Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IASI

FACULTATEA DE DREPT
DREPT PROCESUAL CIVIL
CAPITOLUL V COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI
....................................................................................................................60
1. Competena absolut si competena relati ......................................60
1.1 Competena absolut ....................................................................60
1.! Competena relati......................................................................60
!. Competena material a instanelor "u#ectoresti...............................60
!.1. $oiune ........................................................................................60
!.!. Competena material %uncional &ratione o%icii'.......................61
!.(. Competena material procesual ciil &ratione materiae' ........61
A. Competena material procesual ciil a "u#ectoriilor...................61
). Competena material procesual ciil a tribunalelor........................6!
C. Competena material procesual*ciil a curilor #e apel..................6+
,. Competena material procesual*ciil a Inaltei Curi #e Casaie si
................................................................................................................6-
.ustiie.....................................................................................................6-
(. Competena teritorial a instanelor "u#ectoresti ..............................66
(.1. $oiunea #e competen teritorial &ratione personae elloci'....66
(.!. /elurile competenei teritoriale0 re1ula 1eneral si e2cepiile.....63
(.(. Competena teritorial 1eneral...................................................63
-
(.+. Competena teritorial alternati ...............................................64
(.-. Competena teritorial e2cepional ............................................30
+. Inci#entele #e proce#ur.....................................................................3!
+.1 $oiune .........................................................................................3!
+.!. Inci#entele simple5 competena instanei sesi6ate #e a le
soluiona. ............................................................................................3(
+.(. Cererile inci#ente0 noiunea si 1ruparea lor.................................3+
+.+. Problemele #eterminrii instanei competente #e a soluiona
cererile inci#ente. ...............................................................................3+
+.-. ,eterminarea competenei 7n ca6ul cererilor a#iionale..............3+
+.6. ,eterminarea competenei 7n ca6ul cererilor reconenionale ....3-
+.3. Competena 7n ca6ul cererilor #e interenie...............................3-
-. Proro1area #e competen ..................................................................36
-.1. $oiunea si %elurile proro1rii #e competen .............................36
-.!. 8e1ulile 1enerale ce trebuie respectate c9n# se pune problema
unei proro1ri #e competen .............................................................36
-.(. Proro1area le1al #e competen.................................................33
-.+. Proro1area "u#iciar #e competen ............................................3:
-.-. Proro1area conenional #e competen....................................34
6. ;2cepiile si con%lictele priitoare la competen ..............................:0
6.1. Consi#eraii 1enerale ...................................................................:0
6.!. ;2cepia #e necompeten ...........................................................:1
6.(. ;2cepia #e litispen#en.............................................................:-
6.+. ;2cepia #e cone2itate.................................................................:6
6.-. Con%lictele #e competen ...........................................................:4
6.6. Proce#ura re6olrii con%lictelor #e competen.........................41
3. Inci#ente proce#urale priin# atribuiile instanei si ale "u#ectorilor
................................................................................................................4(
3.1. Preliminarii ..................................................................................4(
3.!. Incompatibilitatea ........................................................................4(
3.(. Abinerea si recu6area .................................................................4-
3.+. <trmutarea pricinilor si #ele1area instanei ...............................4:
3
CAPITOLUL I ASPECTE DE ORDIN GENERAL ALE DREPTULUI
PROCESUAL CIVIL SI ALE PROCESULUI CIVIL
60
CAPITOLUL V COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI
1. Compete!" "#$o%&t' $( )ompete!" *e%"t(+'
,up caracterul lor= normele proce#urale se 7mpart 7n imperatie si
#ispo6itie. In e1al msur si normele care re1lementea6 competena sunt
imperatie= ceea ce #etermin o competen absolut si respecti #ispo6itie=
#etermin9n# competena relati.
1.1 Compete!" "#$o%&t' poate %i #e%init ca %iin# acea competen care=
sub sanciunea anulrii actelor %cute cu nerespectarea pree#erilor care o
re1lementea6= impune necesitatea respectrii ei #e ctre toi participanii la
proces.
Aceast %orm a competenei se caracteri6ea6 prin urmtoarele0
a' %iin# re1lementat #e norme cu caracter imperati= nu este permis
prilor #e a #ero1a #e la coninutul lor5 b' 7n ca6ul 7nclcrii sau elu#rii acestor
norme= necompetena absolut poate %i inocat #e oricare #intre pri= #e
procuror= precum si #in o%iciu #e ctre instana #e "u#ecat5 c' necompetena
absolut a unei instane poate %i inocat oric9n# 7n cursul procesului.
1., Compete!" *e%"t(+' este pus 7n ei#en prin caracterul #ispo6iti
al normelor prin care este re1lementat. ;a poate %i #e%init ca %iin# competena
care con%er prilor posibilitatea ca= prin oina lor= e2pres sau tacit= s
#etermine competena unei alte instane #ec9t aceea pe care o in#ic le1ea.
In ceea ce prieste re1imul ei "uri#ic sunt #e reinut urmtoarele
caractere0 a' prile pot coneni= e2pres sau tacit= pentru a #ero1a #e la normele
#ispo6itie prin care este re1lementat= 7n sensul ale1erii unei alte instane care s
soluione6e liti1iul #intre ele5 b' 7nclcarea normelor #e competen relati poate
%i inocat numai #e ctre p9r9t= 7ntruc9t aceste norme sunt stabilite 7n %aoarea
sa5 c' e2cepia necompetenei relatie= 7n timp= poate %i inocat cel mai t9r6iu la
prima 6i #e 7n%isare si numai 7n %aa primei instanei.
In priina ca6urilor #e competen absolut si relati se #ispune prin
pree#erile art. 1-4 si 14 #in C. pr. ci. Ast%el= potriit art. 1-4 C. pr. ci.0
>necompetena este #e or#ine public0 1. c9n# pricina nu este #e competena
instanelor "u#ectoresti5 !. c9n# pricina este #e competena unei instane #e alt
1ra#5 (. c9n# pricina este #e competena unei alte instane #e acelasi 1ra# si
prile nu o pot 7nltura?. In con%ormitate cu art. 14 C. pr. ci.= prile pot coneni
>@ ca pricinile priitoare la bunuri s %ie "u#ecate #e alte instane #ec9t acelea
care= potriit le1ii= au competena teritorial= a%ar #e ca6urile pre6ute #e art.
1(= 1+= 1- si 16?.
,. Compete!" m"te*("%' " ($t"!e%o* -&.e)'to*e$t(
,.1. No!(&e
Competena material 1eneral sau #e atribuie este competena prin care=
potriit le1ii= sunt reparti6ate sarcinile priin# 7n%ptuirea "ustiiei 7ntre #i%eritele
61
cate1orii #e instane "u#ectoresti care 7mpreun %ormea6 sistemul nostru
"u#iciar.
Competena material aparine= pe #e o parte= or1ani6rii "u#ectoresti= iar
pe #e alt parte= procesului propriu*6is= #up cum se ia 7n consi#erare aspectul ei
%uncional sau cel procesual 7n materie penal sau ciil.
,.,. Compete!" m"te*("%' /&)!(o"%' 0*"t(oe o/()((1
Competena material %uncional este competena prin care le1ea
#etermin %uncia si rolul atribuit %iecreia #intre cate1oriile instanelor
"u#ectoresti #in ca#rul sistemului nostru "u#iciar.
Competena material se re%er= 7n primul r9n#= la ierarAia instanelor= 7n
sensul c stabileste care anume #intre instanele "u#ectoresti sunt abilitate s
"u#ece 7n %on#= care s e2ercite controlul "u#iciar= or#inar si e2traor#inar= si care
e2ercit controlul "u#iciar 1eneral asupra 7ntre1ii actiiti "u#iciare. ;ste #e
menionat= 7n al #oilea r9n#= c prin competena material %uncional se
#etermin si instanele "u#ectoresti care cumulea6 mai multe 1ra#e #e
"uris#icie.
Competena material %uncional= este stabilit= la niel #e principiu= prin
Le1ea priin# or1ani6area "u#iciar= nr. (0+ #in !: iunie !00+ .
Ast%el= potriit art.( al acestui act normati= Bcompetena or1anelor
"u#iciare si proce#ura "u#iciar sunt stabilite prin le1e?.
Art.!1*!3 ale Le1ii nr.(0+C!00+ re1lementea6 competena material
%uncional a Inaltei Curi #e Casaie si .ustiie.
,.2. Compete!" m"te*("%' p*o)e$&"%' )(+(%' 0ratione materiae1
<pre #eosebire #e competena material %uncional care= prin Le1ea
priin# or1ani6area "u#iciar= este #eterminat 7n 1eneral at9t pentru pricinile
ciile= c9t si pentru cele penale sau #e alt natur competena material
procesual este #eterminat prin le1ile proprii #e proce#ur ciil si penal
numai 7ntr*un sin1ur #omeniu #e actiitate "u#iciar.
Compete!" m"te*("%' p*o)e$&"%' )(+(%' este competena potriit creia 7n
%uncie #e obiectul= natura sau aloarea liti1iului= precum si #e sta#iul 7n care se
a%l actiitatea "u#iciar= prin le1e= sunt #eterminate atribuiile ce rein %iecrei
cate1orii #e instane "u#ectoresti.
A. Compete!" m"te*("%' p*o)e$&"%' )(+(%' " -&.e)'to*((%o*
Pot*(+(t "*t. 1 C. p*. )(+. >.u#ectoriile "u#ec0
1. 7n prim instan= toate procesele si cererile= 7n a%ar #e cele #ate prin le1e
7n competena altor instane5
!. pl9n1erile 7mpotria Aotr9rilor or1anelor a#ministratie= 7n ca6urile
pre6ute #e le1e5
(. 7n orice alte materii #ate prin le1e 7n competena lor.?
6!
Competena material procesual a "u#ectoriilor asa cum este ea
re1lementat prin art. 1 pct. 1 #in C. pr. ci. se re%er= mai 7nt9i= la "u#ecata 7n
prim instan. /a #e e2primarea %olosit 7n te2tul menionat= respecti #e >toate
procesele? putem spune c 7n %aoarea "u#ectoriilor 7n materie ciil este
re1lementat o plenitu#ine #e "uris#icie. Prin te2tul menionat sunt %cute=
toto#at= si #ou #elimitri #e e2cepie0 p*(m"= 7n a%ara sistemului "u#iciar si "
.o&"= 7n ca#rul acestuia.
Competena "u#ectoriilor #e a e%ectua controlul "u#ectoresc asupra
Aotr9rilor or1anelor a#ministratie sau altor or1ane cu actiitate "uris#icional
asa cum se preci6ea6 si prin art. 1 pct. ! #in C. pr. ci. se ei#enia6 prin
interme#iul cii #e atac a pl9n1erii. ;ste #e remarcat. toto#at= c prin interme#iul
pl9n1erii a %ost or1ani6at cel #e al #oilea 1ra# #e "uris#icie 7n ca6urile pe care
le1iuitorul n*a 7neles s le e2cepte6e 7n totalitate #e la competena instanelor
"u#ectoresti.
Potriit alin.( al art.1 C.pr.ci. "u#ectoriilor li se recunoaste atribuia #e
a "u#eca B7n orice alte materii #ate prin le1e 7n competena lor?. Consi#erm c
#ispo6iiile acestea trebuie completate cu pree#eri e2prese ale unor le1i speciale
potriit crora sunt #e competena "u#ectoriei o serie #e liti1ii #in #omeniul #e
re1lementare al respectielor acte normatie= %r ca prin aceasta s se %ac
#ero1ri #e la competena stabilit prin art.1 al.1 al Co#ului #e proce#ur ciil.
,e e2emplu= lit6i1iile pre6ute 7n Le1ea locuinei= nr.11+C1446= soluionarea
con%lictelor #e competen #intre birourile notariale &Le1ea nr.(6C144-'=
soluionarea con%lictelor #e competen #intre birourile e2ecutorilor "u#ectoresti
&Le1ea nr.1::C!00' etc.
;ste #e obserat= #e asemenea= c "u#ectoriile= 7n ba6a #ispo6iiilor
cuprinse 7n Co#ul #e proce#ur ciil= #ein competente s "u#ece si contestaiile
7n anulare &art.(14 al.1'= precum si rei6uirile &art.(!( al.1'= atunci c9n# aceste ci
#e atac sunt 7n#reptate 7mpotria propriilor lor Aotr9ri. ,e asemenea= sunt
competente s soluione6e0 cererile pentru asi1urarea #oe6ilor &art. !(6 al.1 C.
pr. ci.'5 cererile #e 7n#reptare a erorilor materiale si #e lmurire a 7nelesului
propriilor Aotr9ri &art. !:1 si !:1 in#.1 C. pr. ci.' etc.
3. Compete!" m"te*("%' p*o)e$&"% )(+(%' " t*(#&"%e%o*
Pot*(+(t "*t. , C. p*. )(+.= tribunalele "u#ec0
1. 7n prim instan0
a' procesele si cererile 7n materie comercial al cror obiect are o aloare #e
peste 1 miliar# lei= precum si procesele si cererile 7n aceast materie al cror
obiect este neealuabil 7n bani5
b' procesele si cererile 7n materie ciil al cror obiect are o aloare #e peste -
miliar#e lei= cu e2cepia cererilor #e 7mprteal "u#iciar= a cererilor 7n materia
succesoral= a cererilor neealuabile 7n bani si a cererilor priin# materia %on#ului
%unciar= inclusi cele #e #rept comun= petitorii sau= #up ca6= posesorii= %ormulate
6(
#e terii tmai 7n #repturile lor prin aplicarea le1ilor 7n materia %on#ului
%unciar5
c' con%lictele #e munc= cu e2cepia celor #ate prin le1e 7n competena altor
instane5
#' procesele si cererile 7n materie #e contencios a#ministrati= 7n a%ar #e cele
#ate 7n competena curilor #e apel5
e' procesele si cererile 7n materie #e creaie intelectual si #e proprietate
in#ustrial5
%' procesele si cererile 7n materie #e e2propriere5
1' cererile pentru 7ncuiinarea= nulitatea sau #es%acerea a#opiei5
A' cererile pentru repararea pre"u#iciilor cau6ate prin erori "u#iciare sa9rsite 7n
procesele penale5
i' cererile pentru recunoasterea= precum si cele pentru 7ncuiinarea e2ecutrii
silite a Aotr9rilor #ate 7n ri strine5
!. ca instane #e apel= apelurile #eclarate 7mpotria Aotr9rilor pronunate #e
"u#ectorii 7n prim instan5
(. ca instane #e recurs= recursurile #eclarate 7mpotria Aotr9rilor pronunate #e
"u#ectorii= care= potriit le1ii= nu sunt supuse apelului5
+. 7n orice alte materii #ate prin le1e 7n competena lor.?
Ceea ce este caracteristic pentru competena #e prim instan a
tribunalelor este re1lementarea #e e2cepie= 7n sensul limitrii stricte pe care o
%ace te2tul art. ! pct. 1 C. pr. ci. <ub un alt aspect= 7n aceeasi or#ine #e i#ei= sunt
#e menionat si criteriile care stau la ba6a acestei limitri0 1ra#ul #e #i%icultate a
anumitor pricini si aloarea obiectului liti1iului.
Ca instan #e apel= tribunalele "u#ec apelurile #eclarate 7mpotria
Aotr9rilor pronunate #e "u#ectorii 7n prim instan &art. ! pct. ! C. pr. ci.'.
Preci6m c Tribunalul municipiului )ucuresti are= ca instan #e apel= o
competen special= cum este= #e e2emplu= 7n materia breetelor #e inenie &art.
-6 #in Le1ea nr. 6+C1441' sau 7n #omeniul proteciei #esenelor si mo#elelor
in#ustriale &art. !- #in Le1ea nr. 1!4C144!'.
Ca instan #e recurs= tribunalele soluionea6= con%orm art. ! pct. ( C.
pr. ci.= recursurile #eclarate 7mpotria Aotr9rilor pronunate #e "u#ectorii= care=
potriit le1ii= nu sunt supuse apelului . Intr 7n aceast cate1orie Aotr9rile #ate
%r #rept #e apel menionate 7n art. !44 C. pr. ci.= at9t cele #ate ca urmare a
sesi6rii #irecte a "u#ectoriei= c9t si cele #ate 7n urma e2ecutrii controlului
"u#ectoresc #e ctre "u#ectorii potriit art. 1 pct. ! C. pr. ci. S&t /'*' .*ept .e
"pe%4 7ncAeierile prin care se constat renunarea la "u#ecat &art. !+6 alin. ! C. pr.
ci.'= Aotr9rea prin care se respin1e cererea 7n %on# ca urmare a renunrii la
#reptul subiecti pretins &art. !+3 alin. ! C. pr. ci'= Aotr9rea care cons%ineste
7noiala prilor &art. !3( C. pr. ci'.
In con%ormitate cu art. ! pct. + C. pr. ci= tribunalele "u#ec >7n orice alte
materii #ate prin le1e 7n competena lor?.
6+
Putem spune c ne a%lm 7n pre6ena a .o&' )"te5o*(( .e p*()((4 unele=
care pot urma ciclul obisnuit a celor #ou 1ra#e #e "uris#icie= iar altele care sunt
lipsite #e posibilitatea e%ecturii controlului "u#iciar.
Ast%el sunt #e competena tribunalelor= 7nca#r9n#u*se 7n ciclul obisnuit al
celor #ou 1ra#e #e "uris#icie= urmtoarele ca6uri0 a' re6olarea con%lictelor #e
competen #intre #ou "u#ectorii care %uncionea6 7n ra6a lor teritorial sau
#intre o "u#ectorie si un alt or1an #e stat cu actiitate "uris#icional & art. !! C.
pr. ci'5 b' "u#ecarea cilor e2traor#inare #e atac a contestaiei 7n anulare si
rei6uirii 7n#reptate 7mpotria propriilor Aotr9ri & art. (14 si (!( C. pr. ci'5 c'
contestaiile la e2ecutare asa*6ise la titlu intro#use 7n ba6a art. +00 alin. 1 C.
pr. ci si prin care se urmreste stabilirea 7nelesului= 7ntin#erii sau aplicrii unor
Aotr9ri pronunate #e tribunale 7n prim instan.
8e%eritor la cea #e a #oua cate1orie c9n# tribunalele se pronun 7n
prim si ultim instan sunt #e menionat urmtoarele e2emple0 a' cererile #e
recu6are a unor "u#ectori #e la o "u#ectorie * #in ra6a lor teritorial atunci
c9n#= #in cau6a recu6rii= nu se poate %orma completul #e "u#ecat sau c9n#
recu6area prieste pe toi "u#ectorii acelei "u#ectorii & art. (0 alin. ! si art. (+ C.
pr. ci'5 b' cererile pentru strmutarea "u#ecii unei pricini= 7ntemeiat pe moti
#e ru#enie sau a%initate= #e la o "u#ectorie la alt "u#ectorie= #in ra6a aceluiasi
tribunal &art. (4 alin. 1 C. pr. ci'.
Tribunalul municipiului )ucuresti= are o competen material e2clusi
stabilit printr*o serie #e le1i speciale. ,e e2emplu= 7n materia 7nre1istrrii
parti#elor politice &art. 1: #in Le1ea nr. 1+C!00('5 ali#area ale1erii primarului
1eneral al capitalei &art. 4( alin.! #in Le1ea nr. !1-C!001= a a#ministraiei publice
locale' etc.
C. Compete!" m"te*("%' p*o)e$&"%6)(+(%' " )&*!(%o* .e "pe%
Pot*(+(t "*t. 2 C. p*. )(+7 >curile #e apel "u#ec0
1. 7n prim instan= procesele si cererile 7n materie #e contencios a#ministrati
priin# actele autoritilor si instituiilor centrale5
!. ca instane #e apel= apelurile #eclarate 7mpotria Aotarrilor pronunate #e
tribunale 7n prim instan5
(. ca instane #e recurs= recursurile #eclarate 7mpotria Aotr9rilor pronunate
#e tribunale 7n apel sau 7mpotria Aotr9rilor pronunate 7n prim instan #e
tribunale= care= potriit le1ii= nu sunt supuse apelului= precum si 7n orice alte
ca6uri e2pres pre6ute #e le1e5
+. 7n orice alte materii #ate prin le1e 7n competena lor?.
A9n# 7n e#ere re1lementarea actual= putem spune c aceast cate1orie
#e instane "u#ectoresti soluionea6 7n prim instan procese si cereri 7n
materie #e contencios a#ministrati priin# actele autoritilor si instituiilor
centrale= materie 7n care au competen si tribunalele= potriit art. ! pct. 1 lit. c C.
pr. Ci.
6-
Ca instane #e apel= curile soluionea6 apelurile #eclarate 7mpotria
Aotr9rilor pronunate 7n prim instan #e ctre tribunale5 #e e2emplu 7n materie
#e e2propriere= 7n materia 7ncuiinrii= nulitii sau #es%acerii a#opiilor= 7n
materie #e creaie intelectual si #e proprietate in#ustrial etc.
Ca instane #e recurs= curile #e apel "u#ec 7n principal= recursurile
#eclarate 7mpotria Aotr9rilor pronunate #e tribunale 7n apel sau 7mpotria
Aotr9rilor pronunate 7n prim instan #e tribunale= care= potriit le1ii= nu sunt
supuse apelului= precum si 7n alte cau6e e2pres pre6ute #e le1e.
Potriit art. ( pct. + C. pr. ci= curile #e apel "u#ec si 7n alte materii #ate
7n competena lor prin le1e. ,e e2emplu= con%lictele #e competen #intre #ou
tribunale sau #intre un tribunal si o "u#ectorie #in ra6a teritorial a aceleiasi curi
#e apel= ori #intre #ou "u#ectorii ce nu se 1sesc 7n circumscripia aceluiasi
tribunal5 cererile #e recu6are a tuturor "u#ectorilor #e la un tribunal5 cererile #e
strmutare pe moti #e ru#enie sau a%initate #e la un tribunal la altul5 contestaiile
7n anulare si rei6uirile 7n#reptate 7mpotria propriilor Aotr9ri5 cererile #e
7n#reptare a 1reselilor materiale strecurate 7n Aotr9rile proprii etc.
D. Compete!" m"te*("%' p*o)e$&"%6)(+(%' " I"%te( C&*!( .e C"$"!(e $(
J&$t(!(e
I )o/o*m(t"te )& "*t. 8 C. p*. )(+= > Inalta Curte #e Casaie si .ustiie
"u#ec0
1. recursurile #eclarate 7mpotria Aotr9rilor curilor #e apel si a altor
Aotr9ri= 7n ca6urile pre6ute #e le1e5
!. recursurile 7n interesul le1ii5
(. 7n orice alte materii #ate prin le1e 7n competena sa.?
Caracteristic pentru #eterminarea competenei instanei supreme 7n
materie ciil este 7nscrierea ei= aproape 7n totalitate= 7n ca#rul actiitii #e
control "u#iciar.
Ca instan #e recurs= Inalta Curte #e Casaie si .ustiie are o competen
#e e2cepie= 7n sensul c soluionea6 #ou cate1orii #e recursuri &potriit art. +
pct. 1 C. pr. ci'0 cele 7n#reptate 7mpotria Aotr9rilor pronunate #e curile #e
apel si cele 7n#reptate 7mpotria Aotr9rilor pronunate #e alte or1ane cu actiitate
"uris#icional5 #e pil#= recursul impotria sentintelor pronuntate #e sectiile #e
contencios a#ministrati si %iscal ale curtilor #e apel se "u#eca #e <ectia #e
contencios a#ministrati si %iscal a Inaltei Curti #e Casatie si .ustitie= actele
a#ministrati "uris#icionale &art. 10= alin.! partea a #oua #in Le1ea
contenciosului a#ministrati= nr.--+C!00+'.
Competena Inaltei Curi #e Casaie si .ustiie= ca instan #e recurs=
comparati cu cea a tribunalelor si curilor #e apel c9n# "u#ec 7n aceeasi
calitate pre6int o particularitate0 7n ca6 #e casare= trimite cau6a spre o nou
"u#ecat instanei care a pronunat Aotr9rea casat= 7n timp ce un tribunal sau o
66
curte #e apel ca instan #e recurs = 7n ca6 #e casare a Aotr9rii= ca re1ul
1eneral= or re"u#eca ele %on#ul &art. (1( si (1! alin. + C. pr. ci'.
Inalta Curte #e Casaie si .ustiie este sin1ura instan abilitat s "u#ece
recursul 7n interesul le1ii. Preci6m c prin soluionarea recursurilor 7n interesul
le1ii= situaie 7n care #eci6iile instanei supreme sunt obli1atorii pentru instanele
"u#ectoresti in%erioare= se reali6ea6 uni%ormi6area interpretrii le1ii pe tot
teritoriul rii.
Potriit art. + pct. + C. pr. ci= Inalta Curte #e Casaie si .ustiie "u#ec >7n
orice alte materii #ate prin le1e 7n competena sa?.
Aceast pree#ere= #at %iin# 1eneralitatea sa= urmea6 a %i pus 7n
ei#en prin re1lementrile e2prese care stabilesc pricinile pe care instana
suprem are competena #e a le soluiona.
Ast%el= sunt #e competena Inalta Cure #e Casaie si .ustiie 0
* cererile #e strmutare a pricinilor pe moti #e bnuial le1itim sau #e
si1uran public &art. (4 alin. ! C. pr. ci'5
* cererile #e strmutare #e la o curte #e apel la alta pe moti #e ru#enie
sau a%initate &art. (4 alin. 1 C. pr. ci'5
* cererile pentru #ele1area unei alte instane care s "u#ece pricina= 7n
ca6ul 7n care instana competent este 7mpie#icat s %uncione6e #in cau6a unor
7mpre"urri e2cepionale &art. !( C. pr. ci'5
* con%lictele #e competen #intre #ou curi #e apel sau #intre #ou
instane #e alt 1ra# care nu se 1sesc 7n circumscripia aceleiasi curi #e apel &art.
!! alin. ( C. pr. ci'5
* contestaiile 7n anulare si rei6uirile 7n#reptate 7mpotria propriilor
Aotr9ri etc.
2. Compete!" te*(to*("%' " ($t"!e%o* -&.e)'to*e$t(
2.1. No!(&e" .e )ompete!' te*(to*("%' 0ratione personae velloci1
,ac s*ar aea 7n e#ere numai le1tura #intre cele #ou %eluri ale
competenei= s*ar putea spune c prin competena teritorial se 7nele1e
reparti6area 7n spaiu a competenei materiale.
O atare #e%inire #esi corect nu e2prim #ec9t 7n parte esena acestei
competene. ;ste necesar a %i aute 7n e#ere si criteriile care stau la ba6a
#eterminrii acestei %orme #e competen 7n materie ciil.
Asa %iin#= putem #e%ini )ompete!" te*(to*("%' " ($t"!e%o* -&.e)'to*e$t(
9 m"te*(e )(+(%' ast%el0 %orm a competenei "uris#icionale prin care le1ea 7n
%uncie #e anumite criterii speci%ice #omiciliul prilor= locul siturii bunurilor
sau un#e s*au pro#us anumite eenimente #etermin pe linie ori6ontal teritoriul
7n care instanele "u#ectoresti urmea6 s*si e2ercite atribuiile ce le rein 7n
aceast materie.
63
2.,. Fe%&*(%e )ompete!e( te*(to*("%e4 *e5&%" 5ee*"%' $( e:)ep!((%e
In priina #eterminrii competenei teritoriale 7n materie ciil e2ist o
re1ul tra#iional0 actor sequitur forum rei 0*e)%"m"t&% t*e#&(e $' $e$(;e;e
($t"!" .om()(%(&%&( p<*<t&%&(1.
8e1ula aceasta are caracter 1eneral si se "usti%ic prin i#eea #e aprare a
intereselor p9r9tului. ;a nu este 7ns si absolut. ,rept urmare= pentru #ierse
consi#erente= #e la coninutul ei se #ero1 7n mo# e2pres stabilin#u*se #in punct
#e e#ere teritorial competena 7n %aoarea altor instane. ;2ist ast%el
re1lementate dou excepii: competena teritorial alternati si competena
teritorial e2cepional propriu*6is sau e2clusi.
2.2. Compete!" te*(to*("%' 5ee*"%'
8e1ula 1eneral actor sequitur forum rei este transmis #in #reptul
roman. Toto#at= este #e reinut c "usti%icarea ei se ba6ea6 pe %aptul c orice
p9r9t este consi#erat= a priori, c nu #atorea6 nimic reclamantului5 #ac totusi
este an1a"at un proces 7mpotria sa= el trebuie s %ie deranjat ct mai puin5 7n
consecin= pentru como#itatea si protecia intereselor sale pier#erea timpului si
cAeltuieli #e #eplasare p9r9tul trebuie s %ie cAemat 7n "u#ecat la instana
#omiciliului su.
A#u1m 7ns la aceast "usti%icare si obseraia c ceea ce #etermin
competena teritorial 1eneral a instanelor "u#ectoresti este #omiciliul pe care
p9r9tul 7l are 7n momentul c9n# se intro#uce aciunea. <cAimbrile ulterioare #e
#omiciliu ale acestuia nu mai au nici un e%ect asupra acestei competene.
8e1ula actor sequitur forum rei este 7ns relati. ,rept urmare= p9r9tul
este liber s consimt= e2pres sau tacit= prin neinocarea e2cepiei #e
necompeten= s %ie "u#ecat si #e ctre o alt instan #e acelasi 1ra#= #ec9t aceea
a #omiciliului su= #ac aciunea a %ost intro#us la o atare instan %r a se ine
seama #e re1ula instituit 7n %aoarea sa.
In priina re1lementrii re1ulii 1enerale se #ispune= 7n principiu= p*( "*t.
= C. p*. )(+ 9 care se pree#e0 >cererea se %ace %" ($t"!" .om()(%(&%&(
p<*<t&%&(.
;ste #e obserat c te2tul i6ea6 o ipote6 simpl0 aceea a unui sin1ur
p9r9t care are #omiciliul 7n ar si este cunoscut. ;ste= #e asemenea= #e obserat
c noiunea #e #omiciliu= la care se re%er #ispo6iiile le1ale priitoare la actele #e
i#entitate= implic o situaie #e %apt care poate %i #oe#it prin orice mi"loace
le1ale #e prob= pentru a se stabili un#e anume 7si are o persoan realmente
locuina sa statornic si principal= in#i%erent #e ceea ce se a%l 7nscris 7n buletinul
ei #e i#entitate.
8e1ula 7nscris 7n art. - C. pr. ci este #e aplicare 1eneral. Ast%el=
instana #e la #omiciliul p9r9tului #ac prin le1e nu se #ispune alt%el este
competent s "u#ece0 a' toate aciunile #e crean5 respecti= toate aciunile prin
care se urmreste alori%icarea unor #repturi #e crean propriu*6ise= cum sunt0
aciunile nscute #in contracte si #in cau6area #e pre"u#icii5 b' aciunile care
6:
priesc unele raporturi "uri#ice #e %amilie cum sunt0 aciunile 7n cercetarea si
t1a#a paternitii= anularea cstoriei s. a. c' aciunile reale mobiliare cum sunt0
aciunile #e parta" care au ca obiect numai bunuri mobile sau cele care priesc
restituirea unor bunuri 7mprumutate5 aceasta 7n comparaie cu aciunile reale
imobiliare #atorit %aptului c mobilia sequuntur personam sine domicilium
illius cuius sunt &mobilele urmea6 persoana sau #omiciliul aceluia cruia
aparin'.
In acelasi sens= menionm pree#erea cuprins 7n art. - C. pr. ci=
ipote6a a #oua= 7n ba6a creia atunci c9n# p9r9tul are #omiciliul 7n strintate sau
nu are un #omiciliu cunoscut= cererea se %ace la instana rese#inei sale #in ar=
iar #ac nu are nici rese#in cunoscut= la instana #omiciliului sau rese#inei
reclamantului.
;ste #e obserat c aceast #ero1are implic e2istena unor con#iii sau
premise care= 7n prealabil= trebuie #oe#ite. Ast%el= reclamantul= pentru a putea
sesi6a instana #e la #omiciliul su= trebuie s probe6e c p9r9tul are #omiciliul 7n
strintate sau c #omiciliul cunoscut #in ar a %ost aban#onat #e mult timp=
precum si c= 7n ar acesta nu are nici o rese#in cunoscut care s #etermine
7n %aoarea sa= #in punct #e e#ere teritorial o anumit instan competent.
,e asemenea= reinem #ispo6iia #in art. 6 C. pr. ci care re1lementea6
#ac este ca6ul o competen alternati0 instana #omiciliului sau aceea a
rese#inei p9r9tului. In consecin= #ac p9r9tul are #omiciliul 7ntr*o localitate si
se a%l #in #i%erite motie= 7n cAip statornic= 7ntr*o alt localitate= cererea
7mpotria sa se poate %ace si la instana #e care #epin#e acea localitate.
Trebuie aute 7n e#ere si #ispo6iiile art. 3 si : #in C. pr. ci care se
re%er la #eterminarea competenei 7n ca6ul persoanelor "uri#ice inclusi a
statului atunci c9n# acestea %i1urea6 7n procesele ciile 7n calitate #e p9r9te. In
principiu= prin te2tele menionate= se %ace aplicarea re1ulii 1enerale 7nscris 7n
art. 6 C. pr. ci 7n sensul c cererile 7n#reptate 7mpotria persoanelor "uri#ice se
intro#uc la instana un#e acestea 7si au se#iul principal.
In s%9rsit= se impune a %i reinut si re1lementarea care prieste cAemarea
7n "u#ecat a mai multor p9r9i cu #omicilii #i%erite. Cu priire la aceast situaie
se #ispune prin art. 4 C. pr. ci Ast%el= 7n ca6ul 7n care cererea #e cAemare 7n
"u#ecat este 7n#reptat 7mpotria mai multor p9r9i= cu #omicilii #i%erite=
reclamantul poate sesi6a instana competent pentru oricare #intre ei.
;senialul 7n aceast situaie 7l constituie %aptul c reclamantul este 7n
#rept s alea1 una #intre instanele #eopotri competente= iar p9r9ii a cror
instan n*a %ost aleas #ein obli1ai s #ea urmarea cuenit acestei ale1eri.
;ste #e menionat c 7n ipote6a 7n care unii #intre p9r9i sunt obli1ai
principali= iar alii sunt obli1ai accesorii= cererea se a %ace la instana competent
pentru oricare #intre #ebitorii principali &art. 4= partea ultim C. pr. ci'.
64
2.8. Compete!" te*(to*("%' "%te*"t(+'
Consi#er9n# c 7n unele ca6uri interesele reclamantului= %a #e acelea ale
p9r9tului= trebuie ocrotite cu prioritate= prin le1e= competena teritorial este
re1lementat si 7n %aoarea acestuia.
;ste orba #e competena teritorial alternati care= 7n linii mari= se
ei#enia6 prin aceea c le1ea re1lementea6 7n %aoarea reclamantului un #rept
#e opiune 7ntre #ou sau mai multe instane #eopotri competente & art. 1! C.
pr. ci'.
In le1tur cu competena teritorial alternati= ceea ce trebuie
menionat= 7n mo# #eosebit= sunt urmtoarele #ou aspecte0 a' re1ula tra#iional
nu este 7nlturat= instana #omiciliului p9r9tului %i1ur9n# alturi #e alte instane
la %el #e competente5 b' #reptul #e opiune al reclamantului #in moment ce a %ost
e2ercitat ale19n# una #intre instanele #eopotri competente se stin1e. In
consecin= nici reclamantul si nici p9r9tul nu mai pot inoca necompetena
instanei sesi6ate si cere #eclinarea 7n %aoarea unei alte instane #intre cele
artate #e le1e.
Compete!" te*(to*("%' "%te*"t(+' e$te *e5%emet"t' 9 p*(m&% *<.
#e art. 10 C. pr. ci. ;2ist anumite ca6uri 7n care instana #omiciliului p9r9tului
este ecAialat 7n priina competenei cu alte instane. Ast%el= 7n aceast priin=
prin articolul menionat se #ispune0 >7n a%ar #e instana #omiciliului p9r9tului=
mai sunt competente urmtoarele instane@?
1. 7n cererile priitoare la e2ecutarea= anularea= re6ilierea sau re6oluiunea
unui contract= instana locului pre6ut 7n contract pentru e2ecutare= %ie cAiar 7n
parte= a obli1aiunii5
!. 7n cererile care i6orsc #intr*un raport #e locaiune a unui nemisctor=
7n aciunile 7n "usti%icare sau prestaiune tabular= instana locului un#e se a%l
nemisctorul5
(. 7n cererile care i6orsc #intr*o cambie= cec sau bilet la or#in= instana
locului #e plat5
+. 7n cererile priitoare la obli1aii comerciale= instana locului un#e a luat
nastere sau aceea a locului plii5
-. 7n cererile i6or9te #intr*un contract #e transport= instana locului #e
plecare sau #e sosire5
6. 7n cererile 7mpotria unei %emei cstorite= care are rese#ina #eosebit
#e aceea a soului= instana rese#inei %emeii.
3. 7n cererile %cute #e ascen#eni sau #escen#eni pentru pensie
alimentar= instana #omiciliului reclamantului5
:. 7n cererile care i6orsc #intr*un %apt ilicit= instana 7n circumscripia
creia s*a s9rsit acel %apt.
Compete!" te*(to*("%' "%te*"t(+' e$te *e5%emet"t' $( .e art. 11 C.
pr. ci. In le1tur cu coninutul acestui te2t este #e obserat c re1lementea6 o
competen teritorial alternati special. Aceasta 7n sensul c se re%er la
30
posibilitatea #e soluionare #e ctre mai multe instane competente numai a
cererilor #e #esp1ubiri 7n materie #e asi1urare.
Ast%el= potriit #ispo6iiilor art. 11 alin. 1 C. pr. ci = 7n materie #e
asi1urare= cel 7n #rept a pretin#e #esp1ubiri are posibilitatea s se a#rese6e uneia
#intre urmtoarele instane 7n circumscripia creia se a%l0 a' #omiciliul
asi1uratului5 b' bunurile asi1urate5 c' locul un#e s*a pro#us acci#entul.
;ste #e menionat c alturi #e aceste instane ca %iin# #eopotri
competent %i1urea6 si instana se#iului societii #e asi1urare care= 7n proces=
urmea6 s i se atribuie calitatea #e p9r9t.
;ste= #e asemenea= #e menionat c 7n materie #e asi1urri maritime si
%luiale potriit alin. ultim al art. 11 C. pr. ci #ispo6iiile priitoare la
competena alternati nu sunt aplicabile.
2.=. Compete!" te*(to*("%' e:)ep!(o"%'
Competena teritorial e2cepional se pre6int= ca o #ero1are complet si
e2clusi #e la re1ula tra#iional actor sequitur forum rei.
,rept urmare= ea poate %i #e%init ca %iin# competena prin care se impune
ca anumite pricini ciile= 7n %uncie #e obiectul lor= s %ie soluionate numai #e
instanele e2pres artate #e le1e.
C9t prieste "usti%icarea acestei competene= 7n linii mari= se poate reine
c s*a aut 7n e#ere cu oca6ia re1lementrii ei at9t 7ntrunirea intereselor liti1ioase
ale prilor 7n %aa aceleasi instane= c9t si o %acilitare corespun6toare 7n ceea ce
prieste a#ministrarea probelor.
Compete!" te*(to*("%' e:)ep!(o"%' e$te *e5%emet"t' .e "*t. 1261>
C. p*. )(+. Pornin#u*se #e la clasi%icarea bunurilor 7n mobile si imobile= prin art.
1( alin. 1 C. pr. ci. se #ispune c0 >cererile priitoare la bunuri nemisctoare se
%ac numai la instana 7n circumscripia creia se a%l nemisctoarele?.
;ste #e obserat in9n# cont #e con#iia impus c #omeniul #e
aplicare a acestei #ispo6iii este circumscris la aciunile reale imobiliare
cunoscute0 aciunea 7n reen#icare= aciunea con%esorie si aciunea ne1atorie. La
aceste aciuni= 7n mo# ei#ent= trebuie a#u1ate si aciunile posesorii care prin
obiectul lor sunt consi#erate ca aciuni reale imobiliare.
.usti%icarea acestei competene se 7nscrie 7n ca#rul 1eneral menionat.
Aceasta 7n sensul c instana #e la locul siturii imobilului este cea mai 7n msur
s cunoasc si s a#ministre6e probele necesare0 e2perti6e= cercetarea la %aa
locului= in%ormaii care s se re%ere la eentualele sarcini sau 1aranii etc.
<ubliniin# caracterul #e e2cepie a re1ulii 7nscris 7n art. 1( alin. 1 C. pr.
ci= 7n acelasi timp= se impune a %i reinut si aplicarea ei constan 7n practica
"u#iciar.
In conte2tul unei 1enerali6ri a %un#amentului lor le1al= aciunile
personale imobiliare stau alturi #e aciunile reale imobiliare propriu*6ise. Ast%el=
aciunile personale imobiliare se consi#er a %i acele aciuni care se re%er la
31
alori%icarea unor #repturi #e crean imobiliar si a impunerii obli1aiilor lor
corespun6toare.
<unt aciuni personale imobiliare aciunile0 prin care se pretin#e pre#area
unui bun imobil 9n#ut5 pentru 1arantarea imobilului construit sau 9n#ut5
aciunea ipotecar5 aciunea 7n constatarea 9n6rii unui imobil pe ba6 #e
antecontract5 aciunea 7n 1rniuire5 cererile pentru urmrirea silit imobiliar s. a.
Problema care se pune 7n le1tur cu aceste aciuni este aceea a
#eterminrii instanei competent s le soluione6e.
Dn literatura "uri#ic se %ace preci6area 7n ba6a art. 10 pct. 1 si ! C. pr. ci.
c ne*am a%la 7n pre6ena unei competene teritoriale alternatie care inclu#e
#eopotri instana #omiciliului p9r9tului si cea a locului siturii bunului imobil.
Pe #e alt parte= nu este lipsit #e interes s obserm= c aceste aciuni
pun 7n #iscuie 7n ultim anali6 coninutul unor raporturi "uri#ice ciile care
sunt 1re%ate pe %on#ul unor #repturi reale &#e proprietate'. Asa %iin#= socotim c
soluionarea acestor aciuni= #up ca6= se impune a %i %cut #e instana locului
un#e imobilul la care aciunea se re%er este situat.
In consecin= #up aprecierea noastr= #ispo6iia 7nscris 7n art. 1( alin. 1
C. pr. ci.= pentru motie #e utilitate practic= trebuie socotit ca %iin# #e aplicare
1eneral0 at9t pentru aciunile reale propriu*6ise c9t si pentru aciunile personale
imobiliare.
Dn practica "u#iciar s*a pus 7n #ese r9n#uri problema con%lictului #intre
#ispo6iiile art. 603 C. pr. ci. si art. 1( alin. 1 C. pr. ci. 8e%eritor la acest
con%lict preci6m c el s*a iit 7n le1tur cu #es%acerea cstoriei 7n ca6urile 7n
care= prin aceeasi aciune= s*a cerut 7mprirea unui bun imobil proprietate
comun situat 7n circumscripia unei alte instane #ec9t aceea 7n care soii si*au
aut ultimul lor #omiciliu comun. Alt%el spus= s*a pus problema #ac instana
ultimului #omiciliu comun al soilor= competent 7n ba6a art. 603 C. pr. ci. s
soluione6e aciunile #e #ior= #ob9n#este sau nu si competena #e a soluiona
cererile cu priire la 7mprirea bunurilor comune imobiliare care 7n ba6a art. 1(
alin. 1 C. pr. ci.= sunt #e competena instanei 7n a crei ra6 teritorial sunt
situate acele bunuri.
Dn mo# corect= a9n#u*se 7n e#ere caracterul accesoriu al cererilor #e
7mprire a bunurilor comune imobiliare= s*a #ecis c instana #e la ultimul
#omiciliu comun al soilor= competent s soluione6e aciunea #e #ior= #eine
competent s #ispun 7n ba6a art. (6 #in Co#ul %amiliei si art. 13 #in C. pr. ci.
si asupra 7mpririi bunurilor comune imobile= cAiar #ac asemenea bunuri se
a%l 7n circumscripia altei "u#ectorii.
<e impune a %i reinut= #e asemenea= %aptul c 7n ipote6a 7n care cererea
pentru 7mprirea bunurilor imobile comune este intro#us separat= #up
#es%acerea cstoriei= ea 7si pier#e caracterul #e accesorialitate. ,rept urmare=
7ntr*o atare ipote6 urmea6 a %i aplicate #ispo6iiile art. 1( alin. 1 C. pr. ci.= care
%ormea6 #reptul comun 7n materie si nu #ispo6iiile art. (6 #in C. %amiliei si 13
3!
#in C. pr. ci. competena reenin# ast%el instanei 7n a crei ra6 teritorial se
a%l imobilul.
Competena teritorial e2cepional este re1lementat si #e art. 1+ C. pr.
ci. Prin acest articol se #etermin competena teritorial e2cepional 7n materie
#e mostenire. Ast%el= sunt #e competena instanei celui #in urm #omiciliu al
persoanei #ece#ate urmtoarele cate1orii #e aciuni0 a' aciunile priin#
ali#itatea sau e2ecutarea #ispo6iiilor testamentare5 b' aciunile prin care
cre#itorii #e%unctului ri#ic pretenii priitoare la mostenire= precum si cele prin
care mostenitorii 7si alori%ic preteniile unii contra altora= ca succesori5 c'
aciunile le1atarilor sau ale cre#itorilor persoanei #ece#ate 7mpotria reunuia
#intre mostenitori sau 7mpotria e2ecutorului testamentar.
,up cum se sublinia6 7n literatura "uri#ic #e specialitate= la
%un#amentarea acestei re1lementri stau dou consideraii: 1' la ultimul #omiciliu
al #e cu"usului se 1sesc= #e re1ul= bunurile succesorale= precum si #oe6ile
priin# creanele si #atoriile succesiunii5 b' aici= la #omiciliului #e cu"usului=
urmea6 a %i e%ectuat parta"ul succesoral= care interesea6 #eopotri pe
mostenitori si terele persoane.
Asa %iin#= cele trei 1rupe #e aciuni menionate= prin obiectul lor si
calitatea persoanelor interesate= or atra1e 7ntot#eauna si 7n mo# absolut
competena unei sin1ure instane0 cea 7n ra6a creia #e cu"usul a aut ultimul
#omiciliu.
;ste #e obserat c 7n practic 7n unele ca6uri #ispo6iiile art. 1+ C.
pr. ci. se pot a%la 7n con%lict cu cele ale art. 1( C. pr. ci. Aceasta ca urmare a
%aptului c o aciune #intre cele pre6ute #e art. 1+ C. pr. ci. ar putea inclu#e si
pretenii cu priire la un bun imobil= a%lat la masa succesoral= care nu se a%l
situat 7n ra6a teritorial a instanei celui #in urm #omiciliu al #e cu"usului. In
asemenea situaii= #atorit comple2itEii problemelor pe care le ri#icE procesele cu
priire la mostenire= cre#em c instana celui #in urm #omiciliu al #e cu"usului
trebuie s aib prioritate %a #e instana locului un#e se a%l situat bunul imobil.
;2ist si alte norme "uri#ice care implic re1lementri cu caracter #e
e2cepie 7n materie ciil 7n #omeniul competenei teritoriale.
<unt #e obserat #ispo6iiile art. 1- si 16 C. pr. ci.= care re1lementea6
#ou ca6uri #e competen teritorial e2cepional si anume0 a' cererile 7n materie
#e societate= care >@ sunt #e competena instanei locului un#e societatea 7si are
se#iul principal? &art. 1-'5 b' cererile 7n materia reor1ani6rii "u#iciare si a
%alimentului= care >@sunt #e competena e2clusi a instanei 7n circumscripia
creia comerciantul 7si are principala ase6are comercial? &art. 16'
8. I)(.ete%e .e p*o)e.&*'
8.1 No!(&e
Dn sens lar1 prin ()(.ete .e p*o)e.&*' se 7nele1 toate situaiile si
aspectele liti1ioase care se iesc 7n cursul "u#ecrii unei cereri principale si
3(
reclam 7n priina soluionrii lor= ca re1ul 1eneral= competena aceleasi
instane sesi6ate.
;ste 7ns #e preci6at c accepiunea lar1 a inci#entelor #e proce#ur
inclu#e #ou cate1orii #istincte0 prima= aceea a inci#entelor care se a#au1 cererii
principale %r a mo#i%ica cu nimic ca#rul iniial stabilit asupra prilor=
obiectului si cau6ei 7n care urmea6 s aib loc #e6baterile5 a #oua= aceea a
inci#entelor care se a#au1 cererii principale si atra1 7n priina celor trei
elemente mo#i%icarea ca#rului procesual al #e6baterilor.
,eosebirea esenial #intre aceste #ou cate1orii ale inci#entelor #e proce#ur
%ace necesar si preci6area #enumirii lor5 pentru prima cate1orie= inci#ente
simple= iar pentru cea #e a #oua= cereri inci#ente.
;ste ca6ul s preci6m= 7n acest conte2t= c #i%erenierea #intre aceste
#ou cate1orii a inci#entelor #e proce#ur se ei#enia6 si prin re1imul lor
"uri#ic #i%erite #in punct #e e#ere al competenei instanei sesi6ate.
8.,. I)(.ete%e $(mp%e? )ompete!" ($t"!e( $e$(;"te .e " %e
$o%&!(o".
;ste #e preci6at= 7nainte #e toate= c inci#entele simple se i#enti%ic 7n cea
mai mare parte cu e2cepiile #e proce#ur propriu*6ise.
Ast%el= %r a se inte1ra 7n coninutul aprrilor #e %on#= inci#entele simple au
menirea prin inocarea lor #e ctre oricare #intre prile liti1ante s asi1ure 7n
#es%surarea proceselor ciile ritmul necesar si mersul lor %iresc 7n con#iiile si
%ormele stabilite #e le1e.
Asa %iin#= noiunea inci#entelor simple #e proce#ur inclu#e 7n coninutul
ei aspecte si probleme #intre cele mai #ierse. <unt #e reinut ca %c9n# parte #in
cate1oria inci#entelor simple #e proce#ur urmtoarele0 a' inci#entele relatie la
mo#ul #e compunere a completelor #e "u#ecat= ca #e e2emplu=
incompatibilitatea= abinerea si recu6area "u#ectorilor5 b' inci#ente priitoare la
#i%eritele msuri pe care instana trebuie s le or#one #in o%iciu sau 7n urma
sesi6rii= cum sunt= #e e2emplu= timbrarea aciunii= anularea unor acte #e
proce#ur care n*au %ost le1al 7ntocmite sau a#use la 7n#eplinire5 c' inci#ente
priitoare la probe= cum ar %i= #e e2emplu= 7nscrierea 7n %als sau eri%icarea #e
scripte5 #' inci#ente relatie la competen= ca #e pil#= e2cepia #e necompeten=
#e cone2itate sau #e litispen#en s. a.
Inci#entele simple #e proce#ur nu complic liti1iul 7n care sunt inocate.
Aceasta pe moti c %ormele si con#iiile pe care le impune le1ea 7n #es%surarea
"u#ecii au menirea s asi1ure or#inea le1al si s #iscipline6e 7ntrea1a actiitate
procesual.
Asa %iin#= inci#entele simple #e proce#ur in si se a#au1 aprrilor #e
%on#. <i cAiar mai mult0 se impun a %i soluionate cu prioritate 7naintea acestora &
art. 1(3 alin. 1 C. pr. ci.'. $e a%lm= asa#ar= 7n priina soluionrii lor= 7n
pre6ena aceleasi re1uli >"u#ectorul aciunii este si "u#ectorul e2cepiunii?.
3+
Fotiaia se consi#er a %i= 7n special= #e or#in practic. Ast%el= orice instan
sesi6at cu "u#ecarea unei cau6e ciile este socotit a %i cea mai 7n msur prin
cali%icare si locul ocupat s cunoasc si s re6ole toate inci#entele simple #e
proce#ur care se ri#ic 7n %aa ei 7n le1tur cu acea cau6.
8.2. Ce*e*(%e ()(.ete4 o!(&e" $( 5*&p"*e" %o*.
,up cum s*a subliniat 7n literatura #e specialitate= cererile inci#ente
repre6int >@ toate cererile care interin 7n cursul unui proces #escAis= a#uc9n#
7n #iscuie alte preteniuni #ec9t cele %ormulate prin reclamaiunea principal?.
C9t prieste 1ruparea lor se are 7n e#ere persoana #e la care eman. Ast%el=
cererile inci#ente pot emana #e la0 reclamant= sub %orma cererilor a#iionale5
p9r9t= sub %orma cererilor reconenionale= cAemarea 7n 1aranie sau artarea
titularului #reptului5 tere persoane interesate= sub %orma intereniei principale si
accesorii.
8.8. P*o#%eme%e .ete*m('*(( ($t"!e( )ompetete .e " $o%&!(o"
)e*e*(%e ()(.ete.
,in perspectia unei priiri #e ansamblu se impune a %i %cut= mai 7nt9i=
preci6area c instana competent s soluione6e cererea principal nu #eine= 7n
mo# automat= competent s soluione6e si toate cererile inci#ente.
In al #oilea r9n#= se impune a %i preci6at %aptul c 7n #eterminarea
instanelor competente care s "u#ece unele #intre cererile inci#ente trebuie
aute 7n e#ere ambele aspecte0 instana ca or1an si mo#ul 7n care aceasta trebuie
s %ie constituit.
In al treilea r9n#= 7n mo# cu totul special= se impune a %i aut 7n e#ere
comparati cu cea a cererii principale aloarea pretenei care este #e#us
"u#ecii pe calea cererilor inci#ente.
Preci6rile #e amnunt se impun a %i %cute= 7n mo# separat= pe urmtoarele
cate1orii0 cereri a#iionale= cereri reconenionale si cereri #e interenie.
8.=. Dete*m("*e" )ompete!e( 9 )";&% )e*e*(%o* ".(!(o"%e.
,e re1ul= 7n orice proces ciil ca#rul "uri#ic 7n care urmea6 a se
#es%sura "u#ecata este %i2at #e reclamant prin cererea #e cAemare 7n "u#ecat.
,rept urmare= #e obiectul cererii #e cAemare 7n "u#ecat a #epin#e si
#eterminarea instanei competente.
;ste 7ns posibil= 7n unele ca6uri= ca actiitatea "u#iciar s e2cea#
limitelor 7nceputului. Aceasta 7n sensul c reclamantul= printr*o cerere a#iional=
poate s*si mo#i%ice cererea iniial #e cAemare 7n "u#ecat si ast%el= #ac este
ca6ul= s pun #in nou 7n #iscuie competena instanei sesi6ate.
Asa %iin#= este necesar a se stabili 7n ce msur cererea a#iional #e
mo#i%icare se 7nca#rea6 sau e2ce#e limitelor 7n care instana iniial sesi6at este
7n #rept s*si #es%soare actiitatea.
In aceast priin= 7n mo# #eosebit= interesea6 luarea 7n consi#erare a
criteriului alorii obiectului liti1iului. Aceasta 7n sensul #eterminrii competenei
unei alte instane #ec9t cea sesi6at care urmea6 s soluione6e cau6a 7n
3-
%uncie #e ultimele aprecieri pe care reclamantul le %ace prin cererea a#iional #e
mo#i%icare.
8.>. Dete*m("*e" )ompete!e( 9 )";&% )e*e*(%o* *e)o+e!(o"%e.
,up cum am mai aut oca6ia s artm= cererile reconenionale nu sunt si nici
nu pot %i asimilate cererilor accesorii. ,rept urmare= #in punct #e e#ere al
competenei #e a %i soluionate= 7n raport #e cererea #e cAemare 7n "u#ecat
#enumit si principal a reclamantului si respecti %a #e instana inestit cu
"u#ecarea acestei cereri= se pot #istin1e 7n le1tur cu cererile reconenionale
urmtoarele trei situaii0 a' ambele cereri= principal si reconenional= sunt
cuprinse 7n limitele instanei #e"a sesi6ate5 b' cererea reconenional #epseste ca
aloare limitele stabilite pentru instana competent s "u#ece aciunea
reclamantului si separarea lor este posibil5 c' cele #ou cereri= principal si
reconenional= #esi prin natura sau aloarea lor reclam competena unor
instane #i%erite= sunt str9ns le1ate 7ntre ele si separarea lor nu este cu putin.
a' In ceea ce prieste prima situaie este #e obserat c ambele cereri sunt
cuprinse 7n limitele competenei instanei #e"a sesi6ate. ,rept urmare= reuniunea
lor 7n ca#rul aceluiasi liti1iu si 7naintea aceleeasi instane sau complet #e "u#ecat=
a9n#u*se 7n e#ere aanta"ele "u#ecrii lor #eo#at= nu comport nici o
#i%icultate. ;ste totusi #e menionat c= #esi sunt reunite 7n ca#rul aceluiasi liti1iu=
cele #ou cereri 7n soluionarea lor 7si pstrea6 in#ii#ualitatea.
b' In ceea ce prieste cea #e a #oua situaie= care se re%er la separarea
cererii reconenionale #e cererea principal= se impune a %i aut 7n e#ere
re1imul lor proce#ural #istinct at9t sub aspectul competenei #e a %i soluionate 7n
prima instan= c9t si 7n ceea ce prieste "u#ecata 7n cile #e atac.
In eentualitatea 7n care se spune problema prioritii 7n soluionarea cererii
principale= "u#ecarea cererii reconenionale poate %i suspen#at. Aceasta pe
moti c 7ntr*o atare ipote6 cererea principal se consi#er a %i pentru cererea
reconenional o cAestiune pre"u#icial.
c' In situaia 7n care cele #ou cereri prin aloarea obiectului lor atra1
competena unor instane #i%erite= iar separarea lor nu este cu putin= competena
urmea6 a %i stabilit 7n %aoarea uneia #intre cele #ou instane sau complete
potriit re1ulii qui potest majus potest et minus &cine poate mai mult poate si mai
puin'.
8.@. Compete!" 9 )";&% )e*e*(%o* .e (te*+e!(e.
8aportate prin coninutul lor la cererea principal= cererile #e
interenie se pot 7mpri 7n #ou cate1orii0 in#epen#ente #e cererea principal si
care i se altur acesteia= ca accesorii.
/ace parte #in cate1oria cererilor in#epen#ente numai interenia 7n
interes propriu= iar toate celelalte %orme se inclu# 7n cate1oria cererilor accesorii.
Intr*a#er= cererea #e interenie 7n interes propriu promoat #e terele
persoane pentru aprarea unor #repturi ce le aparin se remarc printr*o situaie
36
#e in#epen#en %a #e cererea principal. Asa %iin#= socotim c 7n ca6ul cererilor
#e interenie 7n interes propriu= 7n priina instanei competente #e a le soluiona=
trebuie %cute aceleasi #istincii ca si 7n ca6ul cererilor reconenionale. In acest
sens= se impune a %i reinut c ceea ce le aseamn constituin# 7n "usti%icarea
i#eii #e simetrie esenialul este situaia lor #e aciuni #istincte si in#epen#ente
%a #e aciunea principal= iar ceea ce le #eosebeste este #oar persoana #e la care
eman0 p9r9t= 7n ca6ul cererilor reconenionale si o ter persoan 7n ca6ul
intereniei 7n interes propriu.
Celelalte cereri #e interenie= cum sunt cele %cute 7n interesul uneia #in
pri= #e cAemare 7n 1aranie sau care priesc artarea titularului #reptului= apar ca
accesorii %a #e cererea principal. Aceasta pe moti c se a%l %a #e cererea
principal 7ntr*un raport #e #epen#en cau6al necesar si ca atare nu pot %i
separate #e ea.
In raport #e aceast caracteri6are 7n ba6a art. 13 C. pr. ci. competena
#e a le soluiona a reeni 7ntot#eauna instanei inestite cu "u#ecarea cererii
principale.
=. P*o*o5"*e" .e )ompete!'
=.1. No!(&e" $( /e%&*(%e p*o*o5'*(( .e )ompete!'.
;ste posibil ca o instan "u#ectoreasc 7n mo# alabil s poat
"u#eca si anumite cau6e ciile care= #up le1e= 7ntr 7n atribuiile altor instane. In
atare ca6uri ne a%lm 7n pre6ena unor e2tin#ere sau prelun1iri ale atribuiilor
"uris#icionale= cunoscut sub #enumirea #e proro1are #e competen.
Asa#ar= proro1area #e competen repre6int posibilitatea recunoscut
instanelor "u#ectoresti #e a*si e2tin#e competena pentru a "u#eca si alte cau6e
ciile pe care 7n mo# obisnuit= 7n ca#rul competenei lor normale= nu le*ar %i putut
"u#eca.
Proro1area #e competen #esi se 7n%isea6 ca o #ero1are #e la
re1ulile normale #e competen este pus totusi 7n ei#en prin utilitatea ei0 se
%ace 7n interesul unei mai bune a#ministrri a "ustiiei 7n pricinile ciile.
Proro1area #e competen 7n materie ciil poate aea temeiuri #i%erite0
le1ea= Aotr9rile "u#ectoresti sau conenia prilor. Asa#ar= om #istin1e
proro1area le1al= proro1area "u#iciar si proro1area conenional.
=.,. Re5&%(%e 5ee*"%e )e t*e#&(e *e$pe)t"te )<. $e p&e p*o#%em"
&e( p*o*o5'*( .e )ompete!'.
Pentru e%ectuarea unei proro1ri #e competen in#i%erent #e temeiul ei
trebuie respectate anumite re1uli 1enerale #e "uris#icie.
Ast%el= o prim re1ul ar %i aceea c proro1area #e competen poate aea
loc numai 7n ca#rul aceluiasi sistem #e or1ane. aceasta 7nseamn c proro1area nu
poate aea loc atunci c9n# aciunea asupra creia un or1an "uris#icional urmea6
s*si e2tin# competena aparine= potriit re1ulilor priitoare la #eterminarea
competenei 1enerale= unui alt or1an #e "uris#icie.
33
A #oua re1ul= pentru reali6area unei proro1ri #e competen= se
i#enti%ic cu respectarea #ispo6iiilor #e natur imperati priitoare la
re1lementarea competenei= 7n 1eneral= 7n ca#rul aceluiasi sistem #e or1ane.
Aceasta 7nseamn c= 7n principiu= o instan "u#ectoreasc care urmea6 s*si
proro1e competena nu poate s*si atribuie nici competena teritorial #e e2cepie
a unei alte instane #e acelasi 1ra# si nici competena material a unui or1an mai
mare sau mai mic 7n 1ra#.
A treia re1ul este aceea potriit creia= pentru ca proro1area s poat
aea loc= trebuie ca aciunile ce urmea6 a %i 7ntrunite atunci c9n# este ca6ul s
se 1seasc 7n aceeasi %a6 procesual. Alt%el spus= c9n# se ieste necesitatea unui
cumul 7ntre #ou aciuni= proro1area #e competen se poate reali6a numai #ac
sunt respectate pentru ambele aciuni %a6ele normale #e #es%surare a
actiitii "u#iciare0 "u#ecata 7n %on# si controlul "u#iciar.
=.2. P*o*o5"*e" %e5"%' .e )ompete!'.
Proro1area le1al #e competen se ei#enia6 at9t ca o #ero1are= c9t si
ca o e2tin#ere pe care le1ea o consi#er necesar si util= %a #e re1lementarea
1eneral si comun a competenei instanelor "u#ectoresti 7n materie ciil. Intr*o
alt e2primare mai simpl se poate spune c proro1area #e competen este
le1al atunci c9n# o instan "u#ectoreasc 7si e2tin#e sau 7si prelun1este
competena 7n temeiul unei #ispo6iii e2prese a le1ii pe seama competenei
1enerale a unei alte instane.
C9t prieste re1lementarea propriu*6is sunt #e e2aminat #ou situaii0
prima= care se re%er la cererile accesorii si inci#ente5 a #oua care se re%er la
cererile #istincte si in#epen#ente le1ate 7ntre ele.
a' Proro1area le1al #e competen 7n ca6ul cererilor accesorii si
inci#ente. Articolul 13 C. pr. ci. cuprin#e #ispo6iia potriit creia0 >cererile
accesorii si inci#ente sunt 7n c#erea instanei competente s "u#ece cererea
principal?.
/un#amentat pe i#eea #epen#enei cau6ale aceast #ispo6iie 7si 1seste
aplicarea 7n cele mai #i%erite situaii. Ast%el= 7n s%era proro1rii le1ale #e
competen ba6at pe #ispo6iia cuprins 7n "*t. 1@ C. p*. )(+. pot intra0 a' capetele
#e cerere #epen#ente #e pretenia principal si %ormulate 7n completarea acesteia=
care= #ac ar %i solicitate 7n mo# separat= #up "u#ecarea pretenei principale= ar %i
#e competena altor instane #ec9t cea sesi6at5
b' cererile cu priire la luarea unor msuri asi1urtorii care se 1sesc
7n raport #e #epen#en %a #e cererea principal a%lat 7n curs #e soluionare5
c' cererile reconenionale si #e interenie 7n interes propriu atunci
c9n# acestea nu #epsesc limitele instanei sesi6ate cu "u#ecarea cererii principale5
#' toate cererile 7n mo# necon#iionat prin care= 7n procesele
pen#inte= sunt intro#use terele persoane5 aceasta pe moti c aceste cereri cu
e2cepia celei #e interenie 7n interes propriu se 1sesc 7ntr*un raport #e
#epen#en %a #e cererea principal a%lat 7n curs #e soluionare.
3:
Aem re6ere 7ns %a #e preci6area potriit creia ne*am 1si 7n
pre6ena unei proro1ri le1ale #e competen ba6at pe art. 13 C. pr. ci. 7n
ca6ul cererilor priitoare la luarea unor msuri proi6orii pe timpul procesului #e
#ior. Aem 7n e#ere c aceste cereri= #up cum se preci6ea6 7n art. 61(! C. pr.
ci. implic o proce#ur special si anume0 >@ prin or#onan prese#inial@?
Cererile #e or#onan prese#inial la care se re%er art. 61(! C. pr. ci. sunt 7n
#irect le1tur cu aciunea principal #e #ior. Aceast le1tur cre#em noi
nu le imprim 7ns si caracterul #e a %i consi#erate ca inci#ente sau accesorii ale
acesteia.
In aceast priin ba6ai pe economia te2telor 7n #iscuie se poate
motia c0
a' o proce#ur special nu poate %i inte1rat prin proro1are 7ntr*o alt
proce#ur special si nici cAiar 7n una #e #rept comun5 b' instana competent este
limitat 7n atributele sale put9n# or#ona si= #ac este ca6ul= mo#i%ica sau reoca
numai >@msurile remelnice cu priire la 7ncre#inarea copiilor minori= la
obli1aia #e 7ntreinere= la alocaia pentru copii si %olosirea locuinei? &art. 61(! C.
pr. ci.'5 c' instana inestit cu "u#ecarea aciunii #e #ior are #e"a proro1at
competena asupra acelorasi cAestiuni liti1ioase care sunt cu a#erat accesorii
urm9n# a se pronuna asupra lor cu oca6ia re6olrii %on#ului cau6ei5 #' se
impune a %i aute 7n e#ere si aspectele proce#urale #i%erite ale celor #ou
proce#uri= separ9n# ast%el complet o "u#ecat #e cealalt.In conclu6ie= se poate
reine c cererile la care se re%er art. 61(! C. pr. ci. au caracter autonom si nu
pot %i soluionate prin proro1are #e instana 7nestit cu aciunea #e #ior.
b' Proro1area le1al #e competen 7n ca6ul cererilor #istincte si
in#epen#ente le1ate 7ntre ele. Potriit art. 16+ C. pr. ci. se poate cere
>@7ntrunirea mai multor pricini ce se a%l 7naintea aceleiasi instane sau instane
#eosebite= #e acelasi 1ra#@ al cror obiect si cau6 au 7ntre #9nsele o str9ns
le1tur?.
C9t prieste instana care urmea6 s*si proro1e competena pentru a
soluiona si pricina cu care este inestit o alt instan sunt #e obserat
preci6rile %cute prin ultimele alineate ale aceluiasi te2t0 instana mai 7nt9i
inestit &alin. (' sau instana a crei competen este #eterminat 7n mo# absolut
&alin. +'.
O caracteristic a acestei proro1ri le1ale #e competen este aceea c ea
nu operea6 7n mo# automat. Ast%el= este #e obserat c la ba6a acestei proro1ri
le1ale #e competen se a%l= at9t norma #e #rept menionat c9t si 7n mo#
succesi si corelat Aotr9rile "u#ectoresti #e aplicare0 mai 7nt9i cea #e
#e6inestire #in partea instanei care primeste e2cepia #e cone2itate si apoi cea
#e inestire #in partea instanei #e trimitere care 7si proro1 competena.
=.8. P*o*o5"*e" -&.()("*' .e )ompete!'.
Proro1area "u#iciar #e competen const 7n obli1aia ce reine anumitor
instane "u#ectoresti #e a*si e2tin#e competena pentru a "u#eca anumite cau6e
34
ciile care nu intr 7n competena lor normal ce le sunt trimise #e alte
instane "u#ectoresti 7n ba6a unor Aotr9ri pe care nu le pot re%u6a sau contesta.
In literatura "uri#ic proro1area "u#iciar #e competen este consi#erat
ca o simpl ariant a proro1rii le1ale. Ast%el= se sublinia6 c at9t emiterea unei
Aotr9ri "u#ectoresti #e proro1are= c9t si obli1aia #e a %i pus 7n e2ecutare nu pot
aea loc #ec9t 7n ba6a si aplicarea unei #ispo6iii e2prese a le1ii.
<untem totusi #e prere c speci%icul acestei proro1ri #e a %i= 7n ultim instan=
"u#iciar trebuie reinut si pstrat 7n #eterminarea ei. Ast%el= 7n msura 7n care nu
interine 7n acest sens o Aotr9re "u#ectoreasc nu se poate orbi #e o
proro1are "u#iciar #e competen.
<unt ca6uri #e proro1are "u#iciar #e competen0 a' casarea cu trimitere
la o alt instan #e acelasi 1ra# cu aceea care a pronunat Aotr9rea care a %ost
casat &. art. (1! alin. 6 C. pr. ci.'5 b' strmutarea pricinilor #e la instanele
inestite la alte instane= 7n ca6urile pre6ute #e le1e &art. (3 si +0 C. pr. ci.'5 c'
comisiile ro1atorii pentru a#ministrarea unor probe &art. 164 C. pr. ci.'5 #'
trimiterile la alte instane #e acelasi 1ra#= 7n ca6urile 7n care #in pricina recu6rii
"u#ectorilor la instanele inestite nu se poate alctui completul #e "u#ecat & art.
(0 si (( C. pr. ci.'.
;ste #e obserat c 7n ca6urile menionate cu e2cepia comisiei ro1atorii
pentru a#ministrarea probelor Aotr9rile sunt #ate #e instane superioare 7n 1ra#
%a #e instanele pe seama crora s*a stabilit e2tin#erea competenei. Asa %iin#=
oportunitatea acestor Aotr9ri nu poate %i pus 7n #iscuie #e ctre instanele #e
trimitere.
=.=. P*o*o5"*e" )o+e!(o"%' .e )ompete!'.
Proro1area conenional #e competen re6ult #intr*o conenie a
prilor prin care acestea ale1 si 7nestesc cu "u#ecarea unei cau6e ciile nscut
sau care urmea6 a lua nastere 7ntre ele o alt instan #ec9t aceea pe care o
arat le1ea.
Proro1area conenional #e competen implic 7n coninutul ei
urmtoarele #ou trsturi0 a' conenia prilor #e a #ero1a #e la competena
le1al5 b' limitarea capacitii prilor #e a se 7nele1e si coneni asupra
competenei unei instane alta #ec9t aceea pe care o arat le1ea numai 7n ca6ul
7n care competena este relati.
Asupra proro1rii conenionale #e competen 7n sensul preci6rilor
%cute mai sus se #ispune 7n principiu prin art. 14 C. pr. ci. C9mpul #e aplicare
a acestei #ispo6iii nu poate %i 7ns limitat numai la >@ pricinile priitoare la
bunuri?. Gin9n# seama #e trsturile 1enerale menionate= urmea6 s concAi#em
c proro1area conenional #e competen poate aea loc 7n orice materie
inclusi #e competen ce urmea6 a %i 7nlturate prin conenia prilor au
caracter #ispo6iti. 8einem 7n acest sens preci6area %cut prin 7nssi #ispo6iiile
art. 14 C. pr. ci.= con%orm cruia prile nu se pot 7nele1e si #ero1a #e la
#ispo6iiile art. 1( si 1+ C. pr. ci.= care au caracter imperati= c9t si conclu6ia
:0
care se poate #esprin#e #in #ispo6iiile art. 603 C. pr. ci.= 7n sensul c 7n materie
#e #ior= prile nu se pot 7nele1e si stabili competena uneia sau a alteia #intre
instanele #espre care se %ace orbire 7n acest te2t. Aceasta pe moti c or#inea
#eterminat #e situaiile aute 7n e#ere #omiciliul comun= #omiciliul p9r9tului
si #omiciliul reclamantului este imperati.
Proro1area conenional #e competen poate %i #eterminat anterior sau
concomitent cu nasterea liti1iului. Anterior nasterii liti1iului prin inserarea 7n
contractul 7ncAeiat 7ntre pri a unei clau6e cu priire la #eterminarea unei
anumite instane competente= 7n ca6 #e liti1iu= alta #ec9t cea pe care o arat le1ea
si concomitent cu nasterea liti1iului prin inestirea #e ctre reclamant a unei alte
instane #ec9t aceea pe care o arat le1ea= inestirea pe care p9r9tul o accept prin
aceea c nu inoc e2cepia #e necompeten.
In priina %ormelor= sunt #e menionat ca a9n# e%icien
mani%estrilor #e oin e2prese0 at9t 7n ca6ul 7n care prile conin= 7n scris sub
%orma unei clau6e inserat 7n contract 7nainte #e nasterea liti1iului= c9t si 7n ca6ul
7n care p9r9tul= 7n mo# erbal= a#er la competena instanei sesi6ate= #up
nasterea liti1iului.
<e pune problema #ac p9r9tul= 7n aceast #in urm situaie= nu ar putea
a#era la competena instanei sesi6ate si 7n mo# tacit prin neinocarea e2cepiei #e
necompeten. 8spunsul este ne1ati. ;%ectul neinocrii e2cepiei #e
necompeten relati= in limine litis, %iin# acela al #ec#erii p9r9tului #in #reptul
#e a mai inoca aceast e2cepie si nici#ecum acela al a#errii sale tacite la
competena instanei sesi6ate. Asa %iin#= urmea6 s concAi#em c instana
sesi6at a rm9ne totusi competent s "u#ece cau6a pe temeiul "uri#ic al
sanciunii #ec#erii p9r9tului #in #reptul #e a inoca e2cepia #e necompeten si
nu pe acela al proro1rii conenionale #e#us #intr*o acceptare tacit #in partea
acestuia.
>. E:)ep!((%e $( )o/%()te%e p*(+(to"*e %" )ompete!'
>.1. Co$(.e*"!(( 5ee*"%e
8espectarea re1ulilor priitoare la #eterminarea competenei instanelor
"u#ectoresti 7n materie ciil implic= 7nainte #e toate= o aplicare consecen a
principiului le1alitii. ;ste su%icient= #in acest punct #e e#ere= s amintim c
potriit art. 10- alin. 1 #in C. pr. ci.0 >actele #e proce#ur 7n#eplinite #e un
"u#ector necompetent sunt nule?.
In pre6ena acestei #ispo6iii si pentru a eita consecinele ei=
re1lementarea competenei instanelor "u#ectoresti inclu#e= 7ntre altele= at9t
posibilitatea preenirii 7nclcrilor= c9t si pe aceea a corectrii 1reselilor care ar
putea %i s9rsite. 8einem #eci= c #reptul instanelor "u#ectoresti #e a cerceta
le1alitatea respectrii #ispo6iiilor priitoare la #eterminarea competenei 7n
materie ciil se rele si se poate e2ercita= %ie 7n urma inocrii necompetenei
pe cale #e e2cepie= a#ic 7n mo# #irect 7n %aa instanei inestite= urmrin#u*se
:1
pre7nt9mpinarea pronunrii unor Aotr9ri nele1ale sub aspectul competenei= %ie
prin e2ercitarea unor ci #e atac= a#ic pe calea controlului "u#iciar= urmrin#u*se
#es%iinarea Aotr9rilor "u#ectoresti pronunate cu 7nclcarea re1ulilor priitoare
la competen.
Calea e2cepiei #eclinatorii #e competen= %a #e posibilitatea %olosirii
cilor #e atac= se impune cu prioritate= iar #in punct #e e#ere al scopului urmrit
este si mult mai aanta"oas. Ast%el0 a' o%er posibilitatea ca orice instan
sesi6at s*si poat eri%ica propria competen5 b' are menirea s pre7nt9mpine
#es%surarea actiitii "u#iciare si pronunarea 7n %inal a unor Aotr9ri
nele1ale #ate cu 7nclcarea re1ulilor priitoare la competen5 c' implic si
posibilitatea #e a %i asi1urate si alte cerine ale competenei cum sunt cele ale
litispen#enei si cone2itii.
Calea e2cepiei #eclinatorii #e competen nu este 7ns lipsit si #e unele
inconeniente sau surpri6e0 7n concret= aceea #e a %i sursa unor con%licte #e
competen= nscute ca urmare a %aptului c instana #e trimitere artat a %i cea
competent re%u6 s primeasc #eclinarea %cut 7n %aoarea ei.
Ceea ce este esenial 7n #eterminarea aspectelor priitoare la e2cepiile
#eclinatorii si con%lictele priitoare la competen este succesiunea lor.
,rept urmare= 7n cele ce urmea6= or %i e2aminate0 mai 7nt9i= e2cepiile
#eclinatorii #e competen= iar 7n al #oilea r9n#= con%lictele #e competen si
mo#ul lor #e re6olare.
In ceea ce prieste e2cepiile #eclinatorii #e competen= reinem c este
orba #e e2cepiile #e0 necompeten= litispen#en si cone2itate.
C9t prieste con%lictele #e competen a %i e2aminat proce#ura care le este
proprie si 7n ca#rul creia 7n mo# succesi se rele nasterea si re6olarea lor.
>.,. E:)ep!(" .e e)ompete!'
>.,.1. No!(&e. Pentru a se eita urmrile "u#ecrii unei cau6e #e ctre o
instan necompetent= partea cAemat 7n "u#ecat 7n calitate #e p9r9t 7n ca#rul
aprrilor pe care le poate %ace 7n %aoarea sa are si posibilitatea s aprecie6e
asupra competenei instanei sesi6ate si= #ac este ca6ul= pe cale #e e2cepie= s
ri#ice lipsa #e competen a acesteia si s cear trimiterea cau6ei la instana
competent.
In ca6ul 7n care necompetena este absolut= e2cepia poate %i ri#icat #e
oricare #in prile procesului= #e procuror sau cAiar #in o%iciu #e ctre instana #e
"u#ecat= pun9n#*o 7n prealabil 7n #iscuia prilor.
;2cepia #e necompeten constituie= asa#ar= mi"locul procesual prin care
poate %i contestat competena unei instane sesi6ate cer9n#u*i*se s*si #ecline
competena pentru a "u#eca pricina cu care a %ost inestit 7n %aoarea unei
alte instanei sau or1an #e "uris#icie.
:!
>.,.,. E:)ep!(" .e e)ompete!' $( e:)ep!(" .e (".m($(#(%(t"te.
;2cepia #e ina#misibilitate implic lato sensu re%u6ul le1al al unei instane
sesi6ate #e a "u#eca o cau6 ciil cu care a %ost inestit.
;ste #e obserat c at9t e2cepia #e necompeten c9t si cea #e
ina#misibilitate= #ac sunt primite= pro#uc acelasi re6ultat0 #e67nestirea instanei
sesi6ate.
<imilitu#inea re6ultatului= pus 7n ei#en prin a%irmarea unei stri #e
incompeten= i6ea6 7ns numai o situaie #e moment. In %on#= a9n#u*se 7n
e#ere si perspectiele #e iitor ale cau6elor %a #e care s*a #ispus #e ctre
instana sesi6at #eclinarea competenei sau ina#misibilitatea "u#ecrii=
%inalitatea acestor #ou e2cepii este total #i%erit. Criteriul #up care se poate
stabili #i%erena este c9t se poate #e simplu. Ast%el= pe c9t reme e2cepia #e
necompeten implic 7n mo# temporar i#eea unei concurene #intre instana
sesi6at si o alt instan sau or1an #e "uris#icie= e2cepia #e ina#misibilitate
implic un re%u6 1eneral #e a "u#eca pentru #ierse motie pre6ute #e le1e
at9t al instanei sesi6ate c9t si #in partea unei alte instane sau or1an #e
"uris#icie.
>.,.2. D*ept&% .e " (+o)" e:)ep!(" .e e)ompete!' $( e:e*)(t"*e" %&(.
Ceea ce pune 7n ei#en #reptul #e a inoca e2cepia #e necompeten este
caracterul imperati sau #ispo6iti al normelor 7nclcate. Ast%el= #up #istinciile
ce urmea6 a %i preci6ate= e2cepia #e necompeten poate %i inocat #e prile
liti1ante= #in o%iciu #e ctre instana #e "u#ecat si #e ctre procuror.
"1 I+o)"*e" e:)ep!(e( .e e)ompete!' .e )'t*e p'*!(%e %(t(5"te.
Trebuie s reinem #reptul #e a inoca e2cepia #e necompeten aparine= 7n
primul r9n#= p9r9tului. Ast%el= p9r9tul este 7n #rept s inoce necompetena
instanei at9t 7n ca6ul 7n care aceasta este relati c9t si 7n ca6ul 7n care este
absolut.
;ste 7ns necesar pentru a putea %ace aceasta s %ie aut 7n e#ere
#i%erena lor #e re1im "uri#ic. Ast%el= e2cepia #e necompeten re6ult9n# #in
cAemarea p9r9tului 7naintea unei alte instane #ec9t aceea a #omiciliului su=
ne%iin# #e or#ine public= acesta poate renuna la bene%iciul ei si se pre6um #e a
%i renunat si c este #ec6ut= 7n acelasi timp= #in #reptul #e a o mai inoca #ac
nu a ri#icat*o in limine litis, a#ic p9n la prima 6i #e 7n%isare si mai 7nainte #e a
pune conclu6ii 7n %on# & art. 10: alin. ( C. pr. ci.'.
In ca6ul 7n care necompetena este #e or#ine public p9r9tul este 7n #rept
s o inoce 7n orice stare a pricinii5 inclusi= pentru prima #at= 7n %aa instanei #e
recurs & art. 10: alin. 1= 16! si (0+ pct. 1 si ( C. pr. ci.'.
8eclamantul= este #e obserat c este 7n #rept s inoce numai
necompetena #e or#ine public. Aceast preci6are cu implicarea #ec#erii #in
#reptul inocrii necompetenei relatie re6ult #in #ispo6iiile art. 1-: alin.
ultim C. pr. ci. prin care se #ispune c0 >#ac necompetena nu este #e or#ine
:(
public= partea care a %cut cerere la instana necompetent nu a putea cere
#eclinarea competenei?.
#1 I+o)"*e" e:)ep!(e( .e e)ompete!'7 .( o/()(&7 .e )'t*e ($t"!e%e
-&.e)'to*e$t(. ;ste #e principiu c orice instan "u#ectoreasc= inestit cu
"u#ecarea unei cau6e ciile= are mai 7nt9i obli1aia le1al #e a*si eri%ica
competena si #e a reine acea cau6 spre a %i "u#ecat numai c9n# are abilitarea
#e a o soluiona.
Operaia "uri#ic a eri%icrii competenei pe l9n1 obli1aia menionat
implic si #reptul instanelor "u#ectoresti #e a inoca si pune= #in o%iciu= 7n
#iscuia prilor e2cepia #e necompeten0 at9t cea absolut c9t si cea relati.
8einem c si 7n ca6ul 7n care necompetena este inocat= #in o%iciu= #e
ctre instana #e "u#ecat= se impune a %i aut 7n e#ere #i%erenierea #e re1im
"uri#ic a necompetenei absolute %a #e necompetena relati. Ast%el= #ac
necompetena este absolut instana #e "u#ecat este nu numai 7n #rept #e a
inoca si pune= #in o%iciu= 7n #iscuia prilor= ci si s #ispun #eclinarea= #ac
este ca6ul= 7n %aoarea instanei competente5 prin urmare= 7n asemenea situaie este
lipsit #e consecine "uri#ice atitu#inea prilor5 soluia instanei #e #eclinare a
competenei ne%iin# #at 7n %uncie #e conclu6iile prilor= ci numai #e stricta
aplicare a re1ulilor imperatie #e competen.
In ca6ul 7n care necompetena este relati= instana #e "u#ecat o poate
pune in limine litis 7n #iscuia contra#ictorie a prilor= #ar nu este 7n#reptit
s*si #ecline #in o%iciu competena= ci numai la cererea prilor.
)1 I+o)"*e" e:)ep!(e( .e e)ompete!' .e )'t*e p*o)&*o*. ,up cum
am mai artat= procurorul are obli1aia s e1Ae6e la respectarea le1ii 7n
actiitatea instanelor #e "u#ecat. Prin urmare= #ac este ca6ul= procurorul are si
#reptul s inoce necompetena instanei sesi6ate si s cear #eclinarea 7n
%aoarea instanei competente.
In conte2tul respectrii #i%erenei #e re1im "uri#ic a competenei absolute
%a #e cea relati si in#i%erent #e %orma 7n care particip la proces= reinem c
procurorul poate inoca necompetena numai 7n ca6ul 7n care urmea6 a %i
asi1urat respectarea normelor #e competen imperatie.
>.,.8. P*(o*(t"te" $o%&!(o'*(( e:)ep!(e( .e e)ompete!'. ;ste #e
menionat= pentru importana ei= c e2cepia #e necompeten= ca re1ul 1eneral=
se impune a %i soluionat= 7naintea tuturor altor e2cepii. Prioritatea 7n soluionare
%a #e alte e2cepii care ar putea %i inocate 7n mo# simultan 7si 1seste
e2plicaia si suportul le1al 7n #ispo6iiile art. 10- alin. 1 C. pr. ci. Aceasta 7n
sensul c soluiile ce ar putea %i #ate altor e2cepii se pot consi#era #ac
e2cepia #e necompeten ar %i 7n cele #in urm a#mis a %i nule pe motiul
incompetenei "u#ectorului.
,in a%irmarea acestei prioriti #ecur1e si consecina c e2cepia #e
necompeten nu poate %i unit 7n ba6a art. 1(3 alin. ! C. pr. ci. cu %on#ul
cau6ei. ,up prerea noastr= problema competenei sau incompetenei instanei
:+
sesi6ate trebuie s %ie re6olat= 7n mo# e2clusi = prin raportarea la starea #e %apt
si #e #rept a%irmat si #e#us "u#ecii prin cererea #e cAemare 7n "u#ecat.
Consi#erm= #eci= c pentru re6olarea e2cepiei #e necompeten nu se impune
a#ministrarea #e probe care s "usti%ice unirea ei cu %on#ul cau6ei.
In #eterminarea prioritii 7n soluionarea e2cepiei #e necompeten se
impune a %i aut 7n e#ere= #ac este ca6ul= e2istena unei alte prioriti si anume0
aceea a e2cepiei #e netimbrare a aciunii. Aceasta pe moti c plata ta2elor #e
timbru trebuie %cut 7n mo# anticipat sesi6rii instanei.
>.,.=. So%&!((%e )e pot /( p*o&!"te "$&p*" e:)ep!(e( .e e)ompete!'.
In con%ormitate cu #ispo6iiile art. 1-: alin. ! si ( C. pr. ci. e2cepia #e
necompeten poate %i respins sau a#mis.
a' ,ac instana respin1e e2cepia #e necompeten si se #eclar
necompetent s "u#ece cau6a= ea a psi la cercetarea si soluionarea acesteia 7n
%on#. Partea nemulumit #e mo#ul cum a %ost re6olat e2cepia a putea s
atace= cu apel sau recurs= 7ncAeierea prin care s*a #ispus respin1erea numai #up
#area Aotr9rii asupra %on#ului.
b' ,ac instana a#mite e2cepia #e necompeten si se #eclar
necompetent s "u#ece cau6a= a #a o Aotr9re #e #eclinare #e competen prin
care a #ispune trimiterea cau6ei la instana sau or1anul cu actiitate
"uris#icional competent.
;ste 7ns #e obserat c Aotr9rea prin care se #ispune a#miterea
e2cepiei #e necompeten este susceptibil #e a %i atacat cu recurs 7n termen #e
- 6ile #e la #ata pronunrii Aotr9rii. Asa %iin#= trimiterea cau6ei la instana
artat a %i competent s "u#ece cau6a nu se poate %ace #ec9t #up ce Aotr9rea
#eclinatorie #e competen a rmas ireocabil.
>.,.>. Aot'*<*e" .e)%("to*(e .e )ompete!' $( e/e)te%e e(. Hotr9rea
prin care este a#mis e2cepia #e necompeten poart si #enumirea #e #eclinator
#e competen.
;ste #e obserat c aceast Aotr9re= 7n ceea ce prieste e%ectele= pre6int
un caracter limitati. Ast%el= Aotr9rea #eclinatorie #e competen= rmas
ireocabil= 7n mo# limitat= pro#uce numai e%ectul #eclarati #e incompeten a
instanei sesi6ate.
Hotr9rea #eclinatorie #e competen nu pro#uce #ec9t e%ectul unei
7nestiri simple si neobli1atorii 7n priina "u#ecrii cau6ei trimise. Ast%el= 7n mo#
simetric instana #e trimitere este 7n #rept s aprecie6e si s #eci# asupra
propriei sale competene.
In consecin= #eclinatorul #e competen poate %i primit sau re%u6at.
In ipote6a 7n care instana #e trimitere primeste #eclinatorul #e
competen ea se 7nesteste cu "u#ecarea cau6ei printr*o apreciere proprie si nu
impus prin Aotr9rea #eclinatorie #e competen stabilit 7n %aoarea sa.
In le1tur cu re%u6ul #e a primi #eclinatorul #e competen sunt #e
menionat #ou ipote6e0 prima= aceea a unei #eclinri succesie 7n %aoarea unei
:-
alte instane= cu #reptul instanei #e trimitere #e a aprecia si ea asupra #eclinrii
%cut 7n %aoarea sa5 a #oua= aceea a unei #eclinri reciproce #e competen=
printr*o Aotr9re rmas ireocabil care 7ntrerupe cursul normal al #es%surrii
actiitii "u#iciare 7n %aoarea instanei care s*a #esesi6at #e "u#ecarea cau6ei=
ceea ce # nastere la un con%lict ne1ati #e competen.
>.2. E:)ep!(" .e %(t($pe.e!'
>.2.1. No!(&e. ;ste #e preci6at= 7n primul r9n#= c sursa strii #e
litispen#en o constituie competena teritorial alternati. Aceasta pe moti c
starea #e litispen#en presupune sesi6area succesi si 7n mo# le1al a #ou sau
mai multe instane= #eopotri competente= cu "u#ecarea aceleiasi cau6e ciile.
Asa#ar= e2cepia #e litispen#en implic mo#alitatea "uri#ic procesual
#e a %ace cunoscut situaia 7n care #ou sau mai multe instane #e %on#=
#eopotri competente= sunt sesi6ate 7n mo# succesi cu "u#ecarea aceleiasi cau6e
ciile.
>.2.,. Co.(!((%e )e $e )e* " /( 9.ep%((te pet*& (+o)"*e" e:)ep!(e( .e
%(t($pe.e!'. Asupra e2cepiei #e litispen#en se #ispune prin art. 16( alin. 1 C.
pr. ci.0 >nimeni nu poate %i cAemat 7n "u#ecat pentru aceeasi cau6= acelasi
obiect si #e aceeasi parte 7naintea mai multor instane?.
Pentru ca e2cepia #e litispen#en s poat %i inocat 7n ba6a acestei
pree#eri le1ale este necesar a %i "usti%icate trei con#iii. Acestea sunt0 a' aceeasi
aciune s %ie succesi intro#us 7n %aa a #ou instane= competente 7n mo# e1al
s "u#ece cau6a5 b' aciunea s aib aceleasi pri reclamant si p9r9t 7n aceeasi
calitate5 c' aciunea %ormulat #e reclamant 7mpotria p9r9tului s aib acelasi
obiect si s %ie %on#at pe aceeasi cau6 "uri#ic.
,up cum se sublinia6 7n literatura "uri#ic starea #e litispen#en
implic un con%lict latent 7ntre #ou instane "u#ectoresti si pre6int pericolul
%iin# sesi6ate cu aceeasi pricin si #eopotri competente #e a %i pronunate
#ou Aotr9ri contra#ictorii.
,rept urmare= e2cepia #e litispen#en= are ca scop s anticipe6e asupra
autoritii lucrului "u#ecat= cut9n# s prein pronunarea a #ou sau mai multe
Aotr9ri 7n aceeasi cau6. Aceast %inalitate urmea6 a %i reali6at prin inocarea
strii #e litispen#en si reunirea celor #ou aciuni i#entice prin elementele lor
#e structur 7n %aa unei sin1ure instane.
Am a#u1a la aceast "usti%icare si obseraia c= #up prerea noastr=
e2cepia #e litispen#en implic 7n coninutul ei si %inalitatea e2cepiei #e
necompeten. Ast%el #in moment ce reclamantul si*a epui6at #reptul #e opiune
prin ale1erea si sesi6area primei instane ultima instan se poate consi#era c a
#eenit necompetent.
>.2.2. A$pe)te%e p*o)e$&"%e "%e e:)ep!(e( .e %(t($pe.e!'. ,up cum se
pree#e 7n art. 16( alin. ! C. pr. ci.= e2cepia #e litispen#en >@se a putea
ri#ica #e pri sau #e "u#ector 7n orice stare a pricinii 7n %aa instanelor #e %on#?.
:6
Care este instana 7n %aa creia urmea6 a %i ri#icat e2cepia #e
litispen#enI ,at %iin# c #reptul #e opiune al reclamantului se epui6ea6 prin
sesi6area primei instane= a fortiori= e2cepia #e litispen#en urmea6 a %i ri#icat
7n %aa celei #in urm instane sesi6ate.
Consi#erm c #oa#a sesi6rii primei instane trebuie %cut prin
relaiile ce urmea6 a %i cerute pe cale #irect #e la aceast instan. In
consecin= p9n la e%ectuarea acestei probe se pre6um c instana 7n %aa creia a
%ost inocat e2cepia #e litispen#en este= 7n mo# corect= sesi6at.
Cu priire la mo#ul #e soluionare a e2cepiei #e litispen#en trebuie s
#istin1em 7ntre primirea si respin1erea ei.
Ast%el= #ac se constat c e2cepia este 7ntemeiat 7n sensul con#iiilor
ce se cer a %i 7n#eplinite instana 7n %aa creia a %ost inocat este obli1at s
#ispun primirea ei= s se #e67nesteasc #e "u#ecarea cau6ei si s trimit #osarul
instanei mai 7nt9i sesi6ate.
,impotri= #ac instana socoteste c ea este competent s "u#ece
cau6a= iar cealalt instan mai 7nt9i sesi6at c nu este competent= e2cepia
#e litispen#en a %i respins= nsc9n#u*se ast%el= pe cale #e consecin= un
con%lict po6iti #e competen. 8einem c situaia con%lictual 7n acest ca6
#eine real cAiar #in momentul 7n care instana a #ispus 7n sensul respin1erii
e2cepiei #e litispen#en si asumrii competenei #e a "u#eca ea cau6a.
;ste #e menionat c e2cepia #e litispen#en= #ac este ca6ul= poate %i
respins ca lipsit #e interes pe alt temei "uri#ic0 acela al #esistrii reclamantului
#e la "u#ecata 7nceput 7n %aa celei #in urm instane sesi6ate. <ubliniem %aptul c
o atare renunare nu pro#uce nici o consecin asupra inestirii si "u#ecrii cau6ei
#e ctre instana mai 7nt9i sesi6at.
>.8. E:)ep!(" .e )oe:(t"te
>.8.1. No!(&e. Cone2itatea presupune c #ou sau mai multe cau6e
ciile= #i%erite ca structur si pen#inte 7n acelasi timp 7n %aa aceleiasi instane
sau instane #i%erite= #e acelasi 1ra# pre6int o str9ns le1tur 7ntre ele si ca
atare= pentru o mai bun a#ministrare a "ustiiei= se impune 7ntrunitatea si
"u#ecarea lor #eo#at #e ctre aceeasi instan.
A9n# 7n e#ere scopul urmrit= am putea #e%ini e2cepia #e cone2itate 7n
%elul urmtor0 mo#alitatea "uri#ic procesual prin care este 7n%isat necesitatea
7ntrunirii a #ou sau mai multe cau6e ciile pen#inte 7n %aa unor instane
#i%erite 7ntre care e2ist o str9ns le1tur spre a %i soluionate 7mpreun #e ctre
aceeasi instan.
>.8.,. Co.(!((%e )e $e )e* " /( 9.ep%((te pet*& (+o)"*e" e:)ep!(e( .e
)oe:(t"te. In priina e2cepiei #e cone2itate art. 16+ alin. 1 C. pr. ci. #ispune
c >prile or putea cere 7ntrunirea mai multor pricini care se a%l 7naintea
aceleiasi instane sau instane #eosebite= #e acelasi 1ra#= 7n care sunt aceleasi pri
:3
sau cAiar 7mpreun cu alte pri si al cror obiect si cau6 au 7ntre #9nsele o
str9ns le1tur?.
;ste #e obserat c premisa esenial a cone2itii spre #eosebire #e
litispen#en care presupune aceeasi cau6 este str9nsa le1tur ce poate e2ista
7ntre cele #ou sau mai multe cau6e ciile #i%erite.
In consecin= e2cepia #e cone2itate a putea %i inocat numai 7n
pre6ena celor trei con#iii menionate 7n te2tul artat mai sus0 a' e2istena a #ou
sau mai multe cau6e ciile pen#inte la aceeasi instan sau instane #eosebite lor
#e acelasi 1ra#5 b' prile acelor cau6e s %ie aceleasi sau 7mpreun cu alte pri=
%r a se ine seama #e calitatea lor procesual5 c' 7ntre obiectul si cau6a lor
"uri#ic s e2iste o str9ns le1tur.
In practica "u#iciar s*a #ecis c e2ist cone2itate 7ntre aciunea principal
si cererea #e interenie 7n interes propriu5 aciunea #e parta" succesoral si cea
priitoare la re#ucerea liberalitilor care #epsesc cotitatea #isponibil5 aciunile
7n re1res ale co#ebitorilor soli#ari 7n#reptate 7mpotria inculpatului care a pro%itat
#e 7ntrea1a sum #elapi#at5 aciunea #e #ior si cererea reconenional
intro#us #e soul p9r9t pentru 7mprirea bunurilor comune s.a.
>.8.2. S)op&% $( opo*t&(t"te" p*o)e$&"%' " (+o)'*(( e:)ep!(e( .e
)oe:(t"te. Cone2itatea ca si litispen#ena implic acelasi con%lict latent 7ntre
#ou instane "u#ectoresti si pre6int acelasi pericol #e a %i pronunate #ou
Aotr9ri contra#ictorii.
<imilitu#inea nu mer1e 7ns p9n la i#enti%icare. Ast%el= #ac 7n ca6ul
litispen#enei este orba #e aceeasi cau6 #ublat prin sesi6area a #ou instane
#eopotri competente 7n ca6ul cone2itii ne a%lm 7n pre6ena a #ou cau6e
reale care au 7ntre ele o str9ns le1tur.
8einem c str9nsa le1tur se tra#uce= 7n cele #in urm= prin e2istena
unor cAestiuni #e %apt si #e #rept comune celor #ou cau6e si care= pe cale #e
consecin= trebuie s primeasc aceeasi re6olare. Pe scurt0 litispen#ena
presupune i#entitate #e aciuni= iar cone2itatea i#entitate #e cAestiuni.
Asa %iin#= e2cepia #e cone2itate are #rept scop s anticipe6e asupra
autoritii lucrului "u#ecat 7n priina cAestiunilor #e %apt sau #e #rept comune
celor #ou cau6e si s 7mpie#ice eentuala contra#icie
#intre Aotr9rile ce urmea6 a %i pronunate. In concret= aceast %inalitate urmea6
a %i atins prin inocarea strii #e cone2itate si reunirea celor #ou cau6e 7n %aa
aceleiasi instane pentru a %i "u#ecate 7mpreun.
;ste ca6ul s a#u1m la aceast "usti%icare si preci6area c e2cepia #e
cone2itate este o e2cepie #eclinatorie. Ast%el= instana 7n %aa creia e2cepia
trebuie ri#icat #ac este primit urmea6 s*si #ecline competena 7n %aoarea
celeilalte instane= iar aceasta prin cone2are si proro1are #e competen s se
inesteasc si cu "u#ecarea cau6ei care i*a %ost trimis.
>.8.8. P*()(p"%e%e "$pe)te p*o)e$&"%e "%e (+o)'*(( $( $o%&!(o'*((
e:)ep!(e( .e )oe:(t"te. ;2cepia #e cone2itate potriit art. 16+ alin. 1 si ! C.
::
pr. ci. poate %i inocat #e oricare #intre prile celor #ou cau6e= precum si #in
o%iciu #e ctre instana #e "u#ecat care urmea6 s*si #ecline competena 7n
%aoarea instanei care are prioritate asupra 7ntrunirii si soluionrii cau6elor
cone2e.
Care este instana 7n %aa creia urmea6 a %i inocat e2cepia #e
cone2itateI ,in anali6a #ispo6iiilor cuprinse 7n art. 16+ alin. ( si + C. pr. ci.
re6ult c e2cepia #e cone2itate urmea6 a %i ri#icat= #up ca6= 7n %aa celei #in
urm instane sesi6ate sau a instanei care a%lat 7n concurs cu o alt instan poate
s*si #ecline competena.
;ste #e obserat c #ispo6iiile menionate i6ea6= 7n sens iners= criteriile
prioritare 7n #eterminarea competenei #e cone2itate. Ast%el= sunt 7n #rept s*si
proro1e competena0 a' instana mai 7nt9i inestit si ca atare e2cepia #e cone2itate
trebuie inocat 7n %aa instanei inestit 7n urma acesteia5 b' instana a crei
competen teritorial este #eterminat 7n mo# e2cepional printr*o norm imperati
si ca atare= in#i%erent #e #ata sesi6rii= e2cepia #e cone2itate trebuie inocat 7n %aa
instanei a crei competen se 7nscrie 7n ca#rul re1lementrii 1enerale.
;2cepia #e cone2itate poate %i inocat 7n orice stare a celor #ou cau6e0
prin aceasta trebuie s se 7nelea1 c cele #ou cau6e se pot a%la 7n orice sta#iu
mai aansat sau mai puin aansat una %a #e alta care s prieasc "u#ecata 7n
%on#. ;i#ent= e2cepia #e cone2itate nu a putea %i inocat 7n ca6ul 7n care
instana care urma s #ispun 7ntrunirea celor #ou cau6e a "u#ecat #eclar9n#
#e6baterile 7ncAise cau6a cu care a %ost 7nestit.
8einem= 7n acest conte2t= c problema #e a sti #ac obiectul si cau6a unor
pricini ciile pen#inte au 7ntre ele o str9ns le1tur= spre a %i cone2ate si "u#ecate
7mpreun= este o cAestiune #e %apt si #e apreciere liber a instanei 7n %aa creia
e2cepia #e cone2itate trebuie inocat.
;2cepia #e cone2itate poate %i respins sau a#mis. Ast%el= #ac instana
consi#er c este 7n interesul unei mai bune "u#eci a cau6ei cu care este
inestit= e2cepia #e cone2itate poate %i respins. ;ste #e obserat c prin
respin1erea e2cepiei sta#iul posibilitii #e cone2are este #epsit si ca atare cele
#ou cau6e 7si urmea6 cursul in#epen#ent una %a #e cealalt si %r posibilitatea
#e a mai %i rea#use 7ntr*un nou sta#iu #e cone2are.
,ac e2cepia #e cone2itate este a#mis instana se a #e67nesti #e
"u#ecarea cau6ei si #osarul a %i trimis instanei competente s*si proro1e
competena. ;ste #e menionat c Aotr9rea #e #eclinare pronunat asupra
e2cepiei #e cone2itate nu obli1 instana #e trimitere= care 7si pstrea6 #reptul
#e a aprecia #ac este sau nu ca6 #e cone2itate si 7n consecin s primeasc sau
s re%u6e cone2area.
In ca6ul 7n care instana #e trimitere re%u6 s primeasc #eclinarea #e
competen %cut 7n %aoarea sa= consi#er9n# c nu este ca6ul #e a #ispune
cone2area pricinii trimise cu cea care se a%l pen#inte 7n %aa sa= se naste un
con%lict ne1ati #e competen.
:4
In ca6ul 7n care #eclinarea #e competen este primit= instana #e
trimitere a crei competen se proro1 a #ispune cone2area celor #ou
pricini si "u#ecarea lor 7mpreun.
>.8.=. E/e)te%e )oe:'*((. Operaiunea cone2rii a#mis #e art. 16+ C.
pr. ci. prieste buna a#ministrare a "ustiiei= raiunea ei %iin# s se asi1ure
e2ecutarea Aotr9rilor care 7n ca6 #e "u#ecare separat a celor #ou pricini ar
putea #eeni imposibil.
Asa %iin#= e%ectele cone2rii se mani%est= #eopotri= 7n #omeniul
competenei si cel al "u#ecii. aceasta 7nseamn c0 a' instana creia 7i reine
competena #e cone2itate 7si a proro1a competena si se a inesti si cu
"u#ecarea cau6ei trimise5 b' sub aspect proce#ural cau6ele cone2ate urmea6 a %i
consi#erate ca si cum ar constitui un sin1ur liti1iu.
;ste 7ns #e remarcat c pricinile cone2ate nu*si pier# in#ii#ualitatea=
rm9n9n# #up cone2are #istincte si autonome. Aceasta 7n sensul c instana
#esi le "u#ec 7mpreun este obli1at= 7n ceea ce prieste %on#ul= s le
e2amine6e si s se pronune asupra %iecreia= 7n parte= %c9n# abstracie #e
cone2area interenit.
8einem= toto#at= c cAestiunile #e %apt si #e #rept comune celor
#ou pricini= 7n mo# necesar= trebuie s primeasc aceeasi re6olare. Aceasta este
#e alt%el conclu6ia 7n care este cuprins at9t "usti%icarea teoretic= c9t si interesul
#e or#in practic al cone2rii.
>.8.>. D($-&5e*e" )"&;e%o* )oe:"te ,is"un1erea repre6int
operaiunea iners cone2rii si 7nseamn separarea sau #esprirea cau6elor
7ntrunite si "u#ecarea lor separat.
C9t prieste re1lementarea "uri#ic se poate consi#era c #ispo6iiile art.
16- C. pr. ci. pre6int= 7n priina #is"un1erii= caracter #e 1eneralitate. Intra#er=
te2tul citat pree#e c0 >7n orice stare a "u#ecii se pot #espri pricinile
7ntrunite= #ac instana socoteste c numai una #in ele este 7n stare #e "u#ecat?.
8einem= #eci= c #is"un1erea ca si 7ntrunirea cau6elor prin cone2are sau
prin sesi6are #irect se #ispune tot #in motie #e oportunitate procesual0
eitarea 7nt9r6ierii 7n "u#ecarea uneia #in cau6e #ac cealalt cau6 reclam un
timp mai 7n#elun1at pentru soluionarea ei.
;ste 7ns #e menionat c #is"un1erea nu a%ectea6 scopul urmrit= prin
7ntrunirea cau6elor= 7n totalitatea lui= instana inestit a9n# obli1aia si
competena s re6ole= 7n timp= ambele cau6e. Asa %iin#= se poate consi#era c
instana inestit rm9ne mai #eparte 7n situaia #e a cunoaste str9nsa le1tur
#intre cau6ele cone2ate si #e a eita pronunarea unor Aotr9ri contra#ictorii.
>.=. Co/%()te%e .e )ompete!'
>.=.1. No!(&e $( /e%&*(. Problema con%lictelor #e competen este str9ns
le1at #e mo#ul 7n care sunt re6olate e2cepiile #eclinatorii.
40
Asa %iin#= putem #e%ini con%lictele #e competen ca repre6ent9n#
ne7nele1erile iite 7ntre #ou sau mai multe instane "u#ectoresti #e a*si asuma
sau #eclina competena cu priire la "u#ecarea unei anumite cau6e ciile.
Con%lictele #e competen sunt po6itie sau ne1atie. Con%lictul este
po6iti= c9n# #ou instane se recunosc #eopotri competente #e a "u#eca aceeasi
cau6 &art. !0 pct. 1 C. pr. ci.' si este ne1ati= c9n# #ou sau mai multe instane
se #eclar necompetente s "u#ece aceeasi cau6 &art. !0 pct. ! C. pr. ci.'.
;ste ca6ul s reenim asupra le1turii #intre con%lictele #e competen si
mo#ul #e re6olare a e2cepiilor #eclinatorii. Ast%el= con%lictele po6itie #e
competen se pot naste prin respin1erea e2cepiei #e litispen#en= iar cele
ne1atie prin re%u6ul instanei artat a %i competent #e a se inesti cu "u#ecarea
cau6ei trimis prin #eclinatorul #e competen 7n urma a#miterii e2cepiei #e
necompeten sau #e cone2itate.
>.=.,. Co.(!((%e )e*&te pet*& "$te*e" &&( )o/%()t .e )ompete!'.
Pentru a se putea orbi #e e2istena unui con%lict #e competen po6iti sau
ne1ati sunt necesare a %i 7ntrunite urmtoarele #ou con#iii0 a' con%lictul s se
nasc 7ntre #ou sau mai multe instane "u#ectoresti cu priire la "u#ecarea unei
anumite cau6e ciile 7n %on#5 b' instanele sesi6ate= #up ca6= s %i e2aminat
e2cepia ri#icat si s se #eclare #eopotri competente sau necompetente s
"u#ece acea cau6.
<untem= prin urmare= 7n pre6ena unui con%lict ne1ati sau po6iti #e
competen numai 7n ca6ul 7n care acesta este concret si real. C9t prieste aceast
#eterminare urmea6 a %i aut 7n e#ere actul prin care instana= 7n %aa creia s*a
iit con%lictul= s*a pronunat asupra competenei sale prin a%irmarea sau ne1area
ei. Ast%el0 a' 7n ca6ul con%lictului #e competen po6iti acesta #eine concret si
real cAiar #in momentul 7n care cea #in urm instan sesi6at respin1e e2cepia
#e litispen#en si se #eclar si ea competent s "u#ece cau6a= 7mpotria
7ncAeierii #e respin1ere a e2cepiei #e litispen#en nee2ist9n# re1lementat
posibilitatea #e a se e2ercita o cale #e atac5 b'7n ca6ul con%lictului ne1ati #e
competen acesta #eine concret si real numai #in momentul 7n care Aotr9rea #e
re#eclinare a competenei a rmas ireocabil.
Con%lictele #e competen 7mpie#ic cursul normal al #es%surrii
actiitii "u#iciare si ca atare ele trebuie re6olate. Iniiatia 7n re6olarea
con%lictelor #e competen este stabilit prin le1e ca obli1aie pe seama
instanei #e "u#ecat 7n %aa creia s*a iit con%lictul. <e #ispune 7n aceast
priin prin art. !1 C. pr. ci.0 >instana 7naintea creia s*a iit con%lictul #e
competen a suspen#a #in o%iciu orice alt proce#ur si a 7nainta #osarul
instanei 7n #rept s Aotrasc asupra con%lictului?.
C9t prieste #eterminarea instanei 7naintea creia se poate ii un con%lict
#e competen= urmea6 a %i aut 7n e#ere %elul con%lictului0 ne1ati sau po6iti.
Ast%el0 a' 7n ca6ul con%lictului ne1ati #e competen aceasta este ultima instan
care s*a pronunat 7n sensul re%u6ului #e a primi si "u#eca pricina care i*a %ost
41
trimis #eclin9n#u*si= la r9n#ul ei= competena 7n %aoarea instanei care s*a
#e67nestit #e "u#ecarea acelei cau6e5 b' 7n ca6ul con%lictului po6iti #e
competen aceasta este instana care a respins e2cepia #e litispen#en si s*a
#eclarat si ea alturi #e instana mai 7nt9i sesi6at competent s "u#ece cau6a.
In ceea ce ne prieste= 7n acest #in urm ca6= cre#em c acestei instane=
toto#at= 7i reine obli1aia #e a o 7ncunostina si pe cealalt instan 7nestit cu
"u#ecarea aceleiasi cau6e #e Aotr9rea luat pentru ca si aceasta= la r9n#ul ei= s
se consi#ere a%lat 7n stare #e con%lict si s suspen#e si ea "u#ecarea cau6ei.
,esi te2tul art. !1 #in C. pr. ci. nu pree#e nimic 7n aceast priin=
om aprecia totusi c suspen#area "u#ecii si Aotr9rea ca #osarul cau6ei s %ie
7naintat instanei competente s Aotrasc asupra con%lictului se a %ace printr*o
7ncAeiere asupra creia nu se mai poate reeni.
Prin norme speciale= anumite cate1orii #e liti1ii au %ost trecute 7n
totalitate sau numai pentru "u#ecata 7n %on# 7n competena unor alte or1ane #e
"uris#icie. Asa %iin#= 7ntre instanele "u#ectoresti si celelalte or1ane cu atribuii
#e "uris#icie 7n materie ciil pot s apar con%licte #e competen0 po6itie sau
ne1atie.
;ste #e obserat c pentru atare con%licte #e competen e2ist si o
re1lementare special. ;ste orba #e art. !! alin. + C. pr. ci. prin care se #ispune0
>e2ist con%lict #e competen 7n sensul art. !0 si 7n ca6ul 7n care el se ieste 7ntre
instanele "u#ectoresti si alte or1ane cu actiitate "uris#icional?.
In conclu6ie= se poate reine c #ispo6iiile art. !! alin. + #in C. pr. ci. au
7n e#ere 7n mo# limitat numai acele situaii 7n care 7n con%lict cu alt or1an cu
actiitate "uris#icional se a%l o instan "u#ectoreasc. In ca6 contrar=
competena #e re6olare a unor atare con%licte nu putea %i stabilit asa cum se
pree#e 7n partea a #oua aceluiasi te2t pe seama instanei superioare celei intrat
7n con%lict.
In ceea ce prieste proce#ura care trebuie urmat= 7n ca6ul iirii unor
ast%el #e con%licte= menionm c #ispo6iiile art. !1 C. pr. ci. sunt #eopotri
aplicabile. Ast%el= instana #e "u#ecat sau or1anul cu actiitate "uris#icional 7n
%aa cruia s*a iit con%lictul #e competen are obli1aia s suspen#e #in o%iciu
orice alt proce#ur si s 7nainte6e #osarul instanei 7n #rept a Aotr7 asupra
atribuirii #e competen.
>.>. P*o)e.&*" *e;o%+'*(( )o/%()te%o* .e )ompete!'
>.>.1. P*e)(;'*( p*e"%"#(%e. ,ispo6iiile priitoare la proce#ura re6olrii
con%lictelor #e competen sunt 7nscrise 7n art. !! C. pr. ci. si se re%er= pe #e o
parte= la instanele competente 7n sarcina crora este #at re6olarea= iar pe #e alt
parte= la proce#ura propriu*6is a re6olrii.
Art. !! C. pr. ci. #esi %ace 7n primele trei alineate re%eriri e2prese la toate
situaiile posibile= consacr totusi urmtoarea re1ul #e principiu0 c este
competent instana ime#iat superioar 7n 1ra# si comun instanelor a%late 7n
4!
con%lict. Proce#eul #eterminrii este simplu0 se pleac #e la instanele a%late 7n
con%lict si se urc p9n la instana superioar 7n 1ra# tuturor acestor instane.
<ituaiile re1lementate #e art. !! C. pr. ci. sunt urmtoarele0
a' con%lictele #intre #ou "u#ectorii #in circumscripia aceluiasi tribunal
se soluionea6 #e tribunalul respecti &alin. 1'5
b' con%lictele #intre #ou "u#ectorii ce nu aparin aceluiasi tribunal=
#intre o "u#ectorie si un tribunal si cele #intre #ou tribunale se re6ol #e
Curtea #e Apel respectiE &alin. !'5
c' con%lictele #e competenE #intre #ou instane &in#i%erent #e 1ra#' care
nu se 1sesc 7n circumscripia aceleiasi curi #e apel sau #intre #ou curi #e apel
se soluionea6 #e ctre Inalta Curte #e Casaie si .ustiie &alin. ('.
C9t prieste re6olarea con%lictelor iite 7ntre o instan "u#ectoreasc si
un alt or1an #e "uris#icie reinem= 7n acest conte2t= c urmea6 a %i %cut #e ctre
instana ime#iat superioar 7n 1ra# instanei care a intrat 7n con%lict.
A#u1m preci6rilor #e mai sus c instanei artat a %i competent 7i
reine obli1aia s*si eri%ice re1ularitatea propriei inestiri. ,rept urmare= 7n
ipote6a 7n care consi#er c nu ea este competent s re6ole con%lictul cu care
a %ost sesi6at a trebui s*si #ecline competena 7n %aoarea instanei
competente #e a re6ola acel con%lict.
>.>.,. P*o)e.&*" .e *e;o%+"*e " )o/%()te%o* .e )ompete!'. Pornin#use
#e la necesitatea 7nlturrii lor %iin#c 7mpie#ic sau opresc cursul normal al
"ustiiei re6olarea con%lictelor #e competen se %ace #up o proce#ur ur1ent=
scris= secret si necontra#ictorie. Ast%el= potriit art. !! alin. %inal #in C. pr. ci.
>instana competent s "u#ece con%lictul a Aotr7 7n camera #e consiliu %r
citarea prilor@?. Asa#ar= proce#ura este contencioas= ba6at pe actele scrise
a%late la #osar= %r %ormalitatea #e6baterilor contra#ictorii.
;ste #e obserat c sub aspectul atribuiilor stricte care 7i rein= instana
re1ulatoare #e competen are un obiecti limitat si anume0 #e a cerceta si #eci#e
numai asupra interpretrilor #i%erite care au #eterminat instanele in%erioare s
a"un1 7n stare #e con%lict.
Asupra con%lictului #e competen= instana sesi6at se pronun printr*o
Aotr9re care poart #enumirea #e >re1ulator #e competen?.
8olul si e%ectele re1ulatorului #e competen sunt circumscrise numai la
e2istena con%lictului si re6olarea lui. Ast%el= #ac elementele con%lictului #e
competen sunt 7ntrunite= prin re1ulatorul #e competen se a #eci#e care #intre
instanele 7n con%lict a "u#eca pricina.
8emarcm= toto#at= c 7n ipote6a 7n care con%lictul #e competen
"uri#iceste nu sub6ist= #in lipsa con#iiilor acestuia= instana re1ulatoare #e
competen a #eclara ine2istena con%lictului si a #ispune trimiterea cau6ei
instanei competente potriit le1ii s o soluione6e.
4(
Hotr9rea pronunat= at9t 7n ca6ul 7n care se constat e2istena
con%lictului= c9t si 7n ca6ul 7n care acesta este ine2istent= poate %i atacat cu recurs
7n termen #e - 6ile #e la comunicare &art. !! alin. + C. pr. ci.'.
Hotr9rile #ate 7n urma soluionrii unui con%lict #e competen= 7n
principiu= au e%ect imperati si obli1atoriu. Aceasta 7n sensul c au e%ect atributi
#e competen si se impun cu autoritate #e lucru "u#ecat instanei #e trimitere=
inestin#*o 7n mo# obli1atoriu cu "u#ecarea cau6ei. Asa %iin#= aceast instan nu
se mai poate #eclara incompetent.
@. I)(.ete p*o)e.&*"%e p*(+(. "t*(#&!((%e ($t"!e( $( "%e
-&.e)'to*(%o*
@.1. P*e%(m("*((
In practica "u#iciar e2ist situaii 7n care= #atorit unor 7mpre"urri
obiectie sau subiectie= imparialitatea "u#ectorului este pus la 7n#oial si 7n
consecin actul #e "ustiie s %ie a%ectat. Pentru pre7nt9mpinarea unor ast%el #e
consecine= "u#ectorii unor anumite cau6e ciile= pentru motie e2pres pre6ute
#e le1e= sunt consi#erai ca lipsii #e obiectiitate si= #rept urmare= or %i oprii #e
a "u#eca respectiele pricini.
;ste posibil ca lipsa #e obiectiitate s caracteri6e6e pe toi "u#ectorii
unei instane si 7n aceast situaie= cau6ele imparialitii priesc instana ca or1an
si persoana "u#ectorului.
Ast%el= au %ost re1lementate 7n art. !+*+0 C. pr. ci. ca6urile 7n care un
"u#ector se poate abine ori poate %i #eterminat s nu "u#ece o anumit cau6 pe
moti c este incompatibil sau recu6abil si #e asemenea= situaiile 7n care o pricin
poate %i strmutat #e la o instan la alta.
@.,. I)omp"t(#(%(t"te"
;ste #e principiu c "u#ectorilor li se cere obiectiitate absolut 7n
7n#eplinirea sarcinii #e a "u#eca si pronuna Aotr9ri le1ale si temeinice. Asa %iin#=
pentru 7nlturarea oricror suspiciuni priitoare la %ormarea opiniei "u#ectorilor
#in cunostine anterioare pe care le*ar aea asupra unei cau6e= prin le1e= a %ost
re1lementat instituia incompatibilitii.
Prin incompatibilitate om 7nele1e #eci= acea situaie 7n care= 7n pre6ena
ca6urilor e2pres pre6ute #e le1e= un "u#ector este oprit #e a lua parte la
"u#ecarea unei anumite pricini ciile.
Ca6urile #e incompatibilitate sunt re1lementate #e art. !+ #in C. pr. ci. si
sunt 7n numr #e trei0 primele #ou priesc pe "u#ectorii pusi 7n situaia
procesual #e a*si controla 7ntr*un 1ra# superior #e "uris#icie propriile Aotr9ri
sau #e a*si menine prima Aotr9re #at 7ntr*un conte2t proce#ural nou= iar ultimul
prieste pe "u#ectorul care si*a e2primat prerea asupra unei cau6e 7ntr*o alt
calitate.
Primul ca6 se 7ntemeia6 pe i#eea c "u#ectorul care a "u#ecat o cau6
7ntr*o %a6 anterioar= nu mai poate "u#eca aceeasi cau6 7ntr*un 1ra# superior #e
4+
"uris#icie. Aceasta pe moti c "u#ectorul nu poate %i pus 7n situaia #e a se
controla pe sine 7nsusi. Intr*o atare situaie "u#ectorul ar putea %i pus 7n ca6ul
7naintrii sau trans%errii sale la instana superioar= un#e cau6a asupra creia sa
pronunat a"un1e prin e2ercitarea cilor #e atac.
Cu priire la acest ca6 #e incompatibilitate sub aspectul re1lementrii
se impune a %i %cut urmtoarea preci6are0 prin art. !+ #in C. pr. ci. este
re1lementat o sin1ur situaie si anume aceea 7n care >"u#ectorul care a
pronunat o Aotr9re 7ntr*o pricin nu poate lua parte la "u#ecarea aceleiasi pricini
7n apel sau 7n recurs.
Al #oilea ca6 se 7ntemeia6 pe i#eea c "u#ectorul care s*a pronunat
asupra unei cau6e a %i tentat s*si menin soluia #at si 7n situaia 7n care a %i
pus #in nou s re"u#ece acea cau6.
Asupra acestui ca6 #e incompatibilitate se #ispune prin acelasi articol0 !+
alin. 1 C. pr. ci. Te2tul a#aptat acestui ca6 are urmtorul cuprins0 >"u#ectorul
care a pronunat o Aotr9re 7ntr*o pricin nu poate lua parte la "u#ecarea aceleiasi
pricini @ 7n ca6 #e re"u#ecare #up casare?.
Acestei re1lementri trebuie s i se a#uc o completare 7n sensul limitrii
ei numai la casarea cu trimitere. Asa %iin#= "u#ectorul care a soluionat cau6a 7n
prim instan #eine incompatibil s mai ia parte= #up ce Aotr9rea pronunat
7n acea cau6 a %ost casat cu trimitere= la re"u#ecarea cau6ei.
Trebuie aut 7n e#ere si %aptul c prin casarea cu trimitere cau6a
urmea6 a %i re"u#ecat #in nou 7n %on#. Asa %iin#= este necesar ca "u#ectorul
pentru a #eeni incompatibil la re"u#ecarea cau6ei s %i soluionat %on#ul acelei
pricini sau s %i re6olat unele cAestiuni inci#ente care s #uc la re6olarea
%on#ului ei. <impla participare la o se#in #e "u#ecat 7n care s*au %cut acte #e
a#ministrare a unor probe ori s*au re6olat e2cepii #e proce#ur menite s
asi1ure ca#rul le1al al "u#ecii= nu constituie ca6 #e incompatibilitate.
Al treilea ca6 are la ba6 i#eea %ormrii= 7n mo# aprioric= a conin1erii
"u#ectorului sau a mani%estrii unei opinii 7n le1tur cu pricina 7ntr*o alt
calitate. In concret= asa cum se #ispune prin art. !+ alin. ! C. pr. ci.= un "u#ector
>@ nu poate lua parte la "u#ecat #ac a %ost martor= e2pert sau arbitru 7n aceeasi
pricin.
Asa#ar= "u#ectorul care a #epus 7ntr*o cau6 ca martor ori a e2ercitat
%uncia #e e2pert= nu poate %i ulterior si "u#ector 7n aceeasi cau6. Aceasta pe
motiul c ar %i pus 7n situaia s*si aprecie6e ca "u#ector propriile #eclaraii
sau conclu6ii.
Ca6urile #e incompatibilitate pre6ute #e art. !+ #in C. pr. ci. sunt #e
strict interpretare. Asa %iin#= urmea6 s concAi#em c nici o aplicare 7n ca6uri
asemntoare printr*o interpretare e2tensi nu este posibil.
Ast%el= s*a #ecis c "u#ectorii care au luat parte la "u#ecata 7n recurs a
unei cau6e nu sunt incompatibili #e a "u#eca aceeasi cau6 7n %on# #up casare cu
reinere.
4-
,e asemenea= nu sunt incompatibili #e a soluiona cile e2traor#inare #e
atac contestaia 7n anulare si rei6uirea "u#ectorii care au pronunat ei 7nsisi
Aotr9rile ce se atac.
In conclu6ie= 7n toate aceste ca6uri "u#ectorii nu se 1sesc nici 7n situaia
#e a*si controla propriile Aotr9ri si nici 7n aceea #e a aea o opinie #e"a %ormat
cu priire la cau6a respecti= ci 7n situaia #e a aprecia %apte si 7mpre"urri noi pe
care nu le*au cunoscut si asupra crora a trebui s #eci# pentru prima #at.
.u#ectorul care se 1seste 7n stare #e incompatibilitate= nu are
capacitatea subiecti #e a mai "u#eca pricina supus "u#ecii sale. ,rept urmare=
compunerea instanei cu un ast%el #e "u#ector trebuie consi#erat a %i nele1al.
/a #e aceast premis= "u#ectorul este obli1at= #e 7n#at ce a a%lat
#espre ca6ul #e incompatibilitate care operea6 #e #rept 7n sensul ne1rii
capacitii sale subiectie #e a "u#eca s*l #eclare prese#intelui instanei si s se
abin #e a participa la "u#ecarea cau6ei respectie.
A9n# 7n e#ere c incompatibilitatea constituie o cau6 #e nulitate
absolut ea trebuie sie eitat. Asa %iin#= #ac "u#ectorul nu s*a abinut sin1ur #e
la "u#ecarea cau6ei= incompatibilitatea poate %i inocat at9t #e pri= c9t si #in
o%iciu= 7n orice stare a pricinii.
@.2. A#!(e*e" $( *e)&;"*e"
@.2.1. De/((*e" o!(&(%o*. At9t abinerea c9t si recu6area sunt #ou
instituii procesuale str9ns le1ate una #e alta5 mai precis= recu6area nu poate aea
loc #ec9t 7n ca6ul 7n care nu s*a reali6at abinerea.
Prin abinere se 7nele1e acea situaie 7n care un "u#ector= stiin# c e2ist
un moti #e recu6are 7mpotria sa= 7ntr*o anumit pricin ciil= se retra1e #e la
"u#ecarea ei &art. !- C. pr. ci.'. Prin recu6are #esemnm posibilitatea #at #e le1e
prilor #e a cere pentru ca6urile strict pre6ute #e le1e 7n#eprtarea unuia
sau a mai multor "u#ectori #e la "u#ecarea unei anumite pricini ciile 7n ca6ul 7n
care nu s*au abinut ei 7nsisi #e la "u#ecarea ei &art. !3 C. pr. ci.'.
,eosebirea #intre aceste #ou instituii proce#urale care se spri"in pe
aceleasi motie const 7n %aptul c= 7n timp ce recu6area eman #e la prile #in
proces= %iin# un #rept al lor= abinerea constituie o 7n#atorire a "u#ectorului5 sau=
cu alte cuinte= abinerea repre6int o autorecu6are.
@.2.,. C";&*(%e .e "#!(e*e $( *e)&;"*e. Ca6urile #e abinere si recu6are
sunt i#entice. ;le sunt 7n numr #e nou si sunt limitati #eterminate prin art. !3
C. pr. ci.
;ste #e obserat c toate aceste ipote6e au un %un#ament comun0
suspiciunea obiectiitii si imparialitii "u#ectorilor.
$atura motielor care au #eterminat re1lementarea 7n concret a
acestor ca6uri este #i%erit. Jruparea lor este totusi posibil sub urmtoarele
motiaii0 interesul= ru#enia si a%initatea= #usmnia si e2primarea aprioric a
opiniei.
46
"1 Ite*e$&% pe*$o"% "% -&.e)'to*&%&(. ;ste posibil ca "u#ectorii
alturi #e prile liti1ante s %ie si ei interesai 7n soluionarea anumitor cau6e
ciile.
Pentru un "u#ector= interesul #e a se #a 7ntr*o cau6 ciil o anumit
soluie poate %i0 #irect sau in#irect. <au= cu alte cuinte= al su personal sau al
ru#elor sale.
<e consi#er c un "u#ector este interesat 7n soluionarea unor cau6e
ciile 7n urmtoarele ca6uri0 c9n# el= soul su= ascen#enii ori #escen#enii lor= au
reun interes 7n "u#ecarea pricinii &pct. 1= ipote6a 7nt9i'5 #ac el= soul sau ru#ele
lui= p9n la al patrulea 1ra# inclusi= au o pricin asemntoare cu aceea care se
"u#ec sau #ac au o "u#ecat la instana un#e una #intre pri este "u#ector &pct.
+'5 #ac este tutore sau curator al uneia #in pri &pct. 6'5 #ac a primit #e la una
#in pri #aruri sau %1#uieli #e #aruri ori alt%el #e 7n#atoriri &pct. :'.
#1 Le5't&*" .e *&.e(e $"& "/((t"te. Le1tura #e ru#enie sau a%initate
#intre un "u#ector si persoanele interesate 7n soluionarea unei cau6e ciile
presupune a%eciune si interes= ambele %iin# pre6umate a %i #untoare
obiectiitii "u#ectorului.
Le1tura #e ru#enie sau a%initate e2ist re1lementat 7n urmtoarele
ca6uri0 c9n# "u#ectorul este so= ru# sau a%in= p9n al patrulea 1ra# inclusi= cu
reuna #in pri &pct. 1= ipote6a a #oua'5 c9n# "u#ectorul este so sau ru# 7n linie
#irect sau colateral= p9n la al patrulea 1ra# inclusi= cu aocatul sau
man#atarul uneia #intre prile liti1ante &pct. !'5 c9n# soul sau soia "u#ectorului
7n ia si ne#esprit este ru# sau a%in cu una #in pri= p9n la al patrulea 1ra#
inclusi= sau #ac= %iin# 7ncetat #in ia ori #esprit= au rmas copii &pct. ('.
)1 U*" $"& +*'-m'$(" -&.e)'to*&%&(. ;ste posibil ca un "u#ector s aib
anumite resentimente %a #e una #intre prile unei cau6e ciile. Asemenea
resentimente sunt #e#use prin re1lementarea lor #in stri #e %apt e2istente sau
#in antece#ente.
;2ist re1lementate 7n acest sens #ou ca6uri0 #ac 7ntre "u#ector= soul
su ori ru#ele si a%inii si= p9n la al patrulea 1ra# inclusi= si una #in pri a %ost o
"u#ecat penal 7n timp #e cinci ani 7naintea recu6rii &pct. -'5 #ac e2ist
r"msie 7ntre "u#ector= soul su sau ru#ele si a%inii si= p9n la al patrulea 1ra#
inclusi= si una #in pri sau 7ntre ru#ele acestora "u#ector si parte p9n la
1ra#ul al treilea inclusi &pct. 4'.
.1 E:p*(m"*e" "p*(o*()' " op((e( .e )'t*e -&.e)'to*. <e poate ca un
"u#ector s se a%le 7n situaia #e a*si %i e2primat e2tra"u#iciar prerea cu priire la
soluionarea unei anumite pricini ciile. ,rept urmare= #ac aceasta se poate
#oe#i= acel "u#ector nu mai poate "u#eca acea cau6.
8einem c 7n aceast priin e2ist re1lementat 7n mo# 1eneric un
sin1ur ca60 c9n# "u#ectorul si*a spus prerea cu priire la pricina ce se "u#ec
&pct. 3'.
43
@.2.2. P*o)e.&*" "#!(e*(( $( *e)&;'*((. Proce#ura abinerii si recu6rii
este re1lementat #e art. !4 (- #in C. pr. ci. si are #rept scop s 7mpie#ice
orice prete2te ne"usti%icate ale mai multor "u#ectori #e a nu lua parte la "u#ecarea
anumitor pricini= c9t si orice atitu#ine sicanatoare #in partea prilor liti1ante=
care= urmrin# ter1iersarea "u#ecii= ar putea s recu6e pe ma"oritatea
"u#ectorilor si ast%el s se #escomplete6e instana= sau pe anumii specialisti care
ar putea s e%ectue6e o e2perti6= pe procurorul care a interenit 7n proces etc.
Ast%el= "u#ectorul care stie c e2ist reun moti #e recu6are 7mpotria
sa si #oreste s se abin #e la "u#ecarea unei anumite pricini ciile trebuie s
a#uc acest %apt la cunostina prese#intelui instanei 7nainte #e a se %ormula
cererea #e recu6are 7mpotria sa #e ctre partea interesat &art. !- si !6 C. pr.
ci.'.
Cererea #e recu6are se %ace #e partea interesat= erbal sau 7n scris 7nainte
#e 7nceperea #e6baterilor sau= #ac motiele #e recu6are s*au cunoscut abia 7n
cursul "u#ecii= #e 7n#at cele ele au %ost cunoscute &art. !4 C. pr. ci.'.
,ac cererea #e recu6are s*a %cut 7naintea cererii #e abinere= "u#ectorul
poate #eclara c se abine &art. !4 alin. ( C. pr. ci.'. In acest ca6= urmea6 a se
soluiona= mai 7nt9i= abinerea "u#ectorului si numai 7n ca6ul 7n care instana a
#ecis c "u#ectorul poate lua parte la "u#ecata pricinii= a trebui s #eci# si
asupra recu6rii.
Cererea #e abinere sau recu6are se "u#ec #e ctre instana 7n %aa creia
s*a %cut= 7n alctuirea creia nu poate intra "u#ectorul care s*a abinut sau a %ost
recu6at &art. (0 alin. 1 comb. cu art. !6 C. pr. ci.'.
In ca6ul 7n care s*au abinut sau au %ost recu6ai toi "u#ectorii unei
instane= cererile #e abinere sau #e recu6are se or "u#eca #e ctre instana
ime#iat superioar5 iar 7n ca6ul abinerii sau recu6rii tuturor membrilor unei
secii a Inaltei Curi #e Casaie si .ustiie= cererile #e abinere sau recu6are se or
"u#eca #e o alt secie &art. (0 alin. ! si ( si art. !6 C. pr. ci.'.
In timpul "u#ecrii cererii #e abinere sau recu6are "u#ecata se suspen# si
nu se mai 7ntocmeste nici un act #e proce#ur &art. (1 alin. ( C. pr. ci.'.
.u#ecarea abinerii si recu6rii se %ace 7n camera #e consiliu %r citarea
prilor. .u#ectorul care s*a abinut sau a %ost recu6at a %i ascultat numai #ac
instana 1seste #e cuiin c aceast ascultare este necesar &art. (1 alin. 1 C. pr.
ci.'.
,oa#a motielor #e abinere sau #e recu6are a %i %cut #e cei interesai
"u#ector sau parte numai prin 7nscrisuri= 7nceputuri #e #oa# scris=
completate prin proba cu martori si numai 7n lipsa unor asemenea #oe6i= prin
martori. Intero1atoriul= ca mi"loc #e prob= 7n #oe#irea motielor abinerii sau
recu6rii= nu este a#mis &art. (1 alin. ! C. pr. ci.'.
Asupra cererilor #e abinere sau recu6are instana se pronun printr*o
7ncAeiere= care se citeste 7n se#in public &art. (! alin. 1 C. pr. ci.'. In ca6ul
a#miterii sau respin1erii cererii #e abinere= c9t si 7n ca6ul a#miterii sau
4:
respin1erii cererii #e recu6are= 7ncAeierea prin care s*a Aotr9t ast%el nu este
susceptibil #e nici o cale #e atac. C9t prieste 7ncAeierea prin care s*a respins
cererea #e recu6are se poate ataca numai o#at cu %on#ul &art. (+ alin. ! si ( C. pr.
ci.'. Cu alte cuinte= respin1erea cererii #e recu6are nu suspen# "u#ecarea
%on#ului cau6ei. Aceasta= pe #e o parte= pentru a nu #a loc la ter1iersri 7n
"u#ecata proceselor= iar pe #e alt parte= este posibil ca partea care recu6ase pe
"u#ector= cu oca6ia "u#ecii %on#ului= s obin c9sti1 #e cau6.
@.2.8. E/e)te%e $o%&!(o'*(( )e*e*(%o* .e "#!(e*e $( *e)&;"*e. ;%ectele
soluionrii cererilor #e abinere sau recu6are se ei#enia6 7n %uncie #e soluia
#at. Ast%el= 7n ca6ul 7n care cererea #e abinere sau recu6are este a#mis=
"u#ectorul care s*a abinut sau a %ost recu6at se a retra1e #in completul #e
"u#ecat= %iin# 7nlocuit cu un alt "u#ector &art. (! alin. ! C. pr. ci.'.
;ste #e menionat c 7n 7ncAeierea #e a#mitere a cererii #e abinere sau
recu6are urmea6 a %i %cute si preci6rile cu priire la actele %cute #e "u#ectorul
respecti0 #ac rm9n alabile sau trebuie s %ie re%cute &art. (! alin. ( C. pr.
ci.'.
In ca6ul 7n care cererea #e recu6are a trebuit s %ie soluionat #e ctre
instana superioar pe motiul recu6rii 7ntre1ii instane si #ac o 1seste
7ntemeiat a #ispune trimiterea cau6ei= spre a %i "u#ecat= la o instan #e acelasi
1ra# &art. (( alin. 1 C. pr. ci.'.
In ca6ul 7n care cererea #e abinere sau recu6are este respins= "u#ecata a
%i continuat cu "u#ectorul care s*a abinut ori a %ost recu6at. ,ac cererea #e
recu6are este respins #e ctre instana superioar= #osarul pricinii a %i 7napoiat
spre "u#ecare instanei in%erioare &art. (( alin. ! C. pr. ci.'.
@.8. St*'m&t"*e" p*()((%o* $( .e%e5"*e" ($t"!e(
@.8.1. No!(&e" .e $t*'m&t"*e " p*()((%o*. <trmutarea pricinilor
repre6int o #ero1are #e la competena teritorial= iar prin consecinele ei o
proro1are #e competen pe seama unei alte instane.= #intr*o alt localitate.
<trmutarea pricinilor prieste= #eci= instana ca or1an si nu pe "u#ectorii
ei ca persoane #eterminate. Asa %iin#= cau6ele care pro#uc strmutarea pre6um
7n mo# #irect instana ca or1an #e a nu %i obiecti= 7n pre6ena ca6urilor artate
#e le1e= 7n "u#ecarea unei anumite cau6e ciile.
In ba6a acestor preci6ri= prin strmutarea pricinilor urmea6 s 7nele1em
trecerea unei cau6e ciile= 7n ca6urile anume artate #e le1e= #e la instana
competent la o alt instan #e acelasi 1ra#= #intr*o alt localitate= pentru a se
asi1ura obiectiitatea 7n "u#ecarea acelei cau6e.
Ca6urile #e strmutare a pricinilor ciile sunt artate #e art. (3 C. pr. ci.
;le sunt 7n numr #e trei si se ba6ea6 pe ru#enie sau a%initate= suspiciune
le1itim si motie #e si1uran public.
Primul ca60 c9n# una #in pri are #ou ru#e sau a%ini= p9n la al patrulea
1ra# inclusi= printre "u#ectorii instanei competente s "u#ece cau6a.
44
In le1tur cu acest ca6 sunt necesare a %i %cute urmtoarele preci6ri0 a'
ceea ce poate #etermina strmutarea este numrul #e #oi "u#ectori= ru#e sau
a%ini= 7n 1ra#ul pre6ut #e le1e= cu una #in pri5 b' partea interesat are #reptul
s cear %ie strmutarea= %ie recu6area acelor "u#ectori #ac ei ar intra 7n
componena completului #e "u#ecat.
Cu toate acestea= strmutarea nu poate %i con%un#at cu recu6area.
Aceasta pe moti c prima prieste instana 7n 7ntre1ul ei= iar a #oua numai pe
"u#ectorii ru#e ale uneia #intre pri. Toto#at= sunt #e reinut si consecinele
urmrite0 trecerea cau6ei la o alt instan sau numai 7nlocuirea "u#ectorilor ru#e
sau a%ini cu una #in pri.
Al #oilea ca60 c9n# e2ist motie #e bnuial le1itim care %ac s se nasc
suspiciunea c neprtinirea "u#ectorilor ar putea %i pus la 7n#oial #atorit
7mpre"urrilor pricinii= calitii prilor= ori r"msiilor locale.
;ste #e obserat c acest ca6 pre6um 7n pre6ena strilor subiectie
menionate #eterminarea unor opinii= e2ercitarea unor in%luene sau #eclansarea
unor aciuni #e intimi#are= cu o ast 7ntin#ere 7n localitatea respecti= care %ac
s se nasc bnuiala c in#epen#ena si imparialitatea "u#ectorilor ar putea %i
stirbit.
Al treilea ca60 c9n# e2ist motie care creea6 presupunerea c "u#ecarea
cau6ei #e ctre instana competent ar putea pro#uce tulburarea or#inii publice.
<copul strmutrii 7n acest ca6 este #e a asi1ura climatul necesar
"u#ecrii unei anumite cau6e ciile= %r teama #e a prooca #e6or#ine sau alte
aciuni menite s cree6e o ambian #e%aorabil "u#ecrii acelei cau6e.
@.8.,. P*o)e.&*" $t*'m&t'*(( p*()((%o* )(+(%e. Cererea #e strmutare 7n
primele #ou ca6uri poate %i %cut #e oricare #intre prile interesate. ;ste 7ns #e
reinut c 7n primul ca6 cererea trebuie #epus 7naintea 7nceperii oricrei
#e6bateri= iar 7n cel #e al #oilea ca6 7n orice stare a pricinii &art. (: alin. 1 C. pr.
ci.'.
C9t prieste cererea pentru motie #e si1uranE publicE o poate %ace
numai procurorul #e la ParcAetul #e pe l9n1 Inalta Curte #e Casaie si .ustiie
&art. (: alin. ! C. pr. ci.'.
Instana competent s soluione6e cererile #e strmutare a cau6elor ciile
se #etermin potriit #ispo6iiilor cuprinse 7n art. (4 C. pr. ci. Acest te2t
pree#e0 >cererea #e strmutare 7ntemeiat pe motie #e ru#enie sau #e a%initate
se #epune la instana ime#iat superioar? &alin. 1'= iar >cererea #e strmutare
7ntemeiat pe motie #e bnuial le1itim sau #e si1uran public se #epune la
Inalta Curte #e Casaie si .ustiie &alin. !'.
Instana competent= #e 7n#at ce a primit cererea #e strmutare= a psi
la "u#ecarea ei. Ast%el= prese#intele instanei sesi6ate este 7n #rept s cear
trimiterea #osarului cau6ei si s #ispun= %r citarea prilor= suspen#area
"u#ecrii pricinii= comunic9n# #e ur1en luarea acestei msuri instanei
respectie &art. +0 alin. ! C. pr. ci.'.
100
In le1tur cu proce#ura #e soluionare propriu*6is a cererilor #e
strmutare= se impune a %i %cut preci6area c are loc 7n camera #e consiliu= cu
citarea si ascultarea prilor &art. +0 alin. 1 C. pr. ci.'.
Cererea #e strmutare se re6ol printr*o Aotr9re care poate #ispune
a#miterea sau respin1erea ei. Ceea ce trebuie s subliniem este %aptul c Aotr9rea
asupra strmutrii in#i%erent #e soluia la care s*a a"uns se # %r motiare si
nu este supus nici unei ci #e atac.
In ca6ul 7n care cererea este a#mis= pricina se trimite unei alte instane #e
acelasi 1ra# cu cea #e la care pricina a %ost strmutat. Prin Aotr9rea #e a#mitere
a cererii si respecti #e strmutare a pricinii trebuie s se arate 7n ce msur actele
7n#eplinite #e instana #e la care s*a strmutat pricina urmea6 a %i pstrate saua
trebuie s %ie re%cute.
,ac cererea #e strmutare este respins= "u#ecata continu la instana
competent. A%irm9n# #reptul #e a "u#eca al instanei competente= #ac se
constat c partea a %cut cererea #e strmutare cu rea*cre#in= instana o poate
obli1a= ca si 7n ca6ul recu6rii= la plata unei amen6i si #esp1ubiri %a #e partea
tmat.
@.8.2. De%e5"*e" ($t"!e(. Potriit art. !( #in C. pr. ci. >c9n# #in
pricina unor 7mpre"urri e2cepionale instana competent este 7mpie#icat un
timp 7n#elun1at s %uncione6e= Inalta Curte #e Casaie si .ustiie= la cererea prii
interesate= a #esemna o alt instan #e acelasi 1ra# care s "u#ece pricina?.
La o ast%el #e msur se poate recur1e numai 7n pre6ena unor 7mpre"urri
e2cepionale= cum ar %i= spre e2emplu= starea #e carantin 7n ca6ul unei epi#emii
sau a unei calamiti naturale. In asemenea situaii partea interesat se a a#resa
cu o cerere la Inalta Curte #e Casaie si .ustiie= care= #ac o a 1si 7ntemeiat= a
#esemna pentru "u#ecarea pricinii o alt instan #e acelasi 1ra# cu cea
7mpie#icat s %uncione6e.
101