TEORIA EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI

1. Definiti educatia fizica. Definiti sportu.

EDUCATIA FIZICA!
- activitatea motric din perspectiva teoriei aciunii;
- proces formativ (instructiv-educativ) din perspectiva didacticii;
- sistem de concepte din perspective teoriei sistemelor;
- form organizatoric ce valorific exerciiile fizice din perspectiva managementului
didactic;
- factor de integrare social din perspectiva sociologiei;
SPORTUL
- Sportul este o activitate de ntrecere constituit dintr-un ansamblu de aciuni motrice
differentiate pe ramuri, prin care se caut perfecionarea posibilitilor morfofuncionale
i psi!ice concretizate n performane ca recordul, depirea proprie, depirea
partenerului"
- Sportul reunete toate formele de activitate fizic menite printr-o participare organizat
sau nu, s exprime sau s amelioreze condiia fizic i confortul spiritual, s stabileasc
relaii sociale sau s conduc la obinerea de rezultate n competiii de orice nivel"
- Sportul este o structur de activiti motrice codificate i de regii instituionalizate ce
corespund practicrii diferitelor forme de competii sportive, dup reguli oficiale, ntre doi
sau mai muli competitori sau a unui individ cu sine nsui"
- Sportul este o activitate motric de loisir sau de ntrecere desfurat n cadru
instituionalizat sau independent"
". O#iecti$ee educatiei fizice dupa criteriu %&radu de &eneraitate' (incusi$
o#iecti$ee specifice su#siste)eor educatiei fizice*.
Dup+ &radu de &eneraitate
1.O#iecti$e &enerae
- meninerea unei stri optime a sntii;
- dezvoltarea fizic armonioas;
- formarea capacitii motrice generale;
- formarea capacitii de practicare independent a exerciiilor fizice;
- dezvoltarea armonioas a personalitii;
".O#iecti$e specifice su#siste)eor educa,iei fizice -i sportuui!
#eprezint o particularizare a obectivelor generale la nivelul subsistemelor educaiei fizice
Educa,ia fizic+ a tinerei &enera,ii . caracter for)ati$
- favorizarea proceselor de cretere i dezvoltare;
- prevenirea instalrii i corectarea deficienelor de postur cu caracter global sau
segmentar;
- formarea reflexului de postur corect a corpului;
- dezvoltarea calitilor motrice, formarea i perfecionarea deprinderilor i priceperilor
motrice;
- stimularea interesului i aptitudinilor pentru practicarea diferitelor sporturi;
- formarea obinuinei de a practica independent exerciiu fizic independent;
- favorizarea integrrii sociale;
Educa,ia fizic+ )iitar+!
- caracter formtiv-utilitar
- creterea potenialului fizic i psi!ic n concordan cu cerinele diverselor arme;
- educarea unor trsturi morale spirit de lupt, tenacitate, cura$, rezisten la frustrare
etc"
Educa,ia fizic+ profesiona+
- caracter stimulativ, compensator;
- optimizarea capacitii motrice n scopul creterii randamentului n activitile
profesionale;
- prevenirea influenelor negative ale deiferitelor sectoare de munc asupra atitudinilor
corporale i corectarea deficienelor fizice;
- compensarea eforturilor fizice i psi!ice intense sau unilaterale;
Eductia fizic+ efectuat+ independent
- caracter stimulativ, recreativ, de meninere i refacere;
- meninerea unei condiii fizice optime;
- nlturarea tensiunilor psi!ice induse de efortul occupational, relaxarea;
- prevenirea proceselor degenerative la persoanele v%rstnice;
- meninerea unui tonus pssi!ic ridicat, la v%rsta a treia;
- favorizarea relaiilor de grup;
- petrecerea util i agreabil a timpului liber;
- combaterea sedentarismului;
/. O#iecti$ee educatiei fizice dupa criteriu %sfera de infuenta si tipu de
co)porta)ent $izat.
Dup+ sfera de infuen,+ -i tipu de co)porta)ent $izat
& obiective de dezvoltarea structural i funcional a organismului
& obiective n plan motric
& obiective n plan psi!omotric
& obiective cognitive
& obiective n plan motivaional i afectiv-volitiv
1.O#iecti$e de dez$otare structura+ -i func,iona+ a or&anis)uui!
- armonia ntre indicii somatici i funcionali;
- armonia i proporionalitatea n interiorul fiecrei categorii de indici;
- meninerea unui tonus muscular optim;
- dezvoltarea lateralitii i a armoniei laterale;
- formarea i meninerea unei atitudini corporale corecte;
- prevenirea i corectarea deficienelor de postur i fizice;
- combaterea obezitii i a excesului ponderal;
O#iecti$e 0n pan )otric
- dezvoltarea componentelor fitness-ului (rezistena cardiovascular, rezistena muscular,
for, mobilitate-suplee, compoziie corporal);
- dezvoltarea componentelor fintess-ului motor (ec!ilibru, coordonare segmentar,
agilitate, putere, timp de reacie, vitez);
- formarea unui sistem de deprinderi i priceperi motrice de baz, utilitar-aplicative i
specifice unor ramuri i probe sportive;
- mbuntirea capacitii de efort prin stimularea marilor funcii;
O#iecti$e psi1o)otorii!
- dezvoltarea sc!emei corporale;
- dezvoltarea coordonrilor senzori-motorii normale;
- dezvoltarea ec!ilibrului static i dinamic;
- realizarea unor reec!ilibrri n perioada pubertar;
- formarea coordonatelor de timp ale micrii;
- dezvoltarea lateralitii i a armoniei laterale;
- formarea reprezentrilor ideomotorii i a capacitii de a opera cu ele;
- educarea capacitii de difereniere 'inestezic;
O#iecti$e co&niti$e!
- dezvoltarea capacitii de a cunoate propria persoan, mediul ambiant, natural i social;
- dezvoltarea capcaitatii de a analiza i interpreta elementele de coninut, relaiile care se
stabilesc n procesul educaiei fizice;
- valorizarea efectelor pozitive ale educaiei fizice;
- dezvoltarea calitilor ateniei, memoriei, aspectelor intuitive ale g%ndirii, creativitii
(motrice);
O#iecti$e 0n pan )oti$a,iona -i afecti$2$oiti$!
- formarea unor convingeri referitoare la rolul exerciiilor fizice n creterea calitii vieii;
- ec!ilibrarea i reglarea emoional (descrcarea agresivitii, defulare);
- educarea atitudinilor, a convingerilor, a sentimentelor morale (fair-pla(, respect,
colaborare, ntra$utorare, prietenie, etc");
- educarea emoiilor estetice;
dezvoltarea capacitii de autoreglare la nivelul comportamentului global (spirit de organizare,
cura$, disciplin, pereverenta, d%rzenie
3. Ideau4 scopu si finaitatie educatiei fizice.
5. Functia de opti)izare a potentiauui #ioo&ic . functie a educatiei fizice si
sportuui
)ctivitile de educaie fizic i sport constituie un stimul direct al dezvoltrii morfo-functionale,
iar absena acestora poate conduce la adaptri de tip involutiv, ale cror dimensiuni sunt greu de
anticipat"
* societate adecvat din punct de vedere calitativ i cantitativ conduce la modificari
morfologice i funcionale relevante+
- tonifierea musculaturii cardiace i respiratorii;
- creterea volumelor sistolic i respirator;
- scderea frecvenei cardiace n repaus i n efort;
- atitudine corporal corect;
- mbuntirea calitii proceselor de reglare neuromuscular;
6. Functia de perfectionare a capacitatii )otrice . functie a educatiei fizice si
sportuui
Motricitatea este elementul central pentru temele ,vizand
continutul instructive al unei programe de educaie fizica. Aceasta
activitate contribuie esential la dezvoltarea motrica influentand
conduita subiectului. in procesul de integrare a acestuia in mediu.
Deprinderile motrice sunt consolidate si rafinate pana la punctul
in care subiectul opereaza cu ele cu usurinta, in mod eficient, in orice
conditii ambientale.
Nivelul fitness-ului condifioneaza ansamblul abilitatilor si
motivatia subiectului de a se "desfasura" liber, in orice tip de activitate,
posibilitatea lui de a realiza zilnic sarcini motrice variate,fara a resimti
oboseala, posesia unor ample rezerve energetice in scopuri recreative
sau pentru nevoi neprevazute.
Toate acestea constituie note definitorii
pentru starea de bine fizic, motric si psihic pe care o implica fitness-ul.
Forta rnusculara, rezistenta cardiovasculara si cea musculara.
rnobilitatea articulard gi compozitia corporald sul-lt colnponente aie
capacitatii de miscare, conditionate in special de starea de sanatate.
echilibrul, coordonarea segmentara, agilitatea. !iteza, puterea
rnusculara sunt componente ale capacitalii de rniscare aflate in relatii de
conditionare cu eficienta miscarii "deprinderile performante#.
,apacitatea motrica este de - feluri+
- generala cuprinde calitati motrice de baza si deprinderi motrice de baza
- specifica include calitati motrice si deprinderi motrice specifice ramurilor de sport
.rin functia de perfectionare a capacitatii motrice, educatia fizica si sportul presupun invatarea
miscarilor si invatarea prin miscare (prin stimularea structurilor perceptive-motorii, cognitive, a
imaginii de sine si a socializarii)"
7. Functia psi1o2sociaa . functie a EFS
/ducaia fizic i sportul formeaz la t%nr competene de ordin motric, somatic, funcional,
psi!ic i moral, devenind indispensabile n procesul de dezvoltarea armonioas a personalitii
umane"
Se stimuleaz activitatea intelectual (g%ndirea, atenia, memoria, imaginaia, creativitatea) cea
care este responsabil de dob%ndirea cunotinelor despre+
- deprinderi (cum ar trebui s se mite corpul);
- activiti (n ce context poate s se mite corpul);
- regulile de desfurare a acestor activiti;
- micare (cum poate s se mite corpul);
- fitness (cum 0funcioneaz1 corpul n micare);
2omeniul afectiv influenele se fac resimite ndeosebi la nivelul a patru categorii de
comportamente afective+
& interese
& motivaii
& atitudini
& valori
2orina de afiliere la grup prin practicarea exerciiilor fizice+
- se dezvolt sentimentul de apartenena la un grup;
- se ofer ocazia valorizrii ideilor i a aciunilor personale;
- se asigur recunoaterea valorii individului;
- se favorizeaz dezvoltarea capacitii de apreciere i de autoapreciere;
- se realizeaz acceptarea i promovarea unui comportament moral consistent, exprimat n
concepte de tipuri fair-pla(, cooperare etc";
8. Rou )ediuui in practicarea e9ercitiior fizice
.rintre insusirile necesare antrenamentului si care depinde, in mare masura si de factorii de
mediu, se pote mentiona+ greutatea corpului, frecventamisacrilor si forta in regim de viteza"
3n orice domeniu, succesul depinde de talentul, de priceperea si de deprinderile aflate sub
influenta mediului incon$urator" ,onditionarea indemanarii inregistrandu-se de la 4-5 ani si de la
67-6- ani"
.entru a se asigura o valorificare cat mai eficienta a perioadelor critice, este necesar sa se tina
cont de sc!ibarile factorilor de mediu, care pot induce transformari morfofunctionale in
dezvoltarea organismului"
Scara influentei ficarui factor de mediu este definite nu numai de parametrii caracteristici de
cantitate si calitate, dar si de specificul respectivei perioade de dezvoltare, in cadrul careia se
desfasoara acel fenomen"
#olul mediului natural si social in dezvoltarea persoanei este extrem de important" )cesta
creeaza ambianta in care se dezvolta individual cu trasaturile lui generice" 8n mediu exterior
neprielnic poate tine ascunse posibilitati ereditare nebanuite si poate conduce la aparitia unor
forme sensibile si nedezvoltate" 3n sc!imb, mediul prielnic, desc!ide caile posibilitatilor
potentiale ale unei constitutii ereditare care se dezvolta pana la cel mai inalt nivel"
/xista totusi o limita superioara si una inferioara in posibilitatile ereditare ale persoanei si ceea
ce este foarte important, este ca nici un exercitiu, nici o conditie prielnica sau neprielnica in
dezvoltarea umana nu sc!imba fundamental ereditar al organismului asura caruia actioneaza"
.utem aminti ca in zonele lagunare, numerosi tineri sunt practicanti ai sporturilor nautice
(canota$, caiac-canoe, ia!ting, etc) in timp ce populatia din zonele montane prefer sporturile pe
zapada" 9ediul natural, prin cerintele sale fata de organism, valorifica tocmai acele trasaturi
necesare supravietuirii si performantei intr-o anumita directie"
:. Taentu in educatia fizica si sport (definitie4 insusiri4 caracteristici*
:alentul este ansamblul dispozitiilor functionale si al sistemelor operationale dobandite,
care mi$loacesc performante si realizari originale in activitate"
:alentul motric se manifesta prin faptul ca miscarile sunt invatate mai usor, mai repede
si mai sigurl el presupune un repertoriu foarte vast de actiuni motrice" 8n talent specific
pentru o anumita disciplina se caracterizeaza prin faptul ca el comporta predispozitii
fizice si psi!ice de a realiza performante extraordinare intr-un anumit tip de sport"
:alentul in domeniul educatiei fizice si sportului nu este numai efectul dezvoltarii
maxime a uneia dintre aptitudini, ci mai ales efectul itneractiunii, inderpenetratiei,
intermodelarii unor aptitudini deterogene, satisfacator sau superior dezvoltate"
3nsuririle talentului+ creativitate, originalitate, ingeniozitate si flexibilitate (a gandirii)
,aracteristicile unui individ talentat sunt+
- o inteligenta deosebita, care ii permite sa desprinda esentialul din obiecte,
evenimente si intamplari, precum si o capacitate combinatorie remarcabila;
- o impresionabilitate puternica, intreaga lui fiinta vibrand intens la toate
evenimentele legate de activitatea desfasurata;
- exigenta fata de sine, el dispunand de un spirit autocritic acut, care il face sa fie
nemultumit de obicei sau in permanenta de ceea ce face, deoarece nazuinta lui este
spre perfectiune;
- o putere de munca uneori incredibila, rezultand din pasiunea pentru activitatea
practicata;
- dezvoltarea multilaterala a personalitatii manifestata prin bogatia si varietatea
cunostintelor sale"
1;. Aptitudinie psi1o)otrice.
)ptitudinile psi!omotrice se deosebesc de cele motrice prin faptul ca sunt mai rafinate "
)ptitudinile psi!omotrice pot fi grupate in aptitudini speciale si aptitudini generale"
)ptitudini psi!omotrice generale+
- capacitatea formarii deprinderilor manifestata in usurinta intelegerii si a insusirii
sarcinii motrice propuse;
- capacitatea de mobilizare a resurselor energetice capacitatea refacerii fiziologice
dupa effort intens"
3nteligenta motrica are o semnificatie deosebita in aprecierea capacitatii psi!omotrice
a unei persoane"
3nteligenta motrica este rezultatul inderdependentei profunde intre motricitate si
rationament+ ea este o miscare intre concret si abstract"
3n component aptitudinii psi!omotrice intra o multitudine de factori+
- precizia controlului, prezenta in miscarile care cer o adecvare musculara fina si in
care sunt cuprinse grupe musculare mari;
- coordonarea multipla, manifestata in capacitatea de a coordona mai multe
segmente simultan;
- orientarea raspunsurilor sau aptitudinea spatial-motorie, necesara mai ales in
reactiile de raspuns bazate pe discriminari vizuale+ alegerea si orientarea pattern-
urilor de miscari pe baza unei discriminari directionale rapide;
- timpul de reactie care traduce particularitatile individuale ale vitezei cu care
individual raspunde la stimuli prezentati;
11. Cunostintee teoretice de speciaitate . co)ponente ae procesuui de EFS
& argumente privind importana practicrii exerciiului fizic sub orice
form n accord cu efectele obinute;
& denumirile principalelor segmente ale corpului uman, a grupelor
musculare i articulaiilor importante;
& elemente privind poziiile, planurile i posibilitile de micare ale
diferitelor segmente corporale;
& elemente minimale privind efortul de natur psi!o-fizica (parametric,
dosare) i ecoul su la nivel funcional (frecvena respiratorie i frecvena
cardiac);
& reguli privind conceperea, organizarea i desfurarea n condiii de
eficien i siguran a proceselor de practicare a exerciiului fizic;
& denumiri specifice pentru elemente, procedee i aciuni te!nico-tactice
specifice anumitor discipline sportive;
& reguli privind mecanismele de executare i exersare a aciunilor motrice
specifice activitii desfurate;
& regulamentele de practicare a disciplinelor sportive;
& reguli privind igiena practicrii exerciiului fizic;
& competiii, recorduri, performane i personaliti din domeniul educaiei
fizice i sportului;
& elemente de istoria i filosofia educaiei fizice i sportului (olimpism,
micare olimpic, fair-pla()"

1". Indicii )orfoo&ici si functionai ai or&anis)uui . co)ponente ae procesuui de
EFS
< Indici so)atici
:alie, greutate, dimensiunea segmentelor, perimeter, diameter, anvergura braelor
< Indici func,ionai
;recvena cardiac, frecvena respiratorie, capacitatea respiratorie
1/. Caitatie )otrice . co)ponente ae procesuui de EFS
.ot fi definite drept caracteristici nscute ale individului al cror nivel se dezvolt pe percursul
vieii dup o dinamic dependent de mai muli factori"
;actorii care influeneaz dezvoltarea calitilor motrice+
& fondul genetic al individului;
& caracteristicile procesului de cretere i dezvoltare;
& cadrul geografic i social n care se dezvolt individual (familie, locaie, gen de
activitate desfurat, tip de colarizare);
& implicarea individului ntr-o activitate organizat de practicare a exerciiilor fizice
educaia fizic n coal sau antrenament sportiv;

Tipuri de cait+,i )otrice!
< Cait+,i )otrice de #az+
<itez, for, rezisten, capacitate coordonative, suplee (mobilitate articular i elasticitate
muscular)"
< Cait+,i )otrice specifice anu)itor ra)uri sporti$e reprezentate prin combinaii ale
calitilor motrice de baz"
13. Deprinderie )otrice . co)ponente ae procesuui de EFS
,aracteristici dob%ndite care se perfecioneaz n activiti de tip educaie fizic sau antrenament
sportiv"
For)area deprinderior )otrice
9ecanismul de formare are la baz formarea reflexelor condiionate prin intermediul repetrii
multiple, ceea ce conduce n cele mai multe situaii la formarea stereotipurilor dinamice i o
eficientizare a proceselor energetice"
Caracteriticie deprinderior )otrice
& sunt componente ale conduitei voluntare umane ce se formeaz n mod contient;
& sunt rezultatul calitativ al exersrii micrilor;
& sunt structuri de micri coordonate care constau n integrarea sistemic a micrilor
nsuite anterior;
& valorific, prin capacitatea de difereniere fin, informaiile senzorial-perceptive,
rezult%nd o disipare a aciunilor;
& prezint o aferentaie inverse, rapid i eficient;
& dovedesc o relative stabilitate n condiii constante i plasticitate n condiii variabile;
& sunt condiionate de aptitudinile motrice, motivaie, nivelul instruirii;
Caracteristici ae )i-c+rior care co)pun deprinderie
& unele elemente, sau c!iar intreaga deprindere se pot automatiza complet, asigur%nd o
eficien deosebit a micrilor i un control redus al scoarei cerebrale, ceea ce
permite reorientarea ateniei ctre ali factori implicai n aciune;
& elementele componente ale deprinderilor sunt legate logic, precis, ntr-un sistem unic
i ireversibil;
& c!iar dac depinderile pot fi automatizate complet (la nivelul mecanismului de
realizare) exist situaii n care ele se manifest original, adapt%ndu-se la modificrile
condiiilor de execuie;
Tipoo&ia deprinderior )otrice
< =n func,ie de co)ponentee senzoriae i)picate 0n acti$itate
- perceptive motrice (cognitiv-motrice) = ex+ scrim, lupte, $ocuri sportive;
- motrice (propriu-zise) = ex+ atletism, patina$, gimnastic;
< =n func,ie de &radu de auto)atizare
- elementare complet automatizate dezvolt%nd stereotipii = ex+ mers, alergare, sritur;
- complexe parial automatizate = ex+ $ocuri sportive, sporturi de lupt;
< =n func,ie de finait+,ie ur)+rite
- de baz (mers, alergare, sritur);
- utilitar aplicative (aruncare, prindere, t%r%re, crare, escaladare, transport de greuti,
tractiune-impingere);
- specifice disciplinelor sportive (elementele i procedeele te!nice);
15. Etapee for)arii deprinderior )otrice din perspecti$a >etodicii Educatiei fizice
si sportuui (in$atarea )otrica in EFS*
6" /tapa initierii in bazele te!nice de executie a deprinderilor motrice
*biective
- formarea unei reprezentari calre asupra deprinderii;
- formarea ritmului general de executie cursiva a deprinderii;
- preintampinarea sau corectarea greselilor tipice de executie;
,aracteristicile exersarii+
- )bordarea analitica a deprinderii;
- ;olosirea preponderant a explicatiei, demonstratiei;
- .redomina volumul efortului;
-" /tapa consolidarii deprinderilor motrice
*biective+
- ;ormarea te!nicii de executie, in concordanta cu caracteristicile spatiale,
temporale si dinamice optime;
- 3ntarirea legaturilor temporale;
- ,orectarea greselilor tipice de executie;
,aracteristicile exersarii+
- /xersare in conditii relative constante, standardizate;
- Se creeaza premisele unei exersari in conditii variabile;
- ,reste intensitatea efortului, autocontrolul executiei;
>" /tapa perfectionarii deprinderilor motrice+
*biective+
- ,resterea numarului variantelor de executie a fiecarei deprinderi;
- /xecutarea unor combinatii te!nice sau alte inlantuiri de elemente;
- )sigurarea premiselor pentru trecerea la priceperile motrice;
,aracteristicile executiei+
- /xersarea in conditii cat mai variate, apropiate de partea competitionala;
- /xersarea unor legaturi de elemente sau sc!eme te!nico-tactice;
- ,reste complexitatea efortului;
16. Priceperie )otrice . co)ponente ae procesuui de educatie fizica si sport
(definitie4 aspect &enerae4 tipoo&ie*
Sunt componente voluntare neautomatizate ale motricitii individului, rezultate ale procesului
de nvare motric ce valorific, prin intermediul inteligenei, ansamblul deprinderilor cunoscute
n condiiile adaptrii la sarcini motrice variabile"
?i$eu de e9pri)are a priceperior )otrice depinde de ur)+torii factori!
- contientizarea i aprecierea c%t mai exact a sarcinii motrice;
- volumul deprinderilor motrice cunoscute de individ;
- experiena motric a individului;
- capacitatea de generalizare, memoria, imaginaia i creativitatea, manifestate de individ;
Tipuri de priceperi )otrice
< Ee)entare
- asigur rspunsul motric n faza iniial a nvrii sau exersrii unei aciuni
- reprezint un produs al nvrii prin imitaie;
< Co)pe9e
- reunesc n rezolvarea unei situaii variabile, cunotine teoretice, deprinderi cunoscute,
experiena motric;
17. O#isnuintee . co)ponente ae procesuui de educatie fizica si sport (definitie4
aspect &enerae4 tipoo&ie*
O#i-nuin,ee
- pot fi descrise drept conduite voluntare ale individului, care include preferine, pasiuni,
pentru un anumit domeniu sau activitate;
- genereaz reacii similare ale individului n anumite situaii, bazate pe motive i
convingeri puternice;
Tipuri de o#i-nuin,e
- obinuina de a practica sistematic exerciii fizice, sub orice form;
- obinuine legate de igiena practicrii exerciiului fizic (igiena individual, a bazelor
materiale folosite);
- obinuine de conduit social;
18. Atitudinie . co)ponente ae procesuui de educatie fizica si sport (definitie4
tipoo&ie*
Atitudinie
- sunt componente structurale ale personalitii umane, rezultate mai ales din educaie i
influene sociale, a cror caracteristic principal o constituie disponibilitatea sistemului
psi!ic de a percepe i $udeca realitatea i de a reaciona n consecin;

Educa,ia fizic+ -i sportu deter)in+ for)area unor atitudini fa$ora#ie fa,+ de!
- societate i colectivitate;
- respectarea normelor morale;
- practicarea exerciiului fizic;
- activitatea desfurat;
- reguli i legi profesionale sau sociale, etc";
1:. Ee)entee de continut ae ceorate aturi ae educatiei . co)ponente ae
procesuui de EFS
Ee)entee educa,iei &enerae
- abordarea integrativ a cunotinelor;
- solicit i dezvolt sfera intelectual;
- solicit i dezvolt componenta moral;
- solicit i dezvolt simul estetic;
";. Lectia . for)a or&anizatorica de #aza in EFS (definitie4 caracteritici4
ar&u)ente*.