1. Andr-Marie Ampre.

2. Amperul.
3. Ampermetrul.
1
1.
Andr-Marie Ampre
Nascut la 20 ianuarie 1775 si decedat in data de 10 iunie 1836 Andr-Marie
Ampre, a fost un fizician i matematician francez, considerat unul dintre
principalii fondatori ai electromagnetismului.
REALIZARI:
Face studii priind interac iunea reciproc! a curen ilor i magne ilor , apoi a
curen ilor asupra c"mpului magnetic al selenoidului .
#ta$ile te e%presia matematic! a for ei electrodinamice.
&e asemeni a determinat configura ia curen ilor asupra c"mpului magnetic al
selenoidului, sta$ilind regula de fi%are a sensului liniilor de c"mp.
'ntroduce no iunea de curent electric i tensiune electric!.
(%plic! magnetismul corpurilor printr)o ipotez! care arat! c! forma
curen ilor moleculari este presupus! a fi circular! .
*rin legea circuitului magnetic sau legea circuital! a lui +mp,re, sta$ile te
prima teorie a electromagnetismului i introduce no iunile de electrostatic! i
electromagnetism. +ceast! lege sta$ile te leg!tura dintre c"mpul magnetic i
curent.
'nenteaz! galanometrul, aparatul cu care pot fi m!surate tensiunile
electrice i curentul electric dar si un electromagnet iar in anul 1820 -mpreun! cu
&.F... +rago realizeaza primul aparat telegrafic.
/n domeniul matematicii i mecanicii a studiat ecua iile deriate par iale .
+plic! calculul aria ional -n pro$leme de mecanic!.
2
2.
AMPERUL
/n fizic!, -n cinstea sa, unitatea de m!sur! a curentului se nume te +mper.
Amperul este unitatea de msur pentru intensitatea curentului
electric.
sim$ol0 A
/n #istemul interna ional de unit! i 1#'2 amperul este una dintre cele apte
unit! i fundamentale .
&enumirea de amper a fost dat! -n cinstea fizicianului francez +ndr3)4arie
+mp,re, pentru numeroasele sale contri$u ii la dezoltarea electromagnetismului.
#im$olul pentru amper este -ntotdeauna ma5uscula +. /n sc6im$ numele
unit! ii scris -ntreg -ncepe cu minuscula a 1amper2 .
Amperul electrodinamic
+mperul este intensitatea unui curent electric constant care, men inut -n dou!
conductoare paralele i rectilinii de lungime infinit!, de sec iune transersal!
circular! negli5a$il! i plasate -n id la distan a de un metru unul de cel!lalt,
produce -ntre aceste conductoare o for ! egal! cu 2710
87
ne9ton pe fiecare metru
de lungime.
Amperul electrochimic
+mperul electroc6imic este definit pe $aza legii electrolizei.
3
Rela ie cu alte mrimi
'ntensitatea curentului electric este dat! de flu%ul de sarcini electrice care
trec printr)o suprafa ! dat! -n unitatea de timp. +stfel, un curent de un
amper reprezint! deplasarea diri5at! a unei sarcini de un coulom$ -ntr)un
interal de o secund!0


:a unitate fundamental!, amperul nu se define te -n raport cu alte
m!rimi. /n sc6im$ unitatea de m!sur! pentru sarcina electric! se define te
-n raport cu amperul, ca fiind sarcina electric! transportat! de un curent de
un amper -ntr)un interal de o secund!.
;
3.
Ampermetrul
Ampermetrul este un aparat de msurare a intensit ii curentului
electric ce trece printr-un conductor sau un circuit electric.
(%ist! ampermetre folosite pentru curent continuu 1c.c.2 i ampermetre
pentru curent alternati 1c.a.2.
M! !E "U#$%I#ARE:
*entru a m!sura curentul ce trece printr)un element 1component!2 de circuit,
ampermetrul se monteaz! -n serie cu acesta. &at fiind c! -n timpul opera iei de
m!surare, prin ampermetru trece curentul de m!surat, rezisten a lui electric!
intern! 1constructi!2 tre$uie sa fie c"t mai mic! posi$il, pentru o $un! precizie i
pentru limitarea pierderilor de energie ne5ustificate.
&eoarece masurarile presupun determinarea unor intensitati necunoscute, la
introducerea ampermetrului in circuit se alege la inceput domeniul cel mai mare
&aca acul ampermetrului a deiat foarte putin se poate folosi o alta $orna
inferioara, fara a deteriora aparatul, astfel incit citirea sa fie cit mai e%acta .
<aloarea ma%ima a diiziunilor cadranului coincide cu aloarea intensitatii
curentului la care ampermetrul a fost conectat in circuit .
5