Marin Cosmin-Constantin Grupa 8204 A

Principiile dreptului:
Notiunea principiilor fundamentale ale dreptului
Principiile de drept sunt ideile conducatoare ale continutului tuturor normelor juridice. Ele au un
rol constructiv cat si unul valorizator pentru sistemul de drept, in sensul ca ele cuprind cerintele obiective
ale societatii. Rolul constructiv al principiilor dreptului este subliniat in relatia specifica momentului
crearii dreptului; acest moment este marcat atat de influenta traditiei, cat si a inovatiei. Traditia, in planul
tehnicii juridice, propune vechile sale modele, iar novatia tinde sa impuna alte modele, adecvate
necesitatilor momentului in care se realizeaza reglementarea. In acest sens, principiile geneale ale unui
sistem constituie ansamblul propozitiilor directoare carora le sunt subordonate atat structura, cat si
dezvoltarea sistemului. Orice principiu este un inceput in plan ideal; el poate fi, de asemenea, o sursa, o
cauza de actiune. Principiile generale ale dreptului imbratiseaza un mare numar de cazuri concrete, ele
rezuma fie aprecierile individuale ale relatiilor juridice, fie elementele lor de drept. Rolul principiilor de
drept este subliniat mai intai in relatia specifica procesului de creatie legislativ
Prezentarea analitica a principiilor generale ale dreptului:
A: Asigurarea bazelor legale de functionare a statului:
Principiul asigurarii . a statului constituie premisa existentei statului de drept. Caracteristiac
fundamentala a statului de drept o constituie, in aceasta lumina, cucerirea pe cale legala a puterii si apoi
exercitarea sa in conformitae cu cerintele legalitatii, ceea ce implica si simtul compromisului, adica
recunoasterea legitimitatii partiale a argumentelor celorlalti.
B: Principiul librtatii si al egalitatii:
Intr-o societate democratica statul garanteaza juridic si efectiv libertatea si egalitatea indivizilor,
adica procedeaza la propria sa limitare. Dimensiunile, demersurile in care omul poate sa se miste dupa
bunul sau plac sunt fixate de catre puterile publice, in conformitate cu scopurile pe care ele insele si le-au
propus sa le atinga, intr-un sistem politic pluralist. Libertatea este substanta si determinarea dreptului, iar
sistemul dreptului este domeniul libertatii infaptuite. Nu poate exista egalitatea decat intre oameni liberi si
nici libertate decat intre oameni a caror egalitate e consfintita juridic. Egalitatea priveste echilibrul vietii
iar libertatea priveste capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti. Libertatea este una singura, dar
caile sale de exprimare sunt numeroase: libertatea religioasa, lib cuvantului, lib. presei.
C: Principiul responsabilitatii:
Responsabilitaea insoteste libertatea. Resp este un fenomen social; ea isi exprima un act de
angajare a individului in procesul integrarii sociale. Libertatea omului se infatiseaza din 3 puncte de
vedere: libertatea in raport cu natura, libertatea in rap cu societatea si libertatea omului in raport cu sine
insusi. Concepand responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de rezultatele actiunii sociale ale
omului, se admite faptul ca actiunea sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii si ca
libertatea este o conditie fundamentala a responsabilitatii. Fiind strans legata de actiunea omului, resp.
Marin Cosmin-Constantin Grupa 8204 A

apare ca fiind intim corelata cu sistemul normativ.Nivelul si masura responsabilitatii sunt apreciate in
functie de gradul si continutul procesului de transpunere constienta in practica a prevederilor normelor
sociale.
D: Principiul echitatii si al justitiei:
Actiunea principiului echitatii priveste atat activitatea legiuitorului, cat si activitatea de interpretare
si aplicare a dreptului. Justitia reprezinta acea stare generala ideala a societatii, realizbila prin asigurarea
pentru fiecare individ in parte si pentru toti impreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor lor legitime.
Prin finalitatea sa, justitia se situeaza printre principalii factori de consolidare a celor mai importante
relatii sociale, intrucat ea intruchipeaza virtutea moralaa fundamentala, menita a asigura armonia si pacea
sociala.