de Tudor Arghezi “” ”Prefata” de T.Arghezi este arta poetica moderna,structurata in doua secvente poetice/lirice.Actul de cratie facut de “doi parinti si doi copii”(tatutu,maicuta,Barutu si Mitura)se realizeaza “intr-o sip e inserat”(seara este element de jonctiune intre zi si noapte).
In viziunea autorului,creatia reprezinta fantezie si real:”sa mintim,sa povestim”/”ce am stiut
si ce nu stim” si se adreseaza atat copiiilor “mai mici”,cat si celor “mai mari”,”ca de insuratoare”.
Cei 4 fac o intrecere:”cine poate scri mai iute”/”Stihuri vreo cateva sute”.Creatorii au scris pana au oboist:”Ochii mi s-au cam inchis”/”Mana ne-a cam amortit”.
Ulterior,operele scrise de fiecare au fost citite in “adunare”.Dintre creatii,s-a ales “povestea”
poetului.
Pentru cei 4,crearea de versuri s-a desfacurat ca un joc,care a avut la baza un ramasag:”se poate”/”Scri si pe nerasuflate”.
Drept premiu,poetul a primit un “sfert de mar”.In aceasta secventa poetica/lirica se prezinta
sursele de inspiratie ale lui Tudor Arghezi,actul de creatie in sine,precum si modalitatea de creatie.
In a doua secventa lirica se realizeaza un tablou ipotetic intre autor si cititor,desemnat prin apelativul “Dumnule”.Poetul isi exprima ideile despre propriul scris,comparative cu scrisul celorlalti.Considera ca chiar daca “a cazut in saracie” operele sale sunt la fel de valoare,scrise “cu stih bogat” si care sunt “mai frumoase si mai scrise”.
Pt. Arghezi creatia de poezie reprezinta “o joaca cu vorbele”: “intotdeauna mi-am dorit sa am o fabrica de jucarii.Pentru ca nu am avut posibilitatea,m-am jucat cu vorbele”.
