Mihai Viteazul

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 in

Trgul de Floci sau Drgoesti si a
decedat la 9 august 1601, Turda. A
fost ban de Mehedinti, stolnic
domnesc si ban al Craiovei, apoi
domnitor al Trii Romnesti si, pentru
o scurt perioad n 1600, conductor
de facto al tuturor celor trei tri care
formeaz Romnia de astzi: Tara
Romneasc, Transilvania si Moldova.
Mihai Viteazul, portretul de la
Praga, din anul 1601
n anul 1601, n timpul unei sederi la Praga,
a fost portretizat de pictorul Egidius
Sadeler, care a mentionat pe marginea
portretului aetatis XLIII, adic "n al 43-lea
an al vietii", ceea ce indic drept an al
nasterii lui Mihai anul 1558.
Mama lui Mihai a fost Teodora Cantacuzino, de
neam grecesc. Cronica lui Radu Popescu,
foarte bine informat asupra carierei lui Mihai,
mentioneaz c "mum-sa au fost de la Oras
dela Floci [sic], care fiind vduv si frumoas si
nemerind un gelep [comerciant], om mare si
bogat. Poarta mprteasc si care n casa ei
zbovindu-se ctva vreme.... Mama sa,
Teodora Cantacuzino, a fost sor cu Iane
Cantacuzino, nalt dregtor la Constantinopol si
apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.
Domnul Ptrascu cel Bun, considerat mult
vreme ca fiind tatl nelegitim al lui Mihai, a
murit n 1557.
Domnul Ptrascu cel Bun, considerat mult
vreme ca fiind tatl nelegitim al lui Mihai, a
murit n 1557.
Alte documente, aflate n custodia Academiei
Romne, precum si specificatiile din Condica
episcopiei Rmnicului, atesta c Mihai Viteazul
s-ar fi nscut la Drgoesti, localitate aflat pe
partea stng a Oltului, judetul Vlcea. Aceleasi
surse mai specific faptul c la Proieni, pe
Valea Oltului, ntr-o veche biseric ortodox, s-
ar fi cununat cu Doamna Stanca.
Victoriile mpotriva Imperiului otoman

Aderarea Trii Romnesti la "Liga Sfnt" a
condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei
revolte antiotomane soldat cu suprimarea
creditorilor levantini si a ntregii garnizoane
otomane stationat n Bucuresti. Pe acest
fundal, Mihai porneste o ofensiv general
mpotriva naltei Porti, atacnd cettile turcesti
de pe ambele prti ale Dunarii (Giurgiu,
Hrsova, Silistra). Urmeaz o serie de victorii
mpotriva ttarilor si turcilor (Putineiu, Stnesti
si Serptesti) culminat cu incendierea
Rusciukului.
Datorit recunoasterii ca suzeran a lui Sigismund
Bathory de ctre Aron Vod si succesorul su,
Rzvan Stefan, Mihai trimite o delegatie de
boieri la Alba Iulia pentru a reglementa
diplomatic relatiile munteano-transilvnene.
Nerespectnd porunca domnitorului, delegatia
de boieri condus de mitropolitul Eftimie
negociaz si semneaz la Alba Iulia la 20 mai
1595 un tratat cu Bathory prin care Mihai
devenea de fapt loctiitorul acestuia pe propriul
su tron (din Tara Romneasc). Puterea
revenea astfel Sfatului Domnesc alctuit din 12
boieri de rang inalt.
Mihai Viteazul obtine contra turcilor victoria la
Clugreni - 13/23 august 1595 (evocat n
mod strlucit n poemul "Pasa Hassan" al
poetului George Cosbuc). Contraofensiva
otoman l forteaz s se retrag temporar n
munti, asteptnd sprijinul lui Sigismund
Bathory. Mihai Viteazul ncepe, cu sprijin
transilvnean si moldovean eliberarea oraselor
Trgoviste (5-8 octombrie 1595), Bucuresti (12
octombrie 1595) si Giurgiu (15-20 octombrie
1595).

Unirea trilor romne

Consolidarea Unirii
Stema lui Mihai Viteazul dup Unirea trilor
romne
Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de
msuri:
adopt aceeasi stem pentru toate teritoriile
(trile romne)
construieste o biseric ortodox la Alba Iulia
acord anumite nlesniri preotilor si iobagilor
romni numeste ca mitropolit al Transilvaniei pe
Ion de la Prislop.


Destramarea unirii
Contextul international era complet nefavorabil
Unirii. Puterile vecine vedeau n noul stat o
contradictie cu interesele proprii. Habsburgii si
vedeau amenintate planurile de meninere a
Transilvaniei n sfera de influent, Polonia nu
dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar
Imperiul Otoman nu accepta ideea renunrii la
Tara Romneasc. Mai mult chiar, noul stat
reprezenta o formul puternic, capabil s
schimbe raportul de forte din regiune. Existau
ns si conflicte interne, cauzate de
insubordonarea nobililor maghiari din
Transilvania care nu acceptau msurile impuse
de noul Domn
Forat s ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul
mpratului Rudolf al II-lea, care, n contextul
renscunarii lui Sigismund Bathory pe tronul
Transilvaniei, accept s-l susin pe romn.
mpreun cu generalul Basta, Mihai pornete
campania de recucerire a teritoriilor romneti.
Prin victoria de la Guruslu (3 august 1601),
voievodul valah l ndeprteaz pe Bathory din
Transilvania. Continu prin a recupera ara
Romneasc gonindu-l pe Simion Movil de pe
tron. n aceste condiii, se ntrezreau
perspectivele unei noi uniri romneti,
perspectiv ce nu convenea mpratului
habsburgic, Rudolf al II-lea.. domn al rii
Romneti i Ardealului i Moldovei."
Din ordinul su se pune la cale nlturarea
fizic a domnitorului romn, i la 9/10
august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai
Viteazul este ucis de generalul Gheorghe
Basta (vezi Mormntul lui Mihai Viteazul).
Capul su este luat de unul dintre cpitanii
domnitorului i nmormntat de Radu
Buzescu la Mnstirea Dealu, lng
Trgovite. Pe lespedea sa de piatr de la
Mnstirea Dealu st scris: "Aici zace
cinstitul i rposatul capul cretinului
Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al
rii Romneti i Ardealului i Moldovei."

ntreaga crestintate balcanic l-a privit ca
pe un eliberator, iar dup moartea sa, n
hrtiile gsite sub pern, s-a aflat o
scrisoare n care acesti crestini l numeau
Steaua lor rsritean.