UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

PROGRAM DE DE DEZVOLTARE
Curtea de Arges
Nume student: Mer!an M"a B#gdan
Anu$: IV % Gru&a: '()*+

CUPRINS
Introducere........................................................................................................................................... 3
Capitolul.I. Localizarea si caracterizarea judetului Arges.................................................................. 4
1.1 Scurt istoric al judetului......................................................................................................... 4
1.2 Asezarea geografica............................................................................................................... 5
1.3 Cai de acces............................................................................................................................
5
1.4 Nivelul de dezvoltare economico social............................................................................. 6
Capitolul.II. Prezentarea potentialului turistic al judetului Arges...................................................... 7
2.1 Potentialul turistic natural..................................................................................................... 7
2.2 Potentialul turistic antropic................................................................................................... 8


2
Introducere
Un bun venit n Arge!ul milenar " unde s#a z$mislit cea mai frumoas$ legend$ a construc%iei f$r$
de moarte cea a &e!terului &anole" s#a format poporul rom'n !i s#a ntemeiat statul feudal (ara
)om'neasc$" s#a redactat primul document n limba rom'n$" !i#au avut re!edin%a cei mai vesti%i
domnitori vala*i !i au pornit oameni de seam$ ai istoriei !i culturii neamului rom'nesc.
Arge!ul de ast$zi continu$ tradi%ia nainta!ilor s$i" dezvolt'nd at't economia" agricultura"
turismul !i serviciile pentru popula%ie" dar !i via%a spiritual$" men%in'ndu#se ca o zon$ distinct$ n cadrul
)om'niei" fiind o punte de leg$tur$ ntre trecut" prezent !i viitor" ntre )om'nia !i +uropa. Arge!ul a fost
!i va ram'ne unul dintre cele mai importante leag$ne ale istoriei neamului rom'nesc" al culturii !i
spiritualit$%ii sale" un jude% n care istoria !i inteligen%a au dat de#a lungul veacurilor personalit$%i de
seam$ ale )om'niei. Cu o economie puternic$ !i beneficiind de resurse naturale semnificative" Arge!ul
se situeaz$ n primele patru jude%e ale %$rii" din punct de vedere al cre!terii economice !i are perspective
reale de a#!i continua dezvoltarea ntr#un ritm sus%inut" n toate domeniile vie%ii sociale.
,radi%ionala ospitalitate rom'neasc$ al$turi de frumuse%ea plaiurilor arge!ene !i de atractivitatea
poten%ialului economic al jude%ului" constituie argumente de necontestat n favoarea nscrierii jude%ului
Arge! pe *arta priorit$%ilor" inclusiv a celor de natur$ investi%ional$ n turism" pentru viitorii no!tri
parteneri interni !i e-terni. .ude%ul Arge! are de acum un /&aster planul pentru dezvoltarea turistic$ a
zonei montane a jude%ului Arge!/ un document care eviden%iaz$ !i promoveaz$ turismul arge!ean !i
poten%ialul turistic al regiunii noastre" modernizarea !i dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o
prioritate a Consiliului .ude%ean Arge! turismul este o ramur$ important$ n conte-tul dezvolt$rii
jude%ului.
0ricine vizualizeaz$ /&aster planul pentru dezvoltarea turistic$ a zonei montane a jude%ului
Arge!/ poate remarca faptul c$" avem de#a face cu imagini care reflect$ o frumuse%e deosebit$ a
reliefului" cu un poten%ial de dezvoltare e-traordinar" dar !i o bogat$ mo!tenire cultural$ !i religioas$.
.ude%ul Arge! dispune de un poten%ial turistic deosebit" care l plaseaz$" la nivel na%ional" pe un loc
prioritar n acest domeniu.
.ude%ul Arge! este unul din spa%iile voievodale mirifice n care cadrul natural se mplete!te
armonios cu vestigiile trecutului glorios.
1
Capitolul.I.
L#!a$,area s !ara!ter,area -udetu$u Arges
Stema jude%ului Arge!

1.1. Scurt istoric al judetului

)olul important pe care l#a jucat Arge!ul este str'ns legat de constituirea !i consolidarea statului
feudal (ara )om'neasc$2numit$ atunci 3ala*ia4 este reliefat" mai ales" de faptul c$ primele capitale ale
acestui stat au fost Curtea de Arge! !i C'mpulung" !i" tot aici" a fost !i primul scaun mitropolitan ortodo-
25167# Curtea de Arge!4. 8up$ cum men%ionam mai sus n jude%ul Arge! se situeaz$ cel mai vec*i ora!
medieval din (ara )om'neasc$" la C'mpulung" caracterul s$u urban fiind definitivat la nceputul
secolului al 9::#lea" c'nd meseria!ii transilv$neni se stabilesc aici unde !i desf$ceau u!or produsele lor
de bun$ calitate.
8escoperirile ar*eologice din raza jude%ului Arge! atest$ locuirea acestor meleaguri din cele mai
vec*i timpuri. Cele mai vec*i urme de via%$ dateaz$ din paleoliticul inferior. ;$t$liile de la
Posada2511<4 !i )ovine251764" cet$%ile de la Poienari" 0ratia !i Cet$%eni" tab$ra lui &i*ai 3iteazu de la
Stoene!ti sunt c'teva m$rturii !i momente importante ale luptei poporului rom'n pentru neat'rnare !i
p$strarea independen%ei statului. .ude%ul Arge! !i#a luat numele de la r'ul care#l strabate !i pe care
=erodot sec 3 a. C*r. # l transcrie 0rdessus. Numele real ar fi avut dupa P'rvan# un aspect n
leg$tura cu alt nume dacic" cum ar fi Argidava.
>n anul 5167 este ridicat$ re!edin%a primei episcopii ortodo-e mai t'rziu mitropolie # a
Ungrovla*iei !i a unei episcopii catolice.
La 2 iunie 52?@ 8iploma Cavalerilor :oani%i consemneaz$ e-isten%a voievodatului lui Seneslau
2n care era inclus !i teritoriul actual al jude%ului Arge!4 cu re!edin%a la Curtea de Arge!.
?
1.2. Asezarea geografica
.ude%ul Arge! se afl$ n partea de vest a %$rii" fiind limitat la nord de jude%ele Sibiu !i ;ra!ov" la
est de jude%ul 8'mbovi%a" la vest de 3'lcea iar la sud de jude%ul ,eleorman. 0cup'nd 2.7A din suprafa%a
%$rii2BC2B Dm patra%i4. 0rganizarea administrativ$ a jude%ului cuprinde 1 municipii2Pite!ti" C'mpulung !i
Curtea de Arge!4" 1 ora!e2&ioveni" Coste!ti" ,opoloveni4" 5<5 comune !i 6@C de sate. )e!edinta
jude%ului este municipiul Pite!ti.
Se afl$ a!ezat n partea de vest a %$rii" ntre ??E 22F !i ?6E1BF latitudine nordica !i 2?G2BF !i 26E57F
longitudine estic$.

1.3. Cai de acces
:nfrastructura din zona este bine dezvoltata cuprinzand autostrada" drumuri internationale"
nationale si locale si cai ferate" poduri si pasaje de nivel" unitati de producere a energiei 2centrale
*idroelectice4" linii electrice cu puncte de transformare.
)eteaua de cale ferata insumeaza 57C Dm" iar cea rutiera 2.7?C Dm" din care ?2@ Dm drumuri
nationale" @?< Dm drumuri judetene si 5.@C5 Dm drumuri comunale.:n ceea ce priveste transportul
rutier"o importanta aparte o are autostrada ;ucuresti#Pitesti care strabate judetul dar si soseauna
nationala" ,ransfagarasanul 28N @ C4 care scurteaza drumul intre &untenia si ,ransilvania. 8e
asemenea" se remarca si drumul national Pitesti#Campulung28N @14 prin Culoarul )ucar#;ran pana la
;rasov.Alte drumuri importante suntH 8N @1?" 8N @" ;ucuresti # Pitesti # Piatra 0lt # 8N B6 2+ 7?4.
6
1.4. Nivelul de dezvoltare economico social

:n domeniul industriei" ramurile cu cea mai mare pondere suntH e-tractiva a petrolului si carbunelui"
petroc*imica"constructoare de masini" energie electrica si termica" combustibili nucleari"electrote*nica si
electronica" e-poatarea si prelucrarea lemnului" industria portelanuluisi faiantei" materialelor de
constructie" te-tila si a produselor te-tile" incaltamintei"alimentara. 8ominante sunt ramuri ale
industriei grele" construc%ii de ma!ini" petroc*imia" e-ploat$ri forestiere" prelucrarea lemnului.
Agricultura # 1?7.<<< *a" din care 5C<.<<< *a terenuri arabile" 55<.<<< *a p$!uni !i f'ne%e !i
67.<<< *a vii !i livezi. Iondul forestier # 2C7.<<< *a 2?2"6A din suprafa%a sa total$4H 76A din p$duri
se afl$ n zona de munte !i deal.
:mportan%a agriculturii n jude% este eviden%iat$ !i de e-isten%a a trei institute de cercetare de importan%$
na%ional$H :nstitutul de Cercet$ri Pomicole &$r$cineni" :nstitutul de Cercet$ri Agricole Albota !i
:nstitutul de Cercet$ri =orti#3i%icole Jtef$ne!ti
0rasul Pitesti" cu o populatie de 5C?.5@5 locuitori" este resedinta judetului. Localitatile
principale ale judetului suntH # municipii Campulung &uscel 2??.C6C locuitori4 si Curtea#de#Arges
216.C76 locuitori4 # orase Colibasi 212.77< locuitori4" Costesti 252.26< locuitori4 si ,opoloveni 27.CC5
locuitori4 # 71 comune # 6@2 sate. Populatia totala a judetului numara B@7.CBC locuitori" si reprezinta
2"72 A din intreaga populatie a )omaniei" repartizata dupa cum urmeazaH in zona urbana 12<.<?6
locuitori 2?@"5 A4"iar in zona rurala 167"C21 locuitori 262"7A4.
)ata somajului in .udetul Arges a scazut in ultimii noua ani cu 2"?A"ajungandu#se astfel ca in
anul 2<<@ acesta sa ajunga la un procentaj de ?"7A fata de @"1A inregistrat in 5776.
B
Capitolul.II.
Pre,entarea &#tenta$u$u turst! a$ -udetu$u Arges
2.1. Potentialul turistic natural
Relieful
+ste variat" fiind reprezentat prin trei mari unitati ce coboara de la nord la sud. 0 unitate
montana" la nord" ce cuprinde culmea principala a &untilor Iagaras 2cu cele mai nalte v'rfuri din
Carpatii )om'nesti v'rfurile &oldoveanu 26?? m si Negoiu 2616 m4" &untii Leaota" Piatra Craiului"
:ezer#Papusa si Culoarul )ucar#;ran.Sectorul subcarpatic apartine Subcarpatilor Ketici ce depasesc pe
alocuri 5<<< m.>n partea de sud" subunitatile C'mpiei )omane #Campia Kavanu#;urdea.
Clima
+ste temperat#continentala" cu temperaturi cu diferente n functie de unitatea de relief cu
temperaturile aerului variabile" cu 5@< zile fara ng*et" cu precipitatii repartizate neuniform" cu v'nturi
din vest si nord#vest sau din sud" sud#est precipitatiile variaza n functie de unitatile de relief. 3'nturile
ntalnite aici bat dinspre nord#vest si vest sau din sud#est si sud.
Flora si fauna
Ilora" fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief nt'lnite
aici.Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora" c't si c'teva elemente valoroase de peisaj"
acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate n rezervatii naturale.
Printre ele" cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului.Ilora acestei zone
cuprinde elemente rare " ocrotite cum sunt H floarea de colt" sm'rdarul " iedera alba" g*intura galbena"
z'mbrul " s.a. Suprafetele ntinse" acoperite cu paduri adapostesc n rezervatii variate specii de interes
cinegetic H mistretul" caprioara" cerbul" ursul" r'sul" lupul" capra neagra" cinteza" cocosul de munte"
vulturul plesuv" brun si cenusiu. 8intre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Arges putem
amintiH Parcul National GPiatra CraiuluiG" Poienele cu Narcise de pe 3alea 3'lsanului" Pestera de pe
Punctul Iosilifer Suslanesti" Lacul :ezer" Lacul 3alea )ea si Kranitul de la Albesti.
Reteaua hidrografica
.udetul beneficiaza de o bogata retea *idrografica" cuprinz'nd bazinele *idro ale Argesului si
afluentii saiH 3'lsan" )'ul 8oamnei" )'ul ,'rgului" ;ratia Argeselul" 0ltului cu afluentul sau ,opolog si
3edei" precum si lacurile naturale si artificiale.
@
Conditiile naturale # relieful" regimul *idrografic relativ bogat" compozitia solurilor si clima
placuta # se reflecta si influenteaza structura fondului funciar" constituindu # se n acelasi timp n
valoroase resurse naturale. Pasunile si f'netele naturale # suport pentru cresterea animalelor" dealurile
subcarpatice # propice pomiculturii si viticulturii" luncile din zona sudica # favorabile diverselor culturi
cerealiere" formeaza suprafata agricola si ocupa 6<"6A din teritoriul judetului.
>ntregul se completeaza cu aurul verde # padurile si vegetatia forestiera" ce coboara de pe
culmile muntilor n zona deluroasa" uneori c*iar p'na n c'mpie" adapostind o fauna diversa. Ca sistem
biologic productiv" acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului" constituie o
importanta sursa de energie si n acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferica si *idrica a
biosferei . Lacaminte de *idrocarburi2titei si gaze de sonda4" carbune2lignit4" calcar" ape minerale" sare"
g*ips" resurse *idroenergetice" paduri" f'nete si pasuni" dar nu n ultimul r'nd" nu sunt de neglijat
zacamintele de uraniu din judet sursa energetica a viitorului" de titei si gaze naturale" carbuni"
minereuri nemetalifere materia prima a industriilor specifice.
2.2. Potentialul turistic antropic
:n c*eile Argesului care si#a facut drum ferastruind peretii inalti" muntosi" pe un pinten stancos
se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului 3lad ,epes. Cunoscuta si sub denumirea de
Cetatea Poenari # dupa numele vec*i al satului Poenari # ea a fost inaltata probabil in secolul al 9:3#lea"
ca loc de refugiu.
,raditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru 3oda" caruia ii sunt
atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca # urme lasate parca de niste incaltari
uriase.
8esi neprecizat inca" locul ar putea fi" dupa parerea unor cercetatori" si vestita Posada unde s#a
desfasurat in 511< batalia dintre munteni si armatele regelui Carol )obert dMAnjou.
Cetatea avea o forma alungita" ziduri groase de 2#1 metri si 6 turnuri de aparareH patru rotunde si unul
prismatic. Cu toate ca in GLetopisetul CantacuzinescG se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui
3lad ,epes" el s#a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.
Aflata in comuna Corbi" pe soseaua Campulung#8omnesti" manastirea Corbii de Piatra este un
ansamblu partial rupestru din secol 9:3 293:4NConform documentelor" manastirea Corbii de Piatra a
fost reinfiintata in 5652 de &agdalina mona*ia" pe vremea domnitorului Neagoe ;asarab25652#56254.
;iserica manastirii a fost sapata in stanca. Aceasta fiind insa din gresie" e-ista pericolul surparii din
cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizeaza infiltrarile de apa.
C
:n rand cu biserica" sapat tot in stanca" se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer
liber. 8espre acesta e-ista marturii ca era folosit de Neagoe ;asarab 2autorul G:nvataturilor lui Neagoe
;asarab catre fiul sau ,eodosieG4 pentru a face judecata publica in cauzele care erau de competenta sa.
;iserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost implantata in stanca" ci si prin
pictura care o impodobeste" despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ca
dateaza din secolul al 9:3#lea.
La 1@ Dm de Pitesti" pe 8N @C" se afla municipiul Curtea de Arges" situat de o parte si de alta a
Argesului" vec*e capitala a (arii )om'nesti" cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu acelasi
nume ridicata n 565@ de catre Neagoe ;asarab" dar si pentru monumentele de ar*itectura si arta .
Urmele materiale descoperite aici dateaza din paleolitic. Atestat documentar n 511<" martor a
numeroase fapte si evenimente din trecutul neamului" Curtea de Arges este un g*id de pret n cercetarea
vestigiilor istorice .
>n afara bisericii manastirii Curtea de Arges de care se leaga legenda mesterului &anole care
simbolizeaza sacrificiul uman n cel mai nalt grad" calatorul mai poate vizita I'nt'na &esterului
&anole ridicata n 5C<? pentru a#l omagia pe legendarul constructor" ansamblul Curtii 8omnesti care
cuprinde ;iserica 8omneasca si necropola primilor ;asarabi ntemeietori ai (arii )om'nesti si
dateaza din secolul 9::: . Picturile murale care mpodobesc ;iserica 8omneasca au fost realizate n
timpul domniei lui 3ladislav : si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din (ara )om'neasca .
>ntr#un parc natural se afla ruinele ;isericii S'n Nicoara" monument istoric de la sf'rsitul secolului al
9:::#lea .
8e la Curtea de Arges" urc'nd n continuare pe 8N @C ajungem pe locurile unde demni
urmasi ai mesterului &anole" narmati cu ndrazneala" au ridicat *idrocentrala si barajul de la 3idraru
care" nalt de 5BB metri si lung de 1<< metri tine piept unei ""mari/ n suprafata de peste C<< *ectare" cu
o lungime de 5? Dilometri si cu un volum de aproape 6<< milioane metri cubi de apa . >mprejurimile
ofera numeroase locuri de agrement" plimbari pe lac cu barci cu motor" totul fiind veg*eat de statuia
""electricitatii/.
;arajul 3idraru era al 2@#lea baraj ca inaltime" din +uropa si al 56#lea baraj in arc in anul intrarii in
e-ploatare 257B64. Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate.
S#au forat ?2 Dm de galerii subterane" s#au e-cavat 5.@BC.<<< metri cubi de roca" din care apro-imativ 5
milion metri cubi in subteran" s#au turnat 71<.<<< metri cubi de beton" din care ?<<.<<< metri cubi in
subteran si s#au montat B.1<< tone de ec*ipamente electromecanice.
;arajul 3idraru a fost" la momentul inaugurarii" al cincilea in +uropa si al noualea in lume
intre constructiile similare. +ste un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale.
Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si 3idraru. ,urbinele si generatoarele electrice ale
*idrocentralei asigura o productie de energie" intr#un an *idrologic mediu" de ?<< KO*Pan.
7
:n acest judet se gaseste ,ransfagarasanul" cea mai mare constructie de acest fel din )omania"
care este situat la 2.<1? m deasupra nivelului marii si are un tunel cu lungimea de C?6 m care trece pe
sub 3arfurile Negoiu si &ol &anastirea Argesului se afla la 56< de Dm de ;ucuresti si este cel mai
interesant monument ce dateaza din secolul al 93:#lea din ,ara )omaneasca. +a simbolizeaza" prin
legenda mesterului &anole" spiritul de sacrificiu al poporului roman. Celebrul zidar al voievodului
Neagoe ;asarab ar fi construit" intre 565? si 565@" cu pretul propriei sale vieti si al vietii sotiei sale"
prinsa vie in zidurile bisericii" cel mai frumos edificiu religios din regiune.
8ecoratiunile e-terioare de origine araba" persana si georgiana" sunt sculptate in piatra de Albesti.
3estigiile frescelor originale" e-ecutate de 8obromir in 562B" pot fi vazute la &uzeul National de Arta si
:storie din ;ucuresti.
;iserica este una din marile necropole domnesti si regale ale tariiH in pronaos se afla criptele
ctitorilor sai" Neagoe ;asarab si )adu de la Afumati" si ale primelor doua cupluri regale ale )omaniei"
Carol : si +lisabeta" Ierdinand si &aria.
&uzeul 0rasenesc" cu sectii de istorie" stiintele naturii si arta plastica" ansamblul ar*itectural
;aratia" compus din biserica construita n secolele 9:3#93" casa paro*iala din aceeasi perioada si turnul
;aratiei ridicat n 5@1<" Crucea .uram'ntului monument istoric din anul 5B@?" statuia n bronz a
domnitorului Negru 3oda opera sculptorului 8imitrie &irea 2575<4 . Cel mai valoros si mai
reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul feudal Negru 3oda" care dateaza din anul
5256 .
>n jurul municipiului C'mpulung si de aici pe drumul spre )ucar ;ran se afla c'teva localitati
si obiective turistice care nsotesc calatorul p'na n apropierea comunei Iundata" la iesirea din judetul
Arges . >nca nainte de a ajunge la C'mpulung" venind dinspre Pitesti" la Dilometrul ?<" se afla Sc*itu
Kolesti" centru al e-ploatarilor carbonifere din judetul Arges.
5<