rodul ficiunii artistice. 4u#intele completea$ imaginea
persona&ului colecti# i stimulea$ curio$itatea lectorului, fa de modul in care se #a re$ol#a conflictul.
Astfel, pornindu-se de la realitate, dar transfigurnd-o artistic, in aceast oper sunt imaginate situaii, este creat suspansul, sunt
construite persona&e.
22. :xprim0i opinia despre valoarea estetic a unei scrieri in proz de #on Areang, prin dezvoltarea a dou argumente
privind structura te$tului narativ 'iBsau limbajul prozei narative.
4ontinuator peste timp al (ntiului nostru po#estitor : Ion .eculce : i precursor strlucit al lui 3i-ail %ado#eanu, Ion 4reang i-a
cucerit un loc aparte in galeria marilor clasici prin originalitatea i uni#ersul artistic ale operei.
Valoarea estetic a /7o#etii lui ;arap-Al!0 se poate e#idenia att la ni#el de structur a te$tului, ct i in ceea ce pri#ete limbaul .
7o#estea lui ;arap - Al!0 are o structur clasic, in care se valorific o categorie estetic, i anume aceea a fantasticului. In opera
menionat momentele subiectului se succed firesc, incipitul cuprinde elementele de spaiu i timp specifice basmului, conflictul
se construiete intre bine i ru, iar finalul prezint victoria personajelor pozitive. 8oate acestea generea$ un discurs narativ
fluent, plcut, deci uor de receptat.
"ei tetul are o construcie clasic, structura sa este imbogit. "e eemplu, formula median a basmului apare de nu mai puin
de ase ori. 7rin acest element de structur autorul delimitea$ secvenele narative, uurnd lectura. In acelai timp este meninut
trea$ interesul pentru lectur, deoarece naratorul anun noi episoade spectaculoase, de /po#este0. Construcia in versuri a acestei
formule sporete de asemenea valoarea estetic a tetului9 /%i se cam mai duc la (mprieH"umne$eu s ne ieH4 cu#ntul din
po#esteHAnainte mult mai este0.
In ceea ce pri#ete limbaul tetului /7o#estea lui ;arap - Al!0, acesta este dominat de umor i oralitate.
>K
5morul este o categorie estetic reali$at prin comic 1deci prin diferena dintre aparen i esen2 i confer operei o not de !un
dispo$iie. Ion 4reang reali$ea$ comic de situaie 1calul o pclete pe turturica fetei de (mprat2, de nume 1=c-il, /frate cu
=r!il, #r primare cu 4-ioril2 i de limbaj 1exprimarea mucalit :/% triasc trei $ile cu cea de-alaltieri0 -, folosirea de
diminutive cu valoare augmentativ - /!u$ioare0, /!uturic0 : etc..
=ralitatea, impresia de /$icere0 a tetului scris, se creea$ prin expresii onomatopeice 1/%i odat pornesc ei, teleap, teleap02,
adresarea direct ctre cititor -/% te fereasc "umne$eu cnd prinde mmliga coa&0., $topirea% naraiunii in dialog etc..
"incolo de nota umoristic-ironic a acestui !asm cult, Ion 4reang ne pre$int gndirea, aspiraiile,eforturile i sacrificiile pe care le
face ranul romn pentru a r$!i cinstit in #ia.
2!. Aaracterizeaz un persona dintr0un text narativ studiat, aparinnd lui #oan 7lavici
.u#ela /3oara cu noroc0 de Ioan %la#ici a aprut in >II> in #olumul de de!ut /.u#ele din popor0.
G-i, persona& central al nu#elei /3oara cu noroc0, se (ncadrea$ in tipologia arivistului care e#oluea$ in contetul ptrunderii
relaiilor capitaliste in lumea satului. 'l de#ine un eemplu al consecinelor de$astruoase pe care le are asupra omului setea de
(na#uire.
In reali$area persona&ului su, Ioan %la#ici recurge la caracterizarea direct, indirect i de ctre celelalte personaje.
.aratorul (i pre$int direct persona&ul, artnd c acesta este muncitor i preocupat de !unstarea familiei9 /4a om -arnic i
strnguitor, G-i era mereu ae$at i pus pe gnduri0.
In construirea persona&ului, autorul utili$ea$ preponderent caracterizarea indirect, trsturile reieind din aciunile, g%ndurile i
atitudinea lui G-i. In oper este folosit frecvent analiza psihologic. Astfel, reaciile i atitudinile sale pre$int un persona& in
declin, care i-a pierdut senintatea de odinioar9 /acum se fcuse mai de tot ursu$0
Fa de familie G-i are o atitudine responsa!il, iu!indu-i soia. Relaia lui cu *ic este una de su!ordonare, !a$at pe teroare,
dar i pe dorina de (na#uire cu orice pre. Astfel, lui G-i ii este team s (l denune pe *ic, dar nu face acest pas i pentru c
demascarea %mdului ar fi oprit afacerile necinstite, dar profita!ile.
8o#ria lui G-i cel harnic, blnd 'i cumsecade cu *ic, un aa-$is porcar care era de fapt un criminal periculos, scoate la i#eal
trsturi de caracter pe care fostul ci$mar nu i le cunotea. Astfel el de#ine violent, a&ungnd s-i lo#easc soia.
"nd do#ad de slbiciune, G-i gsete pentru de$umani$area sa scu$e menite s-i adoarm contiina9 /aa m-a lsat "umne$eu0,
afirm el.
3a'itatea (l determin s se implice tot mai mult in faptele mra#e puse la cale de *ic. 6ur fals la &udecat, susinnd c in noaptea
crimei nu l-a #$ut pe *ic ieind din crcium. In cele din urm G-i (nsui de#ine criminal, ucignd-o pe Ana.
7rin G-i, Ioan %la#ici pre$int destinul tragic al celui care (i trdea$ principiile tradiionale de #ia, portretul omului care (i
pierde simul msurii i cumptul.
2". Aaracterizeaz personaul preferat dintr0un roman de 3iviu Cebreanu
Apariia romanului /Ion0 1>G?K2 e salutat de promotorul direciei moderniste, 'ugen *o#inescu9 //Ion0 e cea mai puternic creaie
o!iecti# a literaturii romne0. .araiunea se reali$ea$ o!iecti#, prin -eterodiege$, iar autorul se detaea$ de aciune, fiind,
deci, etradiegetic. In acest roman, *. Re!reanu e#it idili$area realitilor rurale i le pre$int cu realism, cu o!iecti#itate.
;ema central a operei este pro!lema pmntului, a posesiunii in spaiul satului ardelean de la (nceputul #eacului al XX-lea. Aceasta
este du!lat de tema iu!irii.
#ncadrarea in tipologie Ion este un persona realist, tipic pentru o categorie social9 ranul srac care dore'te pmnt. ,,Toi
flcii din sat sunt varieti de Ion0, afirma criticul George 4linescu, referindu-se la categoria pe care o repre$int
protagonistul romanului. "ei este tipic, Ion depete caracterul repre$entati# i se indi#iduali$ea$ prin trsturile sale i prin
destinul tragic.
;ipologie prin paralelism
7ersona&ul principal poate fi comparat cu actani din acelai roman. Ion do!ndete a#ere prin cstoria cu o fat cu $estre, la fel ca
Aleandru 7op al Glanetaului. 8otui, in #reme ce lui Ion /pmntul ii era drag ca oc-ii din cap0, tatl lui risipete loturile
do!ndite, fiind un om lene i fr spirit gospodresc.
=odaliti de caracterizare
In reali$area persona&ului, naratorul folosete mi&loace directe 1portret fi$ic i moral2 i indirecte 1fapte, gesturi, atitudini, lim!a&,
raporturi cu alte persona&e2.
.aratorul omniscient spune c Ion este ,,iute 'i harnic ca m-sa0. In ma&oritatea situaiilor ins, naratorul o!iecti# (i las persona&ele
s-i de$#luie trsturile. Astfel, viclenia lui Ion reiese din seducerea Anei ca plan de a-l o!liga pe Vasile <aciu s-l accepte
drept ginere.
Celaia cu alte personae
4a persona& central, Ion se afl in relaie cu aproape toi actanii. Relaia lui cu Ana pune in lumin patima pentru pmnt. "ei nu o
iu!ete pe /urica Ana0, se cstorete cu ea, deoarece doar aa (i poate atinge scopul. 'l este cu soia lui !lnd atunci cnd
sper ca ea s il con#ing pe Vasile <aciu s ii dea pmnturile promise, dar de#ine #iolent cnd constat c stratagema sa a
euat. In acelai timp, comportamentul lui Ion fa de Florica demonstrea$ capacitatea personaului de a iubi cu patim.
Atitudinea lui Ion fa de (n#torul ;erdelea este la (nceput una de umil respect. 8otui, cnd interesele ii dictea$, el il trdea$ pe
!inefctorul su, prnd s uite a&utorul primit. Astfel, Ion spune c anume ;erdelea este cel care a scris reclamaia (mpotri#a
&udectorului.
"in acest fapt reiese c persona&ul este egoist i ingrat.
Prezentarea aciunii cu sublinierea de trsturi
:xpoziiunea Aciunea romanului (ncepe #ara, intr-o $i de duminic, in care stenii din 7ripas sunt adunai la -ora tradiional. "intre
fruntai naratorul pre$int ci#a oameni (nstrii. Vasile <aciu, un gospodar a#ut, este tatl Anei. 'l #rea s o mrite cu George
<ul!uc, tnr !ogat. Ins la mna Anei aspir i Ion al Glanetaului, un flcu care #ede in /urica Ana0 o ans de a scpa de
ruinea srciei.
>>
;ora se desfoar in curtea 8odosiei, #du# srac i mama
Florici, cea mai frumoas fat din sat. "ei Ion ii face curte Anei, el o iu!ete de fapt cu patim pe Florica.
?esf'urarea aciunii cuprinde e#oluia conflictelor. Problema central se de$#olt in &urul persona&ului Ion. 'l se confrunt cu un
conflict eterior, de natur social, i cu altul interior, repre$entat de alegerea intre (mplinirea material i o iu!ire ptima.
*a (nceputul romanului lui Ion i se reali$ea$ un portret fa#ora!il. Astfel, naratorul arat c el este harnic i c se simte 4nfrit cu
pmntul prin munc. "ei fusese un ele# silitor, Ion preferase #iaa de ran. Acest aspect arat tenacitatea persona&ului.
Aceeai trstur este su!liniat i de insistena de care tnrul d do#ad in urmrirea scopului su.
Viclean 'i 'antaist, Ion o las (nsrcinat pe Ana, pentru ca Vasile <aciu s consimt la cstoria tinerilor. "ei la nunt promisese
c ii #a da lui Ion pmnturile, Vasile <aciu nu se ine de cu#nt. %imindu-se (nelat, Glanetau (i !ate soia i o i$gonete, deci
de#ine violent 'i insensibil. In cele din urm, Glanetau (l d in &udecat pe socrul lui pentru a#ere. %periat de perspecti#a
tri!unalului, <aciu trece pe numele ginerelui (ntregul su a#ut.
V$ndu-i scopul atins, Ion de#ine indiferent fa de Ana. .ici naterea lui 7etrior nu (m!untete relaiile dintre Ana i Ion. 3ai
mult, !r!atul dezumanizat #ede in fiul su doar o garanie pentru a#erea o!inut. "eprimat de situaia in care se afl, Ana se
sinucide.
Rmas singur, Ion se gndete tot mai mult la Florica, tnra fiind de&a cstorit cu George <ul!uc. 'l (ncepe s #in din ce in ce mai
des in casa femeii. 4a s clarifice situaia, George anun c #a pleca intr-o sear dup lemne i #a lipsi toat noaptea.
Punctul culminant este repre$entat de (ntoarcerea lui George la scurt timp dup plecare. V$ndu-l, Florica este (ngro$it de ce se
poate (ntmpla dac Ion #ine, dup cum ii promisese. Intr-ade#r, Glanetau intr in curte in puterea nopii, iar George iese din
cas (narmat cu o sap.
?eznodmntul este tragic9 Ion moare, George este arestat, iar Florica rmne singur. 3oartea lui este epresia inteniei
morali$atoare a scriitorului ardelean.
Referindu-se la acest roman, 'ugen *o#inescu afirma c ,,Ion este epresia instinctului de stpnire a pmntului 1B2 suflet unitar,
simplu0. Acest persona& poate fi apreciat nu prin trsturile sale, ci datorit compleitii prin care este reali$at.
2(. :xemplific modalitile de caracterizare a personaului, prin referire la un roman de Deorge Alinescu
7u!licat in >GDI, romanul /'nigma =tiliei0 este o oper literar realist cu elemente moderniste.
4aracterul citadin al romanului este un aspect al modernismului. Realismul se rele# prin tem 1raportarea unei societi degradate
moral la !an ca #aloare suprem2, structur 1sferic2, tehnica detaliului, crearea de personae tipice, cum sunt a#arul, ari#istul
etc..
"ei se reali$ea$ tipologii, la construirea acestora este aplicat o formul estetic modern, 'i anume ambiguitatea personaelor.
%pre eemplu, mo 4ostac-e, dei (ntruc-ipea$ a#arul 1deci ne ateptm s fie un ;agi 8udose2 el c-eltuiete pentru propria
sntate. 'l nu este de$umani$at de patima sa, astfel are o iu!ire profund pentru =tilia.
Aceeai am!iguitate se remarc i in construirea persona&ului %tnic Raiu9 el este, simultan, demagog al ideii de paternitate i
sentimental. Astfel, cnd #or!ete, c-iar are impresia c (i dorete un copil i se ilu$ionea$ c este capa!il de fapte !une. 4u
toate acestea, !ieelul pe care il a#usese ii murise din cau$a negli&enei sale i a =limpiei, soia lui i fiica Aglaei 8ulea, sora
autoritar a lui 4ostac-e Giurgiu#eanu.
In caracteri$area persona&elor sale, George 4linescu folosete o modalitate realist!balzacian, i anume tehnica focalizrii. Astfel,
trsturile actanilor se de$#luie progresi#, pornind de la aspecte eterioare9 fi$ionomie, locuin, mediu, gesturi etc..
%tnic Raiu este tipul arivistului, al parvenitului, (nscris in aceeai galerie cu "inu 7turic 1persona&ul lui .icolae Filimon2 i
.ae 4aa#encu al lui Ion *uca 4aragiale.
In construirea persona&ului su, George 4linescu folosete mi&loace directe 'i indirecte.
"in prima categorie face parte portretul lui %tnic, persona& pre$ent in aciunea romanului din capitolul V. "etaliile fi$ice au
semnificaii morale. In spirit modernist, autorul folosete i epitetul neologic, sugesti# pentru profilul moral9 un !r!at /de o
sntate agresiv, cu prul mare i cre i cu o musta in c-ip de musc0. "espre sine el afirm9 ,,%tnic e profund, degea!a
(ncercai dumnea#oastr s-l luai peste piciorN0.
#ndirect, persona&ul este pre$entat prin aciunile, concepiile, lim!a&ul i gesturile sale9 0%tnic #or!ea sonor, cu gest artistic0. 'l (i
face apariia in casa lui 4ostac-e Giurgiu#eanu, unde se adunaser toate persona&ele romanului la o partid de cri. Acolo el
(ncearc s-l con#ing pe socrul su, %imion 8ulea, s-i dea $estrea promis =limpiei, pentru ca la rndul su s (i respecte
promisiunea de a se cstori legal cu ea. Fire tenace, el face parte din categoria oamenilor care, dai afar pe u, intr pe
fereastr.
Palavragiu, vulgar i grosolan, ii strecoar alu$ii necu#iincioase =tiliei, #erioara sa prin alian i fiica #itreg a lui 4ostac-e
Giurgiu#eanu.
3ipsit de scrupule, el pare s-i eas intrigile i s-i urmreasc scopul fr s poat fi oprit. Viclean fr reineri, (l pro#oac mereu
pe 4ostac-e spre a afla ascun$toarea !anilor. .ereuind nici prin (ntre!ri, nici prin spaima de moarte pe care i-o inoculea$
perfid !trnului, pndete pe la ferestre. Apoi, cnd Giurgiu#eanu este parali$at la pat, scoate !rutal pac-etul cu !ani de su!
salteaua lui. 7rin aceasta, %tnic de#ine un tlhar odios . Angro$it de &aful care se petrece su! oc-ii proprii, Giurgiu#eanu moare.
4u !anii furai de la mo 4ostac-e, (i desc-ide un ca!inet de a#ocatur, patronea$ cercuri de morfinomani i se cstorete cu
Georgeta, o prostituat de lu. 'a ii #a ser#i ca ,,tram!ulin0 in #iitoarea lui ascensiune politic.
7ersona& comple, %tnic Raiu este produsul unei societi in care !anul repre$int totul, in care cstoriile se !a$ea$ pe interese
materiale, ca i cariera, succesul in #iaa politic, respectul si statutul social.
2). :xpune subiectul unui text narativ studiat, aparinnd lui =ihail 7adoveanu
7u!licat in >G?I, #olumul /;anu Ancuei0, reali$at prin te-nica po#estirii in ram, repre$int o capodoper care face trecerea spre
etapa marilor cri sado#eniene.
>?
Povestirea in ram presupune eistena unei du!le instane narati#e. Astfel, eist drumeii din -an care e#oc (ntmplri i un
narator martor confident, care ascult fiecare po#estire i o reproduce pentru cititori. 7re$ena sa este redat prin utili$area
persoanei I in naraiune i creea$ impresia de autenticitate.
$9ntna dintre plopi% este a patra po#estire i are ca tem iu!irea tragic, iar ca persona&-narator (l are pe cpitanul de ma$ili
.eculai Isac. .aratorul e#oc o (ntmplare trit de el in tineree, in urm cu dou$eci i cinci de ani pe aceleai meleaguri.
#n expoziiune se arat c el face un popas la ;anu Ancuei. 7lim!ndu-se clare pe malul rului 3oldo#a, (ntlnete un grup de
igani care se scldau. Intre ei se aflau ;asanac-e, un !trn ceretor, i 3arga, o igncu de optspre$ece ani.
#ntriga tetului poate fi repre$entat de faptul c frumuseea fetei il tul!ur i le d celor doi cte un !an de argint.
#n desf'urarea aciunii se arat c fata il caut la -an a doua $i pentru a-i arta pantofii cumprai cu !anul primit. Apoi tinerii
petrec o sear la fntna dintre plopi i ii promit o nou (ntlnire de dragoste la (ntoarcerea lui Isac de la 7a'cani, unde tre!uia s-
i #nd marfa. A doua (ntlnire la fntn are un final tragic. Indrgostit, fata ii mrturisete c ;asanac-e o trimisese la -an ca
s-l seduc, iar planul era ca iganii s-l omoare si s-i ia !anii de pe marfa.
#n punctul culminant aflm c, dei este contient c iganii o #or ucide pentru c i-a trdat, fata il a#erti$ea$ pe iu!itul ei. 8nrul
fuge clare, scap cu #ia, dar o pr&in aruncat de urmritori ii scoate un oc-i.
?eznodmntul este tragic. Insoit cu fclii de cruii de la -an care ii sriser in a&utor, .eculai Isac re#ine la locul (ntlnirii, unde
sngele proaspt de pe colacul de piatr este semnul ca fata fusese ucis cu cru$ime i aruncat in fntn.
2*. :xpune construcia subiectului unui roman de =arin Preda prin referire la6 aciune, conflict, relaii temporale i spaiale
Romanul /3oromeii0 creea$ in manier realist-o!iecti# uni#ersul specific al satului romnesc din 4mpia "unrii, aflat la
rscrucea istoriei. 7rin aceast oper 3arin 7reda anali$ea$ pro!leme legate de mica proprietate rneasc in raport cu relaiile
capitaliste i socialiste. In aceeai msur este urmrit i e#oluia #alorilor patriar-ale in satul romnesc.
Romanul (ncepe sim!olic cu ae$area aciunii sub semnul unui timp 4ngduitor, tolerant. In ceea ce pri#ete spaiul (ntmplrilor,
acesta este /cmpia "unrii0. Finalul primului #olum arat c /timpul nu mai a#ea r!dare0, deci se poate #or!i despre o
structur circular. "up cum se o!ser#, coordonatele temporale i spaiale sunt fiate (nc din incipitul romanului. .aratorul
folosete timpul trecut, deci se refer la e#enimente de&a consumate. ;impul 'i spaiul sunt in tetul narati# repere cu #aloare
sugesti#. 8impul fiea$ perioada in care se desfoar aciunea. Spaiul, deci locul intmplrilor, are valoare simbolic,
sugernd condiia social a personajelor.
%u!iectul primului #olum este structurat pe trei cercuri concentrice. Primul (l repre$int familia. "l doilea ni#el se conturea$ la
fierria lui Iocan, unde o parte din !r!aii satului fac politic pe marginea articolelor de $iar. &el de!al treilea cerc se conturea$
in scena-c-eie a seceriului, in care este pre$entat (ntreaga comunitate rural.
2ciunea , totalitatea (ntmplrilor din acest tet, este pre$entat in dou #olume . Aciunea volumului # este cuprins in trei mari
sec#ene epice.
4ea dinti (ncepe intr-o sm!t seara i continu pn in dup-amia$a $ilei urmtoare. 7opulaia din %ilitea-Gumeti este animat de
aspecte ca dragostea 17olina-<iric2, foamea achizitiv de avere 18udor <losu i fiul su, Victor2, boala 1Vasile <oog-in,
ran suferind de fti$ie, pus pe neateptate in faa destinului ire#ersi!il2, rzvrtirea 18ugurlan2, spiritul distructiv 1Guica, sora
lui Ilie 3oromete2 etc.
A doua mare sec#en epic surprinde satul in fe!ra seceriului. =amenii treier i macin (ndat spre a gusta din pinea noii recolte.
5ltima sec#en (nfiea$ conflictul direct dintre Ilie 3oromete i fiii si. Aonflictul este elementul esenial care determin i
aciunile din aceast oper literar. Atunci cnd conflictul se manifest intre persona&e a#nd interese diferite, poart numele de
conflict exterior, cum este ca$ul in acest roman9 spre deose!ire de feciorii si cei mari, 3oromete ine la unitatea familiei. 5n alt
conflict este cel social, dintre rani i clasa politic a comunitilor. Acesta din urm este pre$entat in cel de-al doilea #olum.
7ersona&ul central, Ilie 3oromete, locuitor al satului %ilitea-Gumeti este un ran tradiionalist care are dou loturi de pmnt. 5nul
este al su, iar cellalt ii aparine 4atrinei, cea de-a doua soie a sa. 'l are fora de munc asigurat de familie, adic de Ac-im,
.il i 7arasc-i#, feciori din prima cstorie, i de 8ita, Ilinca i .iculae, copiii si i ai 4atrinei. 7entru munc are cai, iar -rana
i (m!rcmintea familiei sunt asigurate de creterea unor oi.
5nitatea familiei 3oromete este mcinat de un triplu conflict.
8nul const in de$acordul dintre tat i fiii din prima cstorie. Acetia au impresia c tatl lor economisete !anii o!inui din
culti#area loturilor pentru a face $estre Ilinci i 8itei i pentru a-l da la coal pe .iculae. 7rerea celor trei frai este (ntreinut
cu rea #oin de Guica, sora lui 3oromete, care sper de fapt s fie (ngri&it de cei trei !iei. In cele din urm, ei fug la <ucureti
cu oile i caii familiei. Familia intr intr-un gra# declin financiar.
In #olumul al doilea, naratorul arat c 3oromete reuete s resta!ileasc ec-ili!rul financiar al familiei #n$nd cereale la munte. 'l
pleac la <ucureti dup feciori, dar #isul lui de a-i #edea familia reunit euea$ pentru c !ieii refu$ s se (ntoarc. "up un
timp, .il moare pe front, iar 7arasc-i# sfrete tragic, im!oln#indu-se de tu!erculo$. Ac-im reuete s-i desc-id un
maga$in alimentar, care mai tr$iu trece in proprietatea statului.
.ici .iculae 3oromete nu rmne alturi de familie. "up cum se arat tot in #olumul al doilea, el nu reuete s a&ung (n#tor
dup cum dorea, ci intr intr-o coal de partid, de#enind acti#ist.
2l doilea conflict, pre$entat mai amplu in al doilea #olum, este cel dintre Ilie i 4atrina. 3oromete nu reuete nici mcar s-i
petreac !trneea alturi de soia sa. %uprat c Ilie a #rut s-i aduc !ieii de la <ucureti i pentru c nu a trecut casa i o
parte din pmnt pe numele ei, 4atrina se mut la fiica ei din prima cstorie.
2l treilea conflict de familie este desfurat in #olumul (nti. 4ei implicai sunt 3oromete i sora sa , 3aria, poreclit Guica. 'a ar fi
#rut ca fratele ei s nu se recstoreasc i s o in in cas. 3oromete ins i-a construit un !ordei departe de casa lui, fapt care a
atras ura mistuitoare a 3ariei. 'a este autoarea moral a plecrii !ieilor celor mari. Guica moare uitat de nepoi i de fratele ei,
care nici nu particip la (nmormntare.
Volumul al doilea, format din cinci pri, pre$int destrmarea satului tradiional i e#oluia att a persona&elor #ec-i, ct i a unora
noi pn in deceniul al aselea din secolul trecut. %criitorul urmrete #iaa dramatic a satului in dou momente istorice
>D
succesi#e9 Reforma agrar din >G+J i colecti#i$area forat a agriculturii din >G+G. '#enimentele se succed rapid intr-o a#alan
de imagini, fapte i oameni.
.ereuind s fac fa intrigilor altor comuniti din sat, .iculae este destituit. In cele din urm de#ine inginer -orticultor i se
cstorete cu 3rioara lui Adam Fntn din %ilitea, care de#enise asistent medical.
"ei in cel de-al doilea #olum accentul se deplasea$ de pe destinul 3oromeilor pe e#oluia unei ideologii a!u$i#e, 3arin 7reda d
operei sale unitate. *iantul celor dou #olume este pro!lema pmntului.
Roman realist cu densitate epic i profun$ime psi-ologic de ecepie, /3oromeii0 lui 3arin 7reda repre$int o monografie artistic
a satului romnesc ante- i post-!elic, surprins la rspntia dintre dou ornduiri sociale.
2+. :xplic rolul elementelor de compoziie 4ntr0un text poetic studiat, aparinnd perioadei pa'optiste -la alegere, dou
elemente dintre urmtoarele6 titlu, secvene poetice, relaii de opoziie i de simetrie, elemente de recuren..
Vasile Alecsandri 1>I>I->IGK2, scriitor pa'optist, a oglindit in creaia sa idealurile naionale ale romnilor 1/;ora 5nirei02, folclorul
i natura. 7astelurile sale repre$int, crede G. 4linescu, ,,partea cea mai dura!il i mai #aloroas0 a operei acestuia.
7astelul este una din cele mai rspndite specii lirice, o poe$ie descripti# (n care sunt (nfiate peisa&e reale sau imaginare prin
intermediul crora poetul (i eprim propriile sentimente.
8emele pastelurilor sunt toate su!ordonate naturii. In acest contet, Alecsandri e#oc anotimpurile 1/Iarna02, sr!torile religioase
1/7atele02, muncile cmpului 1/%eceriul02, erotica rneasc 1Rodica2, momentele $ilei 1"imineaa, 3alul %iretului2, spaiul
intim, familial al cminului 1*a gura so!ei2.
7oe$ia ,,3alul %iretului0 surprinde (ntr-o manier descripti#, i#irea $orilor pe malul %iretului.
;itlul repre$int denumirea unei creaii artistice dat de autor. Aceast denumire este !a$at pe coninutul 1/%ara pe deal02,
semnificaia 1/*acustr02 sau forma operei 1/Gloss02. 8itlul /3alul %iretului0 este !a$at pe coninutul operei i sugerea$ locul
ce urmea$ a fi descris. Astfel, cititorul este anunat c i se #a pre$enta un peisa&. *a 3irceti, pe malul %iretului, Alecsandri i-a
petrecut o parte din #ia.
7eisa&ul, a#nd (n centru imaginea rului, stimulea$ prin alegerea unui moment temporal incert, imaginaia cititorului9 ,,a!urii H ca
fantasme0. An finalul primei strofe lumina in#adea$ strlucitor ta!loul.
%trofa a doua aduce ca resurs a epresi#itii la ni#el leico-semantic relaia de opoziie prin trecerea de la persoana a III-a a unui
lirism o!iecti# 1contemplati#2 la persoana I, marc a pre$enei eului poetic9 ,,m duc0, ,,pri#esc0. In acelai timp, in poe$ie se
remarc i relaii de simetrie. Acestea apar , pe de o parte, intre strofele I i a III-a care au in comun lirismul o!iecti#, iar pe de
alta : intre strofele a II-a i a IV-a, purttoare de mrci leico-gramaticale ale su!iecti#itii.
An strofa a III-a peisa&ul se (m!ogete cu alte elemente ale cadrului natural9 /salcie pletoas0, /mrean0, /sl!aticele rae0 etc..
5ltima strof resta!ilete ec-ili!rul emoional tul!urat de clipa de #isare prin imagini artistice dominate de micare. Astfel, lunca
/clocotete0, iar o oprl /de smarald0 nete inspre ap, agitat pro!a!il de pre$ena eului liric.
Forma poe$iei lui Alecsandri se apropie de perfeciunea clasic, cele patru catrene respectnd ec-ili!rul i armonia specifice acestei
specii.
2,. 2rgumenteaz caracterul romantic al unei poezii studiate, aparinnd lui =ihai :minescu
Romantismul apare ca o reacie la clasicism la sfritul secolului al XVIII-lea in Anglia i in Germania. In secolul al XIX-lea se
manifest in Frana, dup care se etinde in aproape toate rile lumii.
Romanticii a!ordea$ teme specifice ca 9 /iu!irea i natura0, /condiia nefericit a omului de geniu intr-o lume superficial0, /istoria
naional0 etc.
"intre motivele romantice preferate se pot enumera misterul, inserarea, noaptea, luna, codrul i starea de #isare.
"e asemenea apar noi specii literare cum sunt drama romantic, meditaia, poemul filo$ofic, nu#ela istoric etc.
Adesea romanticii folosesc folclorul, inclusiv lexicul popular in realizarea unor opere care s valorifice filonul zcmnt!
autohton.
In operele romantice primea$ subiectivismul, pasiunea, fantezia. %e folosete antiteza in structura poe$iei i in conceperea
persona&elor.
'roul romantic are caliti ecepionale i e#oluea$ in situaii deose!ite.
7oe$ia /%ara pe deal0 de 3i-ai 'minescu este o idil cu puternice note de pastel, o creaie romantic.
O%ara pe deal0 face parte din prima etap a poe$iei erotice eminesciene, aceea a idealului de iu!ire in armonie cu natura ocrotitoare.
8itlul anun elemente de pastel, sugernd locul i timpul in care urmea$ s se desfoare episodul.
;ema poeziei, specific romantic, o constituie aspiraia pentru dragostea ideal, imaginat in cadru rustic.
In primele patru strofe predomin descrierile de natur terestr i cosmic) in ultimele dou strofe se intensific elementele de idil,
finalul fiind impresionant prin #aloarea a!solut pe care o are iu!irea. In numele acesteia poetul este gata s se sacrifice9 "#stfel
de noapte bogat$ Cine pe ea n%ar da viaa lui toat&'. 2ceast idee a sacrificiului suprem in numele unui ideal este una
profund romantic. *a fel, i *uceafrul dorete s renune la nemurire pentru a cunoate iu!irea.
In afar de relaia iu!ire : natur, se remarc (mpletirea elementelor terestru i cosmic. %e poate considera c planurile terestru 'i
cosmic sunt termenii unei antiteze. 7criitorii romantici utilizeaz adesea tehnica antitezei in construcia operelor.
Relaia dintre spaiul terestru i cel cosmic pre$int metaforic aspiraia omului ctre iubire ca sentiment absolut. %paiul terestru, un
cadru mitic 1atmosfer specific romantic2, pare s se deplase$e spre nemrginirile cerului9 O%ara pe deal !uciumul sun cu &aleH
8urmele-l urc, stele le scapr-n cale0) O%treine #ec-i casele-n lun ridic0.
7oetul #alorific in aceast poe$ie in spirit romantic i limbaul popular. Astfel, 'minescu reali$ea$ o comparaie care cuprinde o
sintagm specific9 /%ufletul meu arde-n iu!ire ca para0.
"intre motivele specific romantice cuprinse in acest tet, pot fi enumerate /luna0, /inserarea0, /stelele0 i starea de #isare in
ateptarea iu!itei 1/*ng salcm sta-#om noi noaptea (ntreagH =re (ntregi spune-i-#oi ct (mi eti dragN0
7ro$odia tetului este deose!it prin msura de >? sila!e i ritmul alctuit dintr-o succesiune de coriam!, doi dactili i un tro-eu. Rima
este perec-e i feminin. Aceste elemente confer #ersurilor delicatee i solemnitate.
>+
!/. :xplic rolul elementelor de compoziie intr0un text poetic studiat, aparinnd lui =ihai :minescu -la alegere, dou
elemente, dintre urmtoarele6 $titlu%, $incipit%, $secvene poetice%, $relaii de opoziie 'i de simetrie%, $elemente de
recuren%.
'itlul repre$int denumirea unei creaii artistice dat de autor. Aceast denumire este !a$at pe coninutul iHsau forma operei.
7oe$iile (ncep s ai! titlu a!ia din Renatere. In perioada modern, alegerea titlului urmrete s dea un indiciu asupra coninutului i
semnificaiei operei, s transmit ce#a in legtur cu esena ei, s impresione$e i s se poat reine uor. 8itlul poate s ai! un
caracter simbolic 1/Flori de mucigai02 sau s reproduc parial ori integral primul vers 1/3ai am un singur dor0,/%ara pe deal0
de 3i-ai 'minescu2. 8itlul poe$iei /%ara pe deal0 este specific pastelului i sugerea$ locul i timpul in care urmea$ s se
desfoare episodul erotic. 4u#ntul /sara0 sugerea$ o atmosfer de #isare, de mister, iar structura /pe deal0, anun un cadru
!ucolic.
7ecvena poetic este un element care ine de construcia intern a tetului liric, deci de coninutul acestuia. %ec#ena liric pre$int o
unitate de idei, de mesa&e. 7oe$ia este structurat in dou secvene lirice inegale ca numr de strofe .
Prima, constituit din patru strofe, creea$ cadrul in care se #a desfura (ntlnirea (ndrgostiilor.
7trofa 4nti ilustrea$ ta!loul inserrii. Imagini cum ar fi O!uciumul sun cu &ale0, O8urmele-l urc, stele le scapr-n cale0 compun
cadrul in care urmea$ s se manifeste sentimentul de dragoste. 7trofa a doua (m!in armonios elementele de pastel,
predominant cosmice, cu cele de idil. 'lementele cosmosului 1Oluna pe cer02 sunt in relaie semnificati# cu oc-ii iu!itei9 O=c-ii
ti mari caut-n frun$a cea rar0. 7trofele a treia 'i a patra redau panoramic imaginea satului.
Aea de0a doua secven liric, repre$entat de ultimele dou strofe, pre$int ritualul eroticii eminesciene, caracteri$at de emoie i
ner!dare. Astfel, este repetat inter&ecia OA-N0, este afirmat dorina platonic a (ndrgostitului 1O=re (ntregi spune-i-#oi cat (mi
eti drag02. Ver!ele la #iitor sugerea$ gesturi pline de tandree9 O.e-om r$ima capetele unul de altul H Pi sur$nd #om adormi
su! (naltul,H Vec-iul salcm0. .atura ocrotitoare #a i$ola cuplul de restul lumii. In finalul poe$ii este sugerat ideea sacrificiului
suprem in numele iu!irii ideale, gest de care este capa!il omul de tip superior, geniul.
!1. Aomenteaz particularitile de limba 'i expresivitate (procedee artistice, elementele de versificaie) ale unui text
poetic studiat, aparinnd lui =ihai :minescu
7oe$ia /%ara pe deal0 de 3i-ai 'minescu este o idil cu puternice note de pastel. 8etul face parte din prima etap a poe$iei erotice
eminesciene, aceea a idealului de iu!ire in armonie cu natura ocrotitoare.
;itlul este specific pastelului 'i sugereaz locul 'i timpul in care urmeaz s se desf'oare episodul erotic. Auvntul $sara%
sugereaz o atmosfer de visare, iar structura $pe deal%, anun un cadru bucolic.
8ema poe$iei o constituie aspiraia pentru dragostea ideal, imaginat in cadru rustic.
%tructur. Idila-pastel este alctuit din ase catrene distri!uite astfel9 in primele patru predomin descrierile de natur in care
elementele rustice se (mpletesc cu elemente ale cosmosului) in ultimele dou strofe se intensific elementele de idil, finalul
fiind impresionant prin sacrificiul pe care eul liric este gata s il fac in numele iu!irii a!solute9 OAstfel de noapte !ogatH 4ine pe
ea n-ar da #iaa lui toatQ0
'lementele #i$uale din aceast poe$ie se (mpletesc armonios cu cele auditi#e. #magini artistice cum ar fi O!uciumul sun cu &ale0,
/stele le scapr-n cale0 compun cadrul in care urmea$ s se manifeste sentimentul de dragoste. 'lementele cosmosului 1Oluna
pe cer02 sunt in relaie semnificati# cu oc-ii iu!itei9 O=c-ii ti mari caut-n frun$a cea rar0. 5ltimul #ers al celei de-a patra
strofe accentuea$ intensitatea dorinei de iu!ire intr-un limba specific popular9 O%ufletul meu arde-n iu!ire ca para0. Acelai
#ers sporete e$presivitatea prin folosirea adjectivului pronominal posesiv meu care este aici o marc a subiectivitii, a
sublinierii propriilor sentimente.
5ltimele dou strofe pre$int ritualul eroticii eminesciene, caracteri$at de emoie i ner!dare, prin repetarea inter&eciei /A-0.
Limbaj artistic Armonia om-natur este sugerat prin personificri 1O!uciumul sun cu &ale0, Oapele plng0 etc.2, acestea a#nd i
rolul de a (nsuflei ta!lourile. &omparaiile 1sufletul Oarde-n iu!ire ca para02, metaforele 1 Ostelele nasc ume$i02, epitetele i
inversiunile 1luna este Osfnt i clar0, O(naltul, #ec-iul salcm02 intensific tririle i sugerea$ c (ndrgostitul este (n$estrat cu
emoti#itate i frumusee interioar.
:lemente de versificaie 7ro$odia este deose!it prin msura de >? sila!e i ritmul alctuit dintr-o succesiune de coriam!, doi
dactili i un tro-eu. Cima este perec-e i feminin. Aceste elemente confer #ersurilor delicatee i solemnitate.
!2. #lustreaz conceptele operaionale tem 'i $motiv literar%, pe baza unei poezii romantice studiate, aparinnd lui =ihai
:minescu
;ema este pro!lema care reflect un aspect din cele mai generale ale realitii surprins artistic intr-o oper literar. "ragostea, natura,
patriotismul, relaia dintre om i di#initate, geniul sunt teme importante ale literaturii naionale i uni#ersale.
%u!ordonat temei, motivul repre$int o situaie cu caracter de generalitate, un o!iect, un numr sim!olic etc., care se repet in diferite
momente ale aceleiai opere sau in creaii diferite.
7oe$ia /%ara pe deal0 de 3i-ai 'minescu este o idil cu puternice note de pastel, o creaie romantic. Face parte din prima etap a
poe$iei erotice eminesciene, aceea a idealului de iu!ire in armonie cu natura ocrotitoare.
;ema poe$iei o constituie aspiraia pentru dragostea ideal, imaginat intr-un cadru de natur. Aceeai tem este a!ordat i in alte
creaii eminesciene, cum ar fi /*acul0 i /"orina0.
"intre motivele care construiesc aceast poe$ie pot fi menionate /inserarea0, /stelele0, /salcmul0 sau /luna0, astru tutelar al
(ndrgostiilor.
In #ersurile idilei-pastel, moti#ele menionate particip la construirea atmosferei propice (ntlnirii (ndrgostiilor. 8a!lourile terestre se
(mpletesc cu cele cosmice, sugernd uni#ersalitatea iu!irii.
>J
In alte poe$ii ins moti#ele de mai sus pot a#ea alte sensuri. "e eemplu, moti#ul lunii apare in /%crisoarea I0 intr-o alt perspecti# :
aceea de astru tutelar al omenirii9 /*un tu, stpn-a mrii, pe a lumii !olt luneciH %i gndirilor dnd #ia, suferinele (ntuneci0.
3oti#ul stelei capt in /*a steaua0 #aloare de o!iect al meditaiei asupra timpului i spaiului9 /*a steaua care-a rsritH '-o cale-att
de lungH 4 mii de ani i-au tre!uitH *uminii s a&ung0.
"ac in /%ara pe deal0 salcmul ocrotete (ndrgostiii, in poe$ia /=, mam0, acesta #eg-ea$ mormntul celei care i-a dat #ia
poetului.
4onstruit dintr-o #arietate de moti#e romantice, poe$ia /%ara pe deal0 se constituie in sim!ol al speranei in apariia sufletului-
perec-e.
!!.Prezint particularitile de structur 'i de e$presivitate caracteristice simbolismului, intr0o poezie studiat
7oe$ia /*acustr0, pu!licat in >G>@ in #olumul /7lum!0, aparine esteticii sim!oliste i este semnificati# pentru uni#ersul poetic
!aco#ian.
%im!olismul, curent literar aprut in secolul al XIX-lea, culti# strile sufleteti confu$e, adesea depresi#e. 'lementele specifice
folosite sunt sugestia, simbolul, corespondenele, sinestezia, refrenul, teme i motive care creea$ atmosfer sum!r, de$olant
etc..
;ema acestei poezii sintetizeaz opera bacovian prin starea de angoas 'i descompunere spiritual pe care o comunic.
7tructural, tetul este format din patru catrene, dintre care primul i ultimul difer doar prin cel de-al doilea #ers, reali$ndu-se astfel
o relaie de simetrie . Aceast construcie 4nchis este o tehnic simbolist, i anume cea a refrenului. 5n asemenea mi&loc
generea$ muzicalitate i su!linia$ monotonia resimit de poet.
;itlul este simbolic, sugernd c eul liric se simte ameninat de lumea eterioar de care se i$olea$. = asemenea atitudine este
eplicat prin cu#ntul /lacustr0. Acesta desemnea$ o locuin construit pe ap de omul preistoric din cau$ c se simea
epus pericolelor.
3esa&ele poe$iei se organi$ea$ in &urul a dou simboluri9 /ploaia0- repre$entnd tristeea, monotonia 1/*e!at%tea nopi aud
plound02 i /lacustra0- limitarea ori$ontului uman. :ste 'tiut faptul c simboli'tii vd in ap un element distructiv, care
erodeaz.
+otivul specific al singurtii, al izolrii se impune (nc din prima strof, ceea ce atrage ne#oia de e#adare a poetului9 /%unt singur
i m duce-un gndH %pre locuinele lacustre0.
Agitaia crescnd este su!liniat prin corespondene, deci prin legtura dintre elemente de natur i starea sufleteasc. Astfel,
elementul ac#atic predomin i in strofele urmtoare printr-o a#alan de cu#inte din acelai cmp semantic9 /scnduri ude0,
/#al0, /mal0, /ploaie0.
7oetul apelea$ i la sinestezie, deci la transferul intre simuri9 el /(i aude0 frica prin /tnguirea0 materiei i /o percepe tactil0 su!
forma ume$elii 1/2ud materia plngnd0) /%i parc dorm pe scnduri ude02
Apartenena tetului la sim!olism se rele# i la ni#el fonetic9 frec#ena #ocalelor (nc-ise /o0 i /u0 sugerea$ depresia. "e asemenea
: folosirea gerun$iului. In prima 'i ultima strof monorima se reali$ea$ cu a&utorul sila!ei /-nd0, ceea ce sugerea$ !ocetul
resimit la proporii cosmice.
!". :videniaz rolul elementelor de compoziie intr0un text poetic studiat, aparinnd lui Deorge &acovia -la alegere, dou
elemente dintre urmtoarele6 titlu, secvene poetice, motiv poetic, laitmotiv, relaii de opoziieB de simetrie.
7oe$ia /*acustr0, pu!licat in >G>@ in #olumul /7lum!0, aparine esteticii sim!oliste i este semnificati# pentru uni#ersul poetic
!aco#ian.
%im!olismul culti# strile sufleteti confu$e, adesea depresi#e. 'lementele specifice folosite sunt sugestia, simbolul,
corespondenele, sinestezia, refrenul, teme i motive care creea$ atmosfer de$olant.
;ema acestei poezii sintetizeaz opera bacovian prin starea de angoas 'i descompunere spiritual pe care o comunic.
8etul este format din patru catrene, dintre care primul i ultimul difer doar prin cel de-al doilea #ers, reali$ndu-se astfel o relaie de
simetrie . ,n asemenea mijloc genereaz muzicalitate i subliniaz monotonia resimit de poet .
4a denumire a unei creaii artistice, titlul este !a$at pe coninutul iHsau forma operei. Aceast poe$ie are un titlu simbolic, sugernd
c eul liric se simte ameninat de lumea exterioar, de care se izoleaz. = asemenea atitudine este eplicat prin (nsui
cu#ntul /lacustr0. Acesta desemnea$ o locuin construit pe ap de omul preistoric din cau$ c se simea epus pericolelor.
3esa&ele poe$iei se organi$ea$ in &urul a dou simboluri9 /ploaia0- repre$entnd tristeea, monotonia, angoasa 1/*e!at%tea nopi aud
plound02 i /lacustra0- limitarea ori$ontului uman. :ste 'tiut faptul c simboli'tii vd in ap un element distructiv, care
erodeaz.
+otivul specific al singurtii, al izolrii se impune (nc din prima strof, ceea ce atrage ne#oia de e#adare a poetului9 /%unt singur
i m duce-un gndH %pre locuinele lacustre0. +otivul repre$int o situaie cu caracter de generalitate, un o!iect, un numr
sim!olic etc.. In poe$ia !aco#ian motivul singurtii apare frec#ent. "e eemplu este (ntlnit in creaii ca /7lum!0, /"ecor0 i
/Amurg #iolet0.
7re$ena unor moti#e literare precum9 moartea, golul, noaptea, plnsul plasea$ poe$ia /*acustr0 in lirica sim!olist.
!(. :videniaz elementele de compoziie dintr0un text poetic studiat, aparinnd lui 3ucian &laga -la alegere, dou elemente
dintre urmtoarele6 titlu, incipit , secvene poetice, motive poetice, relaii de opoziie-de simetrie.
O'u nu stri#esc corola de minuni a lumii0 de *ucian <laga face parte din seria creaiilor moderne care au ca tem /arta poetic0.
8etul desc-ide #olumul de de!ut al lui *ucian <laga - O7oemele luminii0 1>G>G2.
%criitorul (i eprim cre$ul poetic (nc din titlu. 'itlul reprezint denumirea unei creaii artistice, dat de autor. 2ceast
denumire este bazat pe coninutul -$7ara pe deal%., semnificaia -$3acustr%. sau forma operei -$Dloss%.. /'u nu
stri#esc corola de minuni a lumii0 anticipea$ coninutul poe$iei, su!liniind o atitudine a eului liric.
>@
Acest titlu este o metafor re#elatorie care arat c poetul tre!uie s ocroteasc frumuseile tainice ale lumii, imaginate ca o floare ale
crei petale sunt tainele. 7ropo$iia este desc-is de pronumele personal Oeu0, prin care se sta!ilete clar po$iia delimitat de
lume a eului liric.
Relaia titlului cu tetul arat c poetul tre!uie s pre$inte fenomenele de #ia prin imaginaie, prin sporirea misterului lor, deci prin
cunoatere luciferic9 /Aa (m!ogesc i eu (ntunecat $areH cu largi fiori de sfnt mister 0. 'l se eclude din categoria acelora
care eplic lumea (ncon&urtoare cu rceal, pe cale tiinific, deci prin cunoatere paradisiac9 /*umina altoraH sugrum #ra&a
neptrunsului ascuns0
=pinia eprimat de poet este una ferm. Astfel, titlul este reluat integral c-iar in incipitul poe$iei, deci in partea de (nceput a tetului,
iar sensul su se (ntregete cu #ersurile finale9 O'u nu stri#esc corola de minuni a lumiiH BH4ci eu iu!esc Hi flori i oc-i i !u$e
i morminte 0 .
7oe$ia /'u nu stri#esc corola de minuni a lumii0 conine trei sec#ene poetice. /ecvena poetic este un element care ine de
construcia intern a tetului liric, deci de coninutul acestuia. %ec#ena liric pre$int o unitate de idei, de mesa&e.
7rima sec#en eprim concentrat, cu a&utorul #er!elor la forma negati# 1/nu stri#esc0, /nu ucid02, atitudinea poetic fa de tainele
lumii, i anume refuzul fa de cunoa'terea raional.
A doua sec#en se construiete pe !a$a unor relaii de opo$iie9 /eu0 -/alii0, /lumina mea0 - /lumina altora0
Finalul poe$iei constituie o a treia sec#en, cu rol de conclu$ie. Aici *ucian <laga su!linia$ c poetul poate s transfigure$e artistic
realitatea dac este sensi!il, deci dac /iu!ete lumea in care se afl09 /cci eu iu!escH i flori i oc-i i !u$e i morminte0.
!). Prezint particulariti moderniste 4ntr0o poezie studiat, aparinnd lui ;udor 2rghezi.
8udor Arg-e$i creea$ o oper original prin faptul c, plecnd de la aspecte tradiionale, ofer alternati#e poetice 1idei ,atitudini,
modaliti lirice2 moderne .
7rintre alte aspecte, modernismul presupune intelectuali$area literaturii prin folosirea de idei filosofice, mituri etc..
= idee filosofic pre$ent in opera arg-e$ian este relaia dintre om i di#initate. Aceasta poate fi o!ser#at cel mai !ine in poe$ia
psalmilor. 8radiional, psalmul este o specie a liricii religioase (n care se preamrete di#initatea. 'ul liric arg-e$ian se arat
frmntat de incertitudini. 'l manifest uneori recunotin fata de "umne$eu, alteori se simte a!andonat i (i eprim re#olta.
An psalmul O8are sunt singur, "oamne, i pie$i0 este pre$entat ideea singurtii eului poetic, ce reclam (ndeprtarea di#initii de
creaia sa. "orindu-* pe "umne$eu, psalmistul se simte singur i confu$9 O8are sunt singur, "oamne, i pie$iH 4opac pri!eag
uitat (n cmpieH 4u fruct amar i cu frun$i epos i aspru (n (ndr&ire #ie.0
"ei a&unge s se considere a!andonat, poetul continu s caute sclipirea di#in a creaiei i sper ca "umne$eu s se apropie 9
O8n&esc ca pasrea ciripitoareH % se opreasc (n drumH % cnte-n mine i s $!oareH 7rin um!ra mea de fum.0
%pirit nelinitit, Arg-e$i gsete (n psalmi un tip de poe$ie liturgic i filosofic, o formul adec#at personalitii sale contradictorii.
7endulrile (ntre credin i tgad de$#luie latura puternic modern a unei creaii religioase.
!*. Prezint particulariti moderniste intr0o poezie studiat, aparinnd lui #on &arbu
3odernismul, curent opus tradiionalismului, cuprinde tentati#ele de ieire din orice convenie.
In Romnia, curentul literar a fost iniiat in >G>G de 'ugen *o#inescu. In #ederea (nnoirii literaturii romne, '. *o#inescu d o serie
de sfaturi care stau la !a$a direciei moderniste, printre care9 e#oluia pro$ei de la liric la epic) evoluia poeziei de la epic la liric)
intelectualizarea prozei i poeziei, adic ilustrarea unor idei filozofice profunde, valorificarea de mituri 'i simboluri etc..
7u!licat in >G?+, /Riga 4rFpto si *apona 'nigel/ este un poem alegoric pe fundal erotic, su!intitulat de autor /<alad0. 8etul face
parte etapa !aladic i oriental a lui Ion <ar!u.
;ema poe$iei este cunoaterea i incompati!ilitatea dintre omul de geniu i societatea incapa!il s se ridice la ni#elul su.
7oe$ia este alctuit din dou pri. 7rima dintre acestea, strofele I-IV, pre$int o nunt consumat 1/la spartul nunii02, iar in cea de-
a doua se narea$ !alada despre lapona 'nigel i regele-ciuperc. 7artea a doua este reali$at din mai multe secvene poetice9
portretul i (mpria rigi 4rFpto, pre$entarea laponei, (ntlnirea celor dou persona&e, dialogul dintre ele i transformarea rigi
4rFpto.
()iga Cr*pto i +apona ,nigel', dei este subintitulat balad, iese din convenia speciei prin introducerea in te-t a structurii de
povestire in ram. .ot in spirit modernist, este negat ideea tradiional c iubirea ar fi un miracol care depete orice bariere.
4a !alad, tetul aparine genului epic, dar acesta este lirici$at datorit mu$icalitii #ersurilor i figurilor de stil generos construite.
7rocedeul stilistic de fond al !aladei este alegoria. Aceasta re$ult din cumulul de figuri de stil care e#idenia$ incompati!ilitatea
dintre omul de geniu i societatea incapa!il s se ridice la ni#elul su.
7re$ena inversiunilor 1/$ice-l-a02 i a vocativelor in prima parte a !aladei e#idenia$ oralitatea tetului.
7o#estea are o not de ne!ulos i fantastic, e#ideniindu-se prin mu$icalitate de descntec. Astfel, sunt folosite &ocuri de cu#inte, sunt
e#ocate nume de animale fantastice i de metale preioase, iar aciunile pre$entate par imposi!il de (nfptuit9 /4u laurul-
<alaurulH% toarne-n lume aurul,H%-l toace, gol la drum s iasH4u mslaria mireas,H%-i ie de (mprteas0.
3enestrelul este portreti$at prin intermediul unei comparaii 1/mai a!urit ca #inul02 du!lat de un epitet 1/#inul #ec-i02 care
sugerea$ inspiraia necesar rostirii poetice.
/n ceea ce privete intelectualizarea te-tului, aceasta se realizeaz prin tema referitoare la cunoatere i incompatibilitatea dintre
omul de geniu i societate, prin utilizarea mitului despre soare i a unor simboluri ca fntna sau roata.
8et care prefigurea$ etapa ermetic !ar!ian prin (ncifrare i ieirea din con#enia tradiionalist, /Riga 4rFpto i *apona 'nigel0 a
fost numit de (nsui autorul ei /0*uceafr0 (ntors0.
!+. #lustreaz conceptele operaionale tem i motiv literar, pe baza unei poezii studiate, aparinnd modernismului.
>,
8udor Arg-e$i creea$ o oper original prin faptul c, plecnd de la aspecte tradiionale, ofer alternati#e poetice 1idei ,atitudini,
modaliti lirice2 moderne .
=pera sa liric se constituie din patru mari direcii tematice9 poe$ia filosofic, poe$ia social, poe$ia de dragoste i poe$ia uni#ersului
mrunt.
'ema este pro!lema care reflect un aspect din cele mai generale ale realitii, surprins artistic (ntr-o oper literar. "ragostea, natura,
patriotismul, relaia dintre om i di#initate, etc., sunt teme importante (n literatura romn i uni#ersal.
;ema cutrii lui "umne$eu constituie una dintre coordonatele definitorii ale uni#ersului liric arg-e$ian, astfel (nct 7salmii rmn o
parte re$istent a operei sale.
"rama psalmistului arg-e$ian este (n esen generat de permanenta cutare a interlocutorului di#in care nu se arat i nu rspunde.
*ipsa unei certitudini care s #in de dincolo de limitele cunoaterii palpa!ile atrage (nsingurarea i consecinele acesteia9 spaim,
re#olt, orgoliu disperat.
7salmul ,,;are sunt singur, ?oamne, 'i piezi'% de$#olt o tem a singurtii generate de a!sena oricrei re#elaii, a comunicrii
cu un "umne$eu pe care totui omul continu s-* atepte.
+otivul este su!ordonat temei, repre$entnd o situaie cu caracter de generalitate, un o!iect, un numr sim!olic, etc., care se repet (n
diferite momente ale aceleiai opere sau (n creaii diferite.
"orindu-* pe "umne$eu, psalmistul se simte singur i confu$ ,,8are sunt singur, "oamne i pie$i0.
Acelai motiv al singurtii (l regsim sugerat (n psalm prin #ersul /An rostul meu tu m-ai lsat uitrii0. "ei a&unge s se considere
a!andonat, deci nsingurat, poetul continu s caute sclipirea di#in a creaiei i sper ca "umne$eu s se apropie9 ,,8n&esc ca
pasrea ciripitoare H % se opreasc-n drum. H % cnte-n mine i s $!oare H 7rin um!ra mea de fum0.
3onologul arg-e$ian se construiete treptat (n &urul ideii de di#initate, amestecnd umilina cu in#ecti#ele, tnguirile cu re#olta,
rceala cu !inecu#ntrile, (ntr-o etern cutare a rspunsurilor.
!,. #lustreaz conceptul operaional tradiionalism, prin referire la un text liric studiat
8radiionalismul este definit ca tendin de promovare a elementelor de tradiie a unui popor, de ilustrare in operele literare a
miturilor, motivelor, credinelor 'i elementelor de limba ale poporului.
8. nu este un curent literar manifestat intr-o anumit perioad istoric i nu are un iniiator. 3iteratura tradiionalist oglinde'te
sufletul naional prin valorificarea unor elemente primordiale ca6 miturile autohtone, ritualuri, credine strvechi,
practici magice ancestrale etc..
7oetul, pro$atorul i dramaturgul Vasile Voiculescu #alorific plenar elemente de mitologie, precum i credine cretin-ortodoe.
#zvorul poe$iei /In Grdina G-etsimani0 este &iblia. Autorul #alorific un moment din scena ultimei cine a An#torului cu apostolii,
anume clipa cnd Isus tre!uie s soar! din pa-arul cu #in sim!oli$nd sngele su, deci s-i accepte sacrificarea.
%pre deose!ire de iposta$a sa !i!lic, Isus este pre$entat aici mai ales prin latura sa uman. Astfel, (mpotri#indu-se poruncii din ceruri
1/Isus lupta cu soarta i nu primea pa-arul02, el este eponentul omului care triete drama relaiei cu Emislitorul, a aceluia
care este contient de natura sa dual. Imaginea fi$ic a dumne$eirii este doar parial 1reali$at printr-o admira!il sinecdoc :
/= mn ne-ndurat02, afirmndu-se astfel credina tradiionalist potrivit creia 2toatefctorul nu este vzut niciodat.
*a ni#el leical se remarc, alturi de unele neologisme, un limba bogat in termeni populari, regionali 'i de rit cre'tin9 /a se
(mpotri#i0, /fr ti-n0, /sterlici0, /Isus0 etc.. 2cestea confer fluiditate discursului 'i evoc din vechime lumea tradiional
care pare a se afla astzi in pericolul uitrii.
In alte poe$ii 1 cum este /%onetul >ID02 ?umnezeu este e#ocat prin referire la principala sa iposta$, aceea a iu!irii : /"ragostea-i
unica #ecie dat nou0.
Relaia omului cu "umne$eu apare i in poe$ia /3urind0. :ul liric accept necondiionat existena Areatorului i (i asum
condiia de muritor, $!tndu-se s treac de /ultima #am0. 3oartea, mit al marii cltorii, este pre$entat ca o trecere intr-un
trm asemntor cu cel descris in /Gene$a09 /In #enicia spimnttoareH Fr fund, fr #ad, fr caleBH 3-mpresur "u-ul
cu #i&eliile sale0.
"/. #lustreaz conceptul operaional neomodernism, prin referire la un text liric studiat.
.eomodernismul este o orientare literar a scriitorilor /ai$eciti0 post!elici care ii caut modelele i moti#aiile estetice in
modernismul inter!elic.
%im!ol al generaiei /ai$eciste0, .ic-ita %tnescu a fost contiina artistic frmntat de /regndirea0 1restructurarea2 lim!a&ului
poetic i a percepiei asupra lumii fenomenale 1concrete2 i ideale.
7oetica neomodernist este una a eistenei i cunoaterii. In tetul /4tre Galateea0 .ic-ita %tnescu arat c el ii cunoate intim
opera. Astfel, el ii afirm, prin repetarea #er!ului /a ti0, omnisciena in raport cu creaia sa. In ceea ce pri#ete aspectul
eistenei, autorul sugerea$ c el poate fiina ca om de art doar in msura in care frumosul creat de el ii #a aduce acest drept.
Astfel, %tnescu imaginea$ in /4tre Galateea0 un scenariu in care artistul ii implor opera s il aduc in eisten ca atare. 'l o
implor ardent9 /.ate-m, nate-mN0.
= alt trsatur a tetelor neomoderniste este c acestea contraria$ adesea ateptrile cititorului. In /4tre Galateea0 .ic-ita %tnescu
#alorific intr-o manier surprin$toare mitul despre 7Fgmalion i sculptura sa. "ac in legend acea oper capt #ia datorit
creatorului su, in poe$ie eul liric este cel care apare graie reali$rii sale. 7rin folosirea i transfigurarea inedit a acestui mit care
aparine culturii uni#ersale, .ic-ita %tnescu #alorific alte dou trsturi neomoderniste, anume intelectualismul i
reinterpretarea miturilor.
In ceea ce pri#ete lim!a&ul neomodernist, acesta este uneori am!igui$at pn la aparena de nonsens. "e eemplu, .ic-ita %tnescu
pre$int ni#elul a!stract al tetului poetic prin im!inri neo!inuite de cu#inte, care se constituie in metafore surprin$toare9
$dup0orizontul% 1metafor a A!solutului cosmic, a Ideii pure2, $dincolo0de0marea% 1metafor a Gene$ei2 etc..
>I
7oe$ia /4tre Galateea0 de .ic-ita %tnescu este o art poetic aparinnd neomodernismului i face parte din #olumul /"reptul la
timp0, #olum care marc-ea$ trecerea spre un lirism interiori$at, specific celei de-a doua etape a creaiei stnesciene.
"1. Aomenteaz elementele de limba 'i de expresivitate, dintr0un text poetic neomodernist, aparinnd lui >ichita 7tnescu
%im!ol al generaiei /ai$eciste0, .ic-ita %tnescu a fost contiina artistic frmntat de $regndirea% - restructurarea . limbaului
poetic i a percepiei asupra lumii fenomenale 1concrete2 i ideale.
7oetica neomodernist este una a eistenei i cunoaterii. 4oncepia despre cunoatere i art i relaia poetului cu logosul sunt
a!ordate in tetul /4tre Galateea0. Acesta a fost inclus in #olumul /"reptul la timp01>G@J2, culegere care marc-ea$ trecerea de
la etapa elanurilor adolescentine spre un lirism interiori$at, inspre momentul de maturi$are creatoare.
;itlul este o invocaie e$presiv ctre Galateea, sim!ol al operei care, potri#it unui mit, a prins #ia. .ic-ita %tnescu #alorific
po#estea legendar a sculptorului 7Fgmalion care, indrgostit de opera sa cu infiare de femeie, a in#ocat $eitile. Fructul
iu!irii dintre 7Fgmalion i Galateea a fost un fiu numit 7at-os. Astfel, titlul sugereaz ideile de creaie, iubire i suferin.
8itlul conine prepoziia $ctre, element care d #aloare de invocaie tetului i confer discursului liric un caracter adresat .
;ema poe$iei este, in principal, raportul dintre oper 'i creator. = diferen fa de mit este c poetul nu se adresea$ di#inului, ci
implor (nsi opera. 'ul liric are o #i$iune inedit asupra acestui raport, astfel opera este cea care /creea$0 poetul. %e poate deci
considera c realitatea lumii in care se gsete furitorul de frumos este de fapt un #is al trmului Ideii 7ure.
%tructur. /ncipitul te-tului este de tip e- abrupto , situaie care subliniaz cu e-presivitate trirea intens . Poezia este
alctuit din trei strofe , corespunznd unui numr identic de secvene lirice, in care sunt prezentate nivelurile textului
poetic6 cel perceptibil -concret., cel abstract 'i cel al esenelor.
*im!a&ul neomodernist folosit de .ic-ita %tnescu este uneori am!igui$at pn la aparena de nonsens. "e eemplu, autorul pre$int
ni#elul a!stract al tetului poetic in manier ludic, prin imbinri neobi'nuite de cuvinte, care se constituie in metafore
surprinztoare9 $dup0orizontul% 1metafor a A!solutului cosmic, a Ideii pure2, $dincolo0de0marea% 1metafor a Gene$ei2 etc..
Fiecare dintre cele trei strofe incepe cu verbul $a 'ti% la persoana I singular, ceea ce su!linia$ omnisciena eului liric) de fiecare dat
cu#ntul /tiu0 indic un pri#ilegiu, i anume acela dat de cunoaterea operei dincolo de orice limit. Folosirea la persoana I a
#er!ului /a ti0 sta!ilete, alturi de pronumele personale i ad&ecti#ele pronominale de persoana I 1/genunc-iul mi-l pun0,
/genunc-iului meu02 lirismul subiectiv al tetului.
In mod simetric, fiecare din ultimele #ersuri ale celor trei strofe se inc-eie cu o implorare9 /nate-m0. 9inalul poe$iei 1/nate-m.
.ate-m02 su!linia$ expresiv, prin repetiie, creterea tensiunii lirice . Ardoarea implicrii este su!liniat i prin gestul recurent
1care revine2 al (ngenunc-erii /in pietre0. Acesta este un simbol al rugciunii, al relaiei poetului cu lumea artei. Aceast relaie
este su!liniat i prin folosirea persoanelor I i a II-a.
"2. #lustreaz conceptul operaional art poetic, prin referire la o creaie liric studiat, aparinnd unui autor canonic
2rta poetic este un termen ce se refer la eprimarea concepiei despre literatur prin miloacele artistice ale unei opere literare.
Adesea, creaiile a#nd aceast tem asocia$ i idei de spre rolul 'i condiia poetului .
4oncepia despre cunoatere i art i relaia poetului cu logosul sunt a!ordate in tetul /4tre Galateea0,inclus in #olumul /"reptul la
timp01>G@J2.
;itlul este o in#ocaie ctre Galateea, sim!ol al operei care, potri#it unui mit, a prins #ia. .ic-ita %tnescu #alorific po#estea
legendar a sculptorului 7Fgmalion care, indrgostit de opera sa cu (nfiare de femeie, a in#ocat $eitile. Fructul iu!irii dintre
7Fgmalion i Galateea a fost un fiu numit 7at-os. Astfel, titlul sugereaz concepia autorului c poezia inseamn creaie,
iubire 'i suferin.
;ema poe$iei este raportul dintre oper 'i creator. = diferen fa de mit este c poetul nu se adresea$ di#inului, ci implor insi
opera. 'ul liric are o #i$iune inedit asupra acestui raport, astfel opera este cea care $creeaz% poetul. 5n asemenea punct de
#edere face din oper o for di#in.
%tructur Poezia este alctuit din trei strofe , corespunznd unui numr identic de secvene lirice. 9iecare incepe cu
verbul $a 'ti% la persoana # singular, ceea ce subliniaz c eul liric este omniscient in sensul c i'i cunoa'te opera dincolo
de orice limit. 0olosirea la persoana / a verbului (a ti' stabilete, alturi de pronumele personale i adjectivele pronominale
de persoana / (genunc1iul mi- l pun', (genunc1iului meu '! lirismul subiectiv al te-tului .
In mod simetric, fiecare din ultimele #ersuri ale celor trei strofe se inc-eie cu o implorare9 /nate-m0.Aceast in#ocare
su!linia$,prin folosirea persoanei a II-a, comunicarea intim cu opera. Implicarea este su!liniat i prin gestul recurent 1care
revine2 al ingenunc-erii /in pietre0, sim!ol al rugciunii.
Aele trei secvene lirice prezint nivelurile pe care autorul consider c le are un text poetic9 cel perceptibil 1/Ii tiu toate
timpurile, toate micrile, toate parfumurile02, cel abstract 1/att de departe inct nu mai are nici nume02 'i cel al esenelor
1/!taia inimii care urmea$ !tii ce-o au$i02.
7oe$ia /4tre Galateea0 de .ic-ita %tnescu este o art poetic aparinnd neomodernismului. 3itul lui 7Fgmalion este reinterpretat
in sensul unei rsturnri de roluri.
"!. #lustreaz conceptul operaional comedie, prin referire la o oper literar studiat
4omedia este o specie a genului dramatic ce pre$int intmplri, personae i moravuri intr0o manier care strne'te rsul.
4omediile infiea$ personae caricaturale, supuse hazardului 1intmplrii2. Aciunea din aceast specie se derulea$ cu
rsturnri !rute i re$ol#ri surprin$toare de situaii. *im!a&ul comediei se afl su! semnul oralitii, al coloc#ialului. Finalul
este fericit.
O= scrisoare pierdut0, capodoper in patru acte a dramaturgiei romneti, este o comedie de moravuri politice, ilustrnd dorina de
par#enire a !urg-e$iei #remii.
8etul este construit indeose!i pe comicul de situaie, iar -a$ardul face ca situaiile s se sc-im!e surprin$tor. Astfel, gsirea i
pierderea succesi# a scrisorii de amor constituie principala situaie comic in care sunt implicate persona&ele i din care reies
trsturile lor de caracter9 Eoe 8ra-anac-e pierde scrisoarea de la amantul ei, 8iptescu, iar 4eteanul turmentat o gsete. 'l nu
>G
se poate a!ine s nu o citeasc, din care cau$ ii este furat de 4aa#encu. 7entru acesta de#ine mi&loc de anta& pentru postul de
deputat, dar el o pierde intr-o incierare, misi#a fiind gsit din nou de 4eteanul turmentat, care, in sfrit, o inapoia$
/andrisantului0, adic Eoei.
4nd se prea c anta&ul politic nu mai are anse de i$!nd, apare "andanac-e, care in#inge in alegeri. 'l capt postul cu a&utorul
unei alte scrisori de amor, pe care ins nu o inapoia$, pentru c /mai tre!uie s-aldat0. %e sugerea$ astfel c arma politic a
anta&ului #a fi eficient i in #iitor, meritele nea#nd nici o ans in #iaa politic.
.umrarea steagurilor de ctre G-i este o alt situaie comic) de aici reiese c poliaiul fur din a#utul statului, dei misiunea lui
este tocmai aceea de a-l apra.
/= scrisoare pierdut0 este ca specie o comedie i prin crearea de persona&e caricaturale. Astfel, Ea-aria 8ra-anac-e, mem!ru
important in mai multe Ocomitete i comiii0 este de fapt un !trn ramolit. .umele su sugerea$ dulcegrie 1Ea-aria2 i
malea!ilitate, oportunism 1tra-ana : coc moale2. .ae 4aa#encu : demagog lipsit de demnitate, de#ine slugarnic atunci cnd
pierde scrisoarea compromitoare..umele su #ine de la Oca0 : Oma-alagioaic0 i de la Ocaa#eic0 : O-ain cu doua fee0.
Galeria tipologic a societii #remii este completat de 4aragiale cu poliaiul 7ristanda : marionet aflat la c-eremul puternicilor
$ilei. 7ristanda sugerea$ prin numele su asemnri cu un dans popular !a$at pe comen$ile unui conductor.
"e$#oltnd linia a!ordat de V. Alecsandri in ciclul de piese O4-iria0, 4aragiale este considerat titanul comediei i cel mai mare
dramaturg romn.
"". #lustreaz comicul -de caracter, de situaie sau de limba., prin referire la o comedie studiat
Aomicul este o categorie estetic dominant in comedii. 7rin acesta se construiesc situaii i persona&e ridicole, se pre$int #icii care
sunt sancionate prin rs. 4omicul re$ult din contrastul dintre aparen i esen i crete direct proporional cu distanarea celor
dou limite. 4nd aceast diferen este eagerat, comicul trece in alt categorie estetic, i anume grotescul.
7rincipalele forme de reali$are a efectului comic in dramaturgie sunt9 comicul de situaie, de caracter -de moravuri. i de limba.
5nii autori, printre care i Ion *uca 4aragiale, eploatea$ magistral i comicul de nume.
O= scrisoare pierdut0, capodoper in patru acte a dramaturgiei romneti, este o comedie de moravuri politice, ilustrnd dorina de
par#enire a !urg-e$iei #remii.
Aomicul de situaie reiese din (mpre&urrile neateptate in care sunt puse persona&ele. 4on&uncturile respecti#e se creea$ prin
incurcturi, coincidene i situaii ec-i#oce 1neclare, confuze2.
7iesa /= scrisoare pierdut0 este construit indeose!i pe comicul de situaie, iar -a$ardul face ca situaiile s se sc-im!e surprin$tor.
Astfel, g sirea i pierderea succesi# a scrisorii de amor constituie principala situaie comic in care sunt implicate persona&ele i
din care reies trsturile lor de caracter9 Eoe 8ra-anac-e pierde scrisoarea de la amantul ei, 8iptescu, iar 4eteanul turmentat o
gsete. 'l nu se poate a!ine s nu o citeasc, din care cau$ ii este furat de 4aa#encu. 7entru acesta de#ine mi&loc de anta&
pentru postul de deputat, dar el o pierde intr-o incierare, misi#a fiind gsit din nou de 4eteanul turmentat, care, in sfrit, o
inapoia$ /andrisantului0, adic Eoei.
4nd se prea c anta&ul politic nu mai are anse de i$!nd, apare
"andanac-e, care in#inge in alegeri. 'l capt postul cu a&utorul unei alte scrisori de amor, pe care ins nu o inapoia$, pentru c /mai
tre!uie s-aldat0. %e sugerea$ astfel c arma politic a anta&ului #a fi eficient i in #iitor, meritele nea#nd nici o ans in #iaa
politic.
.umrarea steagurilor de ctre G-i este o alt situaie comic) de aici reiese c poliaiul fur din a#utul statului, dei misiunea lui
este tocmai aceea de a-l apra.
I.*.4aragiale folosete in aceast pies i comicul de limba. Astfel, persona&ele au ticuri verbale /curat-murdar0, utilizeaz adesea
gre'it neologismele 1/capitalist0 cu sensul de locuitor al capitalei2, pronun gre'it unele cuvinte 1/!ampir0, /famelie02,
formuleaz enunuri lipsite de sens 1/"up lupte seculare care au durat aproape DK de aniB02 etc..
= pri#ire de ansam!lu asupra operei lui 4aragiale (l pre$int pe acesta ca istoric, ca fi$iopatolog al ultimelor trei decenii ale secolului
al XIX-lea. G. 4linescu a apreciat c umorul lui 4aragiale Oe inefa!il, ca i lirismul eminescian, constnd in caragialism0.
"(.#lustreaz conceptul operaional dram, prin referire la o oper literar studiat
?rama este o specie a genului dramatic, in #ersuri sau in pro$, cu un coninut gra#, uneori tragic, in desfurarea cruia se
conturea$ personalitatea persona&elor dramatice, tin$nd s eprime intreaga compleitate a #ieii reale.
FGocul ielelorF de 4amil 7etrescu pre$int trsturile unei drame de idei. 4onflictul interior, de idei, se declanea$ in contiina
persona&ului principal. Aciunea este redus, confruntrile petrecndu-se in planul contiintei.
8ema este drama intelectualului care intruc-ipea$ ideea de &ustitie a!solut i intr in conflict cu sine i cu ceilali.
Aparinnd genului dramatic, acest tet este structurat in trei acte alctuite din XII ta!louri i din scene. 3odul predominant de
epunere este dialogul, construit su! forma sc-im!ului de replici intre persona&e. /6ocul ielelor0, fiind destinat repre$entrii
scenice, singurele inter#enii directe ale autorului in pies sunt didascaliile.
"rama de constiin a lui Gelu Ruscanu pro#ine din conflictul dintre concepia sa despre dreptate i concretul eistenei , care nu
corespunde imaginii teoretice.
Actiunea dramei se petrece in prea&ma i$!ucnirii primului r$!oi mondial, in mai >G>+, la redacia $iarului !ucuretean R"reptatea
socialR, organ al 7artidului %ocialist.
%u!iectul dramei pre$int efectele campaniei de pres dus de directorul $iarului, Gelu Ruscanu, impotri#a ministrului de &ustiie,
%er!an %aru %ineti, cruia ii cere s demisione$e, ameninndu-l cu pu!licarea unei scrisori incriminatoare. Ruscanu deine o
scrisoare de dragoste adresat lui de 3aria %ineti, soia ministrului i fosta iu!it a lui Gelu, prin care aceasta ii de$#luie c
ministrul ar fi asasinat-o in urm cu apte-opt ani pe !trna 3anitti, distrugnd testamentul acesteia i insuindu-i un milion de
lei in aur.
%tpnit de ideea dreptii a!solute, Ruscanu este -otrt s pu!lice scrisoarea in ciuda presiunilor, ca pe un gest de dreptate social.
7entru a-i apra con#ingerile in care crede cu trie, Ruscanu trece peste legturile de familie 1rugmintea mtuii Irena2 sau peste
cele de dragoste 1dorina 3ariei %ineti2. Ruscanu afl c, pe lng relati#itatea iu!irii, dreptatea este, de asemenea, relati#,
?K
singurul ade#r #erita!il fiind acela al morii. "in acest moment, destinul lui Gelu Ruscanu se #a indentifica cu acela al tatlui
su.
=pera R6ocul ielelorR de 4amil 7etrescu este o dram de idei, deoarece pre$int toate trsturile acestei specii literare9 conflict interior,
persona&e construite pe !a$a tririlor luntrice, aciune eterioar redus.
").:xpune constructia subiectului -conflict dramatic, intriga, scena, relatii temporale si spatiale., intr0un text dramatic studiat.
7iesa de teatru /6ocul ielelor0 de 4amil 7etrescu, a fost pu!licat in #ariant final in >G+,. Autorul nu a fost de acord cu nici una
dintre #i$iunile diferitor regi$ori, moti# pentru care tetul a fost pus in scen postum.
8ema din /6ocul ielelor0 este drama intelectualului care (ntruc-ipea$ ideea de &ustiie a!solut.
Aparinnd genului dramatic, acest tet este structurat in trei acte, alctuite din >? ta!louri i din scene. 7cena este o di#i$iune a
tetului dramatic, marcnd de o!icei intrarea sau ieirea unui persona&. "e eemplu, in scena I sunt pre$ente dou persona&e
crora pe parcurs li se altur un al treilea.
7iesa FGocul ielelorF este construit pe un conflict puternic. Aonflictul este o confruntare intre dou sau mai multe persona&e,
categorii sociale etc.. Acesta poate fi etern, dar i intern, cnd lupta se d in sufletul unui singur persona&.
5n conflict interior, de idei, se declanea$ in contiina persona&ului principal, Gelu Ruscanu. "rama sa de contiin pro#ine din
contradicia dintre concepia despre dreptate i concretul eistenei care nu corespunde imaginii teoretice.
Celaiile temporale 'i spaiale sunt sta!ilite de autor. Aciunea dramei se petrece in prea&ma i$!ucnirii primului r$!oi mondial, in
mai >G>+ la redacia $iarului !ucuretean R"reptatea socialR, organ al 7artidului %ocialist.
#ntriga (moment al subiectului, capabil de a declana conflictul) o constituie 1otrrea lui )uscanu de a publica o scrisoare care
vizeaz o personalitate politic.
%u!iectul pre$int efectele campaniei de pres dus de directorul $iarului, Gelu Ruscanu, impotri#a ministrului de &ustiie, %er!an %aru
%ineti, cruia ii cere s demisione$e. 6urnalistul amenin cu pu!licarea unei scrisori incriminatoare. 'l deine o scrisoare de
dragoste adresat lui de 3aria %inesti, soia ministrului i fosta sa iu!it, prin care aceasta ii de$#aluie c ministrul ar fi asasinat-o
in urm cu apte-opt ani pe !trna 3anitti, distrugndu-i testamentul i insuindu-i un milion de lei in aur.
Eiaristul este intr-o situaie dilematic, deoarece %er!an %ineti i-a spri&init tatl, cnd acesta inc se afla in #ia. Ruscanu afl c tatl
su nu a murit intr-un accident de #ntoare, ci s-a sinucis.
Aflat intre datoria ci#ic i cea pe care o are fa de !inefctorul printelui su, Gelu Ruscanu este incapa!il s aleag i se sinucide.
"*.Aomenteaz dou modaliti specifice de caracterizare a personaului dramatic, prin referire la un text literar studiat
7iesa de teatru /6ocul ielelor0 de 4amil 7etrescu, a fost pu!licat in #ariant final in >G+,, in #olumul /8eatru0. 8ema a!ordat este
drama intelectualului care intruc-ipea$ ideea de &ustiie a!solut.
Aciunea se petrece in prea&ma i$!ucnirii primului r$!oi mondial, in mai >G>+ la redacia $iarului !ucuretean R"reptatea socialR,
organ al 7artidului %ocialist.
"irectorului pu!licaiei, Gelu Ruscanu, duce o campanie impotri#a ministrului de &ustiie, %er!an %aru %ineti, cruia ii cere s
demisione$e. 6urnalistul amenin cu pu!licarea unei scrisori incriminatoare. 'l deine o scrisoare de dragoste adresat lui de
3aria %inesti, soia ministrului i fosta sa iu!it, prin care aceasta ii de$#aluie c ministrul ar fi asasinat-o in urm cu apte-opt
ani pe !trna 3anitti, distrugndu-i testamentul i insuindu-i un milion de lei in aur.
Eiaristul este intr-o situaie dilematic, deoarece %er!an %ineti i-a spri&init tatl, cnd acesta inc se afla in #ia. Ruscanu mai afl c
tatl su nu a murit intr-un accident de #ntoare, ci s-a sinucis. 7endulnd intre datoria ci#ic i cea pe care o are fa de
!inefctorul printelui su, Gelu Ruscanu este incapa!il s aleag i se sinucide.
4a dram de idei, /6ocul ielelor0 are un conflict interior, declanat in contiina persona&ului principal. "rama sa de contiin pro#ine
din contradicia dintre concepia despre dreptate i concretul eistenei care nu corespunde imaginii teoretice.
4u Ruscanu, autorul impune un nou tip de persona in literatura romn6 intelectualul lucid, hipersensibil, orgolios, inadaptat 'i
care nu accept compromisul.
7rotagonistul este caracteri$at direct, intr0o manier specific genului dramatic 9 in didascalii se arat c /Gelu e un !r!at ca de ?,
: ?I de ani 1B2 cu un soi de melancolie in privire c-iar cnd face acte de energie0. Indicaiile autorului conturea$ un !r!at
tnr, energic 'i gnditor.
Aaracterizarea protagonistului este completat prin opiniile celorlalte personae despre Cuscanu. ?e'i o asemenea modalitate
se folose'te 'i in textele epice, aceasta capt specificitate prin faptul c aprecierile sunt atribuite unor personae
dramatice. Aeea ce atrage atenia este c autorul folose'te caracterizarea de ctre ali actani prin valorificarea tehnicii
moderne a oglinzilor paralele. 1 asemenea tehnic relativizeaz personaul, il prezint in mod diferit in con'tiina
fiecruia dintre personae. 4olegii si il numesc /%aint-6ust0 i /ar-ang-elul dreptii0, in timp ce 3aria #ede in el !r!atul
iu!it, un om superior, deose!it de inteligent. %aru %ineti il consider un insetat de absolut.
4riticul literar 3arian 7opa consider c Ruscanu /nu este un in#ins9 ar fi fost in#ins dac ar fi continuat s triasc0, afirm acesta.
"+. Aaracterizeaz personaul preferat dintr0o comedie studiat
*umea persona&elor lui 4aragiale pendulea$ intre comic 1cele patru piese de teatru la care se adaug sc-iele2, fantastic 1 nu#elele
OCir Ianulea0 i O*a -anul lui 3n&oal02 i tragic 1 nu#elele O.pasta0, O= fclie de 7ati02.
In piesa de teatru /= scrisoare pierdut0 autorul d #ia persona&elor sale folosind mai ales comicul9 de situaie, de lim!a&, de caracter
i de nume.
Intreaga pies se !a$ea$ pe comicul de situaie. Gsirea i pierderea succesi# a scrisorii de amor constituie principala situaie care
strnete rsul i in care sunt implicate persona&ele9 Eoe 8ra-anac-e pierde scrisoarea de la amantul ei, 8iptescu, 4eteanul
turmentat o gsete. 'l nu se poate a!ine s nu o citeasc, din care cau$ ii este furat de 4aa#encu. 7entru acesta de#ine mi&loc
de anta& pentru postul de deputat, dar el o pierde intr-o incierare. 3isi#a este gsit din nou de 4eteanul turmentat, care, in
sfrit, o inapoia$ /andrisantului0, adic Eoei.
?>
4nd se prea c anta&ul politic nu mai are anse de i$!nd, apare "andanac-e, care in#inge in alegeri. 'l capt postul cu a&utorul
unei alte scrisori de amor, pe care ins nu o inapoia$, pentru c /mai tre!uie s-aldat0.
Galeria tipologic a societii #remii este completat de 4aragiale cu poliaiul 7ristanda, tipul slugarnicului, marionet aflat la
c-eremul puternicilor $ilei.
'l este contient c tre!uie s-i ser#easc eful, a#nd o etic susinut de interes9 /Famelie mare, renumeraie mic, dup !uget0.
3ipsit de demnitate, se pune !ine i cu .ae 4aa#encu, in e#entualitatea c acestuia i-ar i$!uti anta&ul i-l linguete fr &en, dup
ce, in preala!il, il arestase a!u$i# din ordinul prefectului.
%e pretea$ la mici furtiaguri, urmnd o de#i$ a soiei lui9 /G-i, G-i, pup-l in !ot i pap tot0. Astfel, pune in ora mai puine
steaguri dect tre!uia9 poliaiul fur din a#utul statului, dei misiunea lui este tocmai aceea de a-l apra.
#ncultura este e#ideniat de lim!a&ul su. 'l deformea$ neologisme 1/famelie0, /renumeraie0, /!ampir02, are ticuri #er!ale 1/curat-
murdarHconstituional02, folosete greit unele cu#inte 1/capitaliti0 cu sensul de locuitori ai capitalei02.
Insui numele persona&ului ii definete caracterul9 /7ristandaua0 este un dans popular moldo#enesc in care micrile se eecut la
comanda unui conductor.
Recunoscut unanim ca dramaturg de ecepie, I.*. 4aragiale este cel mai mare creator de persona&e din literatura romn.
",.Aomenteaz dou modaliti specifice de caracterizare a personaului dramatic, prin referire la un text literar studiat
7iesa de teatru /6ocul ielelor0 de 4amil 7etrescu, a fost pu!licat in #ariant final in >G+,, in #olumul /8eatru0. 8ema a!ordat este
drama intelectualului care intruc-ipea$ ideea de &ustiie a!solut.
Aciunea se petrece in prea&ma i$!ucnirii primului r$!oi mondial, in mai >G>+ la redacia $iarului !ucuretean R"reptatea socialR,
organ al 7artidului %ocialist.
"irectorului pu!licaiei, Gelu Ruscanu, duce o campanie impotri#a ministrului de &ustiie, %er!an %aru %ineti, cruia ii cere s
demisione$e. 6urnalistul amenin cu pu!licarea unei scrisori incriminatoare. 'l deine o scrisoare de dragoste adresat lui de
3aria %inesti, soia ministrului i fosta sa iu!it, in care aceasta ii de$#luie c ministrul ar fi asasinat-o in urm cu apte-opt ani
pe !trna 3anitti, distrugndu-i testamentul i insuindu-i un milion de lei in aur.
Eiaristul este intr-o situaie dilematic, deoarece %er!an %ineti i-a spri&init tatl, cnd acesta inc se afla in #ia. Ruscanu mai afl c
tatl su nu a murit intr-un accident de #ntoare, ci s-a sinucis. 7endulnd intre datoria ci#ic i cea pe care o are fa de
!inefctorul printelui su, Gelu Ruscanu este incapa!il s aleag i se sinucide.
4u Ruscanu, autorul impune un nou tip de persona in literatura romn6 intelectualul lucid, hipersensibil, orgolios 'i inadaptat.
'l este caracteri$at mai ales indirect, prin gndurile, aciunile 'i atitudinile sale. "e eemplu, sacrificiul de sine demonstrea$ c
Ruscanu este un om principial, inadaptat intr-o lume dominat de compromisuri i animat de un ideal9 dreptatea a!solut.
7rotagonistul este caracteri$at i direct, intr0o manier specific genului dramatic9 in didascalii se arat c /Gelu e un !r!at ca de
?, : ?I de ani 1B2 cu un soi de melancolie in privire c-iar cnd face acte de energie0. Indicaiile autorului conturea$ un !r!at
tnr, energic 'i gnditor.
Aaracterizarea este completat prin opiniile celorlalte personae. 2utorul valorific tehnica modern a oglinzilor paralele,
care relativizeaz personaul. 2stfel, Cuscanu este perceput diferit in con'tiina celorlali actani. 4olegii si il numesc
/%aint-6ust0 i /ar-ang-elul dreptii0, in timp ce 3aria #ede in el !r!atul iu!it, un om superior, deosebit de inteligent. %aru
%ineti il consider un insetat de absolut.
4a dram de idei, /6ocul ielelor0 are un conflict interior, declanat in contiina persona&ului principal. ?rama sa de contiin pro#ine
din contradicia dintre concepia despre dreptate 'i concretul existenei care nu corespunde imaginii teoretice.
(/.#lustreaz, apelnd la o oper literar studiat, dou dintre elementele de compoziie ale textului dramatic, selectate din
urmtoarea list 6 act, scen, tablou, replic, indicaii scenice.
7iesa de teatru /6ocul ielelor0 de 4amil 7etrescu, a fost pu!licat in #ariant final in >G+,. Autorul nu a fost de acord cu nici una
dintre #i$iunile diferitor regi$ori, moti# pentru care tetul a fost pus in scen postum.
Aparinnd genului dramatic, acest tet este structurat in trei acte, alctuite din tablouri i scene . 7cena este o di#i$iune a tetului
dramatic, marcnd de o!icei intrarea sau ieirea unui persona&. "e eemplu, in scena I sunt pre$ente dou persona&e crora in
scena II li se altur un altul9 responsa!ilul /Internaionalei a doua0.
Potrivit indicaiilor scenice , numite i didascalii , aciunea se petrece in (mai 2324', in 5ucureti. *idascaliile , element de
compozitie a te-tului dramatic, reprezint tot ceea ce nu este rostit de actor, dar ajut la transpunerea te-tului in spectacol.
Didascaliile pot conine repere temporo%spaiale i indicatii scenice propriu%zise, cum sunt decorurile sau aspectul, gestica,
mimica, starea i tonalitatea vocii actorului. #stfel, in didascalii se arat c protagonistul operei, 6elu )uscanu, (e un brbat ca
de 78 9 7: de ani ;! cu un soi de melancolie in privire c1iar cnd face acte de energie'.
%u!iectul pre$int efectele campaniei de pres dus de directorul $iarului, Gelu Ruscanu, impotri#a ministrului de &ustiie, %er!an %aru
%ineti, cruia ii cere s demisione$e. 6urnalistul amenin cu pu!licarea unei scrisori incriminatoare. 'l deine o scrisoare de
dragoste adresat lui de 3aria %inesti, soia ministrului i fosta sa iu!it, prin care aceasta ii de$#aluie c ministrul ar fi asasinat-o
in urm cu apte-opt ani pe !trna 3anitti, distrugndu-i testamentul i insuindu-i un milion de lei in aur.
Eiaristul este intr-o situaie dilematic, deoarece %er!an %ineti i-a spri&init tatl, cnd acesta inc se afla in #ia. Ruscanu afl c tatl
su nu a murit intr-un accident de #ntoare, ci s-a sinucis.
Aflat intre datoria ci#ic i cea pe care o are fa de !inefctorul printelui su, Gelu Ruscanu este incapa!il s aleag i se sinucide.
7iesa ,,6ocul ielelor0 conine 0## tablouri cu numr variabil de scene. .ablourile sunt uniti mai intinse i mai vagi care implic
prezena de elemente vizuale. De e-emplu, in primul tablou aciunea se petrece in redacia ziarului ,,Dreptatea social', in
biroul directorului. /n al doilea tablou decorul reprezint biroul de lucru al lui Serban Saru%Sineti.
4ompo$iia tetului dramatic ,,6ocul ielelor0 este unitar, di#i$iunile sale oferind imaginea unui intreg organic.
(1. #lustreaz conceptul operaional curent literar, prin referire la ideologia literar romantic
??
Aurentul literar este o micare literar manifestat intr-o anumit perioad istoric, reunind scriitori care imprtesc anumite
principii estetice similare, se raportea$ intr-o manier comun la o anumit tradiie literar, concord in preferine pentru anumite
genuri i specii literare i utili$ea$ in operele lor modaliti artistice similare.
7rincipiile estetice ale unui curent literar sunt pre$entate, de o!icei, intr-un manifest literar.
Comantismul apare ca o reactie la clasicism la sfritul secolului al XVIII-lea in Anglia i in Germania. In secolul al XIX-lea se
manifest in Frana, dup care se etinde in aproape toate rile lumii. =anifestul literar este reprezentat de $Prefaa% de
Victor Hugo la drama $AromIel%.
In ceea ce pri#ete noile categorii estetice e#ideniate de romantici, acestea sunt urtul, grotescul, macabrul 1/Aleandru
*puneanul02 i fantasticul 1/%rmanul "ionis02. 4a gen literar preferat se poate meniona liricul. 4el mai adesea, atitudinea
eului poetic, dar i a persona&ului epic sau dramatic este dominat de visare, pasiune i fantezie. "e eemplu, *ionis #isea$ la o
lume fantastic i se las purtat pe aripile fante$iei pn in #remea domnitorului Aleandru cel <un) pasiunea eului liric din
/ara pe deal este aprins /ca para0.
Romanticii aspir spre originalitate mai ales prin libertatea formelor. Astfel apar noi specii literare6 drama romantica 1/R$#an
i Vidra0 de <ogdan 7etriceicu-;adeu2, meditaia 1/*a steaua0 de 3. 'minescu2, poemul filozofic 1/*uceafrul02, satira
1/%crisoarea III02 nu#ela istoric 1/Aleandru *puneanul02 etc.
"intre modalitile artistice literare ale epocii romantice se e#idenia$ antiteza, folosit at%t in structura poeziei, c%t i in
conceperea personajelor9 in /%crisoarea III0 trecutul glorios al neamului este su!liniat prin opo$iie cu pre$entul dec$ut, iar in
poemul /*uceafrul0, ;Fperion difer radical de 4tlina.
4a motive frec#ente in operele romanticilor tre!uie amintite misterul inserrii, noaptea, visul, luna, lacul, codrul, mitul
Eburtorului etc.
Personaul romantic este unul excepional 'i evolueaz in situaii 5 limit 9 scena otr#irii tiranicului Aleandru *puneanul este
rele#ant in acest sens. "e asemenea, eul liric sau personajul romantic se simte apsat i frustrat de realitate. Refugiul il
constituie starea de #isare sau e#adarea fantastic din pre$ent, aa cum face persona&ul dedu!lat "ionis-"an. Atitudinea acestuia il
pre$int ca aspirnd spre infinit, spre transcendent 1care se gseste dincolo de lumea concret2
5rmai peste timp ai generaiei paoptiste, romanticii cultiv specificul naional prin istorie, folclor 'i natur. 8n alt merit al
romanticilor este imbogirea limbii literaturii cu termeni populari, arhaisme 'i regionalisme.
Repre$entani romantici9 4ostac-e .egru$$i, Grigore Aleandrescu, 3i-ai 'minescu
(2. #lustreaz conceptul operaional curent literar, prin referire la simbolismul rom%nesc.
Aurentul literar este o micare literar manifestat intr-o anumit perioad istoric, reunind scriitori care imprtesc anumite
principii estetice similare, se raportea$ intr-o manier comun la o anumit tradiie literar, concord in preferine pentru anumite
genuri i specii literare i utili$ea$ in operele lor modaliti artistice similare.
7rincipiile estetice ale unui curent literar sunt pre$entate, de o!icei, intr-un manifest literar.
%im!olismul este un curent literar modernist, aprut in Frana la sfritul #eacului al XIX-lea, ca o reacie impotri#a retorismului
romantic i a impersonalitii reci a parnasianismului. 5nul dintre i$#oarele sim!olismului a fost romantismul german.
In Romnia, acest curent s-a manifestat aproape sincronic cu cel european, a#ndu-l ca teoretician pe Aleandru 3acedonsSi.
%criitorul a pre$entat principiile noii orientri in re#ista /*iteratorul0, desc-i$nd astfel etapa estetico0teoretic. Au urmat o
perioad de tatonri, una de plenitudine i o alta de declin. %-au mai manifestat direcia pseudosimbolist i simbolismul
$exterior%.
?irecia pseudosimbolist, imprimat de =#id "ensuianu, coordonatorul re#istei /Viaa nou0, culti#a poe$ia citadin,
manifestndu-se astfel opo$iia cu lirismul smntorist.
7imbolismul a'a0zis exterior este repre$entat de Ion 3inulescu. In spiritul epocii, acesta #alorific modaliti noi de epresie9
mu$icalitatea #ersului, eotismul numelor proprii 1<a!ilon, 4orint, .ini#e 2, mira&ul deprtrilor 1/Romana celor trei cor!ii02,
imaginile #agi, tristeea 1poe$ia /5ltima or02, de$olarea. 8otui, poe$ia sa este retoric, declamati#.
Aleandru 3acedonsSi a artat c poetul este un instrument al sen$aiilor primite de la natur, iar #ersurile tre!uie s se e#idenie$e
prin /mu$ic0 interioar. 7imbolismul are predilecie pentru genul liric.
"intre repre$entanii sim!oliti, dei acetia nu au a#ut o formul poetic unitar, pot fi enumerai %tefan 7etic, "imitrie Ang-el, Ion
3inulescu, George <aco#ia, i 'mil Isac.
Repre$entantul deplin al sim!olismului romnesc este George <aco#ia. 'l a #alorificat plenar elemente specifice ca9 simbolul,
sugestia, corespondenele, sinestezia, muzicalitatea intern, temele 'i motivele caracteristice.
5ni#ersul poetic !aco#ian are la !a$ cte#a motive specifice liricii sim!oliste. 'ste #or!a, in primul rnd, de moti#ul singurtii,
preluat din romantism. *a <aco#ia, ins, solitudinea de#ine un sentiment apstor. Acesta este asociat cu i$olarea, instrinarea
sau imposi!ilitatea comunicrii. Asemenea stri sunt e#ideniate in poe$ii ca /7lum!0, /*acustr0 sau /"ecor0. Alte moti#e tipic
sim!oliste sunt /oraul0 1/Amurg #iolet02, /plictisul 1spleen-ul20, /tristeea0, /monotonia0.
"intre temele simboliste, /iu!irea0 este oglindit radical diferit de lirica romantic. Femeia constituie un refugiu, iar casa ei
repre$int un loc de adpost, de compasiune, de ocrotire 1/"ecem!re02. Indrgostiii !aco#ieni sunt deprimai, etenuai i
suferin$i 1iu!ita lein pe clapele cla#irului2, uneori c-iar !olna#i de tu!erculo$. Insui Ion 3inulescu, poet care culti# eta$ul
in dragoste 1/4elei care minte02 de#ine indiferent faa de iu!ita sa 1/4-eia ce mi-ai dat asearH 4-eia de la poarta #erdeH Am
pierdut-o c-iar asear,H "ar ce c-eie nu se pierdeQ02
In ceea ce pri#ete simbolul 1element care inlocuiete con#enional eprimarea direct a unei stri, idei etc.2, acesta este folosit de
continuatorii romni ai lui 6ean 3oreas la ni#el o!iectual, cromatic sau cu referire la materie. Astfel, culoarea #iolet, armonica i
fanfara sugereaz monotonia. Verdele crud, ro$ul i al!astrut traduc nevroz, ca i #iolina sau flautul. =elancolia grav se
insinuea$ in #ersuri prin #ioar i cla#ir, iar depresia este anunat de gal!en i negru. *a rndul su, starea crepuscular, de
agonie, se impune prin culori intense, strlucitoare, printre care se afl i al!ul. Apa inseamn distrugere, erodare, angoas.
Aorespondenele ocup un loc aparte in lirica sim!olist prin faptul c acestea repre$int legtura dintre lumea eterioar i eul
poetic. Astfel se sta!ilesc raporturi intime intre cele dou uni#ersuri. "e asemenea, sunt reali$ate metaforic legturi intre simurile
?D
eului liric in #ederea perceperii i oglindirii ct mai complee a unor stri. Acest transfer intre simuri poart numele de
sineste$ie. "e eemplu, prin corespondene i prin #arianta lor sineste$ic poetul /aude0 i percepe /tactil0 monotonia sau
angoasa9 /7rim#araB = pictur parfumat cu #i!rri de #ioletN0) /"e-attea nopi aud plound0) /%i parc dorm pe scnduri
ude0.
3u$icalitatea #ersului se reali$ea$ la sim!oliti prin te-nica refrenului, prin preferina pentru #ocale inc-ise i consoane dure 1mai
ales eplo$i#e2 i prin sugerarea unor stri de #aier interior. "e asemenea, sunt promo#ate monorima i c-iar #ersul li!er.
(!.:xpune doctrina estetic promovat de revista *acia literar
*a DK ianuarie >I+K ia fiin la Iai re#ista /"acia literar0, /intia re#ist de literatur organi$at0, dupa cum afirma George
4linescu.
Re#ista are un caracter naional-popular. In primul ei numr, 3i-ail Coglniceanu pu!lic articolul-program /Introducie0, in care
e#idenia$ principalele idei care #or sta la !a$a orientrii literaturii romneti. "ei in programul /"aciei literare0 nu apare
cu#ntul /romantic0, acest articol repre$int manifestul romantismului romnesc.
3i-ail Coglniceanu militea$ pentru9 crearea unei literaturi originale prin realizarea de $compuneri originale%) colaborarea cu
scriitori din toate inuturile romne'ti, pentru ca acetia s contri!uie fiecare cu ideile i modul propriu de eprimare)
renunarea la imitaii mediocre ale modelelor din literatura strin, considerndu-se c acestea duc la scderea gradului de
cultur i distrug specificul naional ) selectarea pentru traduceri numai a operelor valoroase din literatura strin) realizarea
unei limbi 'i literaturi unice) pstrarea specificului naional in opera literar, a originalitii creaiei prin folosirea ca
izvor de inspiraie a istoriei romnilor, a naturii romne'ti 'i a folclorului autohton )
"e asemenea, 3i-ail Coglniceanu mai recomand promo#area unei critici literare o!iecti#e 1/#om critica cartea, iar nu persoana02 i
realizarea unei literaturi care s contribuie la implinirea idealului tuturor romnilor, 8nirea Principatelor.
(". Prezint rolul $Gunimii% 'i al lui ;itu =aiorescu in impunerea noii direcii in literatura romn din a doua umtate a
secolului al <#<0lea
/6unimea0 este o grupare cultural a#ndu-l ca mentor pe 8itu 3aiorescu, iniiat de tineri entu$iati ca 7etre 4arp, Vasile 7ogor,
8-eodor Rossetti.
'a a luat fiin la Iai in >I@D i a a#ut dou direcii principale9 una literar i alta cultural. Va acti#a i la <ucureti.
7entru a eprima ideile /6unimii0 se infiinea$, tot la Iai, la > martie >I@,, re#ista /4on#or!iri literare0 in care se #or pu!lica i
principalele opere ale scriitorilor de #aloare ai epocii.
Inc din perioada de acti#itate de la Iai, /6unimea0 i /4on#or!iri literare0 consolidea$ /o nou direcie0 in literatura romn prin
apariia operelor de maturitate ale lui 'minescu, 4reang, 4aragiale, %la#ici.
Gunimi'tii emit ideea publicrii primei antologii de poezie romaneasc pentru 'colari.
La 1 martie 1867 Convorbirile gzduiesc studiul maiorescian O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867. Dup cum
arat autorul, acest studiu poate auta scriitorii de talent s realizeze opere de valoare. !n ceea ce prive"te cititorii, ace"tia i"i pot
spori capacitatea de apreciere asupra calit#ii te$telor literare. %ot aici, %. &aiorescu d, pentru prima oar, de'ini#ia poeziei(
Poezia, ca toate artele, e chemat s exprime frumosul (! frumosul cuprinde idei manifestate in materie sensi"il. !n
aceast lucrare criticul arat c poezia are dou componente de baz9 material i ideal.
Referitor la $conditiunea material% , se arat c poeii tre!uie s utili$e$e ct mai puine cu#inte care circul cu un grad prea mare
de a!stracti$are. 7rerea este !a$at pe faptul c scriitorul este cel care d sensuri noi cu#intelor, anume el le inno!ilea$
deprtndu-le de sensul propriu. "e asemenea se recomand folosirea de epitete ornante pentru infrumusearea imaginilor
artistice, a personificrilor cu rol de /a insuflei0 ta!lourile, precum 'i a celorlalte figuri de stil , care s complete$e ta!lourile
create.
In ceea ce pri#ete (condiiunea ideal', studiul subliniaz c rolul te-tului artistic este s transmit in primul rnd emoii i apoi
idei.
8ot 3aiorescu su!linia$, in studiul /4omediile d-lui I.*. 4aragiale0 ideea c raportul dintre art si realitatea social tre!uie ilustrat in
operele literare.
=!iecti#ele /6unimii0 sunt9 rspndirea spiritului critic, incura&area literaturii naionale, originalitatea culturii i literaturii romne,
crearea i impunerea #alorilor naionale i educarea oamenilor prin cultur.
(( :xpune ideile care stau la baza direciei moderniste, promovate de :ugen 3ovinescu
3. definete tentati#ele de ieire din orice con#enie. 7rin radicalismul su uneori anar-ic, 3. se desemnea$ ca antonim al
tradiionalismului.
3odernismul cuprinde toate curentele post-romantice care se opun tradiionalismului9 sim!olismul, epresionismul, dadaismul etc..
In Romnia, curentul literar a fost iniiat in >G>G de 'ugen *o#inescu. 4riticul este de prere c se impune un proces de sincroni$are a
literaturii romne cu cea european 1principiul sincronismului2. '. *o#inescu se !a$ea$ pe ideea c ci#ili$aiile mai puin
de$#oltate sufer influena !inefctoare a celor a#ansate prin imitaie. "e la acestea pot fi preluate formele, care insa trebuie
s imbrace un fond autohton.
In #ederea innoirii literaturii romne, '. *o#inescu d urmtoarele sfaturi care stau la baza direciei moderniste9
>. e#oluia pro$ei de la liric la epic)
?. e#oluia poe$iei de la epic la liric 1/Riga 4rFpto i lapona 'nigel0 de Ion <ar!u2)
D. tematica operelor literare s se inspire din #iaa citadin 1/'nigma =tiliei0 de G. 4linescu2)
+. crearea romanului de anali$ psi-ologic 107durea spn$urailor0 de *i#iu Re!reanu,04oncert din mu$ic de <ac-0 de ;ortensia
7apadat-<engescu, /5ltima noapte de dragoste, intia noapte de r$!oi0 de 4amil 7etrescu2)
J. intelectuali$area pro$ei i poe$iei, adic ilustrarea unor idei filo$ofice profunde 1sacrul i profanul in nu#ela /*a ignci0de
3ircea 'liade, raportul dintre om i "i#in in poe$ia arg-e$ian, #alorificarea de mituri i sim!oluri2)
@. crearea intelectualului ca persona& literar1/5ltima noapte de dragoste, intia noapte de r$!oi0 de 4amil 7etrescu2)
?+
?J