Sunteți pe pagina 1din 12

TRANSMISII PRIN

ANGRENAJE
Generalitati privind transmisiile
mecanice
Legatura dintre masina motoare MM si masina de lucru ML
(figura1.1 a si b), efectuata n scopul transmiterii momentului de
torsiune, adica a miscarii si a puterii, se poate realiza direct, prin
cuplajul C (figura 1.1.a) sau indirect, printr-o transmisie
mecanica TM (figura1.1.b).
Utilizarea cuplajului este posibila atunci cnd arborele masinii
motoare si cel al masinii de lucru pot fi asezati n prelungire si
cnd nu este necesara modificarea turatiei masinii motoareca
marime sau/si ca sens de rotatie.



Utilizarea transmisiilor mecanice este impusa si de faptul ca
masinile motoare au caracteristici de putere si de moment de
torsiune cvasiconstante, iar masinile de lucru au, de regula,
caracteristici variabile n timp, n functie de procesul tehnologic.

Principalii parametri ai unei transmisii mecanice sunt:
turatia la intrarea n TM, n
1
= n
MM
;
turatia la iesirea din TM, n
2
= n
ML
;
puterea la intrarea n TM, P
1
= P
MM
;
puterea la iesirea din TM, P
2
= P
ML
:
sensurile de miscare la intrarea n TM si la iesirea din TM;
tipul miscarii (rotatie copleta, rotatie alternanta, translatie).

Parametri derivati:
- raportul de transmitere i
1-2
= n
1
/ n
2
sau, dupa caz, i
1-2
= Z
1

/ Z
2
;
- raportul de transmitere total, cnd se utilizeaza transmisii
mecanice nseriate:








randamentul transmisiei mecanice = P2 / P1 sau = P
ML
/P
MM
;
randamentul total, cnd se utilizeaza transmisii mecanice
nseriate:

tot
=(
i
)

(
i
) produsul randamentelor pariale



Clasificarea transmisiilor mecanice poate fi facuta dupa mai
multe criterii:
a) dupa raportul de transmitere:
reductoare de turatie (i1-2 = ct.; i1-2 > 1)
multiplicatoare de turatie (i1-2 = ct.; i1-2 < 1)
variatoare de turatie (i1-2 ct.). Modificarea turatiei poate fi
continua sau n trepte;

b) dupa modul de transmitere a momentului de torsiune:
prin forma (roti dintate conjugate = angrenaje, lant, curea
dintata)
prin forta de frecare (curea lata, curea trapezoidala, roti de
frictiune conjugate)

c) dupa felul contactului dintre elementele componente
- prin contact direct (angrenaje, roti de frictiune conjugate)
- prin contact indirect (curele, lanturi)
Generalitati privind angrenajele
Angrenajul este un mecanism elementar format din doua roti
dintate, fiecare rotitoare n jurul propriei axe.

Avantajele transmisiilor prin roti dintate sunt:
raport de transmitere riguros constant;
gabarit redus;
randament ridicat (70% - 99%, n functie de tipul
angrenajului);
durabilitate ridicata, uneori practic nelimitata;
exploatare simpla.

Dezavantajele transmisiilor prin roti dintate sunt:
pret de cost ridicat (pentru realizare sunt neceare masini si
scule speciale);
angrenajele induc n sistem zgomote si vibratii;
imposibilitatea preluarii suprasarcinilor;
imposibilitatea modificarii continue a turatiei (la cutiile de
viteza turatia poate fi
modificata numai n trepte).


Performantele angrenajelor:
puterea maxima transmisa este de 100.000 kW;
raportul maxim de transmitere este 8 (la reductoare cu o
singura pereche de roti dintate cilindrice sau conice) si de
ordinul zecilor sau sutelor, la reductoare melcate;
raportul minim de transmitere este 1/8 (la multiplicatoare de
turatie cu o singura pereche de roti dintate cilindrice sau
conice);
angrenajul ofera cea mai ridicata precizie cinematica dintre
toate transmisiile mecanice.
Clasificarea angrenajelor
Considernd axa instantanee de rotatie (AIR) ca generatoare
comuna a rotilor dintate, n functie de pozitia acesteia fata de
axa geometrica de rotatie se disting categoriile: angrenaj
cilindric exterior cu dinti drepti (figura 1.4.a), angrenaj cilindric
interior cu dinti drepti (figura 1.4.b) si angrenaj conic cu dinti
drepti (figura 1.4.c).
Elementele geometrice ale rotii dintate cilindrice cu dinti
drepti
Principalele elemente geometrice ale rotii dintate cilindrice cu
dinti drepti sunt reprezentate n figura1.16. Se definesc marimile
geometrice:

Modulul m poate fi obtinut din relatiile p
o
z = d, respectiv m =
p / si m = d /z.


Valorile modulului sunt standardizate prin STAS 822 82. Modulul
standardizat permite reducerea numarului sculelor de danturat si
asigura interschimbabilitatea rotilor dintate.


Avnd aceasta marime se mai pot
calcula:
diametrul de divizare d = m z;
diametrul de cap d
a
= d + 2 h
oa
;
diametrul de picior d
f
= d - 2 h
of
;
naltimea capului dintelui h
oa
= h
oa
*
m;
naltimea piciorului dintelui h
of
= h
of
*
m;
naltimea dintelui h
o
= h
oa
+ h
of
;
naltimea de referinta a capului dintelui h
oa
*
= 1;
naltimea piciorului dintelui h
of
*
= 1,25.

Cercul de divizare este un cerc de rostogolire
la prelucrare.

S-ar putea să vă placă și